vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Zelenski anunță un acord de 2 miliarde de euro cu Grecia pentru importuri de gaz

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că Ucraina va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaz în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz Anunțul a fost făcut într-un mesaj video postat pe platforma X, în care liderul ucrainean se află într-un tren în timpul unui nou turneu european. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui Importurile sunt esențiale pentru a acoperi deficitul de producție rezultat în urma atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a precizat că livrările vor fi finanțate prin ajutor european. „Acord istoric” cu Franța Zelenski a anunțat că se așteaptă și la un „acord istoric” cu Franța, unde se va afla luni. Obiectivul acestui acord este consolidarea aviației de luptă a Ucrainei și întărirea sistemelor de apărare aeriană. Deși nu a oferit detalii suplimentare, Franța a transmis deja Ucrainei avioane Mirage și alte sisteme militare, ceea ce sugerează o posibilă extindere a sprijinului. Vizită în Spania pentru discuții privind apărarea aeriană În cadrul turneului european, Zelenski a menționat și o vizită în Spania, unde urmează să discute despre dezvoltarea apărării aeriene și noi inițiative împreună cu partenerii europeni. Nu a specificat ce anume solicită guvernului de la Madrid, dar a subliniat că sistemele de apărare aeriană și rachetele rămân priorități absolute pentru Ucraina. Președintele ucrainean a reamintit că țara sa se confruntă de mai bine de trei ani și jumătate cu invazia rusă, iar distrugerile sunt masive, în special din cauza atacurilor constante cu drone, rachete și rachete de croazieră.

Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Armata ucraineană lovește încă o rafinărie rusească (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat sâmbătă că au atacat rafinăria din orașul Riazan, situat la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit autorităților ucrainene, în zonă au fost observate mai multe explozii și un incendiu de proporții. Explozii și incendiu la instalația petrolieră În comunicatul publicat pe Facebook, armata ucraineană a precizat că lovitura a avut ca țintă rafinăria din Riazan, însă nu a oferit detalii suplimentare despre modul de executare a atacului sau despre amploarea pagubelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Imaginile și relatările locale indică un incendiu puternic izbucnit după explozii. Riazan, țintă strategică la sud-est de Moscova Riazan se află la circa 200 km de capitala Rusiei și găzduiește una dintre instalațiile energetice importante ale țării. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au devenit o componentă centrală a strategiei Ucrainei de a reduce resursele Moscovei. Ucraina lovește tot mai des infrastructura energetică rusă Armata ucraineană folosește în mod constant drone pentru a ataca rafinării și alte obiective industriale din Rusia, încercând să limiteze capacitatea statului rus de a finanța războiul din Ucraina. Oficiali ucraineni afirmă că astfel de operațiuni țintesc logistica rusă și afectează economia de război a Kremlinului.

Robert Brovdi, militarul ucrainean care irită Budapesta (sursa: Facebook/Роберт Бровді)
Internațional

Cea mai usturătoare ironie la adresa lui Orban: comandantul dronelor ucrainene, un "maghiar"

Robert „Magyar” Brovdi este una dintre cele mai neașteptate figuri militare ale Ucrainei. Antreprenor prosper înainte de invazia rusă, el a devenit în doar câțiva ani unul dintre cei mai influenți comandanți ai armatei ucrainene, simbol al unei generații noi, tehnice, care vede războiul prin lentila inovației și a autonomiei. În egală măsură admirat și contestat, Brovdi se află astăzi în centrul unor tensiuni politice care depășesc cu mult linia frontului. De la trader de cereale la strateg al războiului cu drone Înainte de 2022, Brovdi era un om de afaceri bine integrat în mediul comercial din Transcarpatia. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Cariera sa nu anunța nici o vocație militară. Schimbarea a venit odată cu invazia Rusiei, când a renunțat la viața civilă și a intrat în armată cu o energie neobișnuită pentru structura militară rigidă a Ucrainei. „Magyar’s Birds”: unitatea de drone care a redefinit eficiența pe front Brovdi a fondat batalionul „Magyar’s Birds”, devenit rapid o forță formidabilă. În locul tacticilor clasice, el a introdus metode agile, experimentale, bazate pe drone FPV, improvizație tehnologică și analiză în timp real. Potrivit Forbes, care a descris unitatea drept „un start-up letal în plin război”, doar 2% dintre trupele ucrainene – cele specializate în drone – provoacă aproximativ o treime din pierderile rusești: Ascensiune rapidă: numirea ca șef al Forțelor de Sisteme Fără Pilot În 2025, Brovdi a fost numit comandant al Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, o poziție-cheie pentru viitorul războiului. Militär Aktuell arată că strategia sa urmărește crearea unui „zid de drone” și a unui „kill zone” profund, unde forțele ruse sunt lovite nu doar pe front, ci și în spatele liniilor: La o conferință NATO din Wiesbaden, Brovdi i-a avertizat pe comandanți că nici o țară membră nu este pregătită pentru atacuri cu drone la scară mare – un mesaj rece, direct, care a atras atenția întreagii alianțe. „Magyar” – un nume încărcat politic Robert Brovdi este etnic maghiar, născut în Zakarpattia. Identitatea sa duală a devenit însă motiv de controversă, mai ales după atacurile ucrainene asupra conductei petroliere Druzhba – un lifeline energetic pentru Ungaria și Slovacia. Budapesta l-a interzis pe Brovdi pe teritoriul Ungariei, acuzându-l direct de atacurile asupra infrastructurii energetice. Replica dură a lui Brovdi la adresa guvernului Orbán Răspunsul comandantului ucrainean a fost șocant prin virulență. Într-o declarație publică, Brovdi i-a transmis premierului Viktor Orbán și echipei sale un mesaj care a făcut rapid înconjurul rețelelor sociale: „Băgați-vă sancțiunile în fund.” Brovdi a acuzat direct guvernul de la Budapesta că, prin cumpărarea petrolului rusesc, finanțează indirect atacurile asupra Ucrainei.

Ucraina atacă portul rus Novorosiisk (sursa: X/Meanwhile in Ukraine)
Internațional

Una din cele mai dure lovituri primite de Rusia: ucrainenii au lovit devastator portul Novorosiisk

Ucraina a folosit atât drone, cât și rachete proprii de tip Neptun în atacul lansat în noaptea de joi spre vineri asupra portului rus Novorosiisk și asupra unei rafinării din regiunea Saratov, potrivit Statului Major ucrainean. Racheta Neptun, cunoscută după scufundarea crucișătorului „Moscova” în 2022, a fost concepută inițial ca armă anti-navă. Pagube în port și creștere imediată a prețului petrolului În Novorosiisk au fost lovite infrastructura portuară, un terminal petrolier, un lansator S-400 și alte sisteme, ceea ce a determinat autoritățile locale să declare stare de urgență. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Terminalul petrolier, unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei și esențial pentru exporturile rusești, a fost afectat suficient pentru ca prețul petrolului să urce cu 2% pe piața internațională. La rafinăria din regiunea Saratov, deja vizată în mai multe rânduri de atacuri ucrainene, s-au produs explozii multiple în urma loviturilor de vineri. Ținta face parte din seria de obiective energetice pe care Ucraina le atacă frecvent pentru a reduce capacitatea logistică a Rusiei. Război asimetric cu drone și rachete Ucraina folosește constant drone împotriva rafinăriilor, depozitelor de combustibil, aerodromurilor și altor infrastructuri strategice, încercând să afecteze finanțele și logistica militară rusă. La rândul său, Rusia lovește în valuri infrastructura energetică ucraineană, provocând pene de curent în lanț pe măsură ce se apropie iarna.

Rusia sărăcește, dar se înarmează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război. Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade

Potrivit unui amplu raport realizat de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (Ifri), Europa dispune de potențialul economic și militar necesar pentru a contracara Moscova până în 2030, cu o condiție: ca Ucraina să reziste și NATO să rămână unită. Studiul oferă o analiză fără menajamente a unei Rusii aflate într-o spirală economică descendentă, dar tot mai agresivă din punct de vedere militar. O economie blocată între stagnare și inflație Raportul „Europe–Russia: Balance of Power Review”, publicat în noiembrie de Ifri, descrie o Rusie prinsă în capcana unui blocaj economic inflaționist, o combinație între creștere economică nulă și inflație ridicată. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deși Moscova pretinde că a rezistat sancțiunilor occidentale, realitatea economică arată contrariul. Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului Energie & Climat al Ifri, avertizează că „elanul economic al Rusiei a culminat la finalul anului 2024, iar țara alunecă acum spre un blocaj economic inflaționist”. Rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a ajuns la 21%, iar fondul suveran, principalul rezervor financiar al regimului, s-a redus la 31,5 miliarde de dolari. Deficitul bugetar ar putea depăși 2,6% din PIB în 2025, în timp ce inflația se apropie de 10%. După o scurtă perioadă de stabilitate aparentă, între 2022 și 2024, economia rusă începe să arate semnele unei crize profunde. Gazprom, simbolul declinului economic Lovitura cea mai grea vine din sectorul energetic. Pierderea pieței europene afectează grav gigantul Gazprom, care ar urma să înregistreze o pierdere de peste 160 de miliarde de euro între 2025 și 2030. Raportul compară economia Rusiei cu cea a Iranului – o structură rigidă, dependentă de exporturile energetice și de China, fără modernizare reală. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertiza deja în 2024 că „rezervele de producție și de forță de muncă sunt aproape epuizate”. În plus, creșterea aparentă este alimentată de industria militară, care consumă resurse uriașe fără beneficii economice durabile. Cu alte cuvinte, Rusia produce pentru război, nu pentru dezvoltare. Avantaj militar prin „masă”, nu prin calitate Pe plan militar, analiza Ifri, semnată de Élie Tenenbaum și Dimitri Minic, subliniază că Rusia păstrează un „avantaj decisiv” în forțele terestre. În timp ce statele europene mizează pe profesionalism și tehnologie, Moscova compensează prin volum, putere de foc și o toleranță ridicată la pierderi. În 2025, douăzeci dintre cele treizeci de state membre NATO sau UE dispun de armate de sub 15.000 de soldați profesioniști, în timp ce Rusia a intensificat producția de rachete balistice și de croazieră – Iskander și Kh-101 –, folosite pentru a lovi infrastructura ucraineană. Industria europeană de apărare, în contratimp În fața reînarmării ruse, industria de apărare europeană nu ține pasul. Fabricile produc doar câteva sute de rachete ofensive și câteva mii de sisteme de apărare aeriană pe an – mult sub necesarul unui eventual conflict. Europa își păstrează superioritatea în aer, pe mare, în spațiu și în domeniul cibernetic, dar numai dacă reușește să exploateze aceste avantaje. Lipsa stocurilor, absența unei apărări antirachetă integrate și dependența de sprijinul american rămân vulnerabilități majore. Escaladarea nucleară – instrumentul de presiune al Kremlinului Dimensiunea nucleară continuă să fie „miezul strategiei de escaladare a Moscovei”. După eșecurile militare din Ucraina, Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus și a coborât pragul de utilizare, vizând inclusiv conflictele convenționale. Raportul Ifri avertizează că, fără o disuasiune nucleară credibilă din partea SUA, Europa s-ar confrunta cu un dezechilibru strategic periculos. În contextul incertitudinii privind politica externă americană, această perspectivă devine tot mai alarmantă. Ucraina și unitatea NATO, scutul Europei Studiul subliniază că doar două elemente împiedică Rusia să atace direct spațiul euro-atlantic: coeziunea NATO, garantată în special de Washington, și rezistența Ucrainei. Dacă oricare dintre acești doi piloni ar ceda, riscul unei confruntări armate între Rusia și Europa ar crește exponențial. Strategia Moscovei urmărește, de altfel, să paralizeze reacția Occidentului prin frica de escaladare. O influență globală construită pe alianțe fragile Pe scena internațională, Rusia promovează un discurs „post-occidental” care rezonează în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, profitând de resentimentele față de fostele puteri coloniale. Totuși, influența sa rămâne superficială și bazată pe interese tranzacționale. Principalii aliați ai Moscovei sunt regimuri izolate sau ostile Occidentului, Iran, Coreea de Nord și, într-o măsură mai mare, China. Deși unele țări europene, precum Ungaria și Slovacia, manifestă simpatie față de Kremlin, impactul global al Rusiei este limitat. Prin comparație, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator global, oferind peste 95 de miliarde de euro anual în ajutor pentru dezvoltare, față de doar 1,2 miliarde acordate de Rusia. Europa se reorganizează: „coalițiile de voluntari” Ironia istoriei: încercarea lui Vladimir Putin de a diviza Europa a avut efectul invers. Uniunea s-a coagulat în jurul valorilor democratice, în ciuda costurilor economice. Raportul subliniază apariția unor formate flexibile de cooperare, precum grupul E5 (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie) sau noul „Triunghi de la Weimar”. Aceste „coaliții de voluntari” oferă o capacitate de reacție rapidă, esențială în contextul geopolitic actual. Cinci ani decisivi pentru Europa Concluzia raportului, formulată de Thomas Gomart, directorul Ifri, este clară: „Europa are potențialul de a face față Rusiei până în 2030 – dar totul depinde de voința politică.” Cei cinci ani următori coincid cu următoarele alegeri prezidențiale din Rusia și reprezintă o fereastră critică pentru consolidarea apărării europene. Rezistența Ucrainei oferă continentului un răgaz prețios, dar limitat. „Rusia este în război. Țările europene nu sunt”, avertizează Gomart. „Această diferență fundamentală, între sacrificiul rus și potențialul european, este posibilă datorită curajului ucrainenilor.” Raportul Ifri încheie cu un avertisment: cursa contra cronometru a început, iar întrebarea-cheie nu este dacă Europa are resursele, ci dacă are voința de a le folosi.

Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina

Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost arestat preventiv 30 de zile după ce a promis indirect că îi va da o mită de un milion de euro ministrului Apărării Ionuț Moșteanu. Informațiile obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro, corelate cu stenogramele din dosarul de corupție, arată că Marius Isăilă urma să obțină banii pentru șpagă de la bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul unei companii de armament din Bulgaria.  Citește și: Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”. Privatizarea, o soluție, dar se opune clientela Fostul senator și partenerul său de afaceri bulgar voiau ca ministrul Ionuț Moșteanu să facă presiuni asupra companiei Romtehnica, deținută de MApN, pentru ca aceasta să cumpere obuze din Kazahstan, care ulterior urmau să fie revopsite și vândute în Ucraina prin intermediul firmei din Bulgaria. Dar aceasta nu era singura afacere care îi interesa pe Marius Isăilă și pe Ivanov Roman: cei doi aflaseră că MApN urmează să scoată la vânzare obuze vechi de 120 mm, pe care voiau să le cumpere și să le revândă tot în Ucraina. Cine este dealer-ul bulgar de arme Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a intrat pe piața dealer-ilor de arme la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina. Acesta lucra ilegal ca intermediar pentru firma bulgărească Sofia Arm Tech, deoarece nu deținea o autorizație în acest eliberată de Departamentul pentru Controlul Exporturilor - ANCEX, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Toți dealer-ii care vor să facă afaceri cu muniție legal pe teritoriul României trebuie să dețină o astfel de autorizație.   Firma bulgărească Sofia Arm Tech este reprezentată legal de bulgarul Ivanov Angelov Roman, conform informațiilor publicate pe site-ul Consiliului Interdepartamental pentru Industria de Apărare și Securitatea Aprovizionării din cadrul Consiliului de Miniștri al Bulgariei. Numele afaceristului bulgar a fost invocat, conform stenogramelor din dosarul DNA, de Marius Isăilă în discuția cu Octavian Alexandru Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, cel care urma să-i spună ministrului Moșteanu de șpaga de 1.000.000 de euro. „Vă umplu de bani!” „El e cu-americanii! Mi-a zis ROMAN (Ivanov Angelov Roman – n.r.)! Zice: bă, s-a schimb… s-a mișcat bine, zice: al tău nu vrea mă, bani, ministru'? Ce (expresie trivială) mea? Voi sunteți nebuni? V-aduc… vă umplu de bani! Voi n-ați înțeles… în Albania, pentru c-au vândut armamentu’, au devenit miliardari peste noapte! I-a făcut pe miniștri miliardari! Peste noapte!”, spunea Marius Isăilă, potrivit stenogramelor publicate de gandul.ro. Totodată, bulgarul i-ar fi spus lui Isăilă că sunt 30 de miliarde de euro doar pe programul RE-ARMY de la Comisia Europeană. În plus, i s-ar fi lăudat că deschide uși la NATO, Ambasada Statelor Unite, Germania. „Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar” Marius Isăilă voia ca Octavian Alexandru Berceanu să aranjeze o întâlnire între ministrul Ionuț Moșteanu și bulgarul Ivanov Angelov Roman. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! (...) Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire! (...) Să se vadă! Sau miercuri! Să se vadă cu ministru', vrea să-i propună ministrului niște chestii concrete… (...) pentru industria de apărare! Concret, nu vorbim povești! Va înțelege! Moșteanu nu face altceva decât să facă să…să dea curs mai repede demersurilor!”, spunea Marius Isăilă. Miza: obuze din Kazahstan, vopsite de Romtehnica Pe 9 octombrie 2025, Marius Isăilă a avut o nouă discuție cu Octavian Alexandru Berceanu. Din discuție rezultă că Marius Isăilă și partenerul său bulgar voiau să cumpere obuze din Kazahstan, însă în documente voiau ca Romtehnica, respectiv MApN, să apară ca utilizator final. Planul lui Isăilă prevedea ca obuzele să fie dezasamblate, apoi să fie duse la o fabrică de armament din România. Acolo, urmau să fie reasamblate și vopsite, iar statul român să le revândă prin intermediul Sofia Arm Tech în Ucraina. „Prin intermediul societății din Bulgaria, le vindem… c-avem cui! (...) End-user-u' este Ucraina, ca să știi! Final!”, spunea fostul senator. A doua afacere: obuzele sovietice ale MApN  Bulgarul Ivanov Angelov Roman nu este la prima afacere cu arme pentru Ucraina. A semnat mai multe contracte cu companii înregistrate în România care vând arme în Ucraina, dar nu a reușit să intre în afacerile cu arme derulate de statul român prin companiile Romarm și Romtehnica. Însă, în vara acestui an, lui Marius Isăilă i s-au scurs informații valoroase din interiorul Ministerului Apărării Naționale. De exemplu, a aflat că în stocurile Armatei Române se află mai multe obuze vechi de 120 mm, muniție de sorginte sovietică, pe care Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul Romtehnica, ar urma să le scoată la vânzare. În acest context, Marius Isăilă voia să cumpere prin intermediul firmei Sofia Arm Tech tot lotul de obuze pentru a le revinde în Ucraina. Romtehnica nu a scos încă la vânzare obuzele vechi. 

Pene masive de curent în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pene masive de curent în Ucraina după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”

Ucraina se confruntă cu masive pene de curent de durată în urma unor atacuri rusești masive asupra infrastructurii energetice. Operatorul național de transport al energiei, Ukrenergo, a anunțat că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă pentru perioade cuprinse între opt și șaisprezece ore în aproape toate regiunile țării, după ce capacitatea de producție a scăzut temporar la „zero”. Atacuri masive cu drone și rachete balistice Începând de vineri seară și până sâmbătă, Rusia a lansat sute de drone asupra infrastructurii energetice din întreaga țară. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au perturbat alimentarea cu energie electrică, apă și căldură în mai multe orașe, iar compania de stat Centerenergo a confirmat că producția de energie este complet oprită. Reparații în desfășurare și redistribuire a energiei Ukrenergo a precizat că lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar sursele de energie sunt redirecționate acolo unde este posibil. Deși situația s-a stabilizat parțial, regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernihiv și Sumî vor continua să se confrunte cu întreruperi regulate de curent, a avertizat ministrul energiei, Svitlana Grynchuk. Atac masiv cu rachete balistice „Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu îmi amintesc o asemenea serie de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat Grynchuk pentru postul United News. Potrivit ministrului adjunct de externe, Andrii Sybiha, dronele rusești au vizat două stații electrice de lângă centralele nucleare Hmelnițki și Rivne, aflate la 120 km și respectiv 95 km de orașul Lutsk. Sybiha a acuzat Rusia că pune deliberat în pericol securitatea nucleară a Europei și a cerut o reuniune de urgență a Consiliului Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). „Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară a Europei. Solicităm o reacție imediată din partea AIEA”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, îndemnând totodată China și India să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri atacurile. Risc de colaps energetic înainte de iarnă Experții avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de ucraineni fără căldură la apropierea iernii. De la începutul invaziei, Rusia a lovit în mod repetat rețelele de alimentare cu energie și gaze, distrugând o mare parte din infrastructura civilă esențială. Potrivit companiei Naftogaz, atacul din acest weekend este al nouălea val masiv asupra infrastructurii de gaze de la începutul lunii octombrie. Școala de Economie din Kiev estimează că jumătate din producția națională de gaze a fost deja oprită din cauza acestor lovituri. Avertisment privind un posibil „dezastru tehnologic” la Kiev Oleksandr Kharchenko, expert energetic ucrainean, a avertizat că dacă cele două mari centrale de energie și încălzire ale Kievului ar fi scoase din funcțiune pentru mai mult de trei zile, într-o perioadă cu temperaturi sub -10°C, capitala s-ar confrunta cu un „dezastru tehnologic”. Ca răspuns, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să afecteze exporturile de energie ale Moscovei și să provoace penurii de combustibil. Duminică dimineață, agenția de presă RIA a relatat, citând Ministerul rus al Apărării, că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 44 de drone ucrainene în timpul nopții, în cadrul unui nou val de atacuri reciproce între cele două state.

Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina neagă că trupele sale ar fi încercuite la Pokrovsk, armata susține că și-a întărit pozițiile

Armata ucraineană a respins miercuri declarațiile Moscovei potrivit cărora trupele ucrainene ar fi fost încercuite de armata rusă în orașul Pokrovsk, considerat în prezent epicentrul luptelor de pe frontul de est. Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk „Apărarea aglomerării urbane Pokrovsk–Mîrnograd continuă. Nu există nicio încercuire a unităților și diviziilor noastre”, a transmis Statul Major General ucrainean pe rețelele de socializare. Citește și: Firea desființează spectacolul organizat de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Neamului Pokrovsk, un important centru logistic din regiunea industrială Donețk, este una dintre principalele ținte ale Kremlinului în ofensiva actuală din estul Ucrainei. Kievul anunță rezistență activă Declarația ucraineană vine după ce Ministerul rus al Apărării a afirmat la începutul săptămânii că armata rusă „întărește încercuirea” trupelor ucrainene din zonă. Miercuri, același minister a susținut, pe canalul său de Telegram, că situația forțelor ucrainene „se deteriorează rapid” atât în Pokrovsk, cât și în Kupiansk, un alt punct strategic aflat în nord-estul țării. De partea sa, armata ucraineană a transmis că desfășoară „o rezistență activă” împotriva grupurilor de infanterie ruse care încearcă să își consolideze pozițiile în apropierea orașului. Zelenski: „Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru” Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că câteva sute de soldați ruși au pătruns deja în zona metropolitană Pokrovsk–Mîrnograd, însă a subliniat că trupele ucrainene continuă să lupte cu determinare. Marți, liderul ucrainean și-a vizitat personal trupele din regiune, transmițând un mesaj de solidaritate și curaj: „Serviți într-un sector atât de important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru”, le-a spus el soldaților, conform unei înregistrări video difuzate de biroul prezidențial. Rusia deține aproape o cincime din Ucraina Conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și ale Proiectului Amenințări Critice (CTP), la 31 octombrie 2025, Rusia controla 19,2% din teritoriul ucrainean. Acest procent include 81% din regiunea Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk, două zone-cheie din estul Ucrainei, aflate în centrul ofensivei ruse. Pokrovsk, noul punct fierbinte al frontului de est Bătălia pentru Pokrovsk capătă o importanță strategică majoră, întrucât orașul servește drept nod logistic vital pentru aprovizionarea trupelor ucrainene din est. Atât Rusia, cât și Ucraina, consideră controlul acestui oraș drept esențial pentru evoluția conflictului din regiunea Donbas. În timp ce Moscova revendică progrese rapide, Kievul insistă că nu există nicio încercuire și că liniile de apărare rezistă. Luptele din Pokrovsk confirmă astfel că frontul de est rămâne principalul teatru al confruntării, într-un război care se prelungește și se intensifică pe zi ce trece.

Atac rusesc lângă granița cu România (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Prima noapte în care MApN ar fi doborât drone rusești, dar acestea nu au intrat în România

Forțele ruse au atacat, în noaptea de luni spre marți, infrastructura portuară ucraineană situată pe fluviul Dunărea, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Atac rusesc lângă granița cu România În urma incidentului, patru aeronave de poliție aeriană din România au fost ridicate pentru a supraveghea spațiul aerian național. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun MApN a precizat că, în urma semnalelor detectate de sistemele de supraveghere, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au decolat la ora 00:17, iar alte două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate la ora 02:45. Misiunea acestora a vizat cercetarea și asigurarea securității spațiului aerian al României. Nici o pătrundere în spațiul aerian românesc Comandanții misiunilor au avut aprobare pentru angajarea țintelor aeriene dacă acestea ar fi pătruns pe teritoriul României și ar fi pus în pericol securitatea cetățenilor. Ministerul a transmis că nu au fost detectate intruziuni sau resturi de vehicule aeriene pe teritoriul național. România condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei MApN condamnă cu fermitate atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, catalogându-le drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale. România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană, menținând un nivel ridicat de vigilență și reacție.

Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu ia în calcul furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, dar s-ar putea răzgândi

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că, pentru moment, nu ia în considerare un acord care ar permite Ucrainei să se doteze cu rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk. Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina Liderul de la Washington a transmis că nu dorește escaladarea conflictului cu Rusia. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Trump s-a referit la un posibil plan prin care Statele Unite ar putea vinde rachete Tomahawk unor țări membre NATO, care ulterior le-ar transfera Ucrainei. Întrebat de jurnaliști, la bordul avionului prezidențial Air Force One, dacă ia în calcul un astfel de acord, președintele a răspuns scurt: „Nu chiar”. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi pe viitor. Subiectul, discutat la Casa Albă Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat despre această chestiune în cadrul întâlnirii lor de la Casa Albă din 22 octombrie. Potrivit lui Rutte, analiza este în curs, iar decizia finală aparține Statelor Unite. Ce presupune folosirea rachetelor Tomahawk Rachetele Tomahawk pot atinge ținte aflate la o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar permite Ucrainei să lovească inclusiv Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat acest tip de armament, însă Kremlinul a avertizat că livrarea lor ar fi considerată o provocare majoră.

Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina (sursa: Tass)
Internațional

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, avere colosală în timpul războiului din Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, ar fi acumulat, în timpul războiului din Ucraina, o avere de milioane de ruble care depășește cu mult veniturile sale oficiale, potrivit unei anchete publicate de platforma Explainer. Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina Surse publice și confidențiale citate de publicație susțin că veniturile reale ale oficialei ruse ar fi aproape duble față de salariul declarat. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Investigația arată că, în 2024, Maria Zakharova a încasat aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), deși salariul său oficial din Ministerul de Externe era de 6 milioane de ruble (aproximativ 75.000 de dolari). Diferența ar proveni din plăți efectuate de presa de stat rusă și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale. Apartament de lux achiziționat în centrul Moscovei Potrivit Explainer, Zakharova ar fi cumpărat în decembrie 2022 un apartament de lux de 151 mp în centrul Moscovei, evaluat la peste 100 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) — adică de 17 ori venitul ei anual din funcția publică. Inițial, proprietatea a fost înregistrată ca aparținând „Federației Ruse”, dar ulterior ar fi fost transferată către o altă entitate sub aceeași denumire. Documente interne obținute de Explainer ar arăta însă că adevărata cumpărătoare este chiar Zakharova, iar actualul proprietar ar fi tatăl ei. Soțul, implicat în afaceri cu statul rus Publicația menționează că soțul oficialei, Andrei Makhrov, este director executiv al companiei Severo-Zapad, specializată în cercetare geofizică și foraj. Firma sa ar fi beneficiat de contracte guvernamentale de milioane de ruble cu giganți energetici și minerit de stat, profitând de creșterea economică provocată de război. Lipsă de transparență și reacții oficiale absente Veniturile Mariei Zakharova sunt protejate de la dezvăluire publică în baza unui ordin semnat în 2014 de ministrul de externe Serghei Lavrov, care o exonerează de obligațiile de raportare financiară impuse altor diplomați. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Explainer.

Ucraina nu face concesii teritoriale Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina nu va ceda nici un teritoriu, insistă Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina nu va renunța la nicio parte a teritoriului său și nu va face niciun pas înapoi la eventualele negocieri de pace cu Rusia. Liderul de la Kiev a subliniat că țara sa este deschisă oricărui format de discuții, cu condiția ca Ucraina să nu fie exclusă de la masa negocierilor și ca acestea să aibă șanse reale de succes. Deschidere față de negocieri, dar fără compromisuri teritoriale „Nu vom face niciun pas înapoi și nu vom renunța la nicio parte a statului nostru”, a afirmat ferm Zelenski, respingând cerințele Moscovei privind cedări teritoriale. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș Președintele ucrainean a adăugat că Kievul rămâne deschis dialogului dacă acesta poate duce la rezultate concrete: „Dacă ar exista rezultate, negocierile pot să aibă loc oriunde – chiar și la Budapesta – cu condiția ca Ucraina să fie invitată.” Rezerve față de un eventual summit la Budapesta Zelenski s-a arătat reticent față de ideea unui summit la Budapesta, nu din cauza locației, ci a premierului ungar Viktor Orbán, despre care a spus că „blochează tot ceea ce privește Ucraina”. Președintele ucrainean a amintit de asemenea de Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994, prin care Ucraina a primit garanții de securitate în schimbul renunțării la arsenalul nuclear moștenit de la URSS – un acord care, potrivit lui, „nu a fost respectat”. „Dacă întâlnirea tripartită va servi la încheierea războiului, suntem pregătiți, indiferent unde – dar numai nu în Rusia sau în Belarus”, a subliniat Zelenski. Sancțiunile împotriva Rusiei: „O lovitură puternică pentru Kremlin” Referindu-se la sancțiunile internaționale, Zelenski a afirmat că deciziile președintelui american Donald Trump de a sancționa companiile petroliere Rosneft și Lukoil au avut un impact major asupra Moscovei: „Kremlinul s-a speriat, iar o altă lovitură puternică este faptul că Europa este dispusă să folosească activele rusești înghețate – nu doar profiturile, ci și fondurile propriu-zise.” El a adăugat că, în funcție de evoluția conflictului, aceste fonduri vor fi folosite pentru reconstrucția țării sau, dacă războiul continuă, „pentru arme”. „Nu va exista epuizare financiară a Ucrainei” Zelenski a subliniat că decizia Europei de a utiliza activele rusești înghețate transmite un mesaj clar Kremlinului: „Cel mai oribil lucru pentru Putin este că Europa a dat semnalul că nu are rost să continue războiul până când Ucraina va fi epuizată, pentru că nu va exista epuizare financiară.” El a catalogat această abordare drept „direcția corectă de presiune asupra Rusiei”, bazată pe sancțiuni, sprijin militar și folosirea activelor confiscate. Putin „evită o întâlnire” cu Zelenski În ceea ce privește perspectivele unui acord direct, Zelenski a spus că președintele rus Vladimir Putin „va face tot posibilul să evite o întâlnire” cu el. „Pentru el, un acord Rusia–Ucraina nu este necesar în sine. Vrea doar să ne disprețuiască și să spună: ‘Cine sunteți voi? Eu decid fără voi’”, a declarat liderul ucrainean. „Pacea nu se poate face fără Ucraina” Zelenski a subliniat că nicio soluție diplomatică nu poate fi obținută fără participarea Ucrainei: „Sincer vorbind, nu mă interesează în ce format putem pune capăt războiului. Dar nu se poate face fără noi. Și asta este important.” El a adăugat că este dispus să accepte inclusiv un format de diplomație indirectă, în care alți lideri, precum Donald Trump, să joace un rol de intermediere: „Dacă președintele Trump se întâlnește cu Putin și apoi cu noi, să fie formatul respectiv. Întotdeauna am spus că nu ne pasă de format. Suntem gata să ne întâlnim.”

Lavrov îl critică pe Donald Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov îl acuză pe Trump de o „schimbare radicală” privind pacea în Ucraina

Poziția președintelui american Donald Trump față de soluționarea conflictului din Ucraina s-a „schimbat radical” sub influența liderilor europeni, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat canalului maghiar de YouTube Ultrahang. Lavrov a afirmat că Trump și-a modificat abordarea privind pacea durabilă în Ucraina după summitul din Alaska, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Trump, criticat de Lavrov Șeful diplomației ruse a amintit că, după întâlnirea din august de la Alaska, Trump promisese să urmărească o soluție de „pace pe termen lung”, nu doar un armistițiu temporar. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Totuși, în această lună, președintele american a anulat reuniunea de follow-up planificată la Budapesta și a cerut ambelor părți — Kiev și Moscova — „să ajungă la o înțelegere”. „Când aud acum oameni spunând: «nimic altceva decât o încetare imediată a focului, iar apoi istoria va judeca», aceasta este o schimbare radicală”, a declarat Lavrov, într-un interviu publicat integral pe site-ul Ministerului rus de Externe. Lavrov acuză presiuni uriașe din partea Europei și a Kievului Diplomatul rus a acuzat liderii europeni și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că exercită „o presiune enormă și incredibilă” asupra Washingtonului, pentru a bloca orice formă de cooperare între SUA și Rusia. „Europenii nu dorm, nu mănâncă, fac totul pentru a răsuci brațele acestei administrații”, a spus Lavrov, reluând retorica Kremlinului, potrivit căreia aliații europeni ai Ucrainei ar sabota eforturile de pace. Condițiile unui nou summit Trump-Putin Întrebat despre posibilitatea unei noi întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin, Lavrov a răspuns că acest lucru „depinde de cei care au inițiat procesul”. El a precizat că Washingtonul nu a propus nicio nouă întâlnire sau discuție cu secretarul de stat american Marco Rubio, de la convorbirea telefonică avută luni. „Nu am ridicat problema, deoarece întreaga inițiativă a venit din partea Statelor Unite. Noi suntem pregătiți să avansăm în ritmul care le convine americanilor”, a spus Lavrov.

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene (sursa: Planet Labs PBC)
Internațional

Un baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene: autoritățile ruse avertizează populația

Un baraj situat în orașul rus Belgorod, aflat aproape de granița cu Ucraina, a fost avariat în urma unui atac cu drone ucrainene, potrivit anunțului făcut luni de autoritățile ruse. Incidentul a dus la o scădere semnificativă a nivelului apei în lacul artificial din apropiere. Nivelul apei a scăzut cu un metru Conform datelor transmise de Agenția Federală pentru Resursele de Apă din Federația Rusă, nivelul apei din lacul de acumulare a scăzut cu aproximativ un metru după loviturile cu drone. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Informația a fost confirmată luni de agenția de presă TASS. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele aflate în aval de baraj să manifeste prudență sporită și să urmărească anunțurile oficiale. Ucraina confirmă atacul asupra barajului Comandantul forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi, a confirmat duminică loviturile asupra barajului din Belgorod, afirmând că apele râului au inundat pozițiile ruse din apropierea satului Grafovka. Râul afectat se varsă ulterior pe teritoriul ucrainean, în zona unde trupele ruse mențineau un mic cap de pod lângă localitatea Vovciansk, încă din anul 2024. Atacurile asupra barajelor, interzise de dreptul internațional Potrivit legislației umanitare internaționale, atacurile asupra barajelor sau altor structuri hidrotehnice sunt interzise, deoarece deteriorarea acestora poate provoca inundații masive și victime civile. Există însă o excepție: atunci când aceste instalații sunt folosite în scopuri militare, pentru a sprijini operațiuni de război. Precedente: barajul Kahovka și atacurile asupra hidrocentralelor Incidentul din Belgorod amintește de distrugerea barajului Kahovka, aruncat în aer de trupele ruse în vara anului 2023. Explozia a provocat inundații catastrofale în sudul Ucrainei, soldate cu numeroase victime și pagube majore. Totodată, Rusia a fost acuzată în repetate rânduri că a țintit hidrocentrale de pe fluviul Nipru, într-o strategie de război menită să afecteze infrastructura energetică și civilă a Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră