vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Întâlnire neașteptată, Mark Rutte și Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Mark Rutte, chemat la Washington pentru discuții cu Donald Trump. Ucraina, în centrul discuțiilor

NATO a anunțat marți seară, printr-un comunicat scurt, că secretarul general Mark Rutte se va întâlni miercuri la Washington cu președintele american Donald Trump. Întâlnire neașteptată, Mark Rutte și Donald Trump Potrivit purtătoarei de cuvânt a Alianței, Allison Hart, nu sunt planificate evenimente publice sau declarații de presă după întrevedere. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Întâlnirea are loc pe fondul eforturilor continue ale lui Donald Trump de a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, menționând posibilitatea unei întâlniri directe la Budapesta. Potrivit surselor citate de presa americană, reuniunea ar fi fost însă amânată sau suspendată. Ucraina cere sprijin militar suplimentar din partea SUA Autoritățile de la Kiev speră că, în cazul în care Putin nu face concesii, Trump va relua sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin aprobarea vânzării de rachete de croazieră Tomahawk produse în Statele Unite. „Cu cât armele ucrainene ajung mai departe, cu atât va fi mai mare disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului”, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj video transmis marți seara. Sprijinul politic și militar acordat Ucrainei va fi discutat și vineri, la Londra, în cadrul reuniunii Coaliției Voluntarilor, prezidate de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron. Mark Rutte este așteptat, de asemenea, să participe la această întâlnire, alături de principalii susținători ai Kievului.

Trump, sceptic privind victoria Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, declarații controversate despre conflictul din Ucraina: Războiul e un lucru ciudat

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că nu crede că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei, deși nu a exclus complet această posibilitate. „Războiul e un lucru ciudat” „Încă ar putea să câștige. Nu cred că o vor face, dar tot ar putea să câștige. Nu am spus niciodată că vor câștiga, am spus că ar putea câștiga”, a afirmat liderul american, într-o conferință comună cu premierul australian Anthony Albanese, aflat în vizită oficială la Washington. În timpul declarațiilor, Trump a evitat să ofere o poziție fermă privind evoluția conflictului, menționând doar caracterul imprevizibil al războiului. „Războiul e un lucru foarte ciudat. Se întâmplă multe lucruri rele. Se întâmplă și lucruri bune”, a spus președintele SUA, fără a detalia la ce se referă. Washington, poziție ambiguă Afirmațiile sale vin pe fondul criticilor internaționale privind poziția ambiguă a Washingtonului față de sprijinul militar acordat Kievului. Potrivit Financial Times, Trump ar fi declarat în weekend că linia frontului ar trebui înghețată pentru a pune capăt conflictului, chiar dacă acest lucru ar însemna divizarea regiunii estice Donbas. Publicația, care citează surse anonime, afirmă că liderul american l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii lor de vineri la Washington, să renunțe la întregul Donbas pentru a opri războiul. O astfel de mișcare ar reprezenta o victorie strategică pentru Vladimir Putin, care ar atinge astfel unul dintre principalele sale obiective din invazia lansată în februarie 2022. Trump neagă că i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze teritorii Rusiei Întrebat duminică de jurnaliști dacă i-a sugerat președintelui ucrainean să cedeze Donbasul Rusiei, Trump a răspuns ferm: „Nu. Nu am discutat niciodată despre asta.” Cu toate acestea, într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a spus că președintele rus „va lua ceva”, sugerând că o parte din teritoriile ocupate de Rusia vor rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Moscovei. „Putin are o mulțime de proprietăți” În același interviu, Trump a descris regiunile ocupate de Rusia în Ucraina drept „proprietăți”, folosind o formulare care a stârnit critici în mediul diplomatic. „Adică, s-au luptat, și el are o mulțime de proprietăți”, a spus liderul de la Casa Albă, referindu-se la teritoriile capturate de armata rusă. Trump, posibilă întâlnire cu Vladimir Putin la Budapesta Donald Trump se pregătește pentru o posibilă întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, care ar putea avea loc la Budapesta. O asemenea întrevedere, dacă se va concretiza, ar fi prima între cei doi lideri de la revenirea lui Trump la Casa Albă și ar putea marca o schimbare de ton în politica externă americană privind războiul din Ucraina.

Ucraina atacă uzina de gaze din Orenburg (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra uzinei de gaze din Orenburg (Rusia), cea mai mare din lume

Un atac cu drone ucrainene a vizat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, uzina de procesare a gazului din Orenburg, considerată cea mai mare din lume de acest tip. Guvernatorul regiunii, Evgheni Solnțev, a anunțat că atacul a provocat pagube semnificative și rănirea unui angajat. Incendiu la uzina Gazprom din complexul chimic Orenburg Guvernatorul Solnțev a transmis pe canalul său oficial de Telegram că lovitura cu dronă a declanșat un incendiu la unul dintre atelierele uzinei, iar echipele de urgență intervin pentru stingerea flăcărilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Este prima dată când această uzină este lovită de un atac. Instalațiile fac parte din complexul chimic Orenburg, unde se află și facilitățile de producție și procesare a gazului ale Gazprom, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Obiectiv strategic: procesarea gazului rusesc și kazah Uzina atacată procesează gaz condensat din zăcământul Orenburg, precum și din zăcământul Karachaganak din Kazahstan. Complexul are o importanță strategică majoră pentru exporturile rusești de gaze și produse petroliere. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, însă incendiul a fost descris drept „semnificativ”, iar activitatea uzinei a fost parțial suspendată. Alte regiuni lovite: Samara și Saratov sub atac Separat, guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a anunțat că apărările antiaeriene au acționat intens în cursul nopții pentru a respinge atacurile ucrainene cu drone. În urma intervenției, aeroportul local și serviciile de internet au fost temporar suspendate, măsură luată pentru siguranța populației. Ucraina a vizat anterior o rafinărie de petrol din regiunea Samara, într-o serie de atacuri menite să lovească infrastructura energetică rusă. Ministerul rus al Apărării: 45 de drone doborâte Într-un comunicat oficial, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele antiaeriene au doborât 45 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei în cursul nopții. Cele mai multe au fost interceptate în regiunea Samara (12) și regiunea Saratov (11), iar una a fost distrusă în Orenburg, unde atacul a reușit să producă daune infrastructurii industriale. Escaladare a conflictului și vulnerabilitate energetică Atacul asupra uzinei din Orenburg marchează o nouă etapă în strategia Ucrainei de a viza infrastructura energetică rusească, amplificând tensiunile și riscurile pentru aprovizionarea cu gaz. Analiștii consideră că lovitura asupra unui obiectiv atât de important din lanțul Gazprom semnalează extinderea razei operaționale a dronelor ucrainene, care au atins deja ținte la peste 1.000 de kilometri de graniță. Deși Moscova susține că majoritatea dronelor au fost neutralizate, atacul asupra cele mai mari uzine de procesare a gazului din lume evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice ruse într-un conflict care continuă să se intensifice.

Trump refuză rachetele Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din nou laș în fața lui Putin: a refuzat să dea Ucrainei rachete Tomahawk

Ucraina nu poate spera să primească rachete Tomahawk din Statele Unite, potrivit presei americane. Informaţia a apărut la scurt timp după întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Întâlnire tensionată între Trump şi Zelenski Surse citate de publicaţia Axios au descris discuţiile drept dificile. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Una dintre surse a declarat că dialogul „nu a fost uşor”, iar alta a afirmat că a decurs „rău”. CNN a relatat că întâlnirea a fost „emoţională” şi, pe alocuri, „incomodă”. Kievul cere rachete Tomahawk, Washingtonul refuză Zelenski a încercat să obţină acordul Statelor Unite pentru achiziţia unor rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acţiune, care ar fi oferit Ucrainei o capacitate ofensivă sporită în războiul cu Rusia. Preşedintele Trump s-a arătat deschis la discuţii, dar a precizat în repetate rânduri că SUA au, la rândul lor, nevoie de aceste rachete. Nici o menţiune despre Tomahawk în mesajul lui Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Donald Trump a publicat un mesaj pe reţeaua sa Truth Social, însă nu a menţionat deloc subiectul rachetelor Tomahawk. Într-o conferinţă de presă ulterioară, Volodimir Zelenski a declarat că partea americană i-a cerut să nu discute public tema rachetelor, pentru a evita o escaladare a tensiunilor. Totuşi, liderul ucrainean a subliniat că subiectul nu este închis: „Trebuie să mai lucrăm la asta.”

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Rusia amenință SUA cu represalii (sursa: Tass)
Internațional

Trump se mai gândește dacă dă Ucrainei rachete Tomahawk, rușii amenință că le vor distruge

Rusia a avertizat miercuri că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi poziţiile de lansare în cazul în care Statele Unite decid să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Declaraţia dură a oficialului rus „Răspunsul nostru va fi dur, ambiguu, măsurat şi asimetric. Vom găsi modalităţi de a-i atinge pe cei care ne fac probleme”, a spus Andrei Kartapolov, fost ministru adjunct al Apărării, citat de RIA. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan El a adăugat că Rusia cunoaşte foarte bine aceste rachete „— cum zboară, cum să le doborâm” — după experienţa confruntărilor din Siria. Kartapolov a subliniat că, în opinia sa, Tomahawk-urile, dacă ar fi furnizate, vor veni în număr relativ mic — „zeci, nu sute” — şi nu vor schimba esenţial situaţia de pe câmpul de luptă, dar „probleme” vor exista pentru cei care le furnizează şi pentru cei care le folosesc. Avertisment privind ţintele de lansare Oficialul rus a mai afirmat că Moscova nu a observat până în prezent semne că Ucraina ar pregăti situri de lansare pentru Tomahawk-uri. Totuși, a avertizat că, în cazul în care astfel de facilităţi vor apărea, Rusia le va viza cu drone şi rachete pentru a le distruge. Poziţia SUA şi apelul la prudenţă Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să ştie în ce scop ar folosi Ucraina astfel de rachete înainte de a aproba livrările, pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Totuşi, el a spus că „a luat într-un fel o decizie” în această privinţă, fără a oferi detalii definitive. Partea rusă, prin vocea adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov, a cerut Washingtonului să trateze posibilitatea furnizării de Tomahawk-uri „într-o manieră sănătoasă şi responsabilă”, avertizând că o astfel de decizie ar constitui un pas serios către escaladare şi ar „schimba calitativ” situaţia. Riscuri şi implicaţii regionale Anunţul lui Kartapolov marchează o creştere a retoricii militare ruse în contextul dezbaterilor internaţionale privind ajutorul de lungă rază pentru Ucraina. Dacă SUA ar decide livrările, ele ar putea declanşa o spirală de replici strategice: interceptări, lovituri împotriva infrastructurii de lansare şi presiune diplomatică intensificată între Washington şi Moscova.

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia nu va mai acorda ajutor militar direct Ucrainei dacă populistul Babiš va face Guvernul

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei. Oligarhul ceh Andrej Babis, liderul mișcării populiste ANO și câștigător al alegerilor legislative din Cehia, a declarat miercuri că, în cazul în care va reuși să formeze un guvern, va pune capăt oricărei forme de ajutor militar direct acordat Ucrainei. Anunțul său marchează o ruptură clară față de politica pro-Kiev a actualului executiv de centru-dreapta, Babis: „Nu vom da Ucrainei nicio coroană pentru arme” „Nu vom da Ucrainei nicio coroană din bugetul nostru pentru arme”, a declarat Babis, reafirmând o promisiune făcută în timpul campaniei electorale. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Fostul premier a subliniat că Uniunea Europeană oferă deja ajutor militar, umanitar și economic Ucrainei din fonduri comune, la care Cehia contribuie cu aproximativ 2,4 miliarde de euro. În opinia sa, suplimentarea acestui sprijin cu fonduri naționale ar fi inutilă. Revocarea „inițiativei cehe privind muniția” Andrej Babis a anunțat și intenția de a revoca inițiativa cehă privind achiziția de muniție pentru Ucraina, prin care Praga cumpăra proiectile de calibru mare din afara Uniunii Europene pentru a le livra armatei ucrainene. Măsura ar contrazice apelul președintelui ceh Petr Pavel, care a cerut menținerea programului. Babis consideră însă că inițiativa este „puțin transparentă”, deși a fost lăudată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul recentei sale vizite la Praga, cu ocazia celui de-al doilea summit internațional dedicat apărării, organizat sub egida Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS). Critici privind lipsa de transparență „Nu știm ce este, știm doar că entități private câștigă zeci de miliarde de coroane pe seama ucrainenilor”, a declarat Babis. Liderul ANO a recunoscut că inițiativa „a fost bună, cu siguranță”, însă a criticat lipsa de claritate și supraveghere publică asupra fondurilor implicate. Apel la un rol mai activ al NATO Andrej Babis a pledat pentru ca NATO să coordoneze transparent achizițiile comune de armament și activitățile de mentenanță, pentru a reduce costurile și a evita suprapunerile între statele membre. „Alianța ar trebui să coordoneze un program comun, cu transparență totală, pentru a eficientiza cheltuielile și logistica”, a afirmat politicianul populist. O schimbare de direcție în politica externă cehă Dacă Andrej Babis va reuși să formeze un guvern, Cehia s-ar putea confrunta cu o schimbare majoră de orientare în politica sa externă, după ani de sprijin activ pentru Ucraina. Guvernul actual, condus de premierul Petr Fiala, a fost printre cei mai vocali susținători ai Kievului în Uniunea Europeană, furnizând arme, muniție și echipamente încă din primele luni ale invaziei ruse din 2022.

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

Atac masiv cu drone asupra Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia, ferfenițită de dronele ucrainene: fabrică de explozibili și un terminal petrolier, vizate

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Premierul Bolojan, dat în judecată pentru că refuză să comunice date despre ajutoarele date Ucrainei

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a dat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), acuzând încălcarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. ONG-ul reclamă faptul că Guvernul a refuzat să comunice date minime despre ajutoarele militare acordate Ucrainei, invocând abuziv secretul de stat. APADOR-CH dă în judecată Guvernul României În septembrie 2025, APADOR-CH a solicitat Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, precum și detalii despre clasificarea acestor acte – cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și cu ce nivel de secretizare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Solicitarea nu viza conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații administrative minime. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să răspundă, susținând că inclusiv aceste informații sunt „exceptate de la accesul public”, fără să prezinte dovezi în acest sens. APADOR-CH califică refuzul drept „o practică absurdă și abuzivă”, subliniind că numărul și existența unui act normativ nu pot fi considerate secrete de stat. O practică recurentă de secretomanie administrativă Potrivit asociației, acesta nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, APADOR-CH a reclamat în repetate rânduri tendința Guvernului de a bloca accesul la informații elementare.  Un caz recent este cel al cheltuielilor de deplasare ale fostului președinte al României, pentru care autoritățile au refuzat să comunice numerele hotărârilor prin care s-a dispus secretizarea, invocând aceleași excepții abuzive. Cazul din 2002: Bolojan amendat pentru refuzul de a desecretiza stenogramele Situația actuală amintește de un caz din 2002, când APADOR-CH a câștigat un proces împotriva SGG privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acel moment, Secretariatul era condus de Ilie Bolojan, actualul premier. Instanța a decis atunci amendarea lui Bolojan pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor, considerând clasificarea nelegală. „Este regretabil că, după peste 20 de ani, Guvernul continuă aceeași practică, iar oamenii de stat, precum Ilie Bolojan, nu au învățat nimic între timp”, arată asociația. Transparența administrativă, o condiție a democrației APADOR-CH atrage atenția că secretizarea excesivă nu are legătură cu protejarea securității naționale, ci cu împiedicarea accesului cetățenilor la informații despre activitatea Guvernului și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Organizația consideră că astfel de abuzuri contravin principiilor democrației și statului de drept: „Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, ‘secrete de stat’. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea.”

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Poate surprinzător, cea mai nouă rețea de retail din România vine din Ucraina

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România. Retailerul ucrainean Aurora Multimarket are planuri ambițioase de extindere în România, vizând atingerea pragului de 1.000 de magazine la nivel național. Retailer ucrainean, succes surprinzător în România În prezent, compania figurează oficial cu aproximativ 60 de unități, dintre care șase în Iași, însă numărul real ar putea fi mai mare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Strategia sa se bazează pe deschideri discrete și testarea piețelor locale, renunțând la locațiile neprofitabile și revenind ulterior acolo unde potențialul crește. Această expansiune atent controlată oferă retailerului imaginea unei rețele solide, sporindu-i puterea de negociere și influența pe piața românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia primește sprijin informațional din China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră