ESTIMARE Trei variante de procentaje la vot pentru Alexandrescu, Băluță, Ciucu și Drulă

Bucureștiul rămâne cel mai imprevizibil teren electoral din România, iar votul de astăzi pentru funcția de primar general se desfășoară într-un climat fragmentat, dominat de o competiție strânsă între patru candidați și de un electorat obosit, dar sensibil la schimbare.

O analiză asupra rezultatelor din 2016, 2020 și 2024 permite conturarea unui scenariu plauzibil cu privire la felul în care se poate reconfigura preferința electorală a bucureștenilor.

Evoluția electorală: trei cicluri politice diferite

Alegerile din 2016 au marcat o victorie categorică pentru Gabriela Firea, candidată PSD, într-un context în care electoratul anti-PSD nu era încă polarizat în jurul unui contracandidat unic.

Fragmentarea votului de dreapta a permis atunci o diferență confortabilă pentru PSD.

Deși este mai puțin relevant ce procentaj a obținut fiecare actor minor, concluzia a fost limpede: în lipsa unui candidat unic anti-sistem, Bucureștiul tinde să favorizeze candidatul cu cel mai solid nucleu politic.

Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate

Scrutinul din 2020 a schimbat complet paradigma. Nicușor Dan, susținut atunci de o alianță PNL–USR, a reușit să treacă în fața Gabrielei Firea cu 42,81%, în timp ce Firea a obținut 37,97%.

Diferența, deși semnificativă, a rezultat în primul rând din mobilizarea electoratului tânăr urban și din capacitatea taberei reformiste de a evita fragmentarea.

Prezența a fost redusă, aproximativ 36,7%, ceea ce sugerează că victoria a depins decisiv de segmentul socio-demografic cel mai activ pe rețelele sociale și cel mai motivat să sancționeze administrația PSD.

Alegerile din 2024 au adâncit însă impredictibilitatea scenei politice, marcate de ascensiunea AUR și de erodarea capitalului electoral al partidelor tradiționale.

Volatilitate electorală crescută în ultimul an

Sondajele realizate în ultimele șase luni au arătat o volatilitate crescută, cu diferențe infime între primii patru candidați în diferite momente ale campaniei.

Măsurătorile AtlasIntel, de exemplu, indicau în noiembrie 2024 un grup compact de candidați situați între 17% și 19%, un semnal clar că Bucureștiul nu mai are un pol dominant de putere politică.

În prezent, competiția este și mai strânsă.

Datele celui mai recent sondaj AtlasIntel arată o diferență de numai 0,1 puncte procentuale între primele două poziții: Anca Alexandrescu (AUR) – 24%, Daniel Băluță (PSD) – 23,9%, urmați de Ciprian Ciucu (PNL) cu 20,2% și Cătălin Drulă (USR) cu 15,3%.

În paralel, candidata SENS, Anca Ciceală, a urcat la 10%, deși dispune de bugetul de campanie cel mai redus dintre cei clasați în top 5.

Factorii care pot influența votul de azi

1. Prezența la vot

În București, diferențele electorale s-au decis adesea prin mobilizare, nu doar prin preferințe constante.

O prezență redusă favorizează candidații cu baze electorale disciplinate – tradițional PSD, dar în ultima perioadă și AUR.

Dacă prezența va depăși pragul de 40%, istoric favorabil dreptei urbane, dinamica s-ar putea schimba în favoarea PNL sau USR.

Totuși, datele actuale indică o fragmentare a publicului reformist, ceea ce ar putea reduce impactul mobilizării.

2. Fragmentarea electoratului anti-PSD/anti-AUR

O situație relevantă pentru prognoză este felul în care se împarte electoratul urban educat, tradițional opus PSD și mai nou, în parte, AUR.

Spre deosebire de 2020, acesta nu mai converge în jurul unui singur candidat.

PNL mizează pe Ciprian Ciucu, cu un bazin electoral stabil, dar insuficient pentru o victorie fără migrarea unei părți a voturilor de la USR.

USR, cu Cătălin Drulă, se confruntă cu o stagnare vizibilă, scorul din ultimele două sondaje fiind aproape identic.

Această divizare poate crea un culoar pentru primii doi clasați – cei susținuți de PSD, respectiv AUR.

3. Efectul sondajelor și al percepției de finală în doi

Sondajele care indică o competiție strânsă la vârf între Alexandrescu și Băluță pot genera un vot util, fenomen frecvent în București.

Alegătorii care resping AUR pot vota pragmatic candidatul PSD, în timp ce electoratul anti-PSD ar putea migra spre Alexandrescu dacă percepe că aceasta are cele mai mari șanse de victorie.

Celelalte trei candidaturi depind, astfel, de capacitatea de a evita acest „efect de sifonare”.

Prognoză: trei scenarii plauzibile pentru seara votului

Pe baza tendințelor istorice, a rezultatelor anterioare și a distribuției actuale din sondaje, pot fi conturate trei scenarii majore.

Scenariul 1 – Victoria unui candidat cu bazin disciplinat (probabilitate ridicată)

În acest scenariu, diferența infimă dintre AUR și PSD se menține până la închiderea urnelor, iar rezultatul final este decis de mobilizarea în cartierele cu prezență tradițional ridicată.

AUR ar putea câștiga dacă reușește să activeze electoratul frustrat de administrațiile anterioare, mai ales în zonele periferice ale Capitalei.

PSD, prin Daniel Băluță, mizează pe o rețea locală solidă și pe efectul de vot util generat de teama de extremism.

Acest scenariu reproduce logica alegerilor din 2016 – câștigă cine își aduce electoratul la vot.

Scenariul 2 – Recuperare spectaculoasă a PNL (probabilitate medie)

Pentru Ciprian Ciucu, premisele unei recuperări există:

• notorietate în creștere;
• performanțe administrative în Sectorul 6;
• posibilă migrare a votanților USR dezamăgiți.

Totuși, pentru a depăși 22–23% și a intra în competiția reală cu primii doi candidați, PNL ar avea nevoie de o mobilizare masivă în rândul electoratului urban activ, similară cu cea din 2020 – fenomen care nu s-a manifestat încă.

Scenariul 3 – Surpriza USR sau creșterea candidatului SENS (probabilitate scăzută, dar posibilă)

Cătălin Drulă pornește cu un bazin constant, dar insuficient, în jur de 15%. Candidata SENS, Anca Ciceală, are în mod surprinzător 10%, un scor rar pentru un partid mic.

Totuși, diferențele mari față de primii competitori fac improbabilă o răsturnare.

Dar, în cazul unei prezențe foarte scăzute, scorurile lor ar putea fi influențate semnificativ, afectând ordinea finală fără a modifica vârful clasamentului.

O finală în doi, dar cu un electorat imprevizibil

Prognoza pentru votul de azi în București indică o competiție extrem de strânsă între Anca Alexandrescu (AUR) și Daniel Băluță (PSD), cu posibilitatea ca PNL să se apropie periculos de mult de primii doi în cazul unei mobilizări peste așteptări.

Scrutinul este definit de trei factori-cheie:

• fragmentarea dreptei urbane, care limitează șansele unei victorii reformiste ca în 2020.
• bazine electorale disciplinate pentru PSD și AUR, greu de combătut fără alianțe.
• un electorat bucureștean volatil, predispus la vot strategic în ultimele ore ale campaniei.