joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

165 articole
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Românii, între „suveranitate” și beneficiile UE (sursa: Pexels/aleksandre lomadze)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți români cred că UE limitează suveranitatea țării, dar vor stabilitate

Aproape 39% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, arată datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. În același timp, percepțiile sunt profund ambivalente: o parte semnificativă dintre cei care văd această limitare o asociază, paradoxal, cu beneficii economice. Suveranitate versus nivel de trai: percepții contradictorii Dintre românii care cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, 37,7% consideră totuși că acest lucru contribuie la creșterea nivelului de trai. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Raportat la populația totală, aproximativ 15% dintre români împărtășesc această opinie. Pe de altă parte, circa 22% dintre români cred că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează negativ nivelul de trai, în timp ce 15% sunt de părere că aceasta îl îmbunătățește. Evoluția percepțiilor față de UE Datele colectate în perioada 13–15 ianuarie arată o creștere ușoară a ponderii celor care cred că UE limitează suveranitatea națională: 38,9%, față de 38,1% în septembrie 2025. În paralel, a scăzut procentul celor care nu consideră că UE afectează semnificativ suveranitatea, de la 52,4% la 45,9%. De asemenea, a crescut ponderea celor indeciși sau care nu răspund, până la 15,3%. Cine percepe UE ca limitând suveranitatea României Percepția suveranistă este mai accentuată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat tind să respingă ideea că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. Negociere în interiorul UE, nu ieșire: poziția majoritară În ceea ce privește protejarea intereselor economice, 69,1% dintre respondenți consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene. Totuși, această opțiune este în scădere față de aprilie 2025, când era susținută de peste 80% dintre români. Susținerea ieșirii României din UE a crescut la 11,2%, de la 4,8% în aprilie 2025, în timp ce 11,8% consideră că nu este nevoie de nicio acțiune, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate. Profilul euroscepticismului și al pragmatismului european Ieșirea din Uniunea Europeană este susținută peste medie de bărbați și persoane cu educație primară. În schimb, ideea renegocierii condițiilor în interiorul UE este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de femei, de persoane cu educație superioară, de locuitorii din marile orașe și de angajații la stat. Cum ar fi viața românilor fără Uniunea Europeană Potrivit sondajului, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. Restul respondenților cred că viața ar rămâne la fel sau nu au oferit un răspuns. Niciun electorat relevant al partidelor politice majore nu consideră, în majoritate, că desființarea UE ar aduce o îmbunătățire a calității vieții. INSCOP: Pro-europenism pragmatic, nu identitar Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică aceste rezultate printr-un „paradox structural”: românii acceptă ideea unei pierderi de suveranitate, dar sprijinul pentru UE este unul defensiv și pragmatic, bazat mai degrabă pe teama de pierdere decât pe o loialitate simbolică profundă. Potrivit acestuia, preferința clară pentru renegociere, nu pentru ieșire, indică un „naționalism de negociere”, nu unul de ruptură. UE este asociată majoritar cu securitate și predictibilitate, însă acest sprijin poate fi erodat rapid de discursuri populiste, în lipsa unor beneficii concrete resimțite zilnic. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament Foto: Facebook
Politică

SONDAJ AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament. PNL și USR scad constant

AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, rezultatul AUR, plus SOS și POT, ar fi sub cel al actualei coaliții de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR.  Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Pe de altă parte, PNL și USR scad din iunie 2025, când a fost instaurat guvernmul Bolojan. PSD este staționar, sub 19%. AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament Ce arată sondajul INSCOP:  intenția de vot pentru AUR a ajuns la 40,9%. A crescut cu 2% față de noiembrie 2025, dar este aproape egală cu cea din septembrie 2025, când era de 40,8%. PSD ar fi votat de 18,2% dintre cei chestionați. Este cu 0,7% mai puțin decât în noiembrie, dar cu 0,9% peste iunie 2025. Scorul PSD variază în marja de eroare. PNL a coborât la 13,5%, față de 17,3% în iunie USR este la un scor electoral de 11,7%, față de 13,1% în iunie „Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%. Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare. Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a spus Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Votanții PSD și AUR au mai multă încredere în Justiție decât media națională, sondaj

Aproximativ un sfert dintre români (25,5%) declară că au foarte multă sau destul de multă încredere în Justiție, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Dintre aceștia, 9,5% spun că au foarte multă încredere, iar 16% afirmă că au destul de multă. În schimb, o majoritate covârșitoare, 70,5%, declară că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere în sistemul judiciar, în timp ce 4% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție Datele sondajului arată că votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și cei cu educație primară manifestă un nivel de încredere în Justiție ușor peste media națională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme La polul opus, neîncrederea este mai pronunțată în rândul votanților USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe. Sprijin masiv pentru ideea unei Justiții independente În ciuda nivelului scăzut de încredere, românii susțin covârșitor ideea unui sistem de Justiție independent. Nu mai puțin de 92,3% dintre respondenți consideră că este foarte important sau destul de important ca România să aibă o Justiție independentă, dintre care 73,7% apreciază acest lucru drept foarte important. Doar 3,5% consideră independența Justiției neimportantă sau deloc importantă, iar 4,2% nu știu sau nu răspund. Percepția independenței față de influențele politice Aproape un sfert dintre români (23,7%) cred că sistemul de Justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67,4% sunt de părere că Justiția este vulnerabilă la presiuni politice. Restul respondenților fie nu știu (8,6%), fie nu au răspuns (0,4%). Cei care percep Justiția ca fiind mai independentă decât media sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În schimb, votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat sunt mult mai sceptici în privința independenței sistemului judiciar. Scade încrederea că legea este aplicată egal pentru toți Percepția privind aplicarea egală a legii s-a deteriorat semnificativ față de anul trecut. Doar 16,6% dintre români cred, în ianuarie 2026, că legea este aplicată în foarte mare sau destul de mare măsură pentru toți cetățenii, în scădere de la 19,8% în aprilie 2025. În schimb, 80,2% consideră că legea este aplicată în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc, față de 68,5% în aprilie 2025. Ponderea celor care cred că legea nu este aplicată corect a crescut accelerat, semnalând o erodare a încrederii în funcționarea statului de drept. Diferențe politice și sociale în percepția aplicării legii Românii care cred într-o aplicare mai echitabilă a legii sunt, peste medie, votanții PSD și PNL, precum și tinerii sub 30 de ani. De cealaltă parte, votanții USR și AUR și locuitorii din orașele mici sunt cei mai convinși că legea nu este aplicată egal pentru toți cetățenii. Metodologia sondajului Datele au fost colectate în perioada 12–15 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, neinstituționalizate. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Un paradox al Justiției românești Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază existența unei rupturi structurale între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor. Potrivit acestuia, tocmai grupurile mai educate și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, nu din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. „Justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională. Această discrepanță reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și încrederea în statul român, cu potențialul de a alimenta revoltă, cinism civic sau retragere din participarea democratică”, a declarat Remus Ștefureac.  

Francezii, susținere pentru extrema dreaptă (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere

Un număr tot mai mare de francezi declară că sunt de acord cu ideile promovate de partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Monde. Aproximativ 42% dintre respondenți susțin ideile RN, în creștere cu trei puncte față de anul trecut și cu 13 puncte comparativ cu 2022. Percepția asupra democrației și valorilor partidului Potrivit sondajului, aproape 44% dintre francezi consideră că RN nu reprezintă o amenințare pentru democrație, o scădere de șapte puncte față de anul anterior. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În același timp, 41% dintre respondenți văd formațiunea ca pe un pericol democratic, iar 44% spun că nu sunt de acord cu ideile sale politice. RN, mai puțin perceput ca partid xenofob sau antisemit Datele arată o schimbare semnificativă de percepție: aproximativ 40% dintre francezi consideră că RN nu este un partid xenofob, opinie împărtășită de aproape 60% dintre simpatizanții partidului Les Républicains. De asemenea, 47% dintre respondenți afirmă că RN nu este un partid antisemit. Ascensiune electorală și capacitate de guvernare Rassemblement National se află pe un trend ascendent, reușind să obțină 125 din cele 577 de mandate la alegerile legislative anticipate din 2024. Șapte din zece francezi consideră că partidul este capabil să ajungă la putere, un procent aflat în creștere constantă din 2019. Marine Le Pen și miza alegerilor prezidențiale din 2027 La alegerile prezidențiale din 2022, Marine Le Pen a obținut 41,45% din voturi în turul al doilea, pierzând în fața lui Emmanuel Macron, după ce în 2017 obținuse 33,90%. În prezent, viitoarea sa candidatură este pusă sub semnul întrebării din cauza unui proces în apel, după ce a fost condamnată în primă instanță la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Jordan Bardella, favorit în sondaje Conform sondajului Le Monde, Jordan Bardella, președintele RN și succesorul desemnat al lui Marine Le Pen, este considerat de 49% dintre francezi drept candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile prezidențiale. Prin comparație, doar 18% dintre respondenți o văd pe Marine Le Pen drept favorită în cursa pentru Palatul Élysée. Sondajul a fost realizat online între 1 și 5 ianuarie, pe un eșantion de 1.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național, utilizând metoda cotelor și stratificarea pe regiuni și tipuri de zone urbane.

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Foto: Facebook
Politică

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare, arată un sondaj Avangarde publicat azi. AUR s-a opus constant majorării cheltuielilor de apărare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare “România are nevoie de pace, nu de arme cumpărate pe datorie. Cetățenii nu cer rachete și tancuri, ci drumuri moderne, apă potabilă, canalizare, spitale decente și școli sigure pentru copii. Adevărata siguranță vine din prosperitate și servicii publice, nu din facturi de miliarde pentru echipamente militare“, perora Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR, în septembrie 2025. Însă majoritatea cetățenilor români au o opinie diferită, potrivit sondajului Avangarde.  Ideea unei înarmări rapide a României pentru consolidarea capacităţii de apărare este susţinută de 71% dintre români, în timp ce 22% se opun, iar 7% nu au o opinie. Şi aici se remarcă un contrast urban–rural: 75% susţin înarmarea în mediul urban, faţă de 60% în mediul rural. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27–30 decembrie 2025, pe un eşantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani şi peste), populaţie neinstituţionalizată. Marja maximă de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.  

Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Sprijinul sârbilor pentru aderarea la UE, în scădere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Serbia se îndepărtează de Uniunea Europeană: doar 35,8% dintre sârbi mai vor aderarea

Sprijinul populației Serbiei pentru aderarea țării la Uniunea Europeană este în declin. La patru ani de la deschiderea negocierilor de aderare, doar puțin peste o treime dintre cetățeni ar susține intrarea Serbiei în UE, potrivit unui sondaj. Doar 35,8% ar vota pentru aderare Conform sondajului realizat de portalul Suvremena politika: Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție 35,8% dintre sârbi ar vota pentru aderarea la UE aproximativ 33% ar vota împotrivă 22,4% sunt indeciși Sprijinul pentru integrarea europeană este mai ridicat în rândul electoratului tânăr. Prăbușire accentuată față de ultimii 15 ani Datele arată o scădere semnificativă față de anii anteriori. În urmă cu 15 ani: aproape 70% dintre sârbi susțineau aderarea la UE procentul a rămas peste 50% timp de mai mulți ani În august 2022 sprijinul era de 57%, iar în decembrie 2022 a scăzut la 43%. Tinerii sprijină mai mult UE, vârstnicii sunt reticenți Sondajul, realizat în perioada 3–11 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, arată diferențe clare între generații: cea mai mică opoziție față de aderare (18,7%) se înregistrează la grupa de vârstă 18–29 de ani în rândul persoanelor peste 70 de ani, doar 20% susțin aderarea Serbiei la Uniunea Europeană

Rușii cred că pacea vine în 2026 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul testează reacția rușilor la pace: majoritatea speră ca războiul din Ucraina să se încheie

Majoritatea rușilor cred că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în 2026, potrivit unui nou sondaj realizat de institutul de stat VTsIOM. Rezultatele sunt interpretate de analiști drept un posibil test al reacției opiniei publice la perspectiva unui acord de pace, în contextul intensificării demersurilor diplomatice. 70% dintre respondenți sunt optimiști pentru 2026 Adjunctul șefului VTsIOM, Mihail Mamonov, a declarat că 70% dintre cei 1.600 de respondenți consideră anul 2026 mai „de succes” decât anul actual. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Pentru 55% dintre aceștia, optimismul este legat direct de o posibilă încheiere a conflictului din Ucraina. Potrivit lui Mamonov, „principalul motiv de optimism este posibila încheiere a operațiunii militare speciale și realizarea obiectivelor propuse, în acord cu interesele naționale prezentate de președinte”. Sprijin pentru pace și consolidarea societății în jurul Kremlinului În sondajele precedente de la final de an, VTsIOM a evidențiat coeziunea societății ruse în jurul președintelui Vladimir Putin și al obiectivelor sale militare în Ucraina. Până acum însă, nu au fost oferite cifre concrete privind procentul celor care se așteaptă la încheierea războiului. Sondaje ale institutului independent Levada arată că aproximativ două treimi dintre ruși susțin convorbirile de pace – cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului. Factorii care alimentează așteptările privind un acord de pace Mihail Mamonov a menționat mai mulți factori care alimentează percepția că ar putea fi posibil un acord de pace: ofensiva rusă în Ucraina ezitările SUA privind finanțarea Kievului dificultatea Uniunii Europene de a înlocui sprijinul american, financiar și militar După încheierea ostilităților, principalele priorități percepute de respondenți sunt reintegrarea veteranilor și reconstrucția regiunilor distruse, atât din zonele ucrainene controlate de Rusia, cât și din regiunile rusești de frontieră. Kremlinul analizează propunerile americane Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin a fost informat despre contactele „oficiale” cu emisarii lui Donald Trump referitoare la propuneri americane pentru un posibil acord de pace. Moscova urmează să își formuleze poziția. În ultimele săptămâni, Putin a reiterat condițiile sale pentru un acord: cedarea de către Ucraina a aproximativ 5.000 km² din Donbas renunțarea oficială la obiectivul aderării la NATO Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat pe 22 decembrie că discuțiile purtate cu Statele Unite și state europene privind încheierea războiului sunt „foarte aproape de un rezultat real”.

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder

Bucureștenii sunt sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder, arată un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP). La întrebarea „În ce măsură credeți că investigația Recorder despre justiția din România va produce o schimbare în bine în statul român?”, peste 44% și-au arătat scepticismul. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Circa 11,1% sunt convinși în foarte mare măsură că va urma o schimbare în bine după această anchetă, iar 15,8% sunt convinși în mare măsură.  Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Sondajul ARP mai arată și intenția de vot în București: USR - 22,8% PSD - 21,8% AUR - 20,7% PNL - 16% SENS - 7,4% Alte partide nu ar trece pragul electoral, în București.  „Suntem în fața unui «conflict politic înghețat» până la noi alegeri. Alegerile de la București n-au rezolvat sau mișcat mult dpdv politic. Astfel, situația politică post-electorală este încărcată de pesimism și e dominată de temele corupției și cea a nivelului de trai. Votul politic pentru partide rămâne fragmentat în București, la fel ca în 2024 la parlamentare. Se confirmă noua axă politică, bazată pe opinia față de apartenența la UE. Semnalizăm acum și o zonă gri care apare în opinia față de UE”, a explicat Cristian Andrei, fondator al Agenției de Rating Politic, consultant politic. 

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă Foto: Inquam/Saul Pop
Politică

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert, pe Drulă - sondaj ARP

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă, arată un sondaj ARP, Agenția de Rating Politic, efectuat în perioada 12-18 decembrie, în București. Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă Potrivit sondajului ARP, 45,2% dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan, în 2024, pentru funcția de primar al Capitalei, acum au pus ștampila pe Ciprian Ciucu (PNL). Doar 25,6% l-au preferat pe candidatul USR, Cătălin Drulă, iar 7,4% pe Ana Maria Ciceală.  Sondajul ARP mai arată că peste 33% dintre bucureștenii care au votat în 2024 cu Gabriela Firea au preferat-o acum pe Anca Alexandrescu și doar 26,5% pe candidatul PSD Daniel Băluță.  Datele colectate de ARP mai arată că cea mai mare problemă pentru bucureșteni este corupția. La întrebarea „Care a fost problema din București care a contat cel mai mult pentru dumneavoastră personal la aceste alegeri?”, peste 24,9% identifică problema corupției din primărie, doar 15,5% traficul și 7,9% termoficarea.  La întrebarea „Care este cea mai importantă problemă a României în acest moment?”, peste 34% spun „corupția”. Nivelul de trai este problema principală pentru 20% dintre locuitorii Capitalei, iar 17,2% sunt preocupați de inflație și creșterile de prețuri. 

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu - sondaj CURS, apropiat PSD

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu, față de octombrie, arată un sondaj CURS, institut controlat de soțul unei deputate, vicepreședinte PSD. Sondajul mai artă că artidul lui Grindeanu a scăzut cu două procente. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa.  Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din 7 decembrie pentru funcția de primar al Capitalei.  PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Sondajul CURS a fost efectuat în perioada 10–19 decembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților și are o marjă de eroare de 3%. Potrivit acestui sondaj, intenția de vot era, la mijloc de decembrie:  AUR, 35%, la fel ca în octombrie PSD - 22%, față de 24% PNL - 19%, față de 15% USR- 9%, față de 10% în octombrie (12% în septembrie) UDMR și SOS sunt la o intenție de vot de 5%, față de 4% în octomnbrie Pe de altă parte, sondajul CURS arată că de cea mai mare încredere se bucură Călin Georgescu (40%), George Simion (37%) și Nicușor Dan (35%). Pe locul IV este Ciprian Ciucu (27%), dar 22% dintre cei chestionați nu stiu cine este.  Cota cea mai ridicată de neîncredere o înregistrează Diana Șoșoacă - 80%.  

Estimarea votului din București - trei variante (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

ESTIMARE Trei variante de procentaje la vot pentru Alexandrescu, Băluță, Ciucu și Drulă

Bucureștiul rămâne cel mai imprevizibil teren electoral din România, iar votul de astăzi pentru funcția de primar general se desfășoară într-un climat fragmentat, dominat de o competiție strânsă între patru candidați și de un electorat obosit, dar sensibil la schimbare. O analiză asupra rezultatelor din 2016, 2020 și 2024 permite conturarea unui scenariu plauzibil cu privire la felul în care se poate reconfigura preferința electorală a bucureștenilor. Evoluția electorală: trei cicluri politice diferite Alegerile din 2016 au marcat o victorie categorică pentru Gabriela Firea, candidată PSD, într-un context în care electoratul anti-PSD nu era încă polarizat în jurul unui contracandidat unic. Fragmentarea votului de dreapta a permis atunci o diferență confortabilă pentru PSD. Deși este mai puțin relevant ce procentaj a obținut fiecare actor minor, concluzia a fost limpede: în lipsa unui candidat unic anti-sistem, Bucureștiul tinde să favorizeze candidatul cu cel mai solid nucleu politic. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Scrutinul din 2020 a schimbat complet paradigma. Nicușor Dan, susținut atunci de o alianță PNL–USR, a reușit să treacă în fața Gabrielei Firea cu 42,81%, în timp ce Firea a obținut 37,97%. Diferența, deși semnificativă, a rezultat în primul rând din mobilizarea electoratului tânăr urban și din capacitatea taberei reformiste de a evita fragmentarea. Prezența a fost redusă, aproximativ 36,7%, ceea ce sugerează că victoria a depins decisiv de segmentul socio-demografic cel mai activ pe rețelele sociale și cel mai motivat să sancționeze administrația PSD. Alegerile din 2024 au adâncit însă impredictibilitatea scenei politice, marcate de ascensiunea AUR și de erodarea capitalului electoral al partidelor tradiționale. Volatilitate electorală crescută în ultimul an Sondajele realizate în ultimele șase luni au arătat o volatilitate crescută, cu diferențe infime între primii patru candidați în diferite momente ale campaniei. Măsurătorile AtlasIntel, de exemplu, indicau în noiembrie 2024 un grup compact de candidați situați între 17% și 19%, un semnal clar că Bucureștiul nu mai are un pol dominant de putere politică. În prezent, competiția este și mai strânsă. Datele celui mai recent sondaj AtlasIntel arată o diferență de numai 0,1 puncte procentuale între primele două poziții: Anca Alexandrescu (AUR) – 24%, Daniel Băluță (PSD) – 23,9%, urmați de Ciprian Ciucu (PNL) cu 20,2% și Cătălin Drulă (USR) cu 15,3%. În paralel, candidata SENS, Anca Ciceală, a urcat la 10%, deși dispune de bugetul de campanie cel mai redus dintre cei clasați în top 5. Factorii care pot influența votul de azi 1. Prezența la vot În București, diferențele electorale s-au decis adesea prin mobilizare, nu doar prin preferințe constante. O prezență redusă favorizează candidații cu baze electorale disciplinate – tradițional PSD, dar în ultima perioadă și AUR. Dacă prezența va depăși pragul de 40%, istoric favorabil dreptei urbane, dinamica s-ar putea schimba în favoarea PNL sau USR. Totuși, datele actuale indică o fragmentare a publicului reformist, ceea ce ar putea reduce impactul mobilizării. 2. Fragmentarea electoratului anti-PSD/anti-AUR O situație relevantă pentru prognoză este felul în care se împarte electoratul urban educat, tradițional opus PSD și mai nou, în parte, AUR. Spre deosebire de 2020, acesta nu mai converge în jurul unui singur candidat. PNL mizează pe Ciprian Ciucu, cu un bazin electoral stabil, dar insuficient pentru o victorie fără migrarea unei părți a voturilor de la USR. USR, cu Cătălin Drulă, se confruntă cu o stagnare vizibilă, scorul din ultimele două sondaje fiind aproape identic. Această divizare poate crea un culoar pentru primii doi clasați – cei susținuți de PSD, respectiv AUR. 3. Efectul sondajelor și al percepției de finală în doi Sondajele care indică o competiție strânsă la vârf între Alexandrescu și Băluță pot genera un vot util, fenomen frecvent în București. Alegătorii care resping AUR pot vota pragmatic candidatul PSD, în timp ce electoratul anti-PSD ar putea migra spre Alexandrescu dacă percepe că aceasta are cele mai mari șanse de victorie. Celelalte trei candidaturi depind, astfel, de capacitatea de a evita acest „efect de sifonare”. Prognoză: trei scenarii plauzibile pentru seara votului Pe baza tendințelor istorice, a rezultatelor anterioare și a distribuției actuale din sondaje, pot fi conturate trei scenarii majore. Scenariul 1 – Victoria unui candidat cu bazin disciplinat (probabilitate ridicată) În acest scenariu, diferența infimă dintre AUR și PSD se menține până la închiderea urnelor, iar rezultatul final este decis de mobilizarea în cartierele cu prezență tradițional ridicată. AUR ar putea câștiga dacă reușește să activeze electoratul frustrat de administrațiile anterioare, mai ales în zonele periferice ale Capitalei. PSD, prin Daniel Băluță, mizează pe o rețea locală solidă și pe efectul de vot util generat de teama de extremism. Acest scenariu reproduce logica alegerilor din 2016 – câștigă cine își aduce electoratul la vot. Scenariul 2 – Recuperare spectaculoasă a PNL (probabilitate medie) Pentru Ciprian Ciucu, premisele unei recuperări există: notorietate în creștere; performanțe administrative în Sectorul 6; posibilă migrare a votanților USR dezamăgiți. Totuși, pentru a depăși 22–23% și a intra în competiția reală cu primii doi candidați, PNL ar avea nevoie de o mobilizare masivă în rândul electoratului urban activ, similară cu cea din 2020 – fenomen care nu s-a manifestat încă. Scenariul 3 – Surpriza USR sau creșterea candidatului SENS (probabilitate scăzută, dar posibilă) Cătălin Drulă pornește cu un bazin constant, dar insuficient, în jur de 15%. Candidata SENS, Anca Ciceală, are în mod surprinzător 10%, un scor rar pentru un partid mic. Totuși, diferențele mari față de primii competitori fac improbabilă o răsturnare. Dar, în cazul unei prezențe foarte scăzute, scorurile lor ar putea fi influențate semnificativ, afectând ordinea finală fără a modifica vârful clasamentului. O finală în doi, dar cu un electorat imprevizibil Prognoza pentru votul de azi în București indică o competiție extrem de strânsă între Anca Alexandrescu (AUR) și Daniel Băluță (PSD), cu posibilitatea ca PNL să se apropie periculos de mult de primii doi în cazul unei mobilizări peste așteptări. Scrutinul este definit de trei factori-cheie: fragmentarea dreptei urbane, care limitează șansele unei victorii reformiste ca în 2020. bazine electorale disciplinate pentru PSD și AUR, greu de combătut fără alianțe. un electorat bucureștean volatil, predispus la vot strategic în ultimele ore ale campaniei.  

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Foto: The White House
Internațional

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA

Un sondaj al Fundației Reagan arată că în rândul americanilor a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv între ceea ce sondajul definește drept „republicani MAGA”, adică suporterii fermi ai președintelui Donald Trump. Sondajul arată că există o majoritoare zdrobitoare care vrea ca SUA să rămână în NATO și dorește respectarea articolului V din tratatul acestei alianțe. În plus, majoritatea susține înarmarea Ucrainei - care este privită ca un aliat - și vrea ca Kievul să câștige în fața Rusiei. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit datelor culese de Fundația Reagan, sprijinul pentru NATO a atins un vârf, iar susținerea electoratului republican MAGA pentru această alianță a crescut cu 12% din iunie până acum. 44% dintre americani vor ca țara lor să fie capabilă să poarte două războiae separate, cu Rusia și China, concomitent. Față de noiembrie 2024, susținerea a crescut cu 3%.  Sondajul a fost publicat la 4 decembrie.  Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Ce arată sondajul Fundației Reagan: 68% din americani au o atitudine favorabilă NATO (față de 62% în iunie 2025). Favorabilitatea a crescut în rândul republicanilor, mai ales al susținătorilor lui Trump.  76% dintre cei chestionați susțin articolul V, creștere de 5% față de iunie.  34% dintre americani susțin retragerea din NATO, 59% se opun. Republicanii sunt împărțiți - 46% se opun retragerii, 45% o susțin. În rândul MAGA, doar 43% se opun retragerii, dar este o creștere de 10% față de iunie. 49% din alegătorii MAGA vor retragerea din NATO. Însă sondajul arată că opoziția față de retragerea din NATO crește odată cu informațiile despre noile angajamente privind cheltuielile pentru apărare, ridicate la 5% din PIB.  62% dintre americani vor ca Ucraina să câștige războiul, 11% preferă Rusia 64% dintre cei chestionați vor ca SUA să continue să trimită arme Ucrainei - este nivelul maxim de susținere din iunie 2023. 62% dintre republicanii MAGA susțin sprijinirea Ucrainei, creștere de 20% față de noiembrie 2024.  45% dintre cei chestionați susțin ca Ucraina să fie sprijinită până își recuperează toate teritoriile, 23% cred că ar trebui să cedeze teritorii în schimbul unei păci, cu garanții de securitate din partea Vestului. Republicanii sunt divizați la acest capitol: 34% sunt pentru susținere totală a Ucrainei, 31% ar recomanda cedări teritoriale contra unei păci cu garanții de securitate și 27% ar merge pe varianta „Instituirea unui armistițiu temporar de-a lungul liniilor frontului actuale, fără recunoașterea oficială a controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate”.  Aproape toate solicitările Ucrainei, inclusiv furnizarea de rachete Tomahawk sau „Oferirea Ucrainei a unui angajament de apărare colectivă, care să oblige SUA și aliații europeni să răspundă cu forța în cazul în care Ucraina va fi atacată din nou, similar angajamentului SUA față de membrii NATO” au un sprijin de peste 65% în rândul amnericanilor Circa 70% dintre cei chestionați nu cred că Rusia va respecta un acord de pace cu Ucraina.   

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale (sursa: Facebook/Anca Alexandrescu)
Politică

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale

Al treilea sondaj AtlasIntel al campaniei pentru București, comandat de Hotnews, o plasează pentru prima dată pe Anca Alexandrescu pe primul loc, cu 24%. Alexandrescu, rocadă cu Băluță Candidata susținută de AUR îl depășește cu doar 0,1% pe Daniel Băluță, care obține 23,9%. Practic, cei doi și-au inversat pozițiile față de sondajul din 1 decembrie, când Băluță era în față tot cu 0,1%. Citește și: De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR Pe locul al treilea se află Ciprian Ciucu (PNL), cu 20,2%, la mai puțin de 4 puncte procentuale de primii doi. Ciucu este în ușoară scădere față de sondajul precedent, de la 21,7%. Cătălin Drulă (USR) ocupă locul patru, cu 15,3%, un rezultat similar cu cel anterior (15,5%). Ciceală a ajuns la 10% În primul sondaj, din 17 noiembrie, toți cei patru candidați de top erau separați de doar 1,5 puncte procentuale: Ciucu 19,2%, Băluță 18,6%, Drulă 18,1%, Alexandrescu 17,9%. Pe locul cinci se situează Anca Ciceală, candidata partidului progresist SENS, care ajunge la 10%, în creștere de la 8,4%. Este un scor surprinzător, având în vedere bugetul redus de campanie în comparație cu primii cinci clasați. AtlasIntel, sondaje anterioare validate de alegeri Sondajul AtlasIntel, realizat pentru HotNews între 1 și 5 decembrie 2025, a avut un eșantion de 2.188 de respondenți, fiind derulat prin recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. AtlasIntel a estimat corect rezultatele la alegerile locale din 2024, însă la prezidențialele din noiembrie 2024 a subestimat performanța lui Călin Georgescu, plasându-l abia pe locul cinci, deși a indicat corect intrarea Elenei Lasconi în turul doi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră