joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak

Cum arată viitorul războiului: „Dronele au schimbat natura războiului. La Conferința de securitate de la München, Zelensky mi-a spus că 80% din victimele pe care Ucraina le provoacă rușilor provin de la vehicule fără pilot”, i-a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky fostului premier Rishi Sunak la conferința de securitate de la Munchen.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak „Zelensky vrea să arate și ce pot face dronele Ucrainei, atât în ofensivă, cât și în defensivă. El știe că arta războiului cu drone este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care Kievul le poate oferi aliaților săi (...)  Poate că cea mai remarcabilă evoluție în acest război este faptul că Ucraina, o țară fără marină militară, a respins flota rusă din Marea Neagră înapoi în port. Acest lucru a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale, aducând resurse vitale pentru efortul de război. Cu mare satisfacție, Zelensky m-a informat săptămâna trecută că aceste exporturi sunt acum de fapt mai mari decât erau înainte de invazie (...) O prioritate trebuie să fie consolidarea apărării NATO prin crearea unui zid de drone în țările baltice. Este imperativ să putem scala și producția: în Ucraina se utilizează 10.000 de drone pe zi. Nu este atât de simplu precum stocarea lor. Ritmul de adaptare înseamnă că aceste drone pot deveni depășite în termen de trei luni. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din Ucraina este necesitatea ca procesele de fabricație să fie iterative și să răspundă la feedback-ul în timp real de pe câmpul de luptă: de exemplu, schimbarea unghiurilor camerei pe baza datelor de pe linia frontului pentru a permite dronelor să coboare mai abrupt”, explică Sunak într-un comentariu pentru Sunday Times.  Fostul premier britanic relatează despre o fabrică pregătită să fie asamblată oriunde și ai cărei muncitori pot fi pregătiți în 48 de ore.  „Ucraina demonstrează cât de vital este acest tip de producție: a trecut de la 800.000 de drone în 2023 la peste patru milioane anul trecut, mai mult decât toate țările NATO la un loc”, mai arată Sunak. 

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak Foto: Captură video
O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Foto: Instagram
Internațional

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții

O ucraineancă de 25 de ani, Victoriia Honcharuk, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors în țara ei ca să salveze răniții, relatează Sunday Times. Acum, ea a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la Munchen și le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Honcharuk a aplicat, la 15 ani, pentru o bursă la un liceu din SUA, ulterior a studiat la o universitate din California și, după absolvire a fost angajată la Morgan Stanley. Însă, când a izbucnit războiul din Ucraina, a decis să se întoarcă, a făcut un curs de o săptămână în „medicină tactică” și a fost trimisă pe front.  O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Sora ei are 30 de ani, a luptat în trupele de asalt și acum face conduce o unitate de informații. Deși fac parte din serviciul militar activ, ele conduc și un think-tank, Insula Șerpilor, care testează dronele/roboții tereștri, tot mai folosiți pe câmpul de luptă. „Luna aceasta, Honcharuk a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la München. Acolo, ea s-a bazat pe experiența sa directă cu privire la modul în care dronele au schimbat acest război de înaltă tehnologie pentru a discuta cu aliații occidentali și companiile de apărare despre nevoile unităților de pe linia frontului, inclusiv radare 3D pentru detectarea dispozitivelor aeriene și sprijinirea dezvoltării vehiculelor terestre fără pilot (UGV) — dispozitive robotizate controlate de la distanță care pot ajunge în locuri prea periculoase pentru oameni. Acestea pot fi utilizate pentru a livra muniție și a evacua răniții. Mai presus de toate, ea a cerut ajutor pentru detectarea dronelor rusești cu fibră optică. «Este ceva personal», a spus ea. «Până nu rezolvăm această problemă, munca mea ca medic de luptă este inutilă». (...) Echipa lui Honcharuk se concentrează acum pe detectarea dronelor cu fibră optică. Oriunde în raza de zece mile de linia frontului, există fibre strălucitoare întinse de-a lungul copacilor și clădirilor și peste câmpuri ca niște pânze de păianjen, în timp ce în orașul asediat Pokrovsk, străzile sunt pline de ele. «Nu avem nicio modalitate de a urmări aceste drone cu fibră optică, astfel încât ele transformă zone întinse în zone interzise, prea periculoase pentru realimentare, rotația trupelor sau evacuări medicale», a explicat ea. Știind că s-ar putea să nu fie salvați dacă sunt răniți, moralul trupelor este foarte afectat”, relatează Sunday Times.     

Atac terorist în Liov (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac terorist lângă un centru comercial din Liov: polițistă ucisă, zeci de persoane rănite

O polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă, iar peste 20 de persoane au fost rănite în urma unui atac produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în orașul ucrainean Liov. Incidentul a avut loc în apropierea unui centru comercial și este investigat de autorități ca posibil atentat terorist. Două explozii în apropierea unui centru comercial Potrivit primarului Liovului, Andrii Sadovîi, în zonă s-a auzit inițial o explozie. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor După sosirea echipajelor de poliție la fața locului, s-a produs o a doua deflagrație. În urma celei de-a doua explozii, o tânără polițistă a murit, iar numeroși civili au fost răniți. Primarul: „Este, fără îndoială, un atac terorist” Edilul orașului a calificat incidentul drept un atac terorist și a precizat că mai multe victime au primit îngrijiri medicale, unele fiind în stare gravă. Primarul a transmis condoleanțe familiei polițistei decedate și a anunțat că forțele de ordine desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea responsabililor. Poliția ucraineană confirmă incidentul Poliția Națională a Ucrainei a confirmat producerea atacului și a precizat că explozia principală s-a produs după sosirea echipajului de poliție la fața locului. Această succesiune a evenimentelor ridică suspiciunea unei acțiuni deliberate care ar fi vizat intervenția forțelor de ordine. Bombe artizanale, principala ipoteză a anchetei Potrivit informațiilor preliminare, cele două explozii ar fi fost provocate de dispozitive explozive improvizate. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cine se află în spatele atacului și dacă incidentul are legături cu alte acțiuni similare din Ucraina.

Rețea de asasinate pro-ruse, destructurată în Moldova (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Moldoveni, recrutați de Rusia pentru asasinate în Ucraina. Rețeaua, anihilată de Kiev și Chișinău

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au anunțat noi detalii despre destructurarea unei rețele suspectate că pregătea asasinate la comandă împotriva unor jurnaliști, activiști civici și militari ucraineni. Ancheta, desfășurată în cadrul operațiunii „Enigma 2.0”, a vizat un grup asociat intereselor Federației Ruse. Grup operativ neutralizat într-o operațiune comună Inspectoratul Național de Investigații din Republica Moldova, poliția ucraineană și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au acționat simultan pe teritoriul ambelor state pentru destructurarea unei rețele operative. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În urma intervenției, anchetatorii au anunțat neutralizarea unui grup de luptă suspectat că ar fi fost implicat în pregătirea unor atentate țintite. Jurnaliști, activiști și militari, printre țintele vizate Potrivit datelor anchetei, principalele ținte erau jurnaliști și activiști civici ucraineni, conducătorul unei întreprinderi strategice, dar și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), inclusiv membri ai Legiunii Internaționale. Suspecții ar fi analizat mai multe scenarii de atac — de la execuții de la mică distanță până la detonarea de mașini. Recompensele promise pentru fiecare atentat ar fi ajuns până la 100.000 de dolari, în funcție de statutul persoanei vizate. Liderul rețelei, un recidivist recrutat în închisoare Autoritățile moldovene au reținut liderul presupusei grupări, un bărbat de 34 de ani din Republica Moldova, alături de alte trei persoane recrutate de acesta. Pe teritoriul Ucrainei au fost reținuți încă șapte suspecți, cu vârste între 19 și 43 de ani, provenind din Chișinău, Comrat, Orhei și regiunea transnistreană. Unii dintre aceștia aveau antecedente penale, inclusiv condamnări pentru huliganism și alte infracțiuni. Printre suspecți se află și o jurnalistă din Transnistria, iar SBU a publicat imagini cu legitimația acesteia. Ancheta arată că principalul suspect ar fi fost recrutat de serviciile speciale ruse în timp ce executa o pedeapsă pentru trafic de droguri într-o închisoare din Rusia. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciare din Republica Moldova, unde și-a ispășit sentința până în 2022, când a fost grațiat. Cum ar fi fost pregătite asasinatele Investigatorii susțin că pregătirile au început în decembrie 2025. În prima etapă, liderul rețelei ar fi trimis două persoane la Kiev pentru recunoaștere, sub acoperirea unor curieri ai unei companii de livrare de mâncare.  În realitate, aceștia ar fi colectat informații despre potențialele victime. În a doua etapă, suspectul ar fi primit indicații să recruteze persoane capabile să folosească arme. Până în prezent, anchetatorii au identificat 11 indivizi care ar fi avut rol de executanți în Ucraina. Comunicarea cu organizatorii s-ar fi realizat constant, iar finanțarea pregătirilor ar fi fost făcută prin portofele criptografice și carduri bancare ale unor instituții financiare străine. Armele descoperite și scopul operațiunii Potrivit anchetatorilor, asasinatele ar fi fost planificate pentru a genera panică și a destabiliza situația socio-politică din Ucraina. În urma perchezițiilor au fost ridicate arme de foc, muniții, grenade de luptă și echipamente de comunicații. Suspecții riscă închisoare pe viață Persoanele reținute sunt cercetate în Ucraina, unde pot primi pedepse de până la detenție pe viață. Operațiunea „Enigma 2.0” a fost realizată în cooperare între Direcția SBU din regiunea Odesa și Inspectoratul Național de Investigații al Poliției din Republica Moldova, sub coordonarea Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj Foto: Captură YouTube
Eveniment

Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj

Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj, Bundesnachrichtendienst (BND): The Guardian relatează că Bruno Kahl a sosit în capitala Ucrainei fără să aibă habar sau ignorând toate informațiile că Moscova urma să atace. Kahl a fost scos din Kiev de serviciile poloneze de spionaj, pe drumuri laterale pline de refugiați. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor The Guardian a publicat, vineri, un lung articol în care arată că CIA și MI 6 au avertizat din timp că Rusia va invada Ucraina, dar nu au fost crezute.  Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj „Și mai elocventă este povestea lui Bruno Kahl, șeful serviciului de informații externe german BND. Când avionul său a aterizat la Kiev, târziu în seara zilei de 23 februarie, agențiile de spionaj americane, britanice și poloneze stabiliseră deja că Rusia dăduse ordinul de atac. Mesaje panicate despre invazia iminentă circulau chiar și printre jurnaliștii străini din Ucraina, informați de sursele lor din serviciile de informații. Dar Kahl fie nu era la curent cu aceste informații, fie nu era tulburat de ele. La scurt timp după sosirea lui Kahl la hotelul său de lux din Kiev, ambasadorul Germaniei în Ucraina a primit un ordin de la ministerul de externe din Berlin de a evacua imediat pe cale rutieră tot personalul diplomatic rămas în Kiev. Amenințarea era prea urgentă pentru a aștepta până dimineața, a declarat ministerul. Chiar și atunci, șeful serviciilor secrete germane a refuzat invitația de a se alătura convoiului diplomatic de la miezul nopții, invocând întâlnirile importante pe care le avea a doua zi. Nu este de mirare că acele întâlniri nu au mai avut loc. În schimb, Kahl a trebuit să fie evacuat din Kiev în ziua invaziei, cu ajutorul serviciilor secrete poloneze, pe drumuri blocate de ucrainenii care fugeau”, relatează The Guardian.  Kahl a condus BND din 2016 în 2025, el este acum ambasador la Vatican. Din iunie 2025, Martin Jäger, fostul ambasador al Germaniei în Ucraina, a preluat conducerea BND.   

Ucraina atacă uzina de rachete din Votkinsk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Dronele ucrainene lovesc infrastructura militară rusă: surse indică uzina de rachete din Votkinsk

Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Bloguri militare ucrainene neoficiale susțin că ținta atacului ar fi fost uzina din Votkinsk, aflată la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol-M, iar unele surse afirmă că aici sunt fabricate și alte tipuri de armament balistic. Imagini și videoclipuri distribuite online arată o coloană mare de fum ridicându-se deasupra zonei industriale.  Informațiile nu au fost confirmate oficial de autoritățile ruse. Explozii raportate și trafic aerian suspendat Canale Telegram și martori locali au relatat că în orașul Votkinsk s-ar fi auzit mai multe explozii și zgomote de drone înaintea producerii incendiului. În paralel, aeroportul din Ijevsk și alte aeroporturi din regiuni învecinate și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit Rosaviația. Măsura a fost luată ca precauție în contextul riscului de noi atacuri aeriene. Situația traficului aerian este monitorizată de autorități. Alte atacuri raportate și ipoteze privind armamentul folosit Bloguri militare ruse au semnalat și un posibil incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor din Samara, însă autoritățile regionale nu au confirmat informația. Proiectul OSINT ucrainean KiberBoroshno a sugerat că atacul ar fi fost realizat cu rachete ucrainene Flamingo, ipoteză preluată și de alte canale neoficiale. Unele surse media ucrainene afirmă că uzina din Votkinsk produce inclusiv rachete balistice hipersonice Oreșnik. În lipsa unor confirmări oficiale complete, detaliile privind amploarea și consecințele atacului rămân în curs de verificare.

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari Foto: X Unmanned Systems Forces of the Armed Forces of Ukraine
Internațional

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari doar în 2026. Din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, aceste exporturi erau interzise. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe La începutul acestei luni, comisia de stat care este responsabilă de emiterea autorizaţiilor necesare a aprobat majoritatea celor 40 de cereri venite de la producătorii din sectorul apărării pentru exporturi de materiale şi servicii militare, a declarat Davyd Aloian, secretar adjunct la Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei. Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari Ucraina a oprit exporturile de arme după debutul invaziei ruseşti, în luna februarie 2022, şi s-a bazat puternic pe livrările de arme ale ţărilor partenere pentru a se apăra împotriva forţelor ruseşti. În acelaşi timp, Kievul a investit resurse în dezvoltarea industriei sale de armament, în special drone şi rachete. Valorificându-şi vasta experienţă dobândită pe câmpul de luptă, Ucraina a înregistrat în ultimii ani un boom al tehnologiei de apărare.Întrebat despre potenţialul de export pentru acest an, Aloian a menţionat: "Ținând cont de produsele gata fabricate, piesele de schimb, componentele şi serviciile care pot fi furnizate, acesta se ridică la câteva miliarde de dolari". Per total, potenţialul este "semnificativ mai mare" decât exporturile de dinainte de război, a spus Aloian.Cu toate acestea, Aloian, care este membru al comisiei care autorizează exporturile, a minimalizat posibilitatea unui boom imediat al exporturilor pentru producătorii şi dezvoltatorii de arme din Ucraina. Nevoile militare ale Ucrainei trebuie să fie pe primul loc, a precizat Aloian, pe măsură ce trupele ruseşti avansează în estul ţării, iar atacurile aeriene lovesc sate şi oraşe departe de linia frontului.Aliaţii Ucrainei şi-au exprimat interesul de a obţine tehnologie ucraineană de ultimă generaţie, a subliniat Aloian, numind Germania, Marea Britanie, SUA, ţările nordice, trei naţiuni din Orientul Mijlociu şi cel puţin o ţară asiatică printre cele mai interesate. Una dintre ţările din Orientul Mijlociu, care are o lungă istorie în comerţul cu arme cu Ucraina, explorează oportunităţi în domeniul dronelor şi al vehiculelor grele, a declarat Aloian, care nu a dorit să dezvăluie despre ce ţară este vorba.Prioritate va fi acordată exporturilor către ţările care sunt cei mai puternici susţinători ai Kievului, a punctat Davyd Aloian.De asemenea, Kievul vrea să dea prioritate firmelor mixte şi altor forme de cooperare cu ţări străine pentru a atrage resurse financiare, a crea noi lanţuri de aprovizionare cu arme către prima linie şi a avea acces la noi tehnologii. Acest lucru este mai important decât simplul export de produse gata de utilizare, a adăugat Aloian.Producătorii de armament au făcut presiuni asupra Kievului pentru a relua exporturile, spunând că riscă să piardă oportunităţi pe piaţa mondială a armelor. Unii au înfiinţat deja subsidiare pentru a opera în străinătate."Nu există nicio dorinţă sau obiectiv de a bloca toţi producătorii aici... Există o abordare, iar aceasta se concentrează pe crearea unui sistem care să prioritizeze prima linie şi interesele naţionale. Şi apoi vin interesele comerciale", a transmis Aloian. Acesta a mai spus că Ucraina analizează şi o taxă la export pentru producătorii de armament.Deşi nu a fost luată nicio decizie finală, Aloian este de părere că reluarea exporturilor de produse şi servicii militare este una justificată, deoarece Kievul ar putea folosi veniturile pentru a-şi finanţa propriile nevoi militare.

Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina

Un sondaj INSCOP piblicat azi arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina. În schimb, electoratul PNL și cel al USR au opinii apropiate în ceea ce privește conflictul din țara vecină.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac „Rezultate sunt tulburătoare și arată ca noi am pierdut net primul război informațional care a avut drept țintă populației României. Poate știind unde suntem, vom fi mai bine pregătiți pentru următorul. Pentru ca în această zonă, pacea nu va veni curând”, a scris, pe Facebook, directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI, pe un sondaj de 1.100 de persoane, iar sondajul are o marjă de eroare 3%.  Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Care sunt elementele din sondaj care arată că alegătorii PSD și AUR au opinii asemănătoare, substanțial diferite de cei ai PNL și USR.  46% din alegătorii AUR și 30% dintre pesediști cred că Ucraina trebuie să facă concesii Rusiei pentru a pune capăt războiului. Doar 16% dintre useriști sunt de acordca Kievul să cedeze. În schimb, 79% dintre alegătorii USR consideră că Rusia ar trebui să se retragă din teritoriile ocupate pentru a se ajunge la pace - doar 43% din auriști sunt de acord cu afirmația.  Doar 43% dintre auriști cred că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina, urmați de 63% din pesediști, 76% - PNL, 85% - USR.  La întrebarea „Ce tip de ajutor credeți că ar trebui să acorde Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei?”, 60% dintre auriști spun „niciunul”. Urmează electoratul PSD - 40%, în timp ce doar 11% din useriști și 14% dintre peneliști cred că România nu ar mai trebui să ajute Ucraina.  Numai 31% dintre auriști și 39% dintre pesediști cred că România trebuie să-și indeplinească obligațiile din cadrul NATO și „să ajute militar aliatul atacat”. Peste două treimi dintre useriști și 61% dintre peneliști consideră că România trebuie să-și îndeplinească complet obligațiile de stat NATO. Mai rău, 25% dintre auriști și 16% dintre pesediști cred că România ar trebui să rămână complet neutră dacă un stat NATO este atacat.  Ce arată studiul INSCOP Conform cercetării sociologice, 54,9% dintre cei chestionaţi sunt de părere că vinovată de declanşarea războiului este Rusia (faţă de 71,2% în mai 2022 şi 49,8% în noiembrie 2023). 14,1% indică Ucraina (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% alţii. Ponderea nonrăspunsurilor este de 10,8% (faţă de 8,3% în mai 2022 şi 19,4% în noiembrie 2023). Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,3% (faţă de 10,8% în noiembrie 2023). În ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10,5% ajutor militar şi 12,2% financiar. 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3,3% nu ştiu sau nu răspund.  

Conexiune strategică România–Ucraina, finanțare SAFE (sursa: Facebook/Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere)
Eveniment

Drum strategic cu rol civil și militar, finanțat prin SAFE: conexiune rapidă România–Ucraina

Opt oferte au fost depuse marți pentru construcția lotului 3 (Bălcăuți–Siret) al Drumului Expres Suceava – Siret, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Potrivit acestuia, interesul pentru acest proiect strategic de infrastructură este ridicat, în condițiile în care drumul expres are o lungime totală de 55,7 kilometri și un rol esențial în conectarea României cu Ucraina. Constructori din România, Bulgaria și Ucraina în competiție Pentru lotul 3 (Bălcăuți–Siret) au fost depuse opt oferte din partea unor asocieri de firme din România, Bulgaria și Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Companiile participante includ consorții conduse de Bog’Art, Concelex, Danlin XXL, Dimex 2000 Company, Drum Asfalt, Frasinul, Ness Proiect Europe și Far Foundation, în parteneriat cu firme din România și din statele vecine. Evaluarea ofertelor va fi realizată de Comisia de Evaluare a CNAIR, în conformitate cu legislația privind achizițiile publice și cu termenul prevăzut în Regulamentul UE nr. 1106/2025, respectiv luna mai 2026. Contract de 1,55 miliarde lei pentru 12,65 km de drum expres Valoarea estimată a contractului pentru lotul 3 este de 1,55 miliarde lei (fără TVA). Câștigătorul va avea la dispoziție 42 de luni pentru proiectare și execuție, dintre care: 12 luni pentru proiectare 30 de luni pentru execuția lucrărilor Proiectul vizează: construirea a 12,65 km de drum expres nou modernizarea DN2 pe o lungime de aproximativ 1,45 km, între finalul drumului expres și punctul de trecere a frontierei modernizarea Drumului Național M19, pe teritoriul Ucrainei, pe o lungime de aproximativ 15 km Pod peste râul Siret și Centru de Întreținere Pe traseul lotului 3 vor fi construite 12 structuri, printre care: un pod peste râul Siret, cu o lungime de 967 de metri un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) Investiția este parte a proiectului strategic Suceava – Siret, cu o valoare totală de 5,74 miliarde lei (fără TVA), finanțat prin programul SAFE – Acțiunea pentru securitatea Europei. Drum expres cu rol civil și militar Potrivit directorului CNAIR, noul drum expres va avea atât rol civil, cât și militar, asigurând conexiunea infrastructurii rutiere din România cu cea din Ucraina. Pentru loturile 1 și 2 ale proiectului au fost depuse, în 30 ianuarie 2026, un total de 12 oferte, câte șase pentru fiecare lot. Drumul Expres Suceava – Siret este considerat un proiect strategic de mobilitate și securitate, cu impact major asupra conectivității regionale și a infrastructurii de transport din nord-estul României.

Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană: Kievul și Berlinul semnează un acord militar

Miniștrii Apărării din Germania și Ucraina au semnat un acord care prevede trimiterea unor instructori ucraineni pentru pregătirea militarilor germani. Inițiativa marchează un pas important în cooperarea militară bilaterală și reflectă dorința Berlinului de a integra lecțiile învățate de armata ucraineană în războiul împotriva Rusiei. Experiența ucraineană, integrată în școlile militare germane Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a declarat că obiectivul principal este includerea experienței soldaților ucraineni în programele de instruire ale armatei germane, în special în cadrul școlilor militare. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Oficialul nu a oferit detalii suplimentare privind calendarul sau structura exactă a programului, însă a subliniat că expertiza dobândită de Ucraina pe câmpul de luptă este considerată extrem de valoroasă. Lecții din războiul modern: drone și tehnologie de comandă Armata germană își adaptează strategiile de pregătire în contextul schimbărilor majore produse pe frontul din Ucraina de la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape patru ani. Printre elementele considerate esențiale se numără: utilizarea intensivă a dronelor în operațiuni de luptă; integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control; capacitatea de adaptare la un război de uzură și la amenințări asimetrice. Forțele ucrainene au acumulat o experiență extinsă în aceste domenii, iar Berlinul dorește să o valorifice în procesul de modernizare a Bundeswehr. Exercițiu NATO: performanțe notabile ale militarilor ucraineni Potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal, o echipă de aproximativ zece invitați ucraineni a demonstrat eficiență ridicată într-un exercițiu militar al NATO desfășurat anul trecut în statele baltice. Conform relatărilor, o unitate „inamică” condusă de estonieni, cu participarea militarilor ucraineni, ar fi neutralizat două batalioane într-o singură zi, în timp ce forțele NATO nu au reușit să elimine echipele adverse de drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat în detaliu aceste informații, însă o purtătoare de cuvânt a precizat că scenariile exercițiilor pot fi concepute pentru a oferi avantaje deliberate unei părți, în scopuri de instruire.

Kim Jong Un, apartamente pentru familiile soldaților uciși în Ucraina (sursa: KCNA)
Internațional

Familiile unor soldați nord-coreeni morți în Ucraina au primit apartamente noi de la Kim Jong Un

Liderul nord-coreean Kim Jong Un, însoțit de fiica sa, Kim Ju Ae, a inaugurat o nouă stradă cu locuințe destinate familiilor militarilor nord-coreeni uciși în timp ce luptau alături de Rusia împotriva Ucrainei. Evenimentul a fost relatat de agenția oficială de presă a regimului de la Phenian, Korean Central News Agency (KCNA). Gestul are loc într-un context geopolitic tensionat și în apropierea congresului Partidului Muncitorilor din Coreea, cel mai important eveniment politic al regimului. Coreea de Nord, implicată în războiul Rusia–Ucraina Potrivit serviciilor de informații sud-coreene și occidentale, Coreea de Nord a trimis mii de soldați să lupte alături de Moscova în invazia asupra Ucrainei, declanșată în urmă cu aproape patru ani. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Autoritățile de la Seul estimează că cel puțin 2.000 de militari nord-coreeni și-au pierdut viața pe front. În discursul susținut duminică la inaugurarea noii străzi, Kim Jong Un a afirmat că „martirii eroici trebuie să-și fi imaginat, înainte de moartea lor, familiile trăind într-o țară mereu prosperă”, potrivit KCNA. Fotografiile publicate de presa oficială îl arată pe liderul nord-coreean inspectând noile apartamente alături de fiica sa, Ju Ae, care în ultimii ani a fost tot mai prezentă la evenimente de anvergură. Serviciile de informații sud-coreene au apreciat recent că adolescenta a fost „desemnată în mod clar drept succesoare”, invocând frecvența aparițiilor sale publice și poziționarea sa simbolică în cadrul ceremoniilor oficiale. Prezența ei la inaugurarea noii străzi alimentează speculațiile privind consolidarea unei succesiuni dinastice în regimul nord-coreean. Congresul Partidului Muncitorilor, moment-cheie pentru regim Evenimentul precede congresul Partidului Muncitorilor din Coreea, programat pentru sfârșitul lunii, deși data exactă nu a fost comunicată oficial. Toate privirile sunt îndreptate către direcțiile de politică externă și internă pe care Kim Jong Un le va anunța, dar și către posibilitatea acordării unui titlu oficial de partid pentru Ju Ae — un pas care ar oficializa statutul ei în arhitectura puterii de la Phenian. Analiză: un gest simbolic cu miză politică majoră Potrivit analistului Hong Min, de la Institutul Coreean pentru Unificare Națională din Seul, inaugurarea noii străzi reprezintă „o manevră politică extrem de calculată” înaintea congresului partidului. Gestul are rolul de a justifica trimiterea de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei și de a demonstra că statul oferă compensații concrete familiilor soldaților căzuți. Mesajul este unul dublu: loialitatea față de alianța cu Moscova este răsplătită, iar sacrificiul este recunoscut oficial. Ce primește Phenianul în schimbul sprijinului militar Analiștii susțin că, în schimbul implicării militare, Rusia oferă Coreei de Nord sprijin financiar, tehnologii militare avansate, precum și provizii alimentare și energetice. Această cooperare întărește legătura strategică dintre Phenian și Moscova și marchează o etapă nouă în consolidarea alianței dintre cele două regimuri, pe fondul izolării internaționale și al sancțiunilor occidentale.

München , acord trilateral România, Ucraina, Moldova (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Decizie strategică la München: acord trilateral România, Ucraina, Moldova

O declarație privind consolidarea rezilienței României, Republicii Moldova și Ucrainei în domenii esențiale – securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră – a fost adoptată în cadrul reuniunii ministeriale a formatului trilateral „Triunghiul Odesa”. Evenimentul a avut loc în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerul Afacerilor Externe al României, la reuniune au participat ministrul român de Externe, Oana Țoiu, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova. Tripla Alianță Cibernetică: acord trilateral pentru combaterea amenințărilor online Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat lansarea unui acord trilateral în domeniul securității cibernetice, denumit Tripla Alianță Cibernetică. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală și adresăm nevoile concrete ale comunităților noastre istorice”, a declarat Oana Țoiu. Memorandumul de înțelegere pentru Tripla Alianță Cibernetică, care vizează o cooperare mai strânsă în combaterea amenințărilor informatice, este dezvoltat la nivelul Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și al instituțiilor omoloage din Ucraina și Republica Moldova. Documentul urmează să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună. Ministrul român a subliniat că atât instituțiile publice, cât și mediul privat din cele trei țări dispun de expertiză solidă în domeniu, iar obiectivul comun este consolidarea poziției internaționale ca parteneri și furnizori de securitate cibernetică. Conectivitate energetică și infrastructură regională, priorități comune Cei trei miniștri au discutat și despre extinderea conectivității regionale în domeniul energiei, în contextul problemelor generate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene. Obiectivul este consolidarea interconectării energetice pentru a susține dezvoltarea economică regională și pentru a proteja industriile strategice ale celor trei state. Totodată, a fost apreciată solidaritatea societății civile, inclusiv campaniile de donații pentru generatoare electrice destinate Ucrainei, inițiative care au fost bine primite de populația și autoritățile de la Kiev. România, rol strategic în integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova Declarația comună reafirmă rolul strategic al României în sprijinirea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, atât la nivel politic și instituțional, cât și prin contribuția activă a societății civile. Finanțarea europeană pentru proiectele de conectare regională reprezintă o prioritate comună în negocierile viitoare la nivelul Uniunii Europene. Accesarea fondurilor europene este esențială pentru implementarea proiectelor strategice în domeniul rutier, feroviar și energetic. Educația în limba română din Ucraina, pe agenda discuțiilor În cadrul reuniunii, ministrul român de Externe a adus în atenție și situația comunităților vorbitoare de limbă română din Ucraina, subiect abordat constant în dialogul bilateral la nivel înalt. Oana Țoiu a subliniat importanța garantării educației în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educațional ucrainean. Potrivit comunicatului MAE, discuțiile dintre ministerele educației trebuie să continue pentru identificarea unei soluții comune, înainte de implementarea noilor reforme prevăzute pentru 2027.

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO Foto: NATO
Internațional

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025” - WSJ

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025”, realtează Wall Street Journal (WSJ), care critică alianța pentru faptul că nu învață din conflictul Ucraina Rusia. „Mai multe surse au povestit despre un comandant care a observat exercițiul și a concluzionat: «Suntem f****»”, își încheie WSJ relatarea, menționând însă faptul că Estonia își aduce la zi tacticile militare în „era dronelor”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În mai 2025, Estonia a găzduit unul dintre cele mai mari exerciții militare din istoria sa. Cunoscut sub numele de exercițiul Hedgehog 25 — sau Siil 2025 în estonă — operațiunea a reunit 16 000 de soldați într-un exercițiu de apărare multinațional de amploare, care a acoperit întreg teritoriul țării.  O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO „O singură echipă formată din aproximativ 10 ucraineni, care acționa ca adversar, a contraatacat forțele NATO. În aproximativ o jumătate de zi, au distrus simulat 17 vehicule blindate și au efectuat 30 de «lovituri» asupra altor ținte. Aivar Hanniotti, coordonator al sistemelor aeriene fără pilot al Ligii Estoniene de Apărare, a condus o unitate adversă de aproximativ 100 de persoane, care includea estonieni și ucraineni. Domnul Hanniotti, care între timp a părăsit armata regulată, descrie modul în care au desfășurat peste 30 de drone împotriva trupelor NATO într-o zonă de mai puțin de 4 mile pătrate (...) Dar chiar și cu mai puțină recunoaștere decât în viața reală, «nu exista nicio posibilitate de a te ascunde», spune domnul Hanniotti. «Am găsit destul de ușor mașini și unități mecanizate și am reușit să le eliminăm destul de repede cu drone de atac». Per ansamblu, rezultatele au fost «oribile» pentru forțele NATO, spune domnul Hanniotti, care lucrează acum în sectorul privat în calitate de expert în sisteme fără pilot. Forțele inamice au fost «capabile să elimine două batalioane într-o singură zi», astfel încât «din punct de vedere al exercițiului, practic, nu au mai fost capabile să lupte după aceea». Partea NATO «nici măcar nu a atins echipele noastre de drone»”, relatează cotidianul american.  „Grupul de luptă al NATO «se plimba pur și simplu, fără să folosească niciun fel de deghizare, campând corturi și vehicule blindate», își amintește unul dintre participanți, care a jucat rolul inamicului. «Totul a fost distrus».  În timpul operațiunii Hedgehog, ucrainenii au folosit Delta, sistemul lor sofisticat de gestionare a câmpului de luptă. Acesta colectează informații în timp real de pe câmpul de luptă, folosește inteligența artificială pentru a analiza cantități uriașe de date, identifică ținte și coordonează loviturile între comandă și unități. Acest lucru permite un «lanț de ucidere» rapid: vezi, împărtășește, trage – totul în câteva minute sau mai puțin”, mai arată Wall Street Journal. 

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră