vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2419 articole
Eveniment

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

„Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relatează Kyiv Independent.  Apărarea antiaeriană a Moscovei, depășită Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că forțele de apărare aeriană „continuă să respingă un atac de amploare” și că „mai multe drone au reușit să ajungă la MNPZ”, rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia.  „În ultimele zile, toți partenerii noștri au remarcat precizia și eficacitatea atacurilor noastre de rază medie și a loviturilor noastre de rază lungă. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar Rusia trebuie să ia măsurile diplomatice necesare”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.    Absolute devastation inside the Kapotnya refinery in Moscow, Russia. The fires fully engulfed large parts of the Russian refinery, but also objects surrounding this military target have been compromised, whether by Russian air defense action or shrapnel of the exploding refinery. pic.twitter.com/cFLjUBffy4 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026

Explozia la rafinaria din Moscova a aruncat în aer un capac uriaș Foto: Facebook
Metinvest Iași, plan de reconstrucție a Ucrainei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a efectuat recent o vizită la fabrica Metinvest Tubular Iași, la câteva luni după ce unitatea industrială a fost preluată de grupul ucrainean Metinvest, controlat de omul de afaceri Rinat Ahmetov. Metinvest Iași, plan de reconstrucție a Ucrainei În cadrul întâlnirii cu managementul companiei, diplomatul a discutat despre capacitățile de producție ale fabricii, impactul războiului asupra activității economice și perspectivele dezvoltării investițiilor ucrainene în România. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Vizita sugerează un interes strategic pentru integrarea producției realizate la Iași în planurile economice ale Ucrainei pe termen lung. Potrivit declarațiilor ambasadorului, țevile și alte produse fabricate de companiile ucrainene care operează în România ar putea juca un rol important în marile proiecte de infrastructură și industriale destinate reconstrucției Ucrainei după încheierea conflictului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Președintele Nicușor Dan arată cine trebuia să detecteze drona maritimă
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Drona rătăcită a urmat un traseu complicat până a ajuns într-un punct unde putea produce un dezastru Foto: Facebook Neptun TV
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Drona pare să se fi deplasat coordonat prin Portul Constanța Foto: FocusPress.ro
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

Drona maritimă ar fi ajuns la distanță mică de un terminal petrolier, unde s-a autodetonat Foto: captură video
Eveniment

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan

Drona care a explodat azi, la ora 10.28, în Portul Constanța, avea zeci de kilograme de explozibil și s-a autodistrus. Nu au existat victime.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Autoritățile aflate la fața locului asiguraseră perimetrul și evacuaseră zona, inclusiv sediul ARSVOM, angajații fiind trimiși acasă. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime. Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare.   Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează.   Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine maritime între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a scris președintele Nicușor Dan pe Facebook.  Drona eșuată, descoperită la ora 5 dimineața Specialiștii SRI au intervenit pentru neutralizarea încărcăturii explozive, dar aceștia au văzut că era programată să se autodistrugă, potrivit unor informații Antena 3. Pirotehniștii SRI și-au dat seama din timp că dispozitivul avea un timer și era programată să explodeze. Din acest motiv, zona a fost imediat izolată. Un petrolier aflat în apropiere a fost mutat preventiv înainte ca explozia să aibă loc. Nu este clar cum a putut drona să pătrundă în port fără să fie detectată. Ea a fost descoperită în Portul Constanța, în Dana 78, aproape de mal, lângă o navă și lângă sediul ARSVOM.  Oamenii aflați în zonă au spus că au observat drona navală în jurul orei 5. Nu este clar cum a putut pătrunde în port fără să fie observată.  Autoritățile române au afirmat că drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, nu aparține Armatei României și nu a fost implicată în exercițiile recente din Marea Neagră. Ar fi vorrba de o drona de tip Magura V, o lungime de 5,5 metri, o lățime de 1,5 metri și un profil hidrodinamic cu amprentă radar redusă, fiind greu de detectat.  

Zelensky, multumit de precizările lui Nicusor Dan Foto: Presidency.ro
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

Sorin Grindeanu, AUR-izat în privința Rusiei (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

George Simion apără Rusia de acuzația că ar fi atacat la Galați Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească

Partidul lui George Simion, AUR, protestează față de declarațiile care susțin că drona care a căzut la Galați ar fi rusească. Atât ministerul român al Apărării, cât și liderii din NATO au atribuit Rusiei răspunderea pentru incidentul grav de la Galați, unde doi oameni au fost răniți de explozia unei drone. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” AUR s-a aliat cu PSD pentru a răsturna guvernul Bolojan și, in ultima vreme, cele două partide au votat impreuna, în Parlament, mai multe legi controversate.  Cine acuză Rusia, încalcă statul de drept și prezumția de nevinovăție, susține AUR „AUR este un partid responsabil şi aşteaptă mai întâi cercetarea la faţa locului şi raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor. Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzaţiile politico-ideologice pot fi interpretate şi ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală”, se arată într-un comunicat al AUR. Dar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că drona prăbușită vineri dimineață pe blocul din Galați este de tip Geran-2, de proveniență rusească, iar primele date arată că întreaga încărcătură a explodat la impact. „Geran-2” este denumirea utilizată de Rusia pentru varianta produsă local a dronei iraniene Shahed-136, un UAV de tip „loitering munition”, proiectat pentru atacuri asupra infrastructurii și țintelor militare. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris, azi, Maia Sandu, pe Facebook.  „În orașul Galați, România, două persoane au fost rănite în urma unei explozii, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe. Ungaria condamnă cu fermitate toate atacurile care pun în pericol populația civilă și conduc la încălcarea teritoriului și a spațiului aerian al unui stat suveran membru al UE și al NATO”, a scris pe Facebook premierul Ungariei, Peter Magyar, care a mai spus că „atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată”. 

Dronele ucrainene, capturate de Rusia și trimise peste statele nordice Foto: Defense of Ukraine
Eveniment

Dronele ucrainene au devenit un pericol pentru statele NATO: rușii le deturnează, manevrând GPS-ul

Rusia reușește să deturneze dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, păcălind sistemul GPS și apoi dirijându-le peste obiective din statele aliate Kievului, arată Kyiv Independent. Situația a devenit critică după ce, la începutul acestei luni, două drone ucrainene destinate Rusiei s-au prăbușit peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia. Acest eveniment a declanșat o criză care a dus la destrămarea coaliției de guvernare.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Deturnarea dronelor ucrainene subminează susținerea pentru Kiev Însă primul incident major a avut loc în luna martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era de origine ucraineană. „Kievul și-a cerut scuze pentru aceste incursiuni, dând însă vina pe Rusia pentru redirecționarea dronelor prin bruiajul semnalelor de ghidare. La rândul său, Moscova a acuzat statele baltice că au permis Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru a lovi ținte din Rusia – o acuzație pe care toate cele trei țări, precum și Kievul, au respins-o cu tărie”, arată BBC. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia folosește în mod deliberat sisteme de război electronic pentru a redirecționa dronele ucrainene către teritoriul NATO. „Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către țările baltice prin intermediul sistemelor sale de război electronic. Iar Moscova face acest lucru în mod intenționat, în paralel cu intensificarea propagandei”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent că Kievul se află în prezent în „contact zilnic” cu aliații din țările baltice în legătură cu incidentele și cu posibile măsuri preventive, deși acesta a refuzat să precizeze în ce ar putea consta aceste măsuri. De asemenea, UE a recunoscut amenințarea tot mai mare, subliniind în același timp necesitatea unor mecanisme de apărare colectivă mai solide, mai arată publicația de la Kiev.  Rusia folosește sisteme de bruiaj și de falsificare a semnalului GPS din enclava Kaliningrad pentru a devia dronele ucrainene către spațiul aerian al țărilor NATO, a explicat The Telegraph. Potrivit experților citați de publicația britanică, tehnologia utilizată permite transmiterea de coordonate false către drone, care ajung astfel să pătrundă în spațiul aerian al statelor baltice. Specialiștii avertizează că aceste acțiuni pot fi considerate forme de agresiune hibridă împotriva NATO.

Dronele rusești sperie turiștii din Deltă (sursa: Pexels/Nicu Ene)
Eveniment

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin

Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, resimte tot mai puternic efectele războiului din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței și al alertelor repetate de drone. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a declarat recent că mesajele RO-Alert și apropierea conflictului au afectat grav turismul și industria HORECA, speriind turiștii români și străini. În unele zone din nordul Deltei, operatorii din turism au raportat scăderi dramatice ale numărului de vizitatori, iar pensiunile de pe brațul Chilia au pierdut peste jumătate dintre clienți. În timp ce autoritățile insistă că România este în siguranță sub umbrela NATO, hotelierii și antreprenorii locali spun că imaginea Deltei Dunării s-a schimbat profund în ultimii doi ani. Delta Dunării, între paradis turistic și vecinătatea războiului Poziția geografică a Deltei Dunării a devenit, după februarie 2022, una dintre cele mai sensibile din România. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Localități precum Chilia Veche, Plauru sau Periprava se află la doar câteva sute de metri de porturile ucrainene Izmail, Reni și Chilia Nouă, vizate frecvent de atacuri rusești asupra infrastructurii de transport de pe Dunăre. Ministerul Apărării Naționale a confirmat în repetate rânduri atacurile asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței românești: În acest context, județul Tulcea a devenit principalul teritoriu românesc afectat indirect de conflict. Potrivit datelor oficiale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis peste 70 de alerte RO-Alert pentru zona de frontieră de la începutul războiului, iar 11 incidente legate de fragmente de drone căzute pe teritoriul României au fost înregistrate exclusiv în județul Tulcea. Pentru turiști, aceste evenimente au schimbat radical imaginea unei destinații promovate până recent prin liniște, natură și izolare. Prăbușirea numărului de turiști și dispariția rezervărilor timpurii Primele efecte economice au fost resimțite rapid de operatorii din turism. Potrivit unui studiu privind impactul ostilităților din Ucraina asupra turismului din Delta Dunării, numărul turiștilor s-a prăbușit cu peste 40% în perioadele cele mai tensionate ale conflictului. Scăderea nu a fost uniformă. Cele mai afectate au fost localitățile aflate în apropierea directă a graniței cu Ucraina și a brațului Chilia, unde exploziile și mesajele de alertă au devenit aproape rutină. Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, declara în 2024 că pensiunile de pe brațul Chilia au înregistrat o scădere de aproximativ 65% a numărului de turiști. „Mai mult au fost afectaţi operatorii de pe braţul Chilia, 65%, iar mai puţin afectaţi au fost cei din zona cu acces auto, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ, Sarichioi, Jurilovca”, explica acesta pentru Agerpres. Pe lângă scăderea numărului de vizitatori, s-a schimbat și comportamentul turiștilor. Sistemul de rezervări timpurii, esențial pentru planificarea sezonului, aproape a dispărut. Mulți turiști preferă acum să decidă de la o săptămână la alta dacă merg sau nu în Deltă, în funcție de intensitatea alertelor și de știrile despre atacurile din apropierea graniței. Turiștii străini au dispărut aproape complet din unele zone Dacă turismul intern a reușit parțial să se adapteze noii realități, segmentul turiștilor străini a fost afectat mult mai sever. Operatorii din turism spun că numeroase rezervări au fost anulate după ce ambasadele unor state occidentale au emis avertismente privind proximitatea conflictului din Ucraina. În unele zone ale Deltei, numărul vizitatorilor străini s-a redus la mai puțin de jumătate față de perioada anterioară războiului. Problema nu este doar percepția asupra riscului real, ci și efectul psihologic al alertelor repetate. Pentru un turist străin, mesajele RO-Alert primite noaptea pe telefon, însoțite de sunete puternice și avertismente privind posibile căderi de obiecte din spațiul aerian, sunt suficiente pentru a anula ideea unei vacanțe liniștite. Controversa mesajelor RO-Alert Una dintre cele mai sensibile teme în relația dintre autorități și operatorii din turism este modul în care sunt transmise alertele RO-Alert. Hotelierii și organizațiile din turism susțin că mesajele trimise la nivelul întregului județ Tulcea au creat panică inclusiv în zone aflate la 80-100 de kilometri de graniță. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a vorbit public despre impactul acestor alerte asupra industriei HORECA și turismului local. „Situaţia aceasta afectează turismul şi industria HORECA. Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza”, a declarat edilul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea. Acesta a cerut autorităților centrale ca alertele să fie emise „într-un mod mai prietenos”, strict pentru zonele aflate efectiv în pericol. Solicitări similare au venit și din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Municipiul Tulcea. La începutul anului 2026, OMD Tulcea a transmis o scrisoare oficială către Prefectura Tulcea, cerând inițierea unui dialog privind impactul alertelor asupra turismului. Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, a declarat că mesajele actuale afectează grav afacerile locale și provoacă plecarea turiștilor chiar în timpul sejurului. În urma criticilor, autoritățile au început să delimiteze geografic mai strict zonele vizate de alerte, concentrând notificările în special asupra nordului județului Tulcea. Un paradox economic: războiul afectează turismul, dar accelerează infrastructura În ciuda dificultăților economice, conflictul a produs și efecte indirecte considerate pozitive de unele autorități locale. Primarul Ștefan Ilie susține că intensificarea traficului comercial către Ucraina a accelerat investițiile în infrastructură și modernizarea unor drumuri care înainte erau slab circulate. Traficul greu și formarea unor noi rute comerciale au generat presiune pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru atragerea unor investiții logistice și industriale. „Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunităţi pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere”, afirma edilul. În opinia sa, statul român ar trebui să acorde facilități speciale județelor aflate în apropierea conflictului, pentru a compensa pierderile economice și pentru a stimula investițiile locale.

Ucraina, atac masiv asupra Moscovei (sursa: Telegram/Andrey Vorobyov)
Internațional

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate

Regiunea Moscovei a fost vizată în noaptea de 16 spre 17 mai de un atac de amploare al Ucrainei, cu drone, soldat cu cel puțin trei morți și mai mulți răniți, potrivit autorităților ruse. Mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate, iar explozii au fost raportate atât în apropierea capitalei ruse, cât și în Crimeea ocupată. Autoritățile de la Moscova susțin că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat zeci de drone pe parcursul nopții. Autoritățile ruse: peste 70 de drone au fost doborâte Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că atacul a început în seara zilei de 16 mai și a continuat în primele ore ale dimineții următoare. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit acestuia, sistemele de apărare aeriană au fost mobilizate pentru interceptarea dronelor care se îndreptau spre capitală și regiunile din jur. În jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, autoritățile ruse afirmau că cel puțin 73 de drone fuseseră deja doborâte, în timp ce operațiunile de interceptare continuau. Pe rețelele sociale au apărut numeroase imagini video care par să surprindă explozii luminoase pe cer și incendii în mai multe zone din regiunea Moscovei. Explozii raportate în mai multe localități din apropierea Moscovei Potrivit relatărilor locale, explozii au fost auzite în localitățile Himki, Klin și Zelenograd, situate în regiunea Moscovei. De asemenea, activitate intensă a fost raportată în apropierea aeroportului internațional Șeremetievo. Mai multe deflagrații ar fi avut loc și în centrul Moscovei, conform imaginilor și informațiilor distribuite online în timpul nopții. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a confirmat ulterior că trei persoane și-au pierdut viața în urma atacului: două în satul Pogorelki și una în Himki. Oficialul rus a precizat că mai multe persoane au fost rănite după ce dronele au lovit blocuri și case din diferite districte ale regiunii. Clădiri rezidențiale avariate în urma atacului Autoritățile locale au raportat pagube materiale în mai multe zone rezidențiale. Dronele ar fi lovit atât blocuri de locuințe, cât și case particulare. Până în prezent, autoritățile ruse nu au oferit un bilanț complet al pagubelor și nici informații suplimentare despre amploarea distrugerilor provocate de atac. Explozii și în Crimeea ocupată În paralel cu atacul asupra regiunii Moscovei, explozii au fost raportate și în Crimeea ocupată de Rusia. Deocamdată, nu există informații oficiale privind eventuale victime sau pagube produse în peninsula anexată de Moscova în 2014. Rusia impune restricții privind relatările despre atacurile Atacul are loc la doar câteva zile după ce autoritățile ruse au introdus noi restricții privind publicarea informațiilor despre consecințele atacurilor cu drone. Conform noilor reguli, publicarea de fotografii, înregistrări video sau detalii despre atacuri fără autorizare oficială este interzisă. Persoanele care încalcă aceste prevederi riscă amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble (38–64 dolari), în timp ce funcționarii pot primi sancțiuni de până la 50.000 de ruble (în jur de 640 de dolari). Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge până la 200.000 de ruble (echivalentul a 2,500 de doalari). Autoritățile ruse susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și pentru limitarea răspândirii informațiilor considerate sensibile în contextul conflictului.

Val de recrutări militare în Canada (sursa: Facebook/Canadian Army)
Internațional

Val de recrutări militare în Canada: războiul din Ucraina și amenințările lui Trump accelerează înarmarea

Canada traversează cea mai amplă creștere a recrutărilor militare din ultimii 30 de ani, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, războiul din Ucraina și presiuni tot mai mari pentru consolidarea apărării. După ani în care armata canadiană s-a confruntat cu lipsă de personal, subfinanțare și dificultăți de recrutare, autoritățile de la Ottawa încearcă acum să inverseze declinul prin investiții masive, creșteri salariale și simplificarea procesului de înrolare. Cea mai mare campanie de recrutare Situația forțelor armate canadiene era considerată critică în urmă cu doar doi ani. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Un fost ministru al Apărării avertiza atunci că armata se află într-o „spirală a morții”, din cauza plecărilor numeroase și a dificultăților în atragerea de noi recruți. În prezent însă, ritmul recrutărilor este cel mai ridicat din ultimele trei decenii. La sfârșitul lunii aprilie, armata canadiană a anunțat că a înrolat peste 7.000 de noi membri într-un singur an fiscal. Datele furnizate de Ministerul canadian al Apărării Naționale pentru BBC arată că numărul cererilor confirmate aproape s-a dublat într-un an, crescând de la 21.700 la 40.116. Numărul total al aplicațiilor a ajuns la aproape 100.000. Prin comparație, în perioada 2019-2020 existau aproximativ 36.000 de aplicații. Războiul din Ucraina și tensiunile globale Analiștii consideră că războiul din Ucraina și deteriorarea climatului internațional au influențat direct interesul pentru cariera militară. Charlotte Duval-Lantoine, cercetătoare la Canadian Global Affairs Institute, afirmă că cererile de recrutare au început să crească încă din 2022, în perioada invaziei ruse în Ucraina. „Când oamenii văd că lumea nu mai este atât de sigură, că țara lor ar putea fi în pericol… tindem să vedem oameni care se alătură armatei”, a explicat aceasta. Potrivit specialistei, și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Canada, pe care a numit-o „al 51-lea stat”, au contribuit la apariția unui sentiment naționalist mai puternic. Șomajul în rândul tinerilor și salariile mai mari Pe lângă contextul geopolitic, factorii economici joacă și ei un rol important. Rata șomajului în rândul tinerilor canadieni era de aproape 14% în luna martie, iar armata oferă stabilitate financiară într-o perioadă economică incertă. În același timp, premierul Mark Carney a anunțat cea mai mare majorare salarială pentru personalul militar din ultimele decenii. Guvernul canadian încearcă astfel să transforme armata într-o opțiune profesională mai atractivă pentru noile generații. Ținta NATO de 2% din PIB pentru apărare De la instalarea sa în funcție, Mark Carney a făcut din apărare una dintre prioritățile majore ale guvernului său. În martie, premierul a anunțat că Canada a atins oficial obiectivul NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată de la sfârșitul anilor 1980. Bugetul militar anual a depășit astfel 63 de miliarde de dolari canadieni. În plus, Canada s-a alăturat angajamentului NATO privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Fondurile suplimentare sunt direcționate către salarii, achiziția de echipamente noi, modernizarea bazelor militare și dezvoltarea infrastructurii din Arctica. Armata canadiană, în urma aliaților În ciuda creșterii recrutărilor și a investițiilor masive, experții spun că armata canadiană continuă să aibă probleme structurale importante. Richard Shimooka, cercetător la Macdonald-Laurier Institute, afirmă că Forțele Armate Canadiene au în prezent capacitatea de a desfășura simultan doar câteva mii de soldați și un număr limitat de avioane de luptă. Prin comparație, armata britanică poate mobiliza aproximativ 10.000 de militari dacă este necesar. „Starea Forțelor Armate Canadiene este în prezent la un nivel foarte scăzut și vor trece cinci sau zece ani până când vom vedea o îmbunătățire reală”, a declarat acesta. Potrivit analistului, una dintre cauzele principale este dependența istorică a Canadei de protecția militară oferită de Statele Unite. Presiunile Washingtonului asupra Canadei De-a lungul anilor, mai mulți lideri americani au criticat nivelul redus al cheltuielilor canadiene pentru apărare. Donald Trump a acuzat în repetate rânduri Canada că se bazează prea mult pe protecția americană, iar președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, afirma în 2024 că Ottawa „trăiește pe seama Americii”. Chiar și după atingerea pragului de 2% din PIB, Canada rămâne printre statele NATO cu contribuții mai mici comparativ cu aliați precum Statele Unite, Marea Britanie sau Franța. Reducerea birocrației și recrutarea rezidenților permanenți Autoritățile canadiene au încercat în ultimii ani să accelereze procesul de recrutare, criticat mult timp pentru birocrația excesivă. Armata a digitalizat o parte dintre proceduri, inclusiv transmiterea online a documentelor. „Interes a existat întotdeauna. Doar că era greu să treci prin sistem”, a declarat Travis Haines, locotenent-colonel în Forțele Armate Canadiene. O altă schimbare importantă a fost deschiderea recrutării și pentru rezidenții permanenți ai Canadei, nu doar pentru cetățeni. Măsura a fost introdusă în 2022, iar cetățenii străini au reprezentat aproximativ 20% dintre noii recruți ai anului trecut. Canada pregătește o extindere majoră a armatei Guvernul canadian urmărește acum o creștere semnificativă a capacității militare. Planurile oficiale prevăd atingerea unui efectiv de 85.500 de militari activi și crearea unei forțe de mobilizare de până la 300.000 de rezerviști. Charlotte Duval-Lantoine consideră că Ottawa încearcă să învețe lecțiile războiului din Ucraina, unde capacitatea de mobilizare umană a devenit un element esențial al rezistenței militare. „Canada, asemenea aliaților săi europeni, încearcă să se pregătească pentru războaiele viitorului analizând războiul actual”, a concluzionat ea.

Putin vorbește despre pace cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski

Președintele rus Vladimir Putin a declarat sâmbătă că este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, însă doar după ce Moscova și Kievul vor ajunge la un acord de pace durabil. Totodată, liderul de la Kremlin a declarat că războiul din Ucraina s-ar îndrepta către final. Războiul din Ucraina, aproape de final Declarațiile lui Vladimir Putin au fost făcute după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să genereze tensiuni majore pe scena internațională. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Puțin a precizat că o întâlnire directă cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, însă numai dacă există deja un acord convenit între cele două părți. „Întâlnirea poate avea loc, dar doar după stabilirea unui acord de pace”, a transmis Vladimir Putin, sugerând că negocierile trebuie să avanseze înaintea unui contact direct la nivel prezidențial. Totodată, liderul rus a afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”, fără a oferi însă detalii suplimentare despre eventualele condiții ale unei înțelegeri. Donald Trump vorbește despre „începutul sfârșitului războiului” Președintele american Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că acordul de încetare a focului de trei zile dintre Rusia și Ucraina poate reprezenta „începutul sfârșitului războiului”. „Să sperăm că acesta este începutul sfârșitului unui război foarte lung, sângeros și dificil”, a scris el, asigurând că negocierile avansează „în fiecare zi”. Cotidianul El País remarcă însă faptul că „nu se știe când Trump a vorbit cu acești lideri și nici cum a fost încheiat acordul lăudat pe Truth Social”. Publicația spaniolă amintește că ultimele schimburi oficial cunoscute dintre Donald Trump și Vladimir Putin datează de la sfârșitul lunii aprilie, în jurul dosarului iranian, în timp ce ultima conversație consemnată cu Volodimir Zelenski avusese loc în decembrie. The Moscow Times: „O intervenție diplomatică-surpriză” Pentru The Moscow Times, actualul acord reprezintă „o intervenție diplomatică-surpriză”. Jurnaliștii subliniază că această înțelegere pune capăt „unei săptămâni confuze de armistiții rivale”, fiecare tabără proclamând propriul armistițiu înainte de a o acuza pe cealaltă că îi încalcă termenii. Kremlinul decretase inițial o oprire unilaterală a ostilităților cu ocazia celebrării victoriei sovietice din 1945, în timp ce Kievul susținea că propusese, fără răspuns, o suspendare separată a luptelor. Politico: „Ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat” Publicația Politico descrie episodul drept „ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat”. Potrivit Politico, faptul că Donald Trump prezintă public armistițiul drept rezultatul propriei inițiative transmite un semnal politic important: în ciuda blocajului militar și a uzurii diplomatice, influența sa asupra dosarului ucrainean rămâne intactă. Totuși, publicația amintește că numeroase armistiții au eșuat deja de la începutul invaziei ruse. Schimbul de prizonieri „o mie contra o mie” Aceeași prudență apare și în analizele britanice. Potrivit BBC, discuțiile nu au produs „niciun progres semnificativ” către o pace durabilă, în timp ce la Washington crește teama unei mutări a atenției americane către Orientul Mijlociu. Aflat la Roma, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că Statele Unite nu doresc „să piardă timp” într-un proces diplomatic blocat. Un alt moment important al acestei scurte pauze militare îl reprezintă schimbul masiv de prizonieri. Kyiv Independent vorbește despre „o surpriză”, în timp ce Kyiv Post salută „un pas umanitar major” și „unul dintre cele mai importante schimburi de la începutul conflictului”. Gestul îi permite lui Volodimir Zelenski să readucă în centrul discursului politic tema întoarcerii captivilor ucraineni, dincolo de simbolurile militare. Parada Victoriei, atmosferă de fortăreață asediată Armistițiul intervine într-un climat de tensiune extremă în jurul celebrărilor de 9 mai de la Moscova. Potrivit CNN, tradiționala paradă a Victoriei a fost anul acesta vizibil diminuată. Autoritățile ruse au renunțat la expunerea masivă de blindate și armament greu, devenită sub Vladimir Putin un ritual de demonstrație imperială. Kremlinul a preferat securitatea în detrimentul spectacolului de forță. Concepută de obicei ca o liturghie militaristă care glorifică reziliența sovietică și puterea Rusiei contemporane, parada din Piața Roșie s-a desfășurat într-o atmosferă de fortăreață asediată. CNN subliniază că atacurile cu drone ucrainene asupra teritoriului rus – în special asupra instalațiilor petroliere și chiar a unor clădiri din Moscova – au modificat profund calculele de securitate ale Kremlinului. Donald Trump: „Cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial” Într-un gest simbolic puternic, Volodimir Zelenski a asigurat că nicio armă ucraineană nu va ținti Piața Roșie în timpul paradei. Această formă de armistițiu ceremonial arată cât de mult memoria celui de-Al Doilea Război Mondial rămâne un câmp de luptă ideologic și istoric. Potrivit CNN, aproape 27 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul conflictului mondial, mai mult decât în orice altă țară. În Italia, La Repubblica relatează că Donald Trump a calificat războiul ruso-ucrainean drept „cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial”. Costul uman al războiului continuă să crească În ciuda suspendării temporare a luptelor, bilanțul uman al războiului continuă să se agraveze. Kyiv Independent afirmă că Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.340.270 de soldați din februarie 2022, dintre care 1.080 doar în ultimele douăzeci și patru de ore. Kievul evocă, de asemenea, pierderi uriașe de tancuri, sisteme de artilerie, vehicule blindate și drone. Aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă mai multe centre occidentale de analiză estimează că pierderile ruse sunt într-adevăr mai mari decât cele ucrainene. Center for Strategic and International Studies estima în ianuarie 2026 că Ucraina a suferit probabil între 500.000 și 600.000 de victime de la începutul invaziei, dintre care până la 140.000 de morți în luptă.

Războiul din Iran, atu pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Războiul din Iran, avantaj strategic pentru Ucraina: Zelenski transformă criza globală într-un atu în negocierile cu Rusia

În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Iran, Ucraina joacă o carte surprinzătoare: transformă un context geopolitic aparent nefavorabil într-o oportunitate strategică. Departe de a fi marginalizat, Kievul încearcă să își consolideze poziția militară, diplomatică și economică înaintea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, arată o analiză BBC. Diplomația dronelor: cum își „vinde” Ucraina expertiza de război Apariția președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în luna martie, nu a fost doar un gest diplomatic, ci un semnal clar: Ucraina nu așteaptă pasiv evoluțiile globale, ci le exploatează. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Vizita lui Zelenski în Golf a avut un obiectiv explicit: „consolidarea protecției vieților”. În realitate, miza a fost mai largă: valorificarea experienței acumulate pe front, în special în domeniul dronelor. Kievul a semnat acorduri cu state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, toate afectate recent de atacuri iraniene. Ucraina oferă expertiză și tehnologie, iar în schimb își consolidează alianțele și deschide ușa unor viitoare acorduri de apărare. „Vrem să le ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate”, a declarat Zelenski. Presiunea energetică: un avantaj temporar pentru Rusia La început, războiul din Iran părea să joace în favoarea Moscovei. Donald Trump risca să își deturneze atenția de la Ucraina, iar Rusia profita de creșterea prețurilor la petrol. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au permis Moscovei să vândă mai mult petrol, la prețuri mai mari, alimentând astfel bugetul de război. Cu cât Rusia are mai multe resurse financiare, cu atât își poate susține mai mult ofensiva în Ucraina. Ucraina schimbă regulile jocului În ciuda acestor dezavantaje inițiale, Ucraina reușește din nou să întoarcă situația în favoarea sa. Strategia Kievului este clară: acumularea de avantaje înaintea unei eventuale mese de negocieri. Donald Trump a sugerat recent că o „soluție” pentru Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”, după o discuție cu Vladimir Putin. Totuși, astfel de declarații au mai existat, fără rezultate concrete. Drona, arma care schimbă echilibrul Unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei este războiul dronelor. Rusia folosește intensiv dronele Shahed-136, de origine iraniană, dar Ucraina a găsit metode eficiente și ieftine de interceptare. Dacă o dronă costă până la 130.000 de dolari, sistemele de apărare pot costa de zece ori mai puțin. Această eficiență a atras atenția NATO și a partenerilor europeni. Ucraina a semnat acorduri majore de apărare cu Norvegia și Germania, în valoare de miliarde de dolari. Atacuri strategice asupra economiei ruse Un alt câștig tactic al Ucrainei este lecția învățată din conflictul iranian: lovirea infrastructurii energetice. Dronele ucrainene vizează acum instalațiile petroliere ruse, generând pierderi semnificative. Potrivit Kievului, aceste atacuri au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari într-o singură săptămână. Sprijin financiar european de amploare Ucraina a obținut și un sprijin financiar esențial: un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de Uniunea Europeană. Blocajul impus anterior de Viktor Orbán a fost depășit după schimbările politice din Ungaria, permițând deblocarea fondurilor necesare pentru echipamente militare. Negocieri blocate și tensiuni diplomatice În ciuda acestor progrese, negocierile de pace rămân în impas. Trimișii administrației Trump, inclusiv Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au vizitat Kievul, fiind concentrați pe Orientul Mijlociu. Zelenski a calificat această absență drept „lipsită de respect”, sugerând o diminuare a interesului american pentru Ucraina. SUA își schimbă prioritățile Noua strategie de securitate a Washingtonului nu mai consideră Rusia o amenințare directă, punând accent pe stabilitate și potențiale parteneriate. Această abordare este favorabilă Kremlinului și ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni. Rusia intensifică atacurile Între timp, Rusia nu dă semne că ar dori pacea. Din contră, își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, profitând de faptul că atenția globală este concentrată în altă parte. Europa, între sprijin și ezitare Europa continuă să susțină Ucraina, dar evită decizii radicale, precum utilizarea activelor rusești înghețate. Criticii acuză liderii europeni că gestionează conflictul, în loc să îl încheie. Pacea, încă departe În acest context complicat, Ucraina încearcă să își consolideze poziția cât mai mult. Zelenski mizează pe vizibilitate și pe menținerea Ucrainei în centrul atenției internaționale, sperând că SUA își vor redirecționa prioritățile. Deocamdată însă, în ciuda tuturor mișcărilor strategice, perspectiva unui armistițiu cu Rusia rămâne incertă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră