sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

1970 articole
Internațional

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat, luni, primirea unui nou pachet extins de arme din Germania. Germania, livrări importante de arme, Ucrainei Ucraina va primi din partea Germaniei tancuri, sisteme antiaeriene și muniție. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Confirmat și de guvernul german, pachetul va include: 15 tancuri Leopard 1A5 2 tancuri antiaeriene Gepard 1 obuzier autopropulsat Panzerhaubitze 2000 2 sisteme antiaeriene Iris-T 2 lansatoare de rachete Patriot Sistemele antiaeriene, cruciale pentru Ucraina Sistemele Iris-T și Patriot joacă un rol vital în apărarea Ucrainei împotriva atacurilor tot mai frecvente cu drone și rachete ale Rusiei. Guvernul german a reiterat angajamentul său de a furniza mai multe astfel de sisteme, promisiune făcută încă din 2023. În plus, Germania a livrat 65.000 de runde de muniție pentru Gepard și muniție suplimentară pentru Iris-T. Sprijin aerian: rachete AIM-9L/I Berlinul a inclus în pachet și rachete aer-aer AIM-9L/I, care permit avioanelor de vânătoare ale Ucrainei să lovească ținte aeriene cu mai multă eficiență. Pe lângă armele grele, noul pachet german cuprinde camioane, drone, sisteme radar și alte echipamente esențiale, menite să întărească apărarea Ucrainei. Germania: sprijin militar de 28 de miliarde de euro Germania a furnizat sau a promis sprijin militar în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro, fiind al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei după SUA. Din această sumă, majoritatea a fost direcționată către achiziția de arme din industrie, în timp ce 5,2 miliarde de euro reprezintă livrări directe din stocurile armatei germane. Ucraina: aproape trei ani de rezistență Ucraina continuă să se apere de invazia pe scară largă a Rusiei, declanșată în februarie 2022. Pachetul extins din Germania reflectă angajamentul internațional de a sprijini Kievul în lupta sa pentru independență.

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
NATO coordonează sprijinul militar pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO coordonează sprijinul militar pentru Ucraina

NATO coordonează sprijinul militar pentru Ucraina. NATO a preluat oficial, conform planului, coordonarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina, o responsabilitate deținută anterior de Statele Unite. Această măsură are ca scop securizarea mecanismului de sprijin pentru Kiev în eventualitatea unor schimbări majore sub viitoarea președinție a lui Donald Trump, cunoscut pentru scepticismul său față de Alianța Nord-Atlantică. NATO coordonează sprijinul militar pentru Ucraina Prin această decizie, NATO își asumă un rol mai direct în sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei ruse, fără a implica însă forțe proprii în conflict. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Totuși, diplomații recunosc că măsura ar putea avea un impact limitat, având în vedere că SUA rămân principalul furnizor de armament pentru Kiev, iar politica viitoare a administrației Trump ar putea reduce acest sprijin. Misiunea NSATU: sediul și structura Noua misiune a NATO, denumită Asistență de Securitate și Instruire NATO pentru Ucraina (NSATU), are sediul la Clay Barracks din Wiesbaden, Germania, într-o bază americană. Potrivit surselor, misiunea este acum deplin operațională. Structura misiunii NSATU include personal de aproximativ 700 de membri; trupe și experți staționați la cartierul general NATO SHAPE din Belgia; huburi logistice în Polonia și România. Grupul de la Ramstein, coordonarea anterioară Până acum, livrările militare occidentale au fost coordonate de grupul de la Ramstein, o coaliție ad-hoc formată din 50 de țări și condusă de SUA. Prima reuniune a acestui grup a avut loc la baza aeriană americană Ramstein, din Germania. În prezent, administrația americană aflată la final de mandat accelerează livrările de armament către Kiev, pe fondul îngrijorărilor că președinția Trump ar putea duce la reduceri semnificative ale sprijinului militar. Reacția Rusiei Rusia a criticat dur intensificarea sprijinului militar occidental pentru Ucraina, avertizând asupra riscului extinderii conflictului în regiune. Kremlinul consideră că astfel de decizii ale NATO și SUA agravează tensiunile și prelungesc războiul. Importanța preluării coordonării de către NATO Preluarea coordonării de către NATO reprezintă o măsură strategică, având în vedere stabilizarea sprijinului pentru Ucraina, indiferent de schimbările politice din SUA, crearea unui cadru formal și mai structurat de sprijin militar în Europa și integrarea capacităților logistice din Polonia, România și Germania pentru eficiență sporită. În contextul președinției Trump, această decizie subliniază angajamentul NATO față de sprijinul Ucrainei și consolidează independența strategică a Europei în gestionarea conflictului din regiune.

Ucraina introduce în război tehnologie avansată (sursa: ukrinform.fr)
Internațional

Ucraina introduce în război tehnologie avansată

Ucraina introduce în război tehnologie avansată. Comandantul forţelor ucrainene de drone, Vadim Suharevski, a anunţat luni că Ucraina deţine o armă laser capabilă să doboare ţinte aeriene ce zboară la altitudini de peste doi kilometri. Declaraţia marchează o potențială evoluție semnificativă în arsenalul militar al Ucrainei. Ucraina introduce în război tehnologie avansată Deși Suharevski nu a oferit detalii tehnice, arma laser a fost denumită „Tryzub” – termen care înseamnă „Trident” în limba ucraineană, simbol național al Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) Potrivit comandantului: "Cu acest laser putem deja să doborâm astăzi avioane la o altitudine de peste doi kilometri." Această declarație lasă loc speculațiilor, având în vedere lipsa informațiilor despre eficiența sa în luptă sau numărul de unități disponibile. Producție internă sau tehnologie externă? "Tryzub", denumirea armei sugerează că aceasta ar putea fi un produs al industriei de apărare ucrainene, dar informațiile nu sunt confirmate oficial. Totuși, legătura cu tehnologia occidentală nu este exclusă. Legătura cu DragonFire, un laser britanic? În aprilie, fostul ministru britanic al apărării, Grant Shapps, a menționat existența unei arme laser experimentale britanice, denumită „DragonFire”, care ar putea fi utilizată împotriva dronelor rusești în Ucraina. Rămâne neclar dacă există o legătură directă între aceste două arme. Implicații strategice în războiul din Ucraina Armele laser sunt considerate o soluție modernă și eficientă împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv drone și avioane, datorită costurilor reduse per utilizare și preciziei ridicate. Introducerea armei „Tryzub” ar putea reprezenta un avantaj strategic pentru Ucraina în fața dronelor utilizate de Rusia. O provocare pentru industria militară Dacă „Tryzub” este produs local, aceasta ar evidenția capacitatea industriei ucrainene de apărare de a dezvolta tehnologii avansate chiar și în timpul unui conflict prelungit. În caz contrar, arată deschiderea Ucrainei spre integrarea tehnologiilor furnizate de aliați. O nouă eră a războiului tehnologic Anunțul despre „Tryzub” marchează un moment important în utilizarea armelor laser în conflicte moderne. Rămâne de văzut cât de eficientă va fi această tehnologie pe câmpul de luptă și dacă Ucraina poate integra mai multe astfel de arme pentru a-și consolida apărarea aeriană.

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, îl va primi miercuri, 18 decembrie, la Bruxelles, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de mai mulți lideri europeni, pentru a discuta despre sprijinul continuu pentru Ucraina. Întâlnirea, la care nici un oficial român nu va fi prezent, are loc într-un context sensibil, cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump în SUA. Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă Printre liderii europeni care vor participa la reuniune se numără președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul polonez Donald Tusk și premierul britanic Keir Starmer. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia De asemenea, Antonio Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, sunt așteptați să li se alăture. România nu are nici un reprezentant oficial. Sprijinirea Ucrainei, prioritatea discuțiilor Reuniunea va pune accent pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei și pe susținerea acesteia în războiul împotriva Rusiei. Oficialii europeni își reafirmă angajamentul de a sprijini Kievul, în contextul îngrijorărilor legate de posibilitatea suspendării ajutorului militar american odată cu instalarea administrației Trump. Temerile Ucrainei Donald Trump a promis în repetate rânduri că va aduce pacea în Ucraina „în 24 de ore”, fără a oferi detalii concrete despre planurile sale. Această retorică a amplificat temerile Kievului că ar putea fi presat să accepte un acord care nu respectă cerințele sale legate de suveranitate și securitate. Discuții despre trupe europene de menținere a păcii Franța și Germania au început să ia în considerare posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina pentru a garanta un eventual armistițiu. Cu toate acestea, liderii europeni subliniază că prioritatea actuală este întărirea sprijinului militar, astfel încât Ucraina să fie într-o poziție de forță în eventualitatea unor negocieri. Declarațiile șefei diplomației europene „Trebuie să fie pace pentru a trimite soldați ai păcii, dar Rusia nu vrea pace”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a îndemnat la intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina, în contextul escaladării conflictului și a incertitudinilor geopolitice. Importanța reuniunii NATO Această întâlnire crucială subliniază unitatea Europei și a NATO în sprijinirea Ucrainei, în ciuda provocărilor globale. Discuțiile de la Bruxelles vor fi decisive pentru conturarea strategiei viitoare, inclusiv în ceea ce privește ajutorul militar și diplomatic destinat Kievului.

Ucraina propune stagii militare pentru tineri (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina propune stagii militare pentru tineri

Ucraina propune stagii militare pentru tineri. Guvernul ucrainean analizează o inițiativă legislativă care prevede introducerea stagiilor militare obligatorii pentru bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani. Proiectul, depus în Rada Supremă, include și măsuri de stimulare financiară pentru voluntarii care se alătură Forțelor Armate. Iată detalii despre această propunere și reacțiile pe care le-a stârnit. Ucraina propune stagii militare pentru tineri Conform proiectului de lege, bărbații din grupa de vârstă 18-25 ani vor fi obligați să efectueze un stagiu militar minim de șase luni. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Studenții vor putea să-și îndeplinească această obligație în cadrul departamentelor militare ale universităților, ceea ce transformă practica universitară într-o formă de pregătire militară. Alternativă la mobilizare O altă componentă a proiectului este introducerea „contractelor motivaționale”. Acestea oferă tinerilor posibilitatea de a se înrola voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei, primind în schimb beneficii financiare. Suma propusă pentru debutul serviciului militar este de aproximativ 500.000 de grivne, echivalentul a peste 13.500 de dolari. Acest mecanism ar putea înlocui mobilizarea generală pentru cei care nu au împlinit încă vârsta oficială de recrutare. Controverse și critici Proiectul de lege a generat reacții mixte, mai ales în rândul veteranilor care au luptat în războiul cu Federația Rusă. Adrian Medvedi, militar de etnie română, a exprimat rezerve serioase față de inițiativă: „Eu personal sunt împotriva ei, pentru că tinerii nu sunt pregătiți psihologic, iar traumele pe care le vor suferi vor fi tragice atunci când se vor întoarce. La 18 ani, ei încă sunt copii”, a declarat acesta pentru Agerpres. Medvedi a mai subliniat că lipsa de experiență reprezintă un risc major, iar astfel de măsuri ar putea avea consecințe de lungă durată asupra sănătății mentale a tinerilor. Întărirea capacității de apărare Propunerea legislativă, elaborată de Statul Major al Apărării din Ucraina, urmărește să crească gradul de pregătire militară a populației tinere, în contextul conflictului prelungit cu Rusia. Totodată, se dorește crearea unui cadru legal care să faciliteze atragerea voluntarilor în armată, fără a impune mobilizarea obligatorie pentru toți tinerii. Proiectul de lege privind pregătirea militară obligatorie a tinerilor ucraineni este o inițiativă ambițioasă, dar controversată. În timp ce autoritățile speră să consolideze capacitatea de apărare a țării, criticii avertizează asupra riscurilor psihologice și logistice implicate. Dezbaterile din Rada Supremă vor determina dacă această propunere devine lege și cum va fi implementată în practică.

Agerpres, știre nesemnată despre frontul ucrainean (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Agerpres, știre nesemnată despre frontul ucrainean

Agerpres, știre nesemnată despre frontul ucrainean. Potrivit Agerpres, un ofițer al armatei ucrainene responsabil cu coordonarea trupelor de grăniceri pe frontul de est, a declarat că planurile de pace propuse pe plan intern și internațional sunt „iluzii”, având în vedere contextul actual al conflictului cu Rusia. Agerpres, știre nesemnată despre frontul ucrainean Potrivit Agerpres, colonelul Osaciuk a subliniat că nu există semne că Rusia va suspenda operațiunile militare împotriva Ucrainei. Într-un interviu pentru Agerpres, căruia agenția de știri a statului român nu i-a atribuit nici un autor, Osaciuk a declarat: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță „Aici, pe Frontul de Est, nu am simțit niciodată și nici nu simțim vreun indiciu că inamicul, Rusia, va suspenda operațiunile active de atac militar”. Visele politicienilor privind pacea, considerate iluzii Osaciuk consideră că discuțiile despre încheierea războiului și stabilirea unei păci durabile sunt premature și lipsite de realism: „Visele și dorințele politicienilor sunt, în opinia mea, iluzii în acest moment. Pentru a pune capăt războiului, trebuie să rupem spatele agresorului și să oprim agresiunea sa zilnică”. Situația de pe frontul de est Colonelul a descris situația actuală de pe frontul de est ca fiind una dintre cele mai tensionate de la începutul invaziei: „Numărul atacurilor, bombardamentelor și loviturilor asupra liniei de apărare și a zonelor din spatele frontului a crescut semnificativ. Este o perioadă extrem de complicată”. Previziuni sumbre pentru 2025 Ofițerul ucrainean estimează că războiul va continua la o intensitate ridicată și în 2025: „Agresiunea militară rusă și războiul pentru distrugerea statului ucrainean vor continua. Ca națiune, trebuie să fim pregătiți să respingem această agresiune din timp”.

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS (sursa: Google Maps)
Internațional

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS. Armata rusă a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui aerodrom militar din regiunea Taganrog, utilizând șase rachete balistice americane ATACMS. Atacul a generat tensiuni suplimentare, iar Moscova a promis represalii. Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul s-a desfășurat cu utilizarea a șase rachete ATACMS, dintre care două au fost doborâte, iar celelalte au fost deviate de la traiectorie cu ajutorul mijloacelor de război electronic. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Cu toate acestea, resturile rachetelor au provocat pagube materiale și rănirea mai multor membri ai personalului militar. Ministerul a avertizat că acest atac „nu va rămâne fără răspuns” și că vor fi luate „măsuri corespunzătoare”. Replica rusească: racheta hipersonică Oreșnik Un oficial american, citat de agențiile de presă, a declarat că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei utilizând racheta balistică hipersonică Oreșnik. Acest tip de rachetă a fost folosit anterior pe 21 noiembrie pentru a lovi o fabrică de armament din Dnipro, într-un atac descris de președintele rus Vladimir Putin drept un răspuns la utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina. Eficiența rachetelor Oreșnik Potrivit oficialului american, rachetele Oreșnik nu sunt de natură să schimbe situația de pe frontul ucrainean. „Aceste atacuri sunt mai degrabă încercări ale Rusiei de a teroriza Ucraina, dar nu vor reuși”, a subliniat acesta. Decizia Occidentului Pe final de mandat, președintele american Joe Biden a autorizat utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina pentru a lovi ținte în profunzimea teritoriului rus. Decizii similare au fost luate și de Marea Britanie și Franța, care au permis folosirea rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, Ucraina a desfășurat mai multe raiduri asupra unor obiective din Rusia, utilizând arme cu o rază de acțiune de până la 300 km. Putin amenință cu măsuri decisive Ca răspuns la aceste atacuri, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric” la orice nouă escaladare a conflictului. Putin a acuzat, de asemenea, implicarea directă a NATO, susținând că Ucraina nu poate localiza țintele fără asistența statelor care furnizează aceste arme. Posibile urmări Atacurile reciproce și amenințările indică o escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. În timp ce Moscova își intensifică represaliile, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne puternic, crescând tensiunile geopolitice. Următoarele săptămâni vor fi critice pentru stabilirea unui echilibru sau pentru posibila agravare a conflictului.

Posibile negocieri de pace în Ucraina (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Posibile negocieri de pace în Ucraina

Posibile negocieri de pace în Ucraina. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat marți că negocierile pentru pace în Ucraina ar putea începe iarna aceasta. Afirmația vine în contextul în care Polonia se pregătește să preia președinția prin rotație a Uniunii Europene în ianuarie. Posibile negocieri de pace în Ucraina Cu Polonia preluând președinția Uniunii Europene și intensificând dialogul diplomatic, iarna aceasta se conturează ca un moment crucial pentru viitorul păcii în Ucraina. Citește și: Ultimul mare „tun” al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni "Președinția noastră va fi co-responsabilă, între altele, de cum va arăta peisajul politic în timpul negocierilor de pace, care ar putea începe în iarna acestui an", a afirmat Tusk. Donald Tusk a subliniat importanța dialogului cu aliații europeni și ucraineni. El a anunțat că marți va discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că îl va primi joi pe președintele francez Emmanuel Macron la Varșovia. "Friedrich Merz, liderul CDU din Germania și potențial viitor cancelar, mă va pune la curent cu discuțiile sale la Kiev. Președintele Macron va fi aici pentru a ne împărtăși rezultatele întrevederii recente de la Paris cu Trump și Zelenski", a adăugat prim-ministrul polonez. Rolul Poloniei în eforturile de pace Polonia este considerată un lider regional în procesul de sprijinire a Ucrainei. Donald Tusk a menționat că este în contact strâns cu aliații scandinavi și baltici, care văd președinția poloneză ca un factor-cheie în eforturile diplomatice. "Am discutat cu prim-ministrul suedez, iar în aproximativ 12 ore premierul eston va fi la Varșovia. Scopul nostru final este, sper, pacea", a declarat Tusk.

Pierderile umane ale Ucrainei în război (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pierderile umane ale Ucrainei în război

Pierderile umane ale Ucrainei în război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut publice pierderile suferite de Ucraina de la începutul invaziei rusești, în urmă cu aproape trei ani. Potrivit acestuia, conflictul a avut un impact devastator asupra armatei ucrainene. Pierderile umane ale Ucrainei în război Conform unei declarații postate de Zelenski pe rețelele sociale, Ucraina a pierdut 43.000 de soldați pe câmpul de luptă: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „De la începutul războiului, Ucraina a pierdut 43.000 de soldați uciși pe câmpul de luptă”, a scris președintele ucrainean. În plus, el a menționat că 370.000 de soldați au fost răniți, însă jumătate dintre aceștia au revenit în luptă. Trump cere o încetare imediată a focului și negocieri Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a intervenit în discuțiile despre conflictul din Ucraina, solicitând o încetare imediată a focului și demararea negocierilor de pace. Pe platforma sa, Truth Social, Trump a subliniat necesitatea de a pune capăt conflictului pentru a preveni escaladarea acestuia: „Ar trebui să avem o încetare a focului imediată și ar trebui să înceapă negocieri. Prea multe vieți s-au pierdut în van, prea multe familii au fost distruse, și, dacă asta va continua, ar putea să se transforme în ceva mai mare, mai rău”, a declarat Trump. În mesajul său, Trump a făcut referire la pierderi semnificativ mai mari decât cele comunicate de Zelenski. Conform fostului președinte american, Ucraina ar fi pierdut 400.000 de soldați, iar numărul civililor afectați este și el considerabil: „Ucraina a pierdut, într-un mod ridicol, 400.000 de soldați și mai mulți civili”, a scris acesta. O perspectivă sumbră asupra războiului Războiul din Ucraina continuă să producă pierderi umane devastatoare și să afecteze profund stabilitatea regiunii. Apelurile pentru negocieri și soluții diplomatice devin din ce în ce mai urgente, în timp ce liderii globali subliniază riscurile unei escaladări a conflictului.

Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați

Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați. Secretarul american de stat, Antony Blinken, a declarat miercuri că Ucraina trebuie să ia decizii dificile privind mobilizarea de noi soldați pentru a-și menține capacitatea de luptă împotriva Rusiei. Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați Afirmațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor NATO. Citește și: Fără precedent: CSAT a declasificat și publicat documentele care arată cum vrea Rusia să influențeze alegerile și cum a fost susținut Georgescu "Ucraina are de luat decizii grele pentru o nouă mobilizare, dar sunt decizii necesare. Pe linia frontului trebuie să fie oameni care să se opună agresiunii ruse," a subliniat Blinken. Reducerea vârstei de mobilizare, o soluție necesară? Un oficial american a avertizat că Ucraina nu mobilizează suficienți soldați pentru a înlocui pierderile de pe câmpul de luptă. Acesta a sugerat reducerea vârstei de mobilizare de la 25 la 18 ani pentru a asigura un flux constant de efective militare. Conflict de uzură, pierderi masive de ambele părți Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 este caracterizat de pierderi masive de vieți omenești, atât în rândul trupelor ruse, cât și ucrainene. Aceste pierderi sunt păstrate secrete de ambele părți, iar în Ucraina măsurile stricte de mobilizare au generat controverse. Ucraina se confruntă cu cazuri de corupție, dezertări și metode brutale de recrutare. Mulți ucraineni încearcă să evite mobilizarea, în ciuda pedepselor înăsprite prin legislația recentă. Planul Ucrainei: Mobilizarea a 160.000 de noi soldați Armata ucraineană și-a propus să mobilizeze 160.000 de noi recruți pentru a suplimenta efectivele diminuate. Cu toate acestea, sistemul de recrutare rămâne ineficient, iar corupția subminează eforturile de consolidare a forței militare. Rusia avansează în est Trupele ruse, mai bine echipate și mai numeroase, recuperează teren în estul Ucrainei și la granița cu regiunea Kursk. În acest context, presiunea asupra Ucrainei de a-și întări rândurile devine tot mai mare. Într-un conflict sângeros și de uzură, Ucraina trebuie să-și depășească provocările interne pentru a-și consolida forțele armate. Sprijinul internațional și reformele interne sunt cruciale pentru a face față agresiunii ruse și pentru a păstra stabilitatea pe front.

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului. Kremlinul a calificat marți aderarea Ucrainei la NATO drept o amenințare "inacceptabilă", intensificând retorica împotriva aspirațiilor Kievului de a se alătura Alianței Nord-Atlantice după încheierea războiului. Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles. Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că aderarea Ucrainei contravine principiului potrivit căruia securitatea unei țări nu trebuie să fie în detrimentul altora. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga De asemenea, acesta a declarat că o astfel de decizie nu ar elimina motivele inițiale ale "operațiunii militare speciale" lansate de Rusia în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a subliniat recent că relațiile de "bună vecinătate" cu Ucraina sunt imposibile dacă țara vecină devine membră NATO. Presiunile Ucrainei Autoritățile de la Kiev au reiterat în cadrul reuniunii NATO cererea de aderare, subliniind necesitatea unor garanții de securitate pentru teritoriul ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat posibilitatea unei încetări a focului dacă zonele aflate sub controlul Kievului ar fi plasate "sub umbrela NATO". Oficialii ucraineni, însă, au respins ideea ca doar o parte din țară să beneficieze de aceste garanții. Sprijinul Occidentului Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în timpul unei vizite la Kiev, anunțând un nou pachet de ajutor militar de 650 de milioane de euro. În paralel, SUA au aprobat un alt pachet de ajutor militar în valoare de 725 de milioane de dolari, incluzând rachete Stinger, muniție HIMARS și drone. Dmitri Peskov a criticat aceste măsuri, acuzând administrația Biden că "toarnă gaz pe foc" și prelungește conflictul. Totuși, Kremlinul susține că astfel de ajutoare nu vor schimba dinamica de pe front. Rusia își menține poziția Rusia a reiterat că "operațiunea militară specială" în Ucraina va continua până la atingerea obiectivelor declarate. În ciuda declarațiilor occidentale, Kremlinul susține că trupele ruse au inițiativa pe front, având câștiguri zilnice în fața unei armate ucrainene slăbite. Dialogul Rusia-Germania Deși Kremlinul a criticat retorica lui Olaf Scholz de la Kiev, Dmitri Peskov a afirmat că dialogul cu liderul german rămâne posibil. Vladimir Putin și Scholz au purtat recent o convorbire telefonică, prima de acest fel după 2022, în care președintele rus și-a reafirmat opoziția față de extinderea NATO.

Refugiat ucrainean, jefuit în centrul Iașiului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiat ucrainean, jefuit în centrul Iașiului

Refugiat ucrainean, jefuit în centrul Iașiului. Un refugiat ucrainean a fost jefuit într-un tramvai din centrul Iașului, după ce tâlharii l-au urmărit ore întregi de la sosirea în oraș. Refugiat ucrainean, jefuit în centrul Iașiului Tâlharii i-au sustras 2.000 de euro din buzunar, profitând de neatenția victimei. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Poliția a intervenit rapid, localizând și reținând suspecții, care acum răspund în fața legii. Incidentul subliniază importanța siguranței în spațiile publice și sprijinul acordat refugiaților. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta. La 30 de ani de la semnarea Memorandumului de la Budapesta, Ucraina a condamnat marți acest acord, prin care a renunțat la arsenalul său nuclear, al treilea ca mărime din lume, în schimbul unor garanții de securitate care nu au fost respectate. Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta Ministerul de Externe al Ucrainei a catalogat memorandumul drept „un monument al miopiei în luarea unor decizii de securitate strategică” și a avertizat că ignorarea intereselor Ucrainei în arhitectura de securitate europeană este sortită eșecului. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Kievul insistă ca statele membre NATO să invite oficial Ucraina să adere la alianță în timpul reuniunii miniștrilor de externe. „Singura garanție reală de securitate pentru Ucraina și un factor de descurajare a agresiunii ruse este statutul de membru deplin al NATO”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a exclus revenirea la negocieri similare Acordurilor de la Minsk, afirmând: „Gata cu Memorandumul de la Budapesta. Gata cu Acordurile de la Minsk. De două ori ajunge, nu mai putem cădea în aceeași capcană a treia oară.” Contextul conflictului cu Rusia Memorandumul de la Budapesta a fost denunțat de Ucraina încă din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și sprijinul acordat de Moscova grupărilor paramilitare în estul Ucrainei. Conflictul din est a dus la un armistițiu fragil și multiple runde de negocieri, fără rezultate de durată. În prezent, invazia rusă continuă să provoace distrugeri și victime, iar Kievul consideră că orice acord temporar ar lăsa deschisă calea unei noi agresiuni. Presiuni asupra comunității internaționale Ucraina îndeamnă Statele Unite, Regatul Unit, Franța și China, toate semnatare ale Memorandumului din 1994, să ofere garanții de securitate concrete. „SUA și Regatul Unit trebuie să-și asume rolul de garanți ai securității noastre”, a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei. Opoziția Rusiei la integrarea Ucrainei în NATO Rusia se opune categoric aderării Ucrainei la NATO, considerând acest pas o amenințare majoră la adresa securității sale. Cu toate acestea, Kievul rămâne ferm în solicitarea sa, subliniind că integrarea euro-atlantică este esențială pentru securitatea sa și stabilitatea regională.

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul. Volodimir Zelenski, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o condiție esențială pentru securitatea țării sale. Într-un interviu pentru agenția de presă japoneză Kyodo, liderul de la Kiev a subliniat că, odată ce integrarea în Alianța Nord-Atlantică devine o certitudine, Ucraina va căuta o încheiere rapidă a conflictului cu Rusia și recuperarea pe cale diplomatică a teritoriilor ocupate. Ucraina în NATO, soluția terminării războiul Zelenski a menționat că mulți soldați nord-coreeni desfășurați în vestul Rusiei pentru a sprijini trupele Moscovei au fost uciși, calificându-i drept „carne de tun”. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiAproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, dar liderul ucrainean a subliniat necesitatea unor dovezi clare înainte de a publica cifre exacte. În contextul avansării rapide a forțelor ruse în estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sprijinul oferit de partenerii internaționali „nu este suficient”. El a cerut NATO să accelereze invitația oficială pentru integrarea Ucrainei, recunoscând că armata ucraineană nu dispune de forța necesară pentru recucerirea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea anexată în 2014. „Trebuie să găsim soluții diplomatice. Astfel de măsuri pot fi luate în considerare doar atunci când vom fi suficient de puternici pentru a preveni o nouă agresiune rusă”, a explicat Zelenski. Pericolul global al soldaților nord-coreeni Președintele ucrainean a avertizat că revenirea soldaților nord-coreeni în țara lor după acumularea de cunoștințe despre tehnologiile moderne de război, precum dronele, ar putea avea un impact devastator asupra stabilității Asiei. Zelenski s-a referit și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea opri războiul din Ucraina în doar o zi. Liderul ucrainean a precizat că echipa lui Trump analizează deja „planul de victorie” al Kievului și că nu există nicio posibilitate de capitulare din partea Ucrainei. „Aceasta este o realitate, iar eu cred că Trump înțelege acest lucru”, a subliniat Zelenski. Aprecierea sprijinului internațional Zelenski a exprimat recunoștință față de state precum Japonia, SUA, Coreea de Sud și numeroase țări europene pentru sancțiunile impuse Rusiei și sprijinul militar oferit. Totuși, el a accentuat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și consolida forțele și a înfrunta provocările actuale din război. Volodimir Zelenski rămâne ferm în angajamentul său pentru securitatea și independența Ucrainei, subliniind importanța unui sprijin internațional continuu și a soluțiilor diplomatice pentru a încheia conflictul cu Rusia.

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia urgentă a țării sale pentru arme suplimentare și garanții de securitate din partea NATO înainte de orice discuție posibilă cu Rusia, în contextul războiului declanșat de Moscova în 2022. Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor Volodimir Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Vizita lor simbolică în capitala Ucrainei, în prima zi a mandatelor lor, transmite un mesaj puternic de sprijin pentru Kiev. Vizita oficialilor europeni survine într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, amplificată de atacurile Ucrainei pe teritoriul rusesc cu rachete americane și britanice. De asemenea, Rusia a răspuns lansând o rachetă hipersonică experimentală și continuând retorica amenințătoare, inclusiv referiri la opțiuni nucleare. Condițiile Ucrainei pentru negocieri Președintele Zelenski a evidențiat necesitatea unor livrări suplimentare de arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, precum și un progres concret privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, "invitația Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supraviețuirea noastră". Liderul de la Kiev consideră că doar prin consolidarea acestor elemente, Ucraina poate intra în negocieri dintr-o poziție de forță. Mesajul european de solidaritate Antonio Costa, președintele Consiliului European, a declarat că vizita sa la Kiev reprezintă "un mesaj clar" al solidarității europene. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa dură împotriva Moscovei, a subliniat că apartenența la NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina. Dificultățile de pe scena politică internațională În timp ce armata rusă continuă să câștige teritoriu în estul Ucrainei, țara se confruntă și cu atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, lăsând milioane de oameni fără curent electric pe măsură ce iarna se apropie. La nivel politic, președintele Zelenski a avertizat asupra scăderii sprijinului internațional dacă Kievul ar solicita intervenția directă a trupelor europene. Provocările viitoare pentru NATO și UE Deși Ucraina își dorește o integrare rapidă în NATO, există rezerve în rândul mai multor state membre care se tem de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totuși, Uniunea Europeană încearcă să mențină un sprijin unitar pentru Kiev, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil, după cum a recunoscut Kaja Kallas. Președintele Zelenski insistă că Ucraina trebuie să fie într-o poziție puternică înainte de a intra în negocieri cu Rusia. În același timp, sprijinul internațional rămâne esențial, iar mesajele de solidaritate ale liderilor europeni vin într-un moment critic pentru viitorul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră