luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

sondaj

200 articole
Politică

După CURS, încă un sondaj al clientelei PSD lovește în PNL-USR: Bolojan, scos vinovat pentru criză - Avangarde/Pieleanu

Agenția de presă a statului român, Agerpres, publică un sondaj Avangarde care arată că majoritatea celor chestionați îi consideră pe Ilie Bolojan și PNL-ul vinovați de actuala criză politică. În plus, potrivit acestui sondaj, AUR a ajuns la o intenție de vot de 36%, fiind urmat de PSD - 23%.  Citește și: Cel mai bine plătit corporatist al statului român: client PSD, studii de teologie, a fost plătit de o companie din China aflată pe „lista neagră” a SUA Pieleanu îl face pe Bolojan „un lider rău” Avangarde este controlat de controversatul Marius Pieleanu, deja celebru pentru sondajele infirmate la alegeri. De exemplu, la 1 mai 2025, el spunea: „Ne putem aștepta ca doamna Lasconi să facă un scor final cu două cifre”. Lasconi a obținut, trei zile mai târziu, sub 3% din voturi. În martie 2024, el a prezentat un sondaj - realizat la comanda Digi 24 - care arăta că Cristian Popescu Piedone ar obține 44% din voturi pentru Primăria Capitalei, urmat de Nicușor Dan, cu 27%, și de candidatul PSD-PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, cu 16%. La 26 octombrie 2025, Avangarde anunța că primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță este favorit la alegerile pentru primăria Capitalei, dar diferența față de Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 4, este în marja de eroare.  Soția lui Pieleanu a ajuns la Curtea de Conturi, în conducere, cu susținerea PSD.  Acum, Avangarde anunță că 76% dintre cei chestionați îl consideră pe Ilie Bolojan „un lider rău”.  Potrivit companiei lui Pieleanu, premierul interimar Ilie Bolojan este mai degrabă un lider bun pentru România în momentul politic actual, sunt de părere 18%, în timp ce 76% susţin că este mai degrabă un lider rău. 15% dintre respondenţi consideră că Ilie Bolojan a realizat reforme în România, iar 62% nu împărtăşesc acest punct de vedere. Această întrebare este neobișnuită pentru un sondaj. Din stirea Agerpres nu rezultă că întrebarea aceasta ar fi fost asociată și cu alți lideri politici, în afară de Bolojan. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, voturile s-ar distribui în felul următor: AUR - 36%, PSD - 23%, PNL - 16%, USR - 8%, UDMR - 5%, S.O.S. România - 3%, SENS - 2%, POT - 2%, REPER - 1%, PMP - 1%. Potrivit studiului, 49% dintre subiecţii sondajului spun că toţi politicienii sunt vinovaţi pentru situaţia politică actuală. 21% dau vina pe Bolojan/PNL, 11% învinovăţesc PSD, 8% - pe preşedintele Nicuşor Dan, 3% - AUR, 3% - USR. Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion de 1.020 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Marja de eroare este de ą3,1%, la un nivel de încredere de 95%.  CURS a publicat acum dou zile un sondaj care arată o scădere a intenției de vot pentru PNL și USR și o creștere a celei pentru PSD. În mod neobișnuit, CURS a publicat istoricul datelor din sondaje, din ianuarie în septembrie 2026. CURS este controlat de Iosif Buble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD. Buble deține și site-ul stiripesurse.ro. În februarie 2025, Comisia de Etică de la SNSPA a închis cazul Marius Pieleanu, din lipsă de probe. În 2024, mai multe foste studente, dar și politiciana Ana Birchall fost candidat la președinție, au scris pe Facebook și le-au povestit jurnaliștilor că profesorul Marius Pieleanu le-ar fi abuzat sexual. Una dintre acestea a afirmat că a fost hărţuită și că se temea că nu va intra în examenul de licență deoarece ar fi refuzat avansurile profesorului.

După CURS, încă un sondaj al clientelei PSD lovește în PNL-USR: Bolojan, scos vinovat pentru criză - Avangarde/Pieleanu
PSD atacă guvernul Mureșan cu un sondaj CURS care anunță căderea intenției de vot pentru PNL și USR. CURS, controlat de soțul unei deputate PSD
Politică

PSD atacă guvernul Mureșan cu un sondaj CURS care anunță căderea intenției de vot pentru PNL și USR. CURS, controlat de soțul unei deputate PSD

CURS a publicat azi un sondaj care arată o scădere a intenției de vot pentru PNL și USR și o creștere a celei pentru PSD. În mod neobișnuit, CURS publică istoricul datelor din sondaje, din ianuarie în septembrie 2026. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Însă atât creșterea PSD, cât și scăderile PNL și USR, sunt în marja de eroare de 3% a sondajului. AUR este nemișcat de luni întregi la o intenție de vot de 34%. PSD crește aparent consistent, dar în marja de eroare CURS este controlat de Iosif Buble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD. Buble deține și site-ul stiripesurse.ro. Ce arată datele publicate de CURS, azi:  intenția de vot pentru AUR este de 34%, constantă din aprilie 2026 PSD ar fi ajuns la 25%, față de 23% în iulie PNL: 18%, față de vârful de 21% în iulie USR: 8%, față de vârful de 10% din august UDMR: 5% Toate celelalte partide au căzut sub 3%.  CURS susține că electoratul este împărțit în ceea ce privește alegerile anticipate. 36% dintre respondenți consideră că actuala criză politică ar trebui rezolvată cu siguranță prin organizarea de alegeri anticipate, iar 11% sunt mai degrabă de acord cu această variantă. Însă 26% sunt mai degrabă împotriva organizării alegerilor anticipate, iar 21% se declară cu siguranță împotrivă, deci taberele sunt egale.  Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, iar validarea eșantionului s-a realizat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”
Politică

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Harvard, oferă, pe Facebook, o listă de 11 sfaturi pentru evaluarea unui sondaj. El recomandă, printre altele, să se știe cine a plătit sondajul, cine sunt acționarii companiei care l-a făcut sau atrage atenția asupra marjelor de eroare, care ar trebui să tempereze titlurile bombastice din presă. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Cine a plătit? Care a fost volumul eșantionului? Cum s-au realizat interviurile?  Ce recomandă Cătălin Stoica: „Regula de aur (in contextul romanesc): verificati daca sondajul intr-adevar exista. Unii politicieni si jurnalisti invoca sondaje non-existente. Incercati sa luati legatura cu firma de sondare pentru a va confirma existenta sondajului. Comparati apoi cifrele date publicitatii cu cele furnizate de firma de sondare (daca se poate)”. Stoica arată că această regulă este valabilă doar în spațiul românesc. „Cine a realizat sondajul? E vorba de o firma independenta sau nu? Intr-o lume ideala, actionariatul/proprietarii unei firme de sondare ar trebui sa fie irelevanti in privinta datelor. Daca firma de sondare are in spate actori politici, anumite institutii sau oameni de afaceri (sau, in cazul romanesc, oameni care au fost, oficial, apropiati de serviciile secrete dar acum au firma de sondare), fiti rezervati in privinta datelor”. Deși Stoica nu a dat nume, Remus Ștefureac, patronul INSCOP, a fost consilier al unui fost director SRI, George Maior, și are doctorat la Academia SRI.  „Cine a platit pentru sondaj?” „Care a fost volumul esantionului? Pentru simtul comun, cu cit sunt mai multi respondenti, cu atit sondajul este mai credibil. FALS!!!” „Cum s-a realizat selectia respondentilor? Esantioanele care au la baza selectia probabilista a respondentilor sunt “mai bune” decit cele in care selectia respondentilor nu s-a facut probabilist” „Care a fost universul de esantionare (sau grupul tinta) din care au fost selectati respondentii? E vorba de un sondaj realizat la nivel national sau local (localitati, judete, regiuni)?” „Cum au fost realizate interviurile? ESOMAR invoca 4 mari metode: fata-in-fata (F2F ori face-to-face), telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), online sau prin posta. (Ultimele, cele prin posta, sunt istorie ori tin de istoria metodei.) In cazul sondajelor pe teme politice electorale, in anii anteriori, la noi au performante mai ridicate sondajele realizate fata-in-fata comparativ cu cele telefonice si mai ales cu cele online, toti ceilalti factori fiind egali”.  „Cind a fost realizat sondajul? Perioada realizarii unui sondaj de acest tip are o importanta majora asupra validitatii datelor sale, ceteris paribus. Spre exemplu, un sondaj realizat cu 2 luni inaintea alegerilor nu mai este relevant cu o saptamina inaintea acestora” „Cum interpretam diferentele din sondaje? Adeseori presa sau politicienii si goarnele lor (analisti politici, activisti, sustinatori) vorbesc despre cresteri si scaderi ale scorurilor cind acestea nu exista de fapt. Spre exemplu, daca partidul X a avut intr-un sondaj de acum 2 luni, sa zicem, 17,5% intentii de vot si acum are 18,7% asta nu inseamna ca acel partid inregistreaza o crestere. Pentru a putea sa speculam cu privire la cresterea sau scaderea preferintelor pentru un partid sau altul ar trebui ca diferentele sa fie minimal PESTE MARJA DE EROARE a sondajului (de obicei +/-3 puncte procentuale). Or, 18,7%-17,5%=1,2 puncte procentuale” „Ca regula generala, pentru a compara rezultatele a 2 sondaje realizate de catre 2 institute DIFERITE, trebuie sa va asigurati, minimal, ca: 1) metodologia de esantionare a fost similara; 2) metoda de intervievare a fost aceeasi; 3) intrebarile din chestionare au fost aceleasi; 4) perioada de realizare a fost relativ aceeasi. Cele 4 conditii minimale sunt rar intilnite intrucit firmele de sondare a opinie publice folosesc metodologii si intrebari diferite (chiar daca asemanatoare, pentru nespecialisti)” „Cind va uitati la intentii de vot, fiti atenti/atente la TOTALUL din care sunt exprimate. Cele mai multe institute prezinta intentiile de vot din TOTALUL celor care au exprimat o optiune, excluzindu-i pe cei care spun ca nu vor merge la vot sau care nu au o optine (nu stiu, nu sunt hotarit). Chestiunea asta e importanta din urmatorul motiv: in caseta tehnica a unui sondaj, se prezinta de obicei o marja teoretica de eroare calculata la INTREGULUI esantion. Daca am un esantion probabilist care a inclus 1.100 de respondenti adulti la nivel national, atunci marja de eroare la nivelul INTREGULUI esantion e de +/-2,95% la un nivel de incredere de 95%. Daca in acel sondaj iti spun ca (sigur, da & probabil, da) merg la vot 60% dintre respondenti/respondente, asta inseamna ca sub-esantionul lor este de 660 de persoane. Or, pentru sub-esantionul asta (care e mai mic) marja teoretica de eroare e mai mare, e de +/-3,81% la un nivel de incredere de 95%” Care au fost intrebarile sondajului? Incercati sa obtineti o copie a intrebarilor date publicitatii sau a chestionarului de la firma de sondare. In felul acesta veti putea verifica corectitudinea metodologica a formularii intrebarilor si continutul lor. Aici puteti detecta eventualele erori, care pot fi neintentionate (din nestiinta) sau intentionate (situatia, neetica, in care "sondorul" formuleaza intrebari astfel incit ele sa induca un raspuns, sa avantajeze "clientul"). Alt exemplu referitor la formulare: una e sa intrebi despre parerea (foarte buna, buna, proasta sau foarte proasta) oamenilor referitoare la anumiti candidati (asa-numita favorabilitate) si alta e sa intrebi despre increderea pe care votantii o au in anumiti candidati. La “incredere” oamenii au evaluari mai conservatoare. Principiul ar fi “am o parere relativ buna despre vecinul meu, dar nu as avea incredere sa ii las cheile de la casa pe mina”. Interpretare: in lupta politica, sustinatorii unui partid sau candidat invoca uneori cifrele inregistrate la increderea in personalitati/lideri politici. Si ii poti auzi spunind "X se bucura de cea mai mare incredere, 33%". Factual, corect dar lucrurile trebuie puse in perspectiva. In ultimii ani, nici un lider politic nu reuseste in Romania sa treaca de 50% incredere multa si foarte multa. Da, liderul ala de mai sus are 33% incredere dar probabil are vreun rest de 60 si ceva la suta de oameni care NU au incredere in el (plus, pina la 100%, cei care nu raspund). Precizie si exactitate: de citiva ani unele institute, cu precadere unul singur, a(u) adoptat metoda prezentarii rezultatelor cu o zecimala, ca in SUA. In opinia mea, la esantioane de 1.100 de persoane sau mai mici, asta e un moft. „Cele de mai sus nu trebuie interpretate ca un rechizitoriu impotriva sondajelor de opinie. Sondajul reprezinta una dintre metodele de cercetare din sociologie si alte discipline. Am lucrat si lucrez mult cu sondaje si analize cantitative. Importante sa nu uitam ca, asemenea oricarei metode, are avantaje si dezavantaje”, mai arată Cătălin Stoica. 

Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL”
Politică

Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Stanford, critică, pe Facebook sondajul INSCOP prezentat azi. El arată că INSCOP se folosește de intenția de vot a unui așa numit „votanti mobilizati”. Potrivit lui Stoica, PSD și PNL sunt la egalitate statistică, „asta daca dam crezare intregului sondaj”.      Citește și: Încă un guvern care a picat înainte de a ajunge în Parlament: PSD, izolat cu suveraniștii, nu strânge 233 de voturi                                             Însă Stoica apreciază că sondajul a dorit să-i fie favorabil lui Ilie Bolojan.  „Să nu mai fugim după fentă” „𝗖𝗨𝗠 𝗜𝗠𝗣𝗔𝗖𝗜 𝗦𝗜 𝗖𝗔𝗣𝗥𝗔 𝗦𝗜 𝗩𝗔𝗥𝗭𝗔 𝗜𝗡 𝗦𝗢𝗡𝗗𝗔𝗝𝗘: INSCOP a dat publicitatii un nou sondaj. In luna mai a acestui an, inainte de motiunea de cenzura, dupa ce Bolojan luase masurile alea dure, directorul sau spusese ca – ce sa vezi? – PNL crescuse in sondaje. Dar – aici e spilul – crescuse peste PSD doar pe sub-segmentul alegatorilor mobilizati. Cum faci totusi sa impaci si capra (finantatorul REAL, care nu stim cine o fi si/sau cei pe care ii simpatizeaza cineva de pe acolo, de pe la un institut) si varza (realitatea, adica furia populara pe Bolojan etc,)? Simplu, prezinti rezultatele sondajului in doua moduri. Vedeti mai jos graficul. Coloana mai inchisa reprezinta intentii de vot din totalul celor care in sondaj au exprimat o optiune de vot. Coloana mai deschisa reprezinta intentii de vot din totalul respondentilor care, inferez eu, au spus ca sigur vor merge la vot SI au expirmat o optiune. Pe astia ii etichetezi votanti mobilizati desi nu prea exista modele bune la noi de identificare a asa-numitilor votanti probabili (likely voters) sau „mobilizati”.   Ce vedem? Vedem ca, in rindul votantilor „mobilizati”, PNL depaseste PSD. Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL, plus segmentul ala de business gen Niro si altii care ii sustin. Nu se mai supara pe noi.   De fapt, pe oricare din cifrele astea, nici PNL-ul nu depaseste SEMNIFICATIV STATISTIC PSD-ul nici invers. De ce? Pai, marja de eroare declarata este de +/- 3 puncte procentuale (sau, popular, +/-3%, desi nu e chiar acelasi lucru).   𝑰𝒏 𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒍, 𝒏𝒖 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒎 𝒗𝒐𝒓𝒃𝒊 𝒐𝒓𝒊 – 𝒎𝒂𝒊 𝒅𝒆𝒈𝒓𝒂𝒃𝒂 – 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒖𝒍𝒂 𝒊𝒏 𝒍𝒆𝒈𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒄𝒖 𝒔𝒄𝒂𝒅𝒆𝒓𝒊 𝒔𝒂𝒖 𝒄𝒓𝒆𝒔𝒕𝒆𝒓𝒊 𝒊𝒏 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒂𝒋𝒆 𝒅𝒆𝒄𝒊𝒕 𝒂𝒕𝒖𝒏𝒄𝒊 𝒄𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒄𝒆 𝒓𝒆𝒛𝒖𝒍𝒕𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒂𝒋 𝒂𝒏𝒕𝒆𝒓𝒊𝒐𝒓 𝒄𝒖 𝒖𝒏𝒖𝒍 𝒓𝒆𝒄𝒆𝒏𝒕 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝑷𝑬𝑺𝑻𝑬 𝑴𝑨𝑹𝑱𝑨 𝑫𝑬 𝑬𝑹𝑶𝑨𝑹𝑬.   Diferenta dintre cele doua partide, indiferent de segmentul de alegatori (total optiuni sau aia mobilizati) este SUB MARJA DE EROARE. Spre exemplu, in rindul tuturor celor care au exprimat o optiune, PSD are 18,7% iar PNL are 16,3%. Diferenta? 2,4 puncte procentuale (mai mic decit 3, adica). In rindul alegatorilor mobilizati, PSD are 16,4% iar PNL – minune – 17,2%. (Diferenta in valoare absoluta, 0,8 puncte procentuale, mai mica decit 3).   Practic, cele doua ar fi la egalitate statistica, asta daca dam crezare intregului sondaj. De asemenea, sa nu mai fugim dupa fenta. Nu au crescut, cum titra altcineva, nici simpaticii de la SENS pentru ca, prin comparatie cu sondajul anterior, diferenta este de doar 1,2 puncte procentuale. Adica SUB MARJA DE EROARE”, a scris Stoica. 

PSD și AUR au crescut ușor, PNL și USR au scăzut, din mai în septembrie, arată un sondaj INSCOP
Politică

PSD și AUR au crescut ușor, PNL și USR au scăzut, din mai în septembrie, arată un sondaj INSCOP

Un sondaj INSCOP publicat azi indică o scădere puternică a intenției de vot pentru PNL, de patru procente, din mai în septembrie. Sondajul plasează AUR și PSD pe primele locuri, ambele partide înregistrând creșteri ale intenției de vot. Citește și: Încă un guvern care a picat înainte de a ajunge în Parlament: PSD, izolat cu suveraniștii, nu strânge 233 de voturi INSCOP este condus de Remus Ștefureac, care are un doctorat la Academia SRI, în Științe Militare și Informații, și a fost consilier al lui George Maior, în perioada în care acesta era ambasador la Washington DC. În campania electorală din 2024 el a lucrat pentru Mircea Geoană, candidat la președinția României. AUR, stabilizat la 40% - INSCOP Acum, Ștefureac scrie: „Dacă imediat după moțiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele 4 luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moțiunea de cenzură. PSD și USR se stabilizează, cu foarte ușoare recuperări de alegători mai ales în zona votanților mobilizați, iar AUR se menține în jurul procentului de 40%”.  Ce arată datele INSCOP: AUR a ajuns în septembrie la o intenție de vot de 39,7%, față de 38,2% în mai PSD este pe locul doi, cu 18,7% în septembrie, față de 17,5% în mai PNL a coborât pe locul III, de la 20,3% în mai la 16,3% în septembrie Intenția de vot pentru USR a coborât ușor, dar este în marja de eroare: 10% în mai, 9% în septembrie UDMR este ușor peste 5%, iar alte partide nu trec pragul electoral.  Datele au fost culese în perioada 1 – 7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile de economice, sociale și de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliție de guvernare, nicunul nedepășind pragul de 20%. Dacă imediat după moțiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele 4 luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moțiunea de cenzură. PSD și USR se stabilizează, cu foarte ușoare recuperări de alegători mai ales în zona votanților mobilizați, iar AUR se menține în jurul procentului de 40%”, este concluzia lui Ștefureac. 

Sondaj al unei firme controlate de apropiatul PSD, CURS: social-democrații, pe locul I in Capitală. PNL, locul II, la un procent distanță
Politică

Sondaj al unei firme controlate de apropiatul PSD, CURS: social-democrații, pe locul I in Capitală. PNL, locul II, la un procent distanță

Un sondaj CURS publicat azi arată că PSD este pe primul loc în București, ca intenție de vot. CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa, recent promovată vicepreședinte al acestui partid. Citește și: Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS PNL este pe locul II, dar în marja de eroare a sondajului. Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți, iar datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). marja de eroare este de 3%. Traficul și aglomerația, cele mai mari probleme ale Bucureștiului Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PSD ar obține 22% din voturi, fiind urmat la o diferență de un punct procentual de PNL, cu 21%, AUR - 20%, iar USR - 18%. SENS ar strânge 6% din voturi, iar PNRR-Piedone - 5%.  Restul partidelor sunt sub pragul electoral de 5%, cu SOS România cel mai aproape de prag, cu o intenție de vot de 4%.  Datele sunt aproape neschimbate din februarie. În cele patru sondaje realizate de CURS din febbruarie în august 2026, PSD are fie 22%, fie 21%, ca intenție de vot.  PNL a progresat trei procente, de la 18% în februarie, la 21% acum.  Și USR pare să fie pe o ușoară tendință de creștere, de la 16-17%, la 18% - dar creșterea este în marja de eroare.  AUR pur și simplu a rămas la 20% in toate cele patru sondaje pe Capitală, din februarie, aprilie, iunie si august. Potrivit CURS, 73% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 18% apreciază că direcția este una bună. 9% nu au exprimat o opinie. În februarie, 75% spuneau că România este într-o direcție greșită. În ceea ce privește evoluția Capitalei, 63% dintre respondenți consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% apreciază că direcția este una bună. Traficul și aglomerația sunt indicate de 33% dintre respondenți drept principala problemă care ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală. Pe locul al doilea se află starea străzilor și a drumurilor, menționată de 19% dintre bucureșteni, urmată de problema parcărilor, cu 11%. Impozitele și taxele sunt considerate principala problemă de 8% dintre respondenți, nivelul de trai de 7%, iar curățenia și salubritatea, respectiv spitalele, sănătatea și medicamentele, sunt menționate de câte 6%.

Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite
Politică

Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite

Sociologul Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta, a declarat, pentru Gândul, că AUR ar controla peste 50% din Parlament, după alegeri și prin redistribuire. Însă Palada spunea, în mai 2025, că „George Simion ar avea undeva la 53% față de Nicușor, 47%, prezenţă de 63%”. Însă prezidențialele din 18 mai 2026 s-au încheiat cu un scor de 53,6% pentru Nicușor Dan și doar 46,4% pentru Simion, adică exact invers față de predicția lui Palada. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Palada, nuntaș la cununia lui Simion, își prea-mărește fosta gazdă „Ei se prefac că sunt dușmani. Au în cap o singură frică, cu adevărat: să nu vină AUR la guvernare, la putere. Știu sondajele: AUR-ul este peste 40% în momentul de față. Cu redistribuire, ar ajunge la 50%. Eu sunt printre puținii oameni din România care fac sondaje de opinie și vă spun că AUR, în mod constant, în ultima perioadă, este la 45%. Nu mă interesează ce spun alții. Eu știu să măsor și, pe o perioadă lungă de 20 de ani, s-a dovedit că am știut să măsor”, a spus Palada la Gândul.  DeFapt.ro a scris, la 21 mai 2025, că 297.500 de lei a primit la 15 mai firma Sociopol, controlată de fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Palada a fost prezent și la nunta lui Simion.  Teoretic, AUR l-a plătit pe Palada, prin Sociopol, pentru „cercetări sociologice”. Însă, Palada avea o prezență intensă în media în care declara că George Simion va câștiga.  „George Simion ar avea undeva la 53% față de Nicușor, 47%,prezenţă de 63%”, anunța sociologul, citat de RTV. În plus, Palada încerca să-i descurajeze pe simpatizanții lui Nicușor Dan să se lupte pentru o prezență mare la vot. „Toată lumea zice că o prezență ridicată la vot îl avantajează pe Nicușor, dar este fix pe dos. Cu cât e participarea mai mare la vot cu atât Simion este mai avantajat. O prezență scăzută îl avantajează pe Nicușor Dan, dar după modelele noastre, prezența nu va fi scăzută. E undeva între 63 și 65%, iar la acest scor Simion este avantajat în momentul de față, scor cu tot cu Diaspora”, a susținut clientul AUR la 16 mai, o zi după ce partidul lui Simion îi achitase 60.000 de euro. „Indiferent cît se vor chinui forțele non-civile «pro-europene» din miezul Deep State și al Bruxellesului să îl demonizeze și să genereze o nouă isterie colectivă tefelistă de tip Iliescu – Vadim, lucrurile sînt clare: George Simion e ca și președintele României”, mai arăta Mirel Palada la 5 mai.  „Nu vor fi de acord cu Simion președintele României. La fel cum nu au fost de acord cu Georgescu. Mai avem 14 zile, două săptămâni până la turul 2. Timp de 10 zile se vor chinui năpraznic să rostogolească toate temele de demonizare la adresa lui Simion pentru a-l împinge, in extremis, pe Nicușor ca președintele României. Când vor vedea, în sondaje, că este groasă situația și Simion tot bate cu 55-45, atunci vor face ca tura trecută (...) Când sistemul va vedea că Nicușor n-are nicio șansă să iasă președinte, ca să-i facă pe plac lui Macron, o să anuleze alegerile ca să rămână Bolojan până-n noiembrie”, a spus Palada la Gândul, la 4 mai, citat de R3Media. 

Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL
Politică

Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL

CURS, controlat de Iosif Bibble - soțul deputatei PSD Diana Tușa, recent promovată vicepreședinte al acestui partid - prezintă un sondaj care arată că încrederea în Grindeanu este aproape egală cu cea în Bolojan. În plus, intenția de vot pentru PSD ar fi cu două procente peste PNL. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Georgescu și AUR domină Potrivit sondajului, 23% dintre cei chestionați au încredere în Bolojan (25% în mai), procentul fiind același în cazul lui Grindeanu (21% în mai). Ei ocupă locurile patru și cinci în clasamentul încrederii. Însă 72% dintre respondenți nu au încredere în actualul premier (70% în mai), iar 73% nu au încredere în președintele PSD (la fel, în mai).  Călin Georgescu beneficiază de „foarte multă” sau „multă” încredere din partea a 33% dintre respondenți (32% în sondajul CURS din luna mai 2026), cel mai ridicat nivel înregistrat în rândul personalităților evaluate. În același timp, 62% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta, iar 5% nu au oferit un răspuns. Pe locul al doilea se situează Nicușor Dan, creditat cu 30% încredere (față de 31% în sondajul din mai), în timp ce 67% dintre respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. Procentul celor care nu au răspuns este de 3%. George Simion ocupă poziția a treia, cu un nivel de încredere de 24% (23% în luna mai). În cazul acestuia, 69% dintre respondenți au o încredere redusă, iar 7% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. În ceea ce privește intenția de vot, CURS prezintă următoarele date: AUR - 34%, față de 32% în mai  PSD- 23%, față de 24% în mai PNL - 21%, față de 20% în mai USR - 9%, față de 10% în mai Celelalte partide sunt sub 5%.  Sondajul a fost realizat în perioada 14-24 iulie, metoda de culegere a datelor - CATI (Computer-assisted telephone interviewing), eșantionul a fost de 1108 respondenţi, iar marja de eroare este de 3%. 

Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere
Politică

Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere

Un sondaj comandat de PSD la IRES, publicat de stiripesurse.ro, site-ul controlat de soțul unei deputate PSD, arată că intenția de vot pentru AUR este la 40%. În plus, spre deosebire de alte sondaje, PSD ar fi pe locul II, peste PNL. Citește și: Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare Sondajul mai arată că peste 90% dintre cei chestionați consideră că țara este într-o criză politică de proporții, iar vinovatul principal este indicat Ilie Bolojan (16%), urmat de PSD (14%) și Nicușor Dan (14%). Majoritatea îi dă premierului Bolojan notă de trecere În ceea ce privește intenția de vot, clasamentul este: AUR - 40%, urmat de PSD - 21%, PNL - 17% şi USR - 10%. Alte partide nu ar trece de pragul de 5%: UDMR - 3%, SENS - 2%, Partidul SOS România - 2% și POT - 1%. Potrivit IRES, 80% dintre respondenți declară că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în timp ce doar 18% o consideră bună. Între Sorin Grindeanu (președintele PSD) și Ilie Bolojan (președintele PNL), 41% consideră că liderul PSD gestionează mai bine actuala situație politică, comparativ cu 38% care îl preferă pe premierul PNL - susține sondajul comandat de PSD. Mai mult, activitatea premierului Ilie Bolojan la conducerea Guvernului primește o notă medie de doar 4,71. Cea mai frecventă notă acordată este 1 (29%) din opțiuni. Pe de altă parte, 25% dintre cei chestionați îi dau note între opt și zece. 57% îi au note peste cinci (6% - zece, 8% - 0, 11% - nota opt, 9% - 7, 8% - 6, 12% - 5, 7% - 4, 3% - 3, 6% - 2). Circa 66% dintre cei chestionați consideră că acesta nu ar trebui să mai ocupe funcția de prim-ministru. Sondajul a fost realizat de IRES la comanda Partidului Social Democrat în perioada 29 iunie - 2 iulie 2026. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.002 respondenți adulți (18+ ani), reprezentativ la nivel național. Eroarea maximă tolerată este de ±3,1%. Structura eșantionului include o repartizare pe genuri (52% femei, 48% bărbați), medii de rezidență (53% urban, 47% rural), educație și regiuni istorice (45% Sud/București/Dobrogea, 34% Transilvania/Banat, 20% Moldova) . Datele ARP, diferite de cele ale PSD Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), efectuat între 30 iunie și 3 iulie, arăta că, din aprilie până acum, intenția de vot pentru PNL a crescut puternic, cu peste opt procente. PSD a rămas la același nivel, dar a fost depășit de liberalii conduși de Ilie Bolojan.  Ce arăta sondajul ARP în ceea ce privește intenția de vot: AUR este pe primul loc, a crescut puțin, de la 35,8% în aprilie la 36,4% în iunie-iulie PNL a sărit de la 14,2% la 22,4% - locul doi PSD, relativ constant, intenție de vot de 17,9% USR, tendință de scădere ușoară, de la 11,2% la 10,5%. USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”, comentează directorul ARP, sociologul Cristian Andrei.  SOS a ajuns la 2,9%, iar POT la 1,3%.  “PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER (...) PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați - în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic“, aprecia, pe Facebook, sociologul Cristian Andrei. 

Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său
Politică

Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său

Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), efectuat între 30 iunie și 3 iulie, arată că, din aprilie până acum, intenția de vot pentru PNL a crescut puternic, cu peste opt procente. PSD a rămas la același nivel, dar a fost depășit de liberalii conduși de Ilie Bolojan.  Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Potrivit ARP, încrederea în Nicușor Dan a rămas aceeași, din aprilie în iunie-iulie, circa 24%, în Bolojan a crescut cu aproape opt la sută, iar în Simion cu circa patru procente.  PNL crește puternic, dar nici AUR nu se lasă Circa 33% dintre cei chestionați vor alegeri anticipate, doar 11,4% cred că soluția crizei politioce este refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, iar 11,3% preferă guvern tehnocrat. Doar 6,8% cer guvernare PSD-AUR. Ce arată sondajul ARP în ceea ce privește intenția de vot: AUR este pe primul loc, a crescut puțin, de la 35,8% în aprilie la 36,4% în iunie-iulie PNL a sărit de la 14,2% la 22,4% - locul doi PSD, relativ constant, intenție de vot de 17,9% USR, tendință de scădere ușoară, de la 11,2% la 10,5%. USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”, comentează directorul ARP, sociologul Cristian Andrei.  SOS a ajuns la 2,9%, iar POT la 1,3%.  “PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER (...) PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați - în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic“, apreciază, pe Facebook, sociologul Cristian Andrei.  “O „fuziune” între bazinele PSD și AUR (nu între partide) ar forma un bloc electoral uriaș - cele două bazine electorale sunt complementare“, mai scrie sociologul.  Sondajul ARP măsoară gradul de încredere în mai multe personaje politice, Oana Gheorghiu fiind imediat după Fritz (20,1%) cu 17,7% grad de încredere. Încrederea în Fritz a sărit de la peste 13% în aprilie la peste 20% în iunie-iulie. ARP precizează: “Sondaj cu interviuri administrate mixed-mode, CATI (Random Digit Dialing) și în panel online opt-in (CAWI). 1774 de interviuri cu populație 18+, reprezentativă pentru România, perioada: 30 iunie - 3 iulie 2026. Metodologie: Eșantion mixt, telefonic-online. Ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior – conform datelor oficiale INS și AEP. Eroare statistică la nivel național: 2,8%“. 

Chiar și sondajul clientelei PSD arată că PNL a crescut vizibil în patru luni, în București
Politică

Chiar și sondajul clientelei PSD arată că PNL a crescut vizibil în patru luni, în București

Un sondaj CURS - institut controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD - arată că intenția de vot pentru PNL, în București, este de 22%, față de 18%, în februarie. Intenția de vot pentru PSD ar fi tot de 22%, fără nici o modificare față de sondajele din februarie și aprilie.  Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare PSD, constant, deși l-a dat jos pe Bolojan În general, potrivit CURS, partidele par să se mențină la aceleași cote, în pofida crizei politice. Intenție de vot pentru PNL: 18% în februarie, 20% în aprilie, 22% în iunie PSD: constant la 22%, potrivit datelor CURS AUR: 20% - februarie, 20% - aprilie, 21% - iunie USR: 17% - februarie, 16% - aprilie, 16% - iunie SENS și PNRR-Piedone sunt la 5%, în București. Alte partide nu trec de 5% Ultimul sondaj CURS a fost efectuat în perioada 16 – 26 iunie, pe un eșantion de 1.069 de respondeți, interviurile au fost luate față-în-față, iar marja de eroare este de 3%.  Potrivit CURS, 46% dintre respondenți consideră că Ciprian Ciucu ar trebui să demisioneze din funcția de primar general în contextul anchetei penale privind fapte presupus comise atât în perioada în care conducea Primăria Sectorului 6, cât și în timpul campaniei electorale pentru Primăria Municipiului București. În schimb, 43% apreciază că acesta ar trebui să își continue mandatul. 73% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% apreciază că direcția este una bună. Doar 62% dintre bucureșteni consideră că Municipiul București se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 28% apreciază că direcția este una bună.

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj
Politică

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj

Nu mai puțin de 83% dintre alegătorii AUR și 71% dintre cei ai PSD consideră că „statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Între alegătorii USR și PNL, 50% și respectiv 56% sunt de acord cu această afirmație.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Guvernarea Bolojan putea continua reformele, chiar și „nepopulare”, majoritatea populației era de acord Din totalul eșantionului, 46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. Un procent de 4.6% nu știu sau nu răspund. Cu toate acestea, reformele par să aibă o susținere puternică: 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord cu afirmația „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Circa 95% din electoratul USR și 85% din cel al PNL susțin continuarea reformelor, chiar dacă sunt nepopulare. Circa o treime din pesediști și auriști nu susțin reformele „nepopulare”.  Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă, iar 3.2% nu știu sau nu răspund. Un procent de 87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare
Politică

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare

Aproape jumătate dintre cetățenii români consideră că „creșterea salariilor și pensiilor” trebuie să fie principala prioritate a în următoarele șase luni, arată un sondaj INSCOP. Măsira este puternic susținută de alegătorii PSD (70% indică această măsură drept principala prioritate) și de cei ai AUR - 62%. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Ștefureac vede o Românie ruptă în două Însă 33,7% dintre cei chestionați spun că reducerea taxelor trebuie să fie prioritatea, 26,1% indică atragerea fondurilor europene, iar 25,8% prioritizează „reducerea cheltuielilor statului”.  Doar 16,4% spun că prioritatea următoarelor șase luni trebuie să fie stabilitatea politică și un acord între partide. Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% dintre cei chestionați spun „corupția”. Doar 14,9% indică „lipsa locurilor de muncă bine plătite”.  „Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, comenetează pe Facebook directorul INSCOP, Remus Ștefureac.    Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.    Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.    

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră