joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

UE ar putea antrena soldați ucraineni în interiorul Ucrainei. Moscova reacționează dur

Uniunea Europeană analizează posibilitatea deschiderii a cel puțin două centre de instruire pentru militarii ucraineni pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea încetării luptelor. Anunțul a fost făcut miercuri de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre, desfășurată la Bruxelles. Două centre de antrenament identificate pentru armata ucraineană Potrivit declarațiilor lui Kaja Kallas, discuțiile au vizat inclusiv posibilitatea instruirii soldaților ucraineni chiar în Ucraina. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Am identificat două centre de antrenament care ar putea fi utilizate în acest scop”, a precizat oficialul european, fără a oferi detalii suplimentare despre locație sau calendar. Inițiativa ar putea face parte din pachetul de garanții de securitate solicitat de Kiev în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. 90.000 de militari ucraineni, antrenați deja de UE De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a instruit aproximativ 90.000 de militari ucraineni în afara teritoriului ucrainean. Programele de pregătire s-au desfășurat în mai multe state membre și au făcut parte din sprijinul militar acordat Kievului în contextul războiului declanșat de Rusia. Posibila mutare a centrelor de instruire pe teritoriul Ucrainei ar marca o etapă nouă în cooperarea militară dintre UE și Kiev. State europene pregătite să trimită trupe după un acord de pace Mai multe țări europene, printre care Regatul Unit și Franţa, au anunțat anterior că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina după semnarea unui eventual acord de pace între Moscova și Kiev. Aceste forțe ar putea avea rol de descurajare și stabilizare, în cadrul unor garanții de securitate oferite Ucrainei. Reacția Moscovei: soldații europeni, „ținte legitime” Rusia s-a opus ferm ideii desfășurării de trupe europene în Ucraina și a avertizat că, în acest scenariu, militarii occidentali ar deveni „ținte legitime”. Poziția Moscovei complică și mai mult discuțiile privind arhitectura de securitate post-conflict și eventualele garanții internaționale pentru Ucraina.

UE va antrena soldați ucraineni în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Orbán declară Ucraina „dușman” al Ungariei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán numește Ucraina „dușman” al Ungariei, într-un discurs electoral injectat de furie

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a stârnit controverse majore după ce a catalogat Ucraina drept „inamic” al propriei țări. Afirmația a fost făcută duminică, în timpul unui discurs de campanie electorală susținut în orașul Szombathely, din vestul Ungariei. Orbán acuză Ucraina de presiuni la Bruxelles În discursul său, liderul de la Budapesta a criticat în mod direct autoritățile ucrainene, acuzându-le că solicită constant, la nivelul Uniunii Europene, deconectarea Ungariei de la energia rusească, mai ieftină. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Ucrainenii trebuie să înceteze să mai ceară constant la Bruxelles ca Ungaria să fie deconectată de la energia ieftină rusească. Atâta timp cât Ucraina face asta, este duşmanul nostru”, a declarat Orbán, potrivit agenției ungare de presă MTI. Declarația vine în contextul în care Ucraina este ținta unui război declanșat de Rusia, iar majoritatea statelor membre UE sprijină Kievul atât politic, cât și energetic. Relația privilegiată cu Moscova și dependența energetică Viktor Orbán este considerat cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană al președintelui rus Vladimir Putin. Ungaria continuă să depindă într-o mare măsură de gazele și petrolul din Rusia, spre deosebire de alte state europene care au accelerat procesul de diversificare energetică după invazia Ucrainei. Sub conducerea lui Orbán, Budapesta nu a făcut eforturi semnificative pentru a reduce această dependență, poziție care a generat tensiuni repetate cu instituțiile europene. Alegeri parlamentare decisive în Ungaria Declarațiile premierului ungar vin într-un moment politic sensibil. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar pentru prima dată în cei 16 ani de putere, Viktor Orbán se confruntă cu o opoziție puternică. Partidul Tisza, în avantaj în sondaje Partidul Respectului și Libertății, cunoscut sub numele de partidul Tisza, condus de conservatorul Peter Magyar, este creditat cu un avans consistent în sondajele de opinie. Formațiunea îl devansează de peste un an pe partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orbán. Pe fondul acestor evoluții, retorica dură la adresa Ucrainei este interpretată de analiști drept o strategie electorală menită să mobilizeze electoratul naționalist și eurosceptic.

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump vor pacea în Ucraina până în iunie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump își propune ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție de încheiere a războiului până în luna iunie. Declarațiile liderului ucrainean au fost transmise sâmbătă de agenția de presă Ukrinform. Potrivit lui Zelenski, oficialii americani au transmis că vor face „tot posibilul” pentru a se asigura că războiul se va încheia în această perioadă. Alegerile din SUA, factor-cheie în calendarul propus Zelenski a sugerat că presiunea pentru o soluție rapidă este legată de contextul politic intern din Statele Unite, în special de alegerile de la jumătatea mandatului. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Congresul SUA urmează să fie reînnoit în noiembrie, iar o parte a Senatului va organiza alegeri parțiale în aceeași zi. „Alegerile sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi”, a spus președintele ucrainean, explicând că aceste calcule politice influențează agenda diplomatică a Washingtonului. Ucraina a propus un plan de pace etapizat Șeful statului ucrainean a precizat că Kievul a prezentat deja reprezentanților americani un plan de pace structurat pe etape, care detaliază pașii ce ar trebui urmați de fiecare parte. „Dacă rușii sunt gata să pună capăt războiului, este esențial să fie stabilite condițiile”, a subliniat Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul exact al acestui plan. Propunere de întâlnire Ucraina–Rusia–SUA la Miami Washingtonul a propus organizarea unei întâlniri între delegațiile ucraineană și rusă în Miami, cel mai probabil în decurs de o săptămână. Kievul a acceptat propunerea, a confirmat Zelenski. Liderul ucrainean a reiterat că garanțiile de securitate reprezintă un element esențial pentru orice acord de pace și că acestea trebuie semnate înaintea oricăror alte documente. Concesiile teritoriale rămân un punct sensibil În urma celei mai recente runde de discuții trilaterale, Zelenski a admis că subiecte precum concesiile teritoriale continuă să fie extrem de dificile. Președintele SUA mizează pe o încheiere rapidă a conflictului, dorind să-și consolideze imaginea de mediator, după ce a promis anterior că va opri războiul „în 24 de ore”. Avertisment privind un posibil acord economic SUA–Rusia Zelenski a mai avertizat asupra existenței unui document prezentat de serviciile de informații ucrainene, care ar viza un potențial acord de cooperare economică între Rusia și Statele Unite, evaluat la până la 12 trilioane de dolari. Documentul, denumit „Pachetul Dmitriev”, ar conține prevederi economice ample. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina va reacționa dacă un astfel de risc se va concretiza și a insistat că niciun acord bilateral nu poate afecta interesele Ucrainei fără participarea sa. Negocierile de la Abu Dhabi: rezultate limitate Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit recent la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri. Singurul rezultat concret al discuțiilor a fost un schimb de prizonieri. Zelenski a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința regiunii Donbas, ocupată parțial de trupele ruse, nici în privința Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Donbas și Zaporojie, dosare încă blocate Potrivit liderului de la Kiev, pozițiile rămân divergente în ceea ce privește Donbasul, care include regiunile Lugansk și Donețk, dar și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie. Propunerile privind o zonă de liber schimb în estul Ucrainei nu au dus, de asemenea, la un consens. „Problemele complicate rămân complicate”, a concluzionat Zelenski, apreciind totuși dialogul trilateral drept un pas înainte, care ar putea pregăti terenul pentru eventuale întâlniri la nivel de șefi de stat.

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

Dronă rusească spulberă un autobuz cu ucraineni (sursa: Telegram/Ukraine State Emergency Service)
Internațional

Rușii au distrus un autobuz cu muncitori în Ucraina: 15 morți, 15 răniți

Un atac cu dronă rusească asupra unui autobuz care transporta angajați ai unei mine din regiunea Dnipropetrovsk, în centrul-est al Ucrainei, s-a soldat duminică cu numeroase victime, au anunțat serviciile de urgență și autoritățile locale. Bilanțul preliminar indică cel puțin 15 morți și 15 răniți, potrivit primelor informații oficiale. Serviciile de urgență: autobuzul a fost lovit direct de dronă Serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „o dronă rusească a atacat un autobuz aparținând unei companii din districtul Pavlograd”. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Mesajul a fost însoțit de o fotografie care arată vehiculul grav avariat, cu geamurile sparte și ieșit de pe carosabil. Victime transportate de urgență la spital Potrivit salvatorilor, șapte dintre persoanele rănite au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Starea celorlalte victime nu a fost detaliată în comunicările inițiale ale autorităților. Atacul a avut loc în orașul minier Ternivka Conform Poliției Naționale a Ucrainei, atacul s-a produs în orașul minier Ternivka, situat în apropiere de Pavlograd, la aproximativ 70 de kilometri de linia frontului, în linie dreaptă. Zona este cunoscută pentru activitatea minieră intensă. DTEK: angajații unei mine, vizați după terminarea schimbului Grupul energetic DTEK a confirmat ulterior că autobuzul transporta angajați ai uneia dintre minele sale, aceștia fiind atacați după încheierea programului de lucru. Potrivit companiei, 15 angajați ar fi murit și 15 ar fi fost răniți, însă acest bilanț nu a fost confirmat oficial de autoritățile ucrainene.

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente Foto: ministerul Energiei, Republica Moldova
Eveniment

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău au trecut pe generatoare, Vama este operată manual și s-au produs unele accidente rutiere, pentru că stopurile nu funcționează, arată informațiile de până la această oră.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Shmyhal, a declarat că astăzi, la ora 10:42, o defecțiune tehnică majoră a provocat oprirea simultană a unor linii de înaltă tensiune între rețelele electrice ale României, Moldovei și Ucrainei, cauzând întreruperi în cascadă și declanșarea sistemelor automate de protecție. Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente A reacționat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: „Prim-ministrul Iulia Svrîdenko și ministrul Energiei, Denîs Șmihal, au raportat despre situația de urgență din sistemul energetic al Ucrainei, cauzată de probleme tehnice la liniile de interconectare dintre rețeaua noastră și cea a Republicii Moldova. Toate măsurile de răspuns necesare la nivelul sistemului energetic al Ucrainei sunt în vigoare, iar lucrările de restabilire sunt în desfășurare. Sarcina acum este de a stabiliza situația cât mai curând posibil”. Premierul Republicii Moldova a descris, pe Facebook, situația: „Echipele Moldelectrica intervin în regim continuu pentru remedierea situației. În mai multe localități alimentarea cu energie electrică a fost deja restabilită, iar lucrările continuă până la revenirea completă la parametri normali. Toate instituțiile medico-sanitare funcționează în regim de siguranță - spitalele sunt conectate la generatoare electrice. Poliția îndeamnă toți șoferii să circule cu prudență, din cauza întreruperii unor semafoare, fiind prezentă în intersecțiile aglomerate pentru a fluidiza traficul și a preveni producerea accidentelor.   Serviciul Vamal operează manual trecerea frontierei pentru a evita blocarea traversării, din cauza întreruperii temporare de curent.   Mulțumesc tuturor specialiștilor care lucrează neîntrerupt pentru restabilirea sistemului energetic și tuturor celor implicați în gestionarea acestei situații.   Dragi cetățeni, să ne amintim acum cele mai importante recomandări în astfel de situații: Să ne informăm din surse oficiale, instituțiile vor continua să vină cu actualizări de informații. Să acționăm cu responsabilitate și calm. Să economisim bateria telefonului, să-l folosim pentru urgențe. Să circulăm cu prudență - unele semafoare sunt nefuncționale, iar pe drumuri se circulă în condiții de iarnă. Să avem grijă și să verificăm cum se simt cei mai vulnerabili”.    La această oră, nu este clară dimensiunea blackout-ului, dar presa din Republica Moldova arată că consumul de energie a început să crească, ajungând de la 496 MW la 696 MW, dar sub nivelul planificat de 930 MW.   Energia electrică lipsește aproape în toată Ucraina, după ce în mai multe regiuni au fost introduse deconectări de urgență. Problemele din sistemul energetic sunt atât de grave încât, potrivit unor informații, capitala Kiev ar putea rămâne fără curent cel puțin până la sfârșitul zilei, iar în unele zone alimentarea ar urma să fie reluată abia mâine. Situația afectează inclusiv sistemele de apă și canalizare, dar și transportul electric, scrie UNIAN.

SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

Zelensky, ironie dură către premierul Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: într-un discurs ținut la Davos, președintele Ucrainei a spus ce merită „fiecare Viktor” care vinde interesele europenilor. „Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a afirmat Zelenski. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Discursul său, în care a criticat lipsa de unitate a Europei, a fost primit cu aplauze puternice. Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor „Vedem, de asemenea, că forțele care încearcă să distrugă Europa nu pierd nici măcar o zi. Acestea acționează liber, chiar și în interiorul Europei. Fiecare «Viktor» care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a declarat președintele Ucrainei.  Ce alte declarații a mai făcut Zelenski la Davos, după ce s-a întâlnit cu președintele Trump: „Belarusul din 2020 este cel mai frapant exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul său. Iar acum racheta rusă Oreshnik, cu o rază de acțiune care acoperă majoritatea capitalelor europene, este staționată acolo. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020”. „Europa nu spune nimic, America nu spune nimic, iar Putin continuă să construiască rachete” „Europa are nevoie de forțe armate unificate. NATO există datorită convingerii că Statele Unite vor veni să ajute. Și dacă nu o vor face?” „De ce Trump poate opri tancurile flotei fantomă și confisca petrolul, iar Europa nu? „Cine va răspunde (N.Red: unei agresiuni) dacă Putin va ataca Lituania sau Polonia?” „Europa trimite 30 de soldați în Groenlanda. Pentru ce? Ce mesaj transmite acest lucru?” „Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat.” Tot în acest discurs, el a anunțat o trilaterală Rusia-SUA-Ucraina, în Emiratele Arabe Unite, pentru vineri 23 ianuarie: „Documentele privind încheierea războiului sunt aproape gata, dar Rusia trebuie să fie și ea pregătită pentru acest lucru”.   

Finanțarea pro-rușilor din Ucraina, arestări în Germania (sursa: Polizei Berlin)
Internațional

Germania destructurează rețele pro-ruse din estul Ucrainei: arestări lângă Berlin

Un cetățean rus și unul german au fost arestați miercuri în apropiere de Berlin, fiind suspectați că au organizat transferuri de fonduri și bunuri către zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a anunțat Parchetul Federal german. Suspecți acuzați de sprijinirea „organizațiilor teroriste străine” Potrivit autorităților germane, cetățeanul rus Suren A. și cetățeanul german Falko H. sunt acuzați de sprijinirea unor „organizații teroriste străine”, respectiv așa-numitele „republici populare Donețk și Lugansk”. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Aceste teritorii ucrainene au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei și în urma a opt ani de conflict separatist susținut de Moscova. Arestări în regiunea Brandenburg, lângă Berlin Cei doi suspecți au fost reținuți în districte din Brandenburg, regiunea care înconjoară capitala Germaniei. Arestările fac parte dintr-o anchetă mai amplă privind sprijinirea rețelelor pro-ruse active în estul Ucrainei. Transporturi de provizii, echipamente medicale și drone către Donbas Parchetul federal precizează că, încă din 2016, Suren A. și Falko H. au deținut funcții de responsabilitate în cadrul unei asociații care organiza transporturi de provizii de bază, produse medicale și drone către regiunea Donbas, în beneficiul separatiștilor pro-ruși. Conform anchetatorilor, Suren A. ar fi finanțat transportul bunurilor și ar fi contribuit cu peste 14.000 de euro pentru susținerea acestor activități. La rândul său, Falko H. ar fi călătorit de mai multe ori în Donbas, participând în mod regulat la distribuirea mărfurilor în zonele controlate de separatiști. Germania, țintă a „războiului hibrid” atribuit Kremlinului De la invazia rusă la scară largă din februarie 2022, Germania a devenit principalul susținător european al Ucrainei, dar și una dintre țintele majore ale campaniilor de dezinformare, sabotaj, intimidare și spionaj, un așa-numit „război hibrid” atribuit Kremlinului. Germania a primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni, precum și disidenți ruși fugiți din calea represiunii. Totodată, autoritățile se confruntă cu existența unui segment al populației mai favorabil Moscovei, în special în estul țării, precum și cu o comunitate germano-rusă numeroasă, context care complică eforturile de securitate internă.

Putin și emisarul Casei Albe, întâlnire la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu emisarul Casei Albe pentru planul de pace privind Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească joi cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, pentru discuții legate de planul de pace propus de Statele Unite în vederea soluționării conflictului din Ucraina, a anunțat miercuri Kremlinul. Kremlinul confirmă întâlnirea Putin–Witkoff „Așteptăm aceste contacte mâine (joi). Ele figurează în agenda președintelui”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând oficial întâlnirea. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Steve Witkoff a confirmat, la rândul său, într-o declarație pentru CNBC, că va pleca joi la Moscova, însoțit de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Potrivit emisarului SUA, inițiativa întâlnirii a venit din partea Rusiei. Problema teritorială, principalul blocaj în negocieri Witkoff a subliniat că disputa privind teritoriile rămâne cel mai important obstacol în calea unui acord de pace. Cu toate acestea, el a precizat că Ucraina și Statele Unite au ajuns la un acord în proporție de aproximativ 90% asupra planului de pace american. Progrese în discuțiile SUA–Ucraina Emisarul Casei Albe a confirmat declarații anterioare ale Kievului, potrivit cărora, în weekend, au fost înregistrate noi progrese în urma consultărilor cu delegația ucraineană, desfășurate în Florida. Ultima întrevedere dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin a avut loc pe 2 decembrie 2025, la Kremlin. Atunci, cele două părți nu au reușit să ajungă la un consens, fapt recunoscut ulterior și de oficialii ruși. Traseul diplomatic: Moscova, Davos și Oman Delegația americană urma să aibă miercuri consultări cu reprezentanții Ucrainei în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. După oprirea de la Moscova, emisarul SUA este așteptat să se deplaseze și în Oman. Discuții la Davos și „progrese majore” în ultimele săptămâni Marți după-amiază, la Davos, Witkoff s-a întâlnit cu Kirill Dmitriev, emisarul Kremlinului. Cei doi conveniseră încă din noiembrie 2025 asupra planului de pace american, document care a fost ulterior modificat de Ucraina și aliații săi europeni. În declarații pentru Bloomberg TV, Witkoff a afirmat că, în ultimele trei-patru săptămâni, s-au înregistrat „progrese majore” în negocieri. Declarațiile controversate ale președintelui SUA Recent, președintele Statelor Unite a susținut că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar reprezenta principalul obstacol în calea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Declarația a stârnit reacții și controverse pe scena internațională.

Trump blochează planul economic pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a scos Ucraina de pe agendă cu șantajul său pe Groenlanda și cu Consiliul pentru Pace

Opoziția Europei față de intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda și față de inițiativa sa privind un „Consiliu pentru Pace” a blocat aprobarea unui amplu pachet de sprijin economic destinat Ucrainei după război, potrivit Financial Times. Plan de prosperitate de 800 de miliarde, amânat Anunțul unui plan de prosperitate în valoare de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat, conform publicației FT, care citează șase oficiali sub protecția anonimatului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Surse diplomatice au declarat că tensiunile legate de Groenlanda au deviat atenția de la sprijinul pentru Ucraina și au afectat negocierile asupra textului final al acordului, SUA lipsind inclusiv de la o reuniune-cheie organizată luni seara. „Nimeni nu vrea, în acest moment, să construiască un mare spectacol politic în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un oficial pentru Financial Times. Acordul nu este abandonat definitiv Planul de prosperitate pentru Ucraina nu a fost abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că va participa la Forumul de la Davos doar dacă documentele privind garanțiile de securitate oferite de SUA și planul economic vor fi pregătite pentru semnare.

Centrala de la Cernobîl, fără alimentare electrică externă (sursa: Pexels/Wendelin Jacober)
Internațional

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern

Centrala atomo-electrică de la Cernobîl, aflată la aproximativ 130 de kilometri nord de Kiev și cunoscută drept locul celei mai grave catastrofe nucleare civile din istorie, a pierdut complet alimentarea cu energie electrică din surse externe. Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, într-un mesaj publicat pe platforma X, în contextul intensificării acțiunilor militare din dimineața zilei de marți. AIEA avertizează asupra riscurilor pentru siguranța nucleară Potrivit AIEA, mai multe substații ucrainene esențiale pentru menținerea siguranței nucleare au fost afectate de operațiunile militare. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De asemenea, liniile electrice care asigură alimentarea altor centrale nucleare din Ucraina au suferit avarii, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare privind stabilitatea infrastructurii energetice a țării. Atac masiv al Rusiei Marți dimineață, Rusia a lansat un atac aerian combinat, folosind drone și rachete, care a vizat mai multe obiective din Ucraina. Consecințele au fost resimțite puternic în capitala Kiev, unde alimentarea cu energie electrică și căldură a fost întreruptă pentru mii de clădiri rezidențiale, în plină perioadă de ger extrem. Zelenski: rachete fabricate în 2026, folosite în atac Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj transmis pe Telegram după o reuniune de urgență cu responsabilii din sectorul energetic, că cel puțin o parte dintre rachetele utilizate în atacul de marți au fost fabricate în cursul acestui an. Afirmația subliniază capacitatea Rusiei de a-și menține ritmul producției de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Kievul, paralizat de frig: mii de clădiri fără căldură Atacul aerian nocturn a lăsat fără încălzire peste 5.600 de imobile rezidențiale din Kiev, adică aproape jumătate din capitala ucraineană. Situația este cu atât mai gravă cu cât temperaturile au coborât până la minus 14 grade Celsius, punând în pericol sănătatea populației și accentuând presiunea asupra autorităților locale și a sistemului energetic deja fragil.

Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România Foto: Captură Pro TV
Eveniment

Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România - Bubenek

Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România, a arătat, într-o intervenție la B1 TV, medicul Șerban Bubenek. El a acuzat guvernările Ciucă și Ciolacu pentru că au ratat fondurile PNRR pentru renovarea spitalelor. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România „Eu vă spun că în octombrie 2024 am fost la Kiev cu o misiune umanitară cu Voluntari Fără Frontiere, eu și cu șoferul acestei asociații și cu un camion plin de ajutoare la cel mai mare spital de copii din Kiev. La Ohmadit, la două-trei săptămâni după ce acest spital fusese barbar bombardat de către aviația sovietică și fusese parțial distrus, cam 25% cu bombe și rachete.  Vreau să vă spun că la spitalul Ohmadit, ce rămăsese acolo, totul funcționa: apă caldă, căldură, internet, săli de operație, aer condiționat, totul funcționa și era la locul lui. Iar în aceeași curte aproape este și Universitatea Bogomolets (Universitatea Medicală din Kiev, n.red), unde continuă activitatea de instruire a rezidenților, a studenților, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.   Ei bine, asta înseamnă reziliență și nu faptul că noi am avut, de exemplu, la conducerea celui mai mare serviciu de logistică al armatei, pe un general în „peștera” căruia acum trebuie să căutăm să vedem dacă a mai rămas ceva, pentru ca  eventual să cumpărăm o jumătate de centrală electrică sau vreo câteva calorifere cu ulei”, a spus Bubenek, potrivit transcrierii de pe site-ul Podul. El a arătat că, la un cutremur mai puternic, spitalul CC Iliescu se va face „praf”. „Ce facem cu Institutul CC Iliescu? Așteptați să vină un cutremur să-l facă praf, să avem numeroase victime din rândul personalului medical, a pacienților, a aparținătorilor? Sau un efort al noului guvern, un efort gândit, inteligent, bazat pe dialogul cu specialiștii, cu oamenii care au dovedit în viața lor că pot să facă ceva, să facem în așa fel încât să avem un plan pentru a ridica această platformă Fundeni să o aducem exact acolo unde este locul, pentru că altfel o să avem mari probleme”, a spus medicul.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră