marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2348 articole
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Instructori ucraineni vor pregăti armata germană (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană: Kievul și Berlinul semnează un acord militar

Miniștrii Apărării din Germania și Ucraina au semnat un acord care prevede trimiterea unor instructori ucraineni pentru pregătirea militarilor germani. Inițiativa marchează un pas important în cooperarea militară bilaterală și reflectă dorința Berlinului de a integra lecțiile învățate de armata ucraineană în războiul împotriva Rusiei. Experiența ucraineană, integrată în școlile militare germane Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a declarat că obiectivul principal este includerea experienței soldaților ucraineni în programele de instruire ale armatei germane, în special în cadrul școlilor militare. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Oficialul nu a oferit detalii suplimentare privind calendarul sau structura exactă a programului, însă a subliniat că expertiza dobândită de Ucraina pe câmpul de luptă este considerată extrem de valoroasă. Lecții din războiul modern: drone și tehnologie de comandă Armata germană își adaptează strategiile de pregătire în contextul schimbărilor majore produse pe frontul din Ucraina de la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape patru ani. Printre elementele considerate esențiale se numără: utilizarea intensivă a dronelor în operațiuni de luptă; integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control; capacitatea de adaptare la un război de uzură și la amenințări asimetrice. Forțele ucrainene au acumulat o experiență extinsă în aceste domenii, iar Berlinul dorește să o valorifice în procesul de modernizare a Bundeswehr. Exercițiu NATO: performanțe notabile ale militarilor ucraineni Potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal, o echipă de aproximativ zece invitați ucraineni a demonstrat eficiență ridicată într-un exercițiu militar al NATO desfășurat anul trecut în statele baltice. Conform relatărilor, o unitate „inamică” condusă de estonieni, cu participarea militarilor ucraineni, ar fi neutralizat două batalioane într-o singură zi, în timp ce forțele NATO nu au reușit să elimine echipele adverse de drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat în detaliu aceste informații, însă o purtătoare de cuvânt a precizat că scenariile exercițiilor pot fi concepute pentru a oferi avantaje deliberate unei părți, în scopuri de instruire.

Kim Jong Un, apartamente pentru familiile soldaților uciși în Ucraina (sursa: KCNA)
Internațional

Familiile unor soldați nord-coreeni morți în Ucraina au primit apartamente noi de la Kim Jong Un

Liderul nord-coreean Kim Jong Un, însoțit de fiica sa, Kim Ju Ae, a inaugurat o nouă stradă cu locuințe destinate familiilor militarilor nord-coreeni uciși în timp ce luptau alături de Rusia împotriva Ucrainei. Evenimentul a fost relatat de agenția oficială de presă a regimului de la Phenian, Korean Central News Agency (KCNA). Gestul are loc într-un context geopolitic tensionat și în apropierea congresului Partidului Muncitorilor din Coreea, cel mai important eveniment politic al regimului. Coreea de Nord, implicată în războiul Rusia–Ucraina Potrivit serviciilor de informații sud-coreene și occidentale, Coreea de Nord a trimis mii de soldați să lupte alături de Moscova în invazia asupra Ucrainei, declanșată în urmă cu aproape patru ani. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Autoritățile de la Seul estimează că cel puțin 2.000 de militari nord-coreeni și-au pierdut viața pe front. În discursul susținut duminică la inaugurarea noii străzi, Kim Jong Un a afirmat că „martirii eroici trebuie să-și fi imaginat, înainte de moartea lor, familiile trăind într-o țară mereu prosperă”, potrivit KCNA. Fotografiile publicate de presa oficială îl arată pe liderul nord-coreean inspectând noile apartamente alături de fiica sa, Ju Ae, care în ultimii ani a fost tot mai prezentă la evenimente de anvergură. Serviciile de informații sud-coreene au apreciat recent că adolescenta a fost „desemnată în mod clar drept succesoare”, invocând frecvența aparițiilor sale publice și poziționarea sa simbolică în cadrul ceremoniilor oficiale. Prezența ei la inaugurarea noii străzi alimentează speculațiile privind consolidarea unei succesiuni dinastice în regimul nord-coreean. Congresul Partidului Muncitorilor, moment-cheie pentru regim Evenimentul precede congresul Partidului Muncitorilor din Coreea, programat pentru sfârșitul lunii, deși data exactă nu a fost comunicată oficial. Toate privirile sunt îndreptate către direcțiile de politică externă și internă pe care Kim Jong Un le va anunța, dar și către posibilitatea acordării unui titlu oficial de partid pentru Ju Ae — un pas care ar oficializa statutul ei în arhitectura puterii de la Phenian. Analiză: un gest simbolic cu miză politică majoră Potrivit analistului Hong Min, de la Institutul Coreean pentru Unificare Națională din Seul, inaugurarea noii străzi reprezintă „o manevră politică extrem de calculată” înaintea congresului partidului. Gestul are rolul de a justifica trimiterea de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei și de a demonstra că statul oferă compensații concrete familiilor soldaților căzuți. Mesajul este unul dublu: loialitatea față de alianța cu Moscova este răsplătită, iar sacrificiul este recunoscut oficial. Ce primește Phenianul în schimbul sprijinului militar Analiștii susțin că, în schimbul implicării militare, Rusia oferă Coreei de Nord sprijin financiar, tehnologii militare avansate, precum și provizii alimentare și energetice. Această cooperare întărește legătura strategică dintre Phenian și Moscova și marchează o etapă nouă în consolidarea alianței dintre cele două regimuri, pe fondul izolării internaționale și al sancțiunilor occidentale.

München , acord trilateral România, Ucraina, Moldova (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Decizie strategică la München: acord trilateral România, Ucraina, Moldova

O declarație privind consolidarea rezilienței României, Republicii Moldova și Ucrainei în domenii esențiale – securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră – a fost adoptată în cadrul reuniunii ministeriale a formatului trilateral „Triunghiul Odesa”. Evenimentul a avut loc în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerul Afacerilor Externe al României, la reuniune au participat ministrul român de Externe, Oana Țoiu, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova. Tripla Alianță Cibernetică: acord trilateral pentru combaterea amenințărilor online Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat lansarea unui acord trilateral în domeniul securității cibernetice, denumit Tripla Alianță Cibernetică. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală și adresăm nevoile concrete ale comunităților noastre istorice”, a declarat Oana Țoiu. Memorandumul de înțelegere pentru Tripla Alianță Cibernetică, care vizează o cooperare mai strânsă în combaterea amenințărilor informatice, este dezvoltat la nivelul Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și al instituțiilor omoloage din Ucraina și Republica Moldova. Documentul urmează să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună. Ministrul român a subliniat că atât instituțiile publice, cât și mediul privat din cele trei țări dispun de expertiză solidă în domeniu, iar obiectivul comun este consolidarea poziției internaționale ca parteneri și furnizori de securitate cibernetică. Conectivitate energetică și infrastructură regională, priorități comune Cei trei miniștri au discutat și despre extinderea conectivității regionale în domeniul energiei, în contextul problemelor generate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene. Obiectivul este consolidarea interconectării energetice pentru a susține dezvoltarea economică regională și pentru a proteja industriile strategice ale celor trei state. Totodată, a fost apreciată solidaritatea societății civile, inclusiv campaniile de donații pentru generatoare electrice destinate Ucrainei, inițiative care au fost bine primite de populația și autoritățile de la Kiev. România, rol strategic în integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova Declarația comună reafirmă rolul strategic al României în sprijinirea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, atât la nivel politic și instituțional, cât și prin contribuția activă a societății civile. Finanțarea europeană pentru proiectele de conectare regională reprezintă o prioritate comună în negocierile viitoare la nivelul Uniunii Europene. Accesarea fondurilor europene este esențială pentru implementarea proiectelor strategice în domeniul rutier, feroviar și energetic. Educația în limba română din Ucraina, pe agenda discuțiilor În cadrul reuniunii, ministrul român de Externe a adus în atenție și situația comunităților vorbitoare de limbă română din Ucraina, subiect abordat constant în dialogul bilateral la nivel înalt. Oana Țoiu a subliniat importanța garantării educației în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educațional ucrainean. Potrivit comunicatului MAE, discuțiile dintre ministerele educației trebuie să continue pentru identificarea unei soluții comune, înainte de implementarea noilor reforme prevăzute pentru 2027.

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO Foto: NATO
Internațional

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025” - WSJ

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025”, realtează Wall Street Journal (WSJ), care critică alianța pentru faptul că nu învață din conflictul Ucraina Rusia. „Mai multe surse au povestit despre un comandant care a observat exercițiul și a concluzionat: «Suntem f****»”, își încheie WSJ relatarea, menționând însă faptul că Estonia își aduce la zi tacticile militare în „era dronelor”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În mai 2025, Estonia a găzduit unul dintre cele mai mari exerciții militare din istoria sa. Cunoscut sub numele de exercițiul Hedgehog 25 — sau Siil 2025 în estonă — operațiunea a reunit 16 000 de soldați într-un exercițiu de apărare multinațional de amploare, care a acoperit întreg teritoriul țării.  O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO „O singură echipă formată din aproximativ 10 ucraineni, care acționa ca adversar, a contraatacat forțele NATO. În aproximativ o jumătate de zi, au distrus simulat 17 vehicule blindate și au efectuat 30 de «lovituri» asupra altor ținte. Aivar Hanniotti, coordonator al sistemelor aeriene fără pilot al Ligii Estoniene de Apărare, a condus o unitate adversă de aproximativ 100 de persoane, care includea estonieni și ucraineni. Domnul Hanniotti, care între timp a părăsit armata regulată, descrie modul în care au desfășurat peste 30 de drone împotriva trupelor NATO într-o zonă de mai puțin de 4 mile pătrate (...) Dar chiar și cu mai puțină recunoaștere decât în viața reală, «nu exista nicio posibilitate de a te ascunde», spune domnul Hanniotti. «Am găsit destul de ușor mașini și unități mecanizate și am reușit să le eliminăm destul de repede cu drone de atac». Per ansamblu, rezultatele au fost «oribile» pentru forțele NATO, spune domnul Hanniotti, care lucrează acum în sectorul privat în calitate de expert în sisteme fără pilot. Forțele inamice au fost «capabile să elimine două batalioane într-o singură zi», astfel încât «din punct de vedere al exercițiului, practic, nu au mai fost capabile să lupte după aceea». Partea NATO «nici măcar nu a atins echipele noastre de drone»”, relatează cotidianul american.  „Grupul de luptă al NATO «se plimba pur și simplu, fără să folosească niciun fel de deghizare, campând corturi și vehicule blindate», își amintește unul dintre participanți, care a jucat rolul inamicului. «Totul a fost distrus».  În timpul operațiunii Hedgehog, ucrainenii au folosit Delta, sistemul lor sofisticat de gestionare a câmpului de luptă. Acesta colectează informații în timp real de pe câmpul de luptă, folosește inteligența artificială pentru a analiza cantități uriașe de date, identifică ținte și coordonează loviturile între comandă și unități. Acest lucru permite un «lanț de ucidere» rapid: vezi, împărtășește, trage – totul în câteva minute sau mai puțin”, mai arată Wall Street Journal. 

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

UE va antrena soldați ucraineni în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea antrena soldați ucraineni în interiorul Ucrainei. Moscova reacționează dur

Uniunea Europeană analizează posibilitatea deschiderii a cel puțin două centre de instruire pentru militarii ucraineni pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea încetării luptelor. Anunțul a fost făcut miercuri de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre, desfășurată la Bruxelles. Două centre de antrenament identificate pentru armata ucraineană Potrivit declarațiilor lui Kaja Kallas, discuțiile au vizat inclusiv posibilitatea instruirii soldaților ucraineni chiar în Ucraina. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Am identificat două centre de antrenament care ar putea fi utilizate în acest scop”, a precizat oficialul european, fără a oferi detalii suplimentare despre locație sau calendar. Inițiativa ar putea face parte din pachetul de garanții de securitate solicitat de Kiev în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. 90.000 de militari ucraineni, antrenați deja de UE De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a instruit aproximativ 90.000 de militari ucraineni în afara teritoriului ucrainean. Programele de pregătire s-au desfășurat în mai multe state membre și au făcut parte din sprijinul militar acordat Kievului în contextul războiului declanșat de Rusia. Posibila mutare a centrelor de instruire pe teritoriul Ucrainei ar marca o etapă nouă în cooperarea militară dintre UE și Kiev. State europene pregătite să trimită trupe după un acord de pace Mai multe țări europene, printre care Regatul Unit și Franţa, au anunțat anterior că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina după semnarea unui eventual acord de pace între Moscova și Kiev. Aceste forțe ar putea avea rol de descurajare și stabilizare, în cadrul unor garanții de securitate oferite Ucrainei. Reacția Moscovei: soldații europeni, „ținte legitime” Rusia s-a opus ferm ideii desfășurării de trupe europene în Ucraina și a avertizat că, în acest scenariu, militarii occidentali ar deveni „ținte legitime”. Poziția Moscovei complică și mai mult discuțiile privind arhitectura de securitate post-conflict și eventualele garanții internaționale pentru Ucraina.

Orbán declară Ucraina „dușman” al Ungariei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán numește Ucraina „dușman” al Ungariei, într-un discurs electoral injectat de furie

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a stârnit controverse majore după ce a catalogat Ucraina drept „inamic” al propriei țări. Afirmația a fost făcută duminică, în timpul unui discurs de campanie electorală susținut în orașul Szombathely, din vestul Ungariei. Orbán acuză Ucraina de presiuni la Bruxelles În discursul său, liderul de la Budapesta a criticat în mod direct autoritățile ucrainene, acuzându-le că solicită constant, la nivelul Uniunii Europene, deconectarea Ungariei de la energia rusească, mai ieftină. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Ucrainenii trebuie să înceteze să mai ceară constant la Bruxelles ca Ungaria să fie deconectată de la energia ieftină rusească. Atâta timp cât Ucraina face asta, este duşmanul nostru”, a declarat Orbán, potrivit agenției ungare de presă MTI. Declarația vine în contextul în care Ucraina este ținta unui război declanșat de Rusia, iar majoritatea statelor membre UE sprijină Kievul atât politic, cât și energetic. Relația privilegiată cu Moscova și dependența energetică Viktor Orbán este considerat cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană al președintelui rus Vladimir Putin. Ungaria continuă să depindă într-o mare măsură de gazele și petrolul din Rusia, spre deosebire de alte state europene care au accelerat procesul de diversificare energetică după invazia Ucrainei. Sub conducerea lui Orbán, Budapesta nu a făcut eforturi semnificative pentru a reduce această dependență, poziție care a generat tensiuni repetate cu instituțiile europene. Alegeri parlamentare decisive în Ungaria Declarațiile premierului ungar vin într-un moment politic sensibil. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar pentru prima dată în cei 16 ani de putere, Viktor Orbán se confruntă cu o opoziție puternică. Partidul Tisza, în avantaj în sondaje Partidul Respectului și Libertății, cunoscut sub numele de partidul Tisza, condus de conservatorul Peter Magyar, este creditat cu un avans consistent în sondajele de opinie. Formațiunea îl devansează de peste un an pe partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orbán. Pe fondul acestor evoluții, retorica dură la adresa Ucrainei este interpretată de analiști drept o strategie electorală menită să mobilizeze electoratul naționalist și eurosceptic.

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump vor pacea în Ucraina până în iunie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump își propune ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție de încheiere a războiului până în luna iunie. Declarațiile liderului ucrainean au fost transmise sâmbătă de agenția de presă Ukrinform. Potrivit lui Zelenski, oficialii americani au transmis că vor face „tot posibilul” pentru a se asigura că războiul se va încheia în această perioadă. Alegerile din SUA, factor-cheie în calendarul propus Zelenski a sugerat că presiunea pentru o soluție rapidă este legată de contextul politic intern din Statele Unite, în special de alegerile de la jumătatea mandatului. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Congresul SUA urmează să fie reînnoit în noiembrie, iar o parte a Senatului va organiza alegeri parțiale în aceeași zi. „Alegerile sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi”, a spus președintele ucrainean, explicând că aceste calcule politice influențează agenda diplomatică a Washingtonului. Ucraina a propus un plan de pace etapizat Șeful statului ucrainean a precizat că Kievul a prezentat deja reprezentanților americani un plan de pace structurat pe etape, care detaliază pașii ce ar trebui urmați de fiecare parte. „Dacă rușii sunt gata să pună capăt războiului, este esențial să fie stabilite condițiile”, a subliniat Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul exact al acestui plan. Propunere de întâlnire Ucraina–Rusia–SUA la Miami Washingtonul a propus organizarea unei întâlniri între delegațiile ucraineană și rusă în Miami, cel mai probabil în decurs de o săptămână. Kievul a acceptat propunerea, a confirmat Zelenski. Liderul ucrainean a reiterat că garanțiile de securitate reprezintă un element esențial pentru orice acord de pace și că acestea trebuie semnate înaintea oricăror alte documente. Concesiile teritoriale rămân un punct sensibil În urma celei mai recente runde de discuții trilaterale, Zelenski a admis că subiecte precum concesiile teritoriale continuă să fie extrem de dificile. Președintele SUA mizează pe o încheiere rapidă a conflictului, dorind să-și consolideze imaginea de mediator, după ce a promis anterior că va opri războiul „în 24 de ore”. Avertisment privind un posibil acord economic SUA–Rusia Zelenski a mai avertizat asupra existenței unui document prezentat de serviciile de informații ucrainene, care ar viza un potențial acord de cooperare economică între Rusia și Statele Unite, evaluat la până la 12 trilioane de dolari. Documentul, denumit „Pachetul Dmitriev”, ar conține prevederi economice ample. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina va reacționa dacă un astfel de risc se va concretiza și a insistat că niciun acord bilateral nu poate afecta interesele Ucrainei fără participarea sa. Negocierile de la Abu Dhabi: rezultate limitate Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit recent la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri. Singurul rezultat concret al discuțiilor a fost un schimb de prizonieri. Zelenski a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința regiunii Donbas, ocupată parțial de trupele ruse, nici în privința Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Donbas și Zaporojie, dosare încă blocate Potrivit liderului de la Kiev, pozițiile rămân divergente în ceea ce privește Donbasul, care include regiunile Lugansk și Donețk, dar și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie. Propunerile privind o zonă de liber schimb în estul Ucrainei nu au dus, de asemenea, la un consens. „Problemele complicate rămân complicate”, a concluzionat Zelenski, apreciind totuși dialogul trilateral drept un pas înainte, care ar putea pregăti terenul pentru eventuale întâlniri la nivel de șefi de stat.

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

Dronă rusească spulberă un autobuz cu ucraineni (sursa: Telegram/Ukraine State Emergency Service)
Internațional

Rușii au distrus un autobuz cu muncitori în Ucraina: 15 morți, 15 răniți

Un atac cu dronă rusească asupra unui autobuz care transporta angajați ai unei mine din regiunea Dnipropetrovsk, în centrul-est al Ucrainei, s-a soldat duminică cu numeroase victime, au anunțat serviciile de urgență și autoritățile locale. Bilanțul preliminar indică cel puțin 15 morți și 15 răniți, potrivit primelor informații oficiale. Serviciile de urgență: autobuzul a fost lovit direct de dronă Serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „o dronă rusească a atacat un autobuz aparținând unei companii din districtul Pavlograd”. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Mesajul a fost însoțit de o fotografie care arată vehiculul grav avariat, cu geamurile sparte și ieșit de pe carosabil. Victime transportate de urgență la spital Potrivit salvatorilor, șapte dintre persoanele rănite au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Starea celorlalte victime nu a fost detaliată în comunicările inițiale ale autorităților. Atacul a avut loc în orașul minier Ternivka Conform Poliției Naționale a Ucrainei, atacul s-a produs în orașul minier Ternivka, situat în apropiere de Pavlograd, la aproximativ 70 de kilometri de linia frontului, în linie dreaptă. Zona este cunoscută pentru activitatea minieră intensă. DTEK: angajații unei mine, vizați după terminarea schimbului Grupul energetic DTEK a confirmat ulterior că autobuzul transporta angajați ai uneia dintre minele sale, aceștia fiind atacați după încheierea programului de lucru. Potrivit companiei, 15 angajați ar fi murit și 15 ar fi fost răniți, însă acest bilanț nu a fost confirmat oficial de autoritățile ucrainene.

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente Foto: ministerul Energiei, Republica Moldova
Eveniment

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău au trecut pe generatoare, Vama este operată manual și s-au produs unele accidente rutiere, pentru că stopurile nu funcționează, arată informațiile de până la această oră.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Shmyhal, a declarat că astăzi, la ora 10:42, o defecțiune tehnică majoră a provocat oprirea simultană a unor linii de înaltă tensiune între rețelele electrice ale României, Moldovei și Ucrainei, cauzând întreruperi în cascadă și declanșarea sistemelor automate de protecție. Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente A reacționat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: „Prim-ministrul Iulia Svrîdenko și ministrul Energiei, Denîs Șmihal, au raportat despre situația de urgență din sistemul energetic al Ucrainei, cauzată de probleme tehnice la liniile de interconectare dintre rețeaua noastră și cea a Republicii Moldova. Toate măsurile de răspuns necesare la nivelul sistemului energetic al Ucrainei sunt în vigoare, iar lucrările de restabilire sunt în desfășurare. Sarcina acum este de a stabiliza situația cât mai curând posibil”. Premierul Republicii Moldova a descris, pe Facebook, situația: „Echipele Moldelectrica intervin în regim continuu pentru remedierea situației. În mai multe localități alimentarea cu energie electrică a fost deja restabilită, iar lucrările continuă până la revenirea completă la parametri normali. Toate instituțiile medico-sanitare funcționează în regim de siguranță - spitalele sunt conectate la generatoare electrice. Poliția îndeamnă toți șoferii să circule cu prudență, din cauza întreruperii unor semafoare, fiind prezentă în intersecțiile aglomerate pentru a fluidiza traficul și a preveni producerea accidentelor.   Serviciul Vamal operează manual trecerea frontierei pentru a evita blocarea traversării, din cauza întreruperii temporare de curent.   Mulțumesc tuturor specialiștilor care lucrează neîntrerupt pentru restabilirea sistemului energetic și tuturor celor implicați în gestionarea acestei situații.   Dragi cetățeni, să ne amintim acum cele mai importante recomandări în astfel de situații: Să ne informăm din surse oficiale, instituțiile vor continua să vină cu actualizări de informații. Să acționăm cu responsabilitate și calm. Să economisim bateria telefonului, să-l folosim pentru urgențe. Să circulăm cu prudență - unele semafoare sunt nefuncționale, iar pe drumuri se circulă în condiții de iarnă. Să avem grijă și să verificăm cum se simt cei mai vulnerabili”.    La această oră, nu este clară dimensiunea blackout-ului, dar presa din Republica Moldova arată că consumul de energie a început să crească, ajungând de la 496 MW la 696 MW, dar sub nivelul planificat de 930 MW.   Energia electrică lipsește aproape în toată Ucraina, după ce în mai multe regiuni au fost introduse deconectări de urgență. Problemele din sistemul energetic sunt atât de grave încât, potrivit unor informații, capitala Kiev ar putea rămâne fără curent cel puțin până la sfârșitul zilei, iar în unele zone alimentarea ar urma să fie reluată abia mâine. Situația afectează inclusiv sistemele de apă și canalizare, dar și transportul electric, scrie UNIAN.

SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră