duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

184 articole
Politică

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova: 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP publicat azi. 21,4% ar spune NU, 3,2% nu ar merge la vot, 2,1% sunt nehotărâți.  Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova Datele sondajului arată că alegătorii AUR sunt cei mai ostili reunificării: 26% dintre aceștia se opun, 69% sunt pentru. Doar 12% din alegătorii USR spun NU unirii, 20% din alegătorii PSD și 22% din cei ai PNL.  Alegătorii AUR sunt de acord și cu teza Moscovei, că „locuitorii din Rep. Moldova sunt un popor separat, cu o limbǎ diferitǎ de a noastrǎ şi cu propria lor soartǎ”. Circa 30% din alegătorii AUR sunt de acord că locuitorii dintre Prut și Nistru sunt un popor separat, 67% apreciază că sunt români. Și în rândul alegătorilor PSD, un procent foartre mare, de 28%, cred că în R. Moldova trăiește un popor separat, doar 9% din peneliști și 11% din useriști acceptând această teză rusească.  Pe întregul eșantion chestionat, 70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund. Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R.Moldova Foto: Inquam/Liviu Chirică
PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Sorin Grindeanu este la 11%, iat în Bolojan de 30%, afirmă prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu într-un comentariu la o postare pe Facebook. El a a spus că aceste date provin de la un sondaj pe care cei care l-au făcut nu au vrut să-l publice. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% „Am văzut un sondaj, cei care l-au făcut nu l-au publicat din pacate. Bolojan este la 30%, Grindeanu la 11%. Bolojan e depășit doar de Simion si acel Georgescu.   PSD a ajuns sub PNL. AUR scade mult si USR creste.   Ce dau ei este praf in ochi”, a scris Ciucu, care și-a exprimat astfel neîncrederea în sondajul publicat, azi, de CURS. Acest institut este controlat de soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte a acestui partid.    Ieri, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a scris, referindu-se, probabil, la o cădere a PSD după inițierea demersului de răsturnare a guvernului Bolojan: „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României.   Unde dai, si unde crapă”.    Un sondaj CURS publicat azi arată o susținere neobișnuit de mare pentru premierul Bolojan: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan. 

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Foto: Facebook
Politică

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan - sondaj

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan, arată un sondaj efectuat la comanda Digi 24 de către Agenția de Rating Politic. Întrebați pe cine ar dori premier, o majoritate relativă îl indică pe George Simion. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, despre situaţia din coaliţia de guvernare, că în loc să fim într-o paradigmă în care liderii politici încearcă să colaboreze, ne-am întors la lupta veche, stânga-dreapta, el arătând că vede foarte mult resentiment şi dintr-o parte şi din alta şi încearcă să-şi păstreze rolul de mediator. Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Care sunt răspunsurile la întrebarea „De partea cui ar trebui să fie Nicușor Dan în conflictul Grindeanu-PSD vs. Bolojan-PNL-USR?”: Ar trebui să rămână neutru - 42,2%; Nu știu - 20,9%; Ilie Bolojan - 13,1%; Nu urmăresc știrile - 11%; PSD - 5,5%; Sorin Grindeanu - 4,2%; PNL - 1,7% și USR - 1,4%. Care sunt răspunsurile la întrebarea „Cine ați vrea sa conducă Guvernul în continuare?”: Nu știu - 26,2%; George Simion - 20,9%; Ilie Bolojan - 16,2%; Un tehnocrat - 14,7%; Nu urmăresc politica - 8,4%; Alte variante - 5,4%; Sorin Grindeanu - 4,7%; Călin Georgescu - 2,5%; Victor Ponta - 0,8%; Petrișor Peiu - 0,2%. Sondajul Agenției de Rating Politic, la comanda Digi24, cuprinde 1187 de interviuri, realizate între 1 și 10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de plus minus 2,8%. Însă Digi nu precizează când a fost făcut sondajul și cum s-au făcut interviurile. 

Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran Foto: X Centcom
Politică

Sondaj: alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran

Alegătorii USR sunt cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran, în timp ce electoratul PNL este cel mai optimist, arată un sondaj INSCOP publicat azi. INSCOP a întrebat: „În opinia dumneavoastră, Statele Unite ale Americii și Israelul vor avea succes sau nu vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului?”. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran La această întrebare, 46.7% dintre respondenți cred că Statele Unite ale Americii și Israel vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului, pe când 35.4% sunt de părerea contrarie. 17.8% nu știu sau nu răspund. Însă, în ceea ce privește alegătorii USR, 44% nu cred în succesul operațiunii, iar 44% sunt optimiști. Alegătorii PNL sunt cei mai încrezători: 56% cred în succesul americano-israelian, față de 49% dintre auriști și 46% dintre pesediști. Pesimiștii: 31% din auriști, 33% din alegătorii PNL, 37% din cei ai PNL.  În ceea ce privește efectele economice ale războiului din Iran, 7.2% dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, precum creșterea prețurilor la combustibili, vor dispărea rapid odată cu încheierea conflictului. 30.9% cred că efectele vor dispărea, dar treptat, în timp ce 56.1% sunt de părere că acestea vor persista o perioadă îndelungată. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.8%. Votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că efectele economice ale războiului vor dispărea, dar treptat. Sunt de părere că efectele economice ale războiului vor persista o perioadă îndelungată într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, bărbații, angajații din sectorul privat.

Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade Foto: USR
Politică

Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade

Un sondaj INSCOP publicat azi arată că USR și PNL au cel mai bun scor electoral din ultimele șase luni. PSD crește aproape constant, ajungând la o intenție de vot de 20,1%, față de 13,7% în iunie 2025. AUR scade, dar ușor, ajungând la o intenție de vot de 37%. În ianuarie 2026, partidul lui Simion strângea o intenție de vot de 40,9%, un varf.  Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Alte partide nu ating pragul de 5%. POT este la o intenție de vot de 3,6%, iar SOS România la 2,8%.  Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar eroarea este de 3%.  „AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%), pierzând față de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În același timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu față de alte măsurători, și anume creșterea semnificativă a diferențelor între intenția de vot a respondenților care aleg un partid, respectiv a respondenților care aleg un partid și declară că ar veni sigur la vot (votanții mobilizați). De exemplu, în cazul PSD este o diferență de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) și votanții mobilizați ai PSD (16,6%). Spre comparație, PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD și UDMR au alegători mai puțin mobilizați în acest moment”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac. 

Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada Foto: captură Antena 3
Politică

Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta

Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta: intenția de vot pentru USR este egală cu cea a PSD, PNL fiind pe locul patru, dar în marja de eroare. De departe, partidul cu cea mai mare intenție de vot este AUR. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial Palada are două condamnări penale, una pentru lovire, alta pentru că a refuzat să i se măsoare alcoolul din sânge.  Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada În ceea ce privește gradul de încredere în liderii politici, soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, secretar general al PSD, este pe ultimul loc alături de Dan Motreanu (PNL), cu o cotă de 3%. Însă Palada nu a arătat ce întrebare a fost adresată alegătorilor și nici care este notorietatea liderilor politici - ce procent din cei chestionați nu au auzit de unul sau altul dintre cei măsurați în sondajul Sociopol.  Potrivit sondajului Sociopol, realizat în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, intenția de vot pentru AUR era de 36%. Pe locul al doilea în intenția de vot se află, la egalitate, PSD și USR, fiecare cu câte 18%. PNL este cotat la 16%, iar UDMR se situează la 4%. Circa 30% dintre cei chestionați au încredere în George Simion, pe locul doi este Diana Șoșoacă, președintele SOS România, cu aproximativ 21%, iar pe trei - Nicușor Dan, cu 19%. Sorin Grindeanu și Olguța Vasilescu au o cotă de încredere de 18%, iar Ilie Bolojan este la 17%. Circa 13% dintre cei chestionați au încredere în primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, iar 10% în Cătălin Predoiu.  Urmează o serie de lideri politici cu încrederea ușor sub 10%:   • Vicepreședintele AUR, Petrișor Peiu: 9% • Președintele USR, Dominic Fritz: 9% • Vicepreședintele PSD, Daniel Băluță: 8% • Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu: 8% • Președintele POT, Ana Maria Gavrilă: 8%   Sondajul Sociopol a fost realizat în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.008 persoane. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI). Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de ±3,2%.  

Canadienii susțin aderarea la UE (sursa: Pexels/Ali Kazal)
Internațional

Canadienii ar vrea să facă parte din UE, potrivit unui sondaj

Un număr tot mai mare de cetățeni din Canada consideră că aderarea țării la Uniunea Europeană este o opțiune viabilă, pe fondul tensiunilor generate de politica externă a președintelui american Donald Trump. Canadienii susțin aderarea la UE Potrivit unui sondaj realizat de Spark Advocacy pe un eșantion de 4.000 de persoane, 25% dintre respondenți consideră aderarea „o idee bună”, iar 58% spun că aceasta „merită cel puțin explorată”. Citește și: Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este inconștient de la începutul războiului - The Times Doar 17% dintre participanți văd o eventuală integrare europeană ca fiind „o idee proastă”. Sprijin politic larg, dar rezerve în rândul conservatorilor Datele sondajului arată că ideea apropierii de UE este susținută de majorități din aproape toate spectrele politice, inclusiv liberali, conservatori, social-democrați și naționaliști din Quebec. Totuși, cea mai mare opoziție vine din zona conservatoare, unde 33% dintre respondenți consideră aderarea o idee proastă. Cu toate acestea, chiar și în rândul alegătorilor conservatori, 17% susțin că ar fi o idee bună, iar 50% cred că merită analizată. Brexit, perceput ca o greșeală majoră Percepția asupra relației cu Europa este influențată și de experiența Brexit, considerată de 64% dintre respondenți drept „o greșeală”.  Bruce Anderson, director de strategie la Spark Advocacy, a explicat că această tendință prin contextul geopolitic actual: „ostilitatea constantă a lui Trump faţă de NATO a contribuit la alimentarea dorinţei canadienilor pentru un viitor în care alegerile administraţiei SUA au un impact mai mic”. Anderson a adaugat: „Canadienii îşi văd ţara ca fiind mai bine poziţionată, având acces la vânzarea produselor noastre pe pieţele globale şi cred că suntem mai capabili să abordăm ameninţările la securitate şi problemele globale, cum ar fi schimbările climatice, atunci când lucrăm cu alte ţări”.

Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan

Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan: potrivit datelor care ar fi fost culese de acest institut, 80% din repondenți s-au declarat nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de Executivul condus de premierul PNL. Citește și: Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală O întrebare neobișnuită într-un sondaj a fost: „Ţinând cont de aşteptările pe care le aveaţi înainte de ianuarie 2025, sunteţi mai degrabă dezamăgit de modul în care gestionează actualul Guvern ţara sau mai degrabă mulţumit?”. Întrebarea pare că sugerează o comparație între guvernarea Ciolacu și Bolojan.  Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Sondajul indică o intenție de vot de 22% pentru PSD. Recent, INSCOP a arătat că intenția de vot pentru PSD este puțin peste 19%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ar obţine 35% din voturi, Partidul Social Democrat (PSD) - 22%, Partidul Naţional Liberal (PNL) - 14%, iar Uniunea Salvaţi România (USR) - 11%, arată Avangarde.  La întrebarea "Cât de mulţumit sunteţi de modul în care gestionează România Guvernul condus de Ilie Bolojan?", 43% din repondenţi s-au declarat total nemulţumiţi, 37% mai degrabă nemulţumiţi, 17% mai degrabă mulţumiţi şi 1% foarte mulţumiţi, în timp ce 2% nu au ştiut sau nu au răspuns.La întrebarea "Ţinând cont de aşteptările pe care le aveaţi înainte de ianuarie 2025, sunteţi mai degrabă dezamăgit de modul în care gestionează actualul Guvern ţara sau mai degrabă mulţumit?", 48% dintre cei intervievaţi s-au arătat mai degrabă dezamăgiţi, 14% mai degrabă mulţumiţi, 36% spun că nu aveau aşteptări, iar 2% nu au răspuns. Potrivit Avangarde, 49% dintre repondenţi au spus că nu sunt deloc mulţumiţi de activitatea prim-ministrului Ilie Bolojan, 24% s-au declarat mai degrabă nemulţumiţi - deci circa 73% sunt într-o măsură mai mare sau mai mică nemulțumiți de premier - 20% mai degrabă mulţumiţi, iar 1% foarte mulţumiţi, în timp ce 5% nu au ştiut sau nu au răspuns.Întrebaţi dacă direcţia în care se îndreaptă România este una bună sau una greşită, 79% din repondenţi au răspuns că direcţia este greşită, 18% consideră că direcţia e bună, iar 3% au preferat să nu se pronunţe.Sondajul a fost realizat în perioada 10-17 martie 2026 pe un eşantion de 1000 de subiecţi, prin metoda CATI (telefonic), iar eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3%.

Putin, perceput tot mai slab în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale SUA

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare Foto: Facebook
Politică

Sondaj: Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare

Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare, dar cea mai mare parte a celor chestionați îi vrea plecați, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Citește și: Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart” Întrebarea INSCOP a fost: „Credeți că PSD ar trebui să rămână sau să iasă de la guvernare?”. Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare Din totalul celor chestionați, 37,3% vor ca partidul lui Grindeanu să rămână, 55,7% să plece, iar 7% nu stiu sau nu răspund.  Însă 81% dintre alegătorii PSD vor să fie la putere în continuare și doar 17% ar fi de acord să plece.  Alegătorii USR sunt cei mai critici cu prezența social-democraților în guvern: 46% i-ar vrea plecați, 46% i-ar păstra. Dintre votanții PNL, 52% consideră că partidul lui Grindeanu trebuie să rămână, 42% să plece.  Dintre alegătorii AUR, 79% sunt de părere că PSD trebuie să plece de la guvernare, 19% să rămână.  Datele au fost culese în perioada 2 - 6 martie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu Foto: Facebook
Politică

Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu

Un sondaj INSCOP explică de ce Victor Ponta este mediatizat masiv de presa apropiată (subvenționată) de PSD: popularitatea sa este mult peste cea a lui Sorin Grindeanu, actualul președinte al formațiunii social-democrate. Astfel, potrivit sondajului publicat azi, 20,8% dintre cei chestionați au încredere multă sau destul de multă în Ponta, iar 74,8% au încredere puțină sau foarte puțină în fostul premier PSD. În ultimele zile, toate televiziunile apropiate PSD au mediatizat neobișnuit de intens cazul fetei lui Victor Ponta, acuzând ministerul de Externe, condus de Oana Țoiu (USR), că nu a vrut să o evacueze din Dubai.  Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu În schimb, doar 12% dintre cei chetionați au încredere în Grindeanu (66,1% nu au), acesta fiind sub Dominic Fritz - 14,9% și Ciprian Ciucu - 15,7%. Doar 82,7% din repondenții INSCOP știu cine este Grindeanu, iar 97,8% au auzit de Ponta.  Pe de altă parte, sondajul arată că George Simion a ajuns personalitatea politică cu cea mai mare încredere - 34,3% (62,7% nu au încredere). Pe locul doi este Nicușor Dan - 27,6% încredere (69,5% nu au încredere), iar pe trei este Ilie Bolojan cu o cotă de încredere de 25% și 71,6% care au încredere puțină/foarte puțină/deloc.  O mică parte din alegătorii AUR pare că se întorc la PSD, USR scade ușor, iar PNL crește puțin, arăta un sondaj INSCOP publicat ieri. Astfel, AUR era la o intenție de vot de 38%, față de 40,9% în sondajul INSCOP din ianuarie 2026, în timp ce PSD a crescut de la 18,2% la 19,2%. Datele au fost culese în perioada 2 - 6 martie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sondaj: o mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor

O mică parte din alegătorii AUR pare că se întorc la PSD, USR scade ușor, iar PNL crește puțin, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, AUR este la o intenție de vot de 38%, față de 40,9% în sondajul INSCOP din ianuarie 2026, în timp ce PSD a crescut de la 18,2% la 19,2%. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Dacă duminică ar avea loc alegeri, PNL ar atrage 14,5% din voturi - față de 13,5% în ianuarie - iar USR ar obține un scor de 11,4%, față de 11,7% în ianuarie. Însă toate fluctuațiile intenției de vot, pentru toate partidele, sunt în marja erorii de 3% a sondajului.  Sondajele INSCOP din iunie până acum sugerează că PSD este cel mai mare câștigător al guvernării Bolojan. De la un scor electoral de 13,7% în iunie 2025 a ajuns la 19,2%. În schimb, PNL, care avea 16% în mai 2025 și 17,2% în iunie a scăzut, pierzând aproape trei procente. USR avea 12,2% în mai 2025, când nu era la guvernare, 13,1% în iunie (guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie) și scade ușor din noiembrie 2025.  AUR pendulează între 38 și 40%, din mai 2025 în martie 2026.  SENS, SOS și POT atrag circa 3% din alegători.  Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declanșat un sondaj intern, între membrii partidului pe care-l conduce: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?”, anunță mai multe site-uri apropiate PSD.  Citește și: Un condamnat la pușcărie, cu executare, încă șef la o agenție care gestionează miliarde de euro. Fostul polițist Chesnoiu este membru PSD, client al grupării Paul Stănescu Sondajul a fost distribuit pe aplicația de messenger a Facebook.  Sondajul e postat la o zi după ce liderul PSD l-a criticat pe premierul liberal că a blocat discuțiile pentru bugetul 2026, acuzație respinsă de Bolojan. Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?” Știripesurse.ro susține că  peste 800 de persoane votaseră pentru demiterea premierului, în timp ce aproximativ 90 s-au pronunțat împotrivă „Dacă nu le dăm oamenilor o gură de aer, după scumpirile în lanț, o să rămânem noi, coaliția, fără oxigen.”, i-a spus Sorin Grindeanu lui Ilie Bolojan, într-o discuție față în față la o ședință de coaliție din luna februarie. Potrivit unor surse din PSD, citate de postul B1, scenariul aflat pe masa liderilor PSD, prin care Bolojan poate fi împins să demisioneze, este că atunci când un Guvern nu are voturi să treacă prin Parlament cel mai important act normativ pe care-l adoptă anual, anume bugetul de stat, atunci premierul acelui guvern a pierdut de facto majoritatea parlamentară și cabinetul condus de el nu mai are legitimitate, arată stiripesurse.ro. Canalul de messenger al liderului PSD are peste 4.000 de urmăritori și peste jumătate dintre aceștia au răspuns, până la ora publicării acestui material, sondajului, majoritatea fiind de părere că 'DA!', ar trebui demis premierul după aprobarea bugetului.

Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 Foto: Facebook
Internațional

Ungaria: Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022

Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare că oprește căderea partidului său, Fidesz, în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022, arată o ultimă cercetare sociologică publicată de Nepszava, realizată de Institutul Publicus. Potrivit sondajului, opoziția condusă de Peter Magyar, Tisza, strânge o intenție de vot de 35%, față de 30% pentru Fidesz.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Alegerile parlamentare vor avea loc în Ungaria la 12 aprilie.  Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 „Comparativ cu măsurătorile efectuate de Publicus în ianuarie, numărul persoanelor nemulțumite de guvern a scăzut ușor, coborând sub 60% pentru prima dată în trei ani. În prezent, 57 din 100 de persoane consideră că lucrurile merg în direcția greșită în țară – o proporție similară a fost înregistrată și în sondajul Medián de săptămâna trecută. În acest sens, András Pulai, directorul Publicus, a remarcat că schimbarea nu este probabil fără legătură cu ajutoarele acordate de guvern, similare cu cele de acum patru ani – de exemplu, sutele de mii promise polițiștilor și profesorilor – când proporția persoanelor nemulțumite a scăzut sub 50%, datorită banilor distribuiți înainte de alegeri”, explică Nepszava.  Pe de altă parte, un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că Tisza și-a mărit avantajul la 12 puncte în rândul alegătorilor hotărâți, față de 10 puncte în sondajul din ianuarie. Sondajul, publicat marți seara de site-ul de știri 24.hu, a arătat că 50% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza, față de 48% în ianuarie, în timp ce 38% susțin Fidesz, în scădere față de 39% în luna precedentă. În cazul unei victorii a lui Péter Magyar, un sfert dintre alegători ar dori un guvern exclusiv Tisza, iar chiar și printre simpatizanții partidului, doar o treime ar fi mulțumiți de un cabinet unipartid, aproape două treimi luând în considerare o coaliție. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră