marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

173 articole
Politică

Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu

Un sondaj INSCOP explică de ce Victor Ponta este mediatizat masiv de presa apropiată (subvenționată) de PSD: popularitatea sa este mult peste cea a lui Sorin Grindeanu, actualul președinte al formațiunii social-democrate. Astfel, potrivit sondajului publicat azi, 20,8% dintre cei chestionați au încredere multă sau destul de multă în Ponta, iar 74,8% au încredere puțină sau foarte puțină în fostul premier PSD. În ultimele zile, toate televiziunile apropiate PSD au mediatizat neobișnuit de intens cazul fetei lui Victor Ponta, acuzând ministerul de Externe, condus de Oana Țoiu (USR), că nu a vrut să o evacueze din Dubai.  Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu În schimb, doar 12% dintre cei chetionați au încredere în Grindeanu (66,1% nu au), acesta fiind sub Dominic Fritz - 14,9% și Ciprian Ciucu - 15,7%. Doar 82,7% din repondenții INSCOP știu cine este Grindeanu, iar 97,8% au auzit de Ponta.  Pe de altă parte, sondajul arată că George Simion a ajuns personalitatea politică cu cea mai mare încredere - 34,3% (62,7% nu au încredere). Pe locul doi este Nicușor Dan - 27,6% încredere (69,5% nu au încredere), iar pe trei este Ilie Bolojan cu o cotă de încredere de 25% și 71,6% care au încredere puțină/foarte puțină/deloc.  O mică parte din alegătorii AUR pare că se întorc la PSD, USR scade ușor, iar PNL crește puțin, arăta un sondaj INSCOP publicat ieri. Astfel, AUR era la o intenție de vot de 38%, față de 40,9% în sondajul INSCOP din ianuarie 2026, în timp ce PSD a crescut de la 18,2% la 19,2%. Datele au fost culese în perioada 2 - 6 martie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu Foto: Facebook
O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sondaj: o mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor

O mică parte din alegătorii AUR pare că se întorc la PSD, USR scade ușor, iar PNL crește puțin, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, AUR este la o intenție de vot de 38%, față de 40,9% în sondajul INSCOP din ianuarie 2026, în timp ce PSD a crescut de la 18,2% la 19,2%. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Dacă duminică ar avea loc alegeri, PNL ar atrage 14,5% din voturi - față de 13,5% în ianuarie - iar USR ar obține un scor de 11,4%, față de 11,7% în ianuarie. Însă toate fluctuațiile intenției de vot, pentru toate partidele, sunt în marja erorii de 3% a sondajului.  Sondajele INSCOP din iunie până acum sugerează că PSD este cel mai mare câștigător al guvernării Bolojan. De la un scor electoral de 13,7% în iunie 2025 a ajuns la 19,2%. În schimb, PNL, care avea 16% în mai 2025 și 17,2% în iunie a scăzut, pierzând aproape trei procente. USR avea 12,2% în mai 2025, când nu era la guvernare, 13,1% în iunie (guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie) și scade ușor din noiembrie 2025.  AUR pendulează între 38 și 40%, din mai 2025 în martie 2026.  SENS, SOS și POT atrag circa 3% din alegători.  Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declanșat un sondaj intern, între membrii partidului pe care-l conduce: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?”, anunță mai multe site-uri apropiate PSD.  Citește și: Un condamnat la pușcărie, cu executare, încă șef la o agenție care gestionează miliarde de euro. Fostul polițist Chesnoiu este membru PSD, client al grupării Paul Stănescu Sondajul a fost distribuit pe aplicația de messenger a Facebook.  Sondajul e postat la o zi după ce liderul PSD l-a criticat pe premierul liberal că a blocat discuțiile pentru bugetul 2026, acuzație respinsă de Bolojan. Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?” Știripesurse.ro susține că  peste 800 de persoane votaseră pentru demiterea premierului, în timp ce aproximativ 90 s-au pronunțat împotrivă „Dacă nu le dăm oamenilor o gură de aer, după scumpirile în lanț, o să rămânem noi, coaliția, fără oxigen.”, i-a spus Sorin Grindeanu lui Ilie Bolojan, într-o discuție față în față la o ședință de coaliție din luna februarie. Potrivit unor surse din PSD, citate de postul B1, scenariul aflat pe masa liderilor PSD, prin care Bolojan poate fi împins să demisioneze, este că atunci când un Guvern nu are voturi să treacă prin Parlament cel mai important act normativ pe care-l adoptă anual, anume bugetul de stat, atunci premierul acelui guvern a pierdut de facto majoritatea parlamentară și cabinetul condus de el nu mai are legitimitate, arată stiripesurse.ro. Canalul de messenger al liderului PSD are peste 4.000 de urmăritori și peste jumătate dintre aceștia au răspuns, până la ora publicării acestui material, sondajului, majoritatea fiind de părere că 'DA!', ar trebui demis premierul după aprobarea bugetului.

Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 Foto: Facebook
Internațional

Ungaria: Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022

Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare că oprește căderea partidului său, Fidesz, în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022, arată o ultimă cercetare sociologică publicată de Nepszava, realizată de Institutul Publicus. Potrivit sondajului, opoziția condusă de Peter Magyar, Tisza, strânge o intenție de vot de 35%, față de 30% pentru Fidesz.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Alegerile parlamentare vor avea loc în Ungaria la 12 aprilie.  Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 „Comparativ cu măsurătorile efectuate de Publicus în ianuarie, numărul persoanelor nemulțumite de guvern a scăzut ușor, coborând sub 60% pentru prima dată în trei ani. În prezent, 57 din 100 de persoane consideră că lucrurile merg în direcția greșită în țară – o proporție similară a fost înregistrată și în sondajul Medián de săptămâna trecută. În acest sens, András Pulai, directorul Publicus, a remarcat că schimbarea nu este probabil fără legătură cu ajutoarele acordate de guvern, similare cu cele de acum patru ani – de exemplu, sutele de mii promise polițiștilor și profesorilor – când proporția persoanelor nemulțumite a scăzut sub 50%, datorită banilor distribuiți înainte de alegeri”, explică Nepszava.  Pe de altă parte, un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că Tisza și-a mărit avantajul la 12 puncte în rândul alegătorilor hotărâți, față de 10 puncte în sondajul din ianuarie. Sondajul, publicat marți seara de site-ul de știri 24.hu, a arătat că 50% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza, față de 48% în ianuarie, în timp ce 38% susțin Fidesz, în scădere față de 39% în luna precedentă. În cazul unei victorii a lui Péter Magyar, un sfert dintre alegători ar dori un guvern exclusiv Tisza, iar chiar și printre simpatizanții partidului, doar o treime ar fi mulțumiți de un cabinet unipartid, aproape două treimi luând în considerare o coaliție. 

Viktor Orban se prăbușește în sondaje Foto: Inquam/Ghita Porumb
Internațional

Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11%

Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11%, arată un ultim sondaj, realizat de Median și prezentat azi de hvg.hu. „Partidul Tisza a continuat să se consolideze de la mijlocul lunii ianuarie: conduce Fidesz cu 11 puncte procentuale în rândul întregii populații cu vârstă de vot, iar avantajul său în rândul anumitor alegători care pot vota a ajuns deja la 20 de puncte procentuale - conform sondajului Median realizat între 18 și 23 februarie în numele HVG”, arată această publicație.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11% Astfel, potrivit sondajului, intenția de vot pentru Tisza este de peste 55%, iar pentru Fidesz de sub 35%.  În Ungaria vor avea loc la 12 aprilie alegeri parlamentare. Adversarul principal al Fidesz-ului condus de Viktor Orban este Tisza, o formațiune conservatoare, dar pro-europeană, condusă de Peter Magyar, care a făcut parte din Fidesz.  „Scandalul Göd a afectat partidul de guvernământ, utilizarea camerelor ascunse este controversată, iar pensiile suplimentare se pare că nu le-au adus un impuls familiei Orbán”, mai arată, azi, hvg.hu.  În timp ce aproape toți (97%) dintre simpatizanții Tisza spun că sunt siguri că vor participa la alegerile din aprilie, doar 85% dintre susținătorii Fidesz sunt siguri că vor participa. Comparativ cu sondajul Median anterior, Tisza a reușit să crească cu 2%, iar Fidesz a scăzut cu același procent.  Mișcarea Patria Noastră, considerat de extrema dreapta, are 6% și poate intra în Parlament. Alte formațiuni nu trec pragul electoral.  UDMR, 100% cu Orban „Îl susțin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe, așa consider eu după tot ce am văzut în acești ani, pe de o parte, poziția lui Orban față de minoritățile maghiare, care trăiesc dincolo de granițele Ungariei, o politică națională coerentă și responsabilă”, a declarat, acum câteva zile, la RFI, prședintele UDMR, Kelemen Hunor.  Liderul UDMR a mai spus că „din partea Opoziției sau din partea lui Magyar, pentru că Opoziția nu este doar el, acolo mai sunt vreo două partide de Opoziție mai mici, este adevărat, încă nu a oferit, nu a propus nimic care să ne convingă că ar fi un lider mai bun. Deci da, opțiunea mea personală este pentru a-l susține pe Orban, dacă contează undeva”. Kelemen Hunor a apreciat că maghiarii din România vor vota cu Viktor Orban: ”Votul maghiarilor din toate sondajele pe care noi le-am făcut și pe care noi le cunoaștem, aproape 92%, cei care se vor exprima merg către Orban”.

Americanii îl consideră pe Trump imprevizibil (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

S-au prins și americanii: 61% consideră că Trump devine imprevizibil odată cu vârsta

Un nou sondaj Reuters/Ipsos arată că percepția publică asupra președintelui Donald Trump este influențată tot mai mult de factorul vârstă. Șase din zece americani cred că liderul de la Casa Albă devine mai imprevizibil pe măsură ce înaintează în vârstă, concluzie publicată cu o zi înaintea discursului anual privind Starea Națiunii. 61% dintre americani îl consideră pe Trump imprevizibil Potrivit cercetării, 61% dintre respondenți spun că l-ar descrie pe Donald Trump ca devenind imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Percepția diferă în funcție de afilierea politică: 89% dintre democrați împărtășesc această opinie; 30% dintre republicani sunt de acord; 64% dintre independenți au aceeași percepție. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial în legătură cu rezultatele sondajului. Popularitatea lui Trump rămâne relativ stabilă Deși percepțiile privind vârsta și stilul de conducere se schimbă, nivelul de aprobare al președintelui a rămas aproape constant. Aproximativ 40% dintre participanți au declarat că aprobă activitatea lui Trump, ușor peste nivelul din perioada anterioară. După un debut de mandat cu o popularitate de aproximativ 47%, ratingul său s-a stabilizat în ultimele luni în jurul valorii actuale. Americanii consideră că liderii politici sunt prea bătrâni Sondajul evidențiază o preocupare mai amplă privind vârsta clasei politice din SUA. Aproximativ 79% dintre respondenți sunt de acord că oficialii aleși la Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Vârsta medie este ridicată: aproximativ 64 de ani în Senat; circa 58 de ani în Camera Reprezentanților. În rândul democraților, tendința de a susține lideri mai tineri este mai accentuată, peste jumătate considerând că liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, este prea în vârstă pentru funcții guvernamentale. Trump, cel mai în vârstă președinte la învestire Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, la vârsta de 78 de ani, devenind cel mai în vârstă președinte american la momentul învestirii. Având în vedere că va împlini 80 de ani, este posibil să depășească recordul deținut anterior de Joe Biden, care și-a încheiat mandatul la 82 de ani. De la revenirea în funcție, Trump a promovat politici într-un ritm intens, inclusiv tarife comerciale extinse și măsuri stricte privind imigrația. Stilul combativ și deciziile controversate influențează percepția Președintele american a adoptat frecvent un ton dur în declarațiile publice, criticând instituții precum Curtea Supremă și adversarii politici. Deciziile privind tarifele comerciale și reacțiile la opoziția politică au contribuit la percepția de leadership imprevizibil. În campania electorală din 2024, tema vârstei liderilor politici a jucat un rol important, Trump beneficiind atunci de criticile legate de starea cognitivă a lui Joe Biden. Scade percepția privind acuitatea mintală Sondajul arată o diminuare a procentului americanilor care îl consideră pe Trump „ager mintal și capabil să facă față provocărilor”. Doar 45% împărtășesc această opinie, în scădere față de 54% într-un sondaj realizat în 2023. Diferențele politice rămân puternice: 81% dintre republicani îl consideră în continuare perspicace; doar 19% dintre democrați împărtășesc această opinie; 36% dintre independenți îl percep drept capabil, procent în scădere semnificativă. Detaliile sondajului Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion reprezentativ de 4.638 de adulți americani. Marja de eroare este de aproximativ două puncte procentuale. Rezultatele confirmă o tendință tot mai vizibilă în spațiul politic american: dezbaterea privind vârsta liderilor devine un factor central în evaluarea performanței și a capacității de guvernare.

Nicușor Dan și Ciucu, politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nicușor Dan și Ciucu, politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere - CURS

Nicușor Dan și Ciprian Ciucu sunt politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere, arată un sondaj CURS. Sondajul a fost efectuat în perioada 12–20 februarie, prin telefon (metoda CATI), și are o marjă de eroare de 3%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte CURS este deținut de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, Diana Tușa, vicepreședinte a acestui partid pe probleme de Justiție.  Nicușor Dan și Ciucu, politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere  Nicușor Dan este evaluat pozitiv de 33% dintre respondenți, în timp ce 63% exprimă o opinie negativă. Ciprian Ciucu adună 29% opinii pozitive, comparativ cu 65% negative, iar Daniel Băluță este apreciat pozitiv de 25%, față de 70% evaluări negative. Sorin Grindeanu are 23% opinii pozitive și 72% negative, Ilie Bolojan 22% pozitive și 74% negative, iar Dominic Fritz este evaluat pozitiv de 19%, în condițiile în care 73% dintre respondenți exprimă o părere negativă. Între Grindeanu și Bolojan este deci o diferență de doar procent - marja de eroare fiind 3%, în sondajul efectuat de o firmă apropiată PSD.  Înceea ce privește intenția de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri în Capitală, scorul ar fi: Partidul Social Democrat - 22% din voturile bucureștenilor, Alianța pentru Unitatea Românilor - 20%. Partidul Național Liberal - 18% 18%, Uniunea Salvați România - 17%.  SENS ar obține 5%, SOS România 5%, Partidul Naționalist Reformarea României (Piedone) 4%, iar Partidul Oamenilor Tineri și REPER 3%.

SUA, amenințare globală, cred mulți germani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Românii, între „suveranitate” și beneficiile UE (sursa: Pexels/aleksandre lomadze)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți români cred că UE limitează suveranitatea țării, dar vor stabilitate

Aproape 39% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, arată datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. În același timp, percepțiile sunt profund ambivalente: o parte semnificativă dintre cei care văd această limitare o asociază, paradoxal, cu beneficii economice. Suveranitate versus nivel de trai: percepții contradictorii Dintre românii care cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, 37,7% consideră totuși că acest lucru contribuie la creșterea nivelului de trai. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Raportat la populația totală, aproximativ 15% dintre români împărtășesc această opinie. Pe de altă parte, circa 22% dintre români cred că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează negativ nivelul de trai, în timp ce 15% sunt de părere că aceasta îl îmbunătățește. Evoluția percepțiilor față de UE Datele colectate în perioada 13–15 ianuarie arată o creștere ușoară a ponderii celor care cred că UE limitează suveranitatea națională: 38,9%, față de 38,1% în septembrie 2025. În paralel, a scăzut procentul celor care nu consideră că UE afectează semnificativ suveranitatea, de la 52,4% la 45,9%. De asemenea, a crescut ponderea celor indeciși sau care nu răspund, până la 15,3%. Cine percepe UE ca limitând suveranitatea României Percepția suveranistă este mai accentuată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat tind să respingă ideea că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. Negociere în interiorul UE, nu ieșire: poziția majoritară În ceea ce privește protejarea intereselor economice, 69,1% dintre respondenți consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene. Totuși, această opțiune este în scădere față de aprilie 2025, când era susținută de peste 80% dintre români. Susținerea ieșirii României din UE a crescut la 11,2%, de la 4,8% în aprilie 2025, în timp ce 11,8% consideră că nu este nevoie de nicio acțiune, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate. Profilul euroscepticismului și al pragmatismului european Ieșirea din Uniunea Europeană este susținută peste medie de bărbați și persoane cu educație primară. În schimb, ideea renegocierii condițiilor în interiorul UE este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de femei, de persoane cu educație superioară, de locuitorii din marile orașe și de angajații la stat. Cum ar fi viața românilor fără Uniunea Europeană Potrivit sondajului, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. Restul respondenților cred că viața ar rămâne la fel sau nu au oferit un răspuns. Niciun electorat relevant al partidelor politice majore nu consideră, în majoritate, că desființarea UE ar aduce o îmbunătățire a calității vieții. INSCOP: Pro-europenism pragmatic, nu identitar Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică aceste rezultate printr-un „paradox structural”: românii acceptă ideea unei pierderi de suveranitate, dar sprijinul pentru UE este unul defensiv și pragmatic, bazat mai degrabă pe teama de pierdere decât pe o loialitate simbolică profundă. Potrivit acestuia, preferința clară pentru renegociere, nu pentru ieșire, indică un „naționalism de negociere”, nu unul de ruptură. UE este asociată majoritar cu securitate și predictibilitate, însă acest sprijin poate fi erodat rapid de discursuri populiste, în lipsa unor beneficii concrete resimțite zilnic. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament Foto: Facebook
Politică

SONDAJ AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament. PNL și USR scad constant

AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, rezultatul AUR, plus SOS și POT, ar fi sub cel al actualei coaliții de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR.  Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Pe de altă parte, PNL și USR scad din iunie 2025, când a fost instaurat guvernmul Bolojan. PSD este staționar, sub 19%. AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament Ce arată sondajul INSCOP:  intenția de vot pentru AUR a ajuns la 40,9%. A crescut cu 2% față de noiembrie 2025, dar este aproape egală cu cea din septembrie 2025, când era de 40,8%. PSD ar fi votat de 18,2% dintre cei chestionați. Este cu 0,7% mai puțin decât în noiembrie, dar cu 0,9% peste iunie 2025. Scorul PSD variază în marja de eroare. PNL a coborât la 13,5%, față de 17,3% în iunie USR este la un scor electoral de 11,7%, față de 13,1% în iunie „Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%. Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare. Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a spus Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Votanții PSD și AUR au mai multă încredere în Justiție decât media națională, sondaj

Aproximativ un sfert dintre români (25,5%) declară că au foarte multă sau destul de multă încredere în Justiție, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Dintre aceștia, 9,5% spun că au foarte multă încredere, iar 16% afirmă că au destul de multă. În schimb, o majoritate covârșitoare, 70,5%, declară că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere în sistemul judiciar, în timp ce 4% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție Datele sondajului arată că votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și cei cu educație primară manifestă un nivel de încredere în Justiție ușor peste media națională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme La polul opus, neîncrederea este mai pronunțată în rândul votanților USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe. Sprijin masiv pentru ideea unei Justiții independente În ciuda nivelului scăzut de încredere, românii susțin covârșitor ideea unui sistem de Justiție independent. Nu mai puțin de 92,3% dintre respondenți consideră că este foarte important sau destul de important ca România să aibă o Justiție independentă, dintre care 73,7% apreciază acest lucru drept foarte important. Doar 3,5% consideră independența Justiției neimportantă sau deloc importantă, iar 4,2% nu știu sau nu răspund. Percepția independenței față de influențele politice Aproape un sfert dintre români (23,7%) cred că sistemul de Justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67,4% sunt de părere că Justiția este vulnerabilă la presiuni politice. Restul respondenților fie nu știu (8,6%), fie nu au răspuns (0,4%). Cei care percep Justiția ca fiind mai independentă decât media sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În schimb, votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat sunt mult mai sceptici în privința independenței sistemului judiciar. Scade încrederea că legea este aplicată egal pentru toți Percepția privind aplicarea egală a legii s-a deteriorat semnificativ față de anul trecut. Doar 16,6% dintre români cred, în ianuarie 2026, că legea este aplicată în foarte mare sau destul de mare măsură pentru toți cetățenii, în scădere de la 19,8% în aprilie 2025. În schimb, 80,2% consideră că legea este aplicată în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc, față de 68,5% în aprilie 2025. Ponderea celor care cred că legea nu este aplicată corect a crescut accelerat, semnalând o erodare a încrederii în funcționarea statului de drept. Diferențe politice și sociale în percepția aplicării legii Românii care cred într-o aplicare mai echitabilă a legii sunt, peste medie, votanții PSD și PNL, precum și tinerii sub 30 de ani. De cealaltă parte, votanții USR și AUR și locuitorii din orașele mici sunt cei mai convinși că legea nu este aplicată egal pentru toți cetățenii. Metodologia sondajului Datele au fost colectate în perioada 12–15 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, neinstituționalizate. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Un paradox al Justiției românești Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază existența unei rupturi structurale între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor. Potrivit acestuia, tocmai grupurile mai educate și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, nu din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. „Justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională. Această discrepanță reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și încrederea în statul român, cu potențialul de a alimenta revoltă, cinism civic sau retragere din participarea democratică”, a declarat Remus Ștefureac.  

Francezii, susținere pentru extrema dreaptă (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere

Un număr tot mai mare de francezi declară că sunt de acord cu ideile promovate de partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Monde. Aproximativ 42% dintre respondenți susțin ideile RN, în creștere cu trei puncte față de anul trecut și cu 13 puncte comparativ cu 2022. Percepția asupra democrației și valorilor partidului Potrivit sondajului, aproape 44% dintre francezi consideră că RN nu reprezintă o amenințare pentru democrație, o scădere de șapte puncte față de anul anterior. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În același timp, 41% dintre respondenți văd formațiunea ca pe un pericol democratic, iar 44% spun că nu sunt de acord cu ideile sale politice. RN, mai puțin perceput ca partid xenofob sau antisemit Datele arată o schimbare semnificativă de percepție: aproximativ 40% dintre francezi consideră că RN nu este un partid xenofob, opinie împărtășită de aproape 60% dintre simpatizanții partidului Les Républicains. De asemenea, 47% dintre respondenți afirmă că RN nu este un partid antisemit. Ascensiune electorală și capacitate de guvernare Rassemblement National se află pe un trend ascendent, reușind să obțină 125 din cele 577 de mandate la alegerile legislative anticipate din 2024. Șapte din zece francezi consideră că partidul este capabil să ajungă la putere, un procent aflat în creștere constantă din 2019. Marine Le Pen și miza alegerilor prezidențiale din 2027 La alegerile prezidențiale din 2022, Marine Le Pen a obținut 41,45% din voturi în turul al doilea, pierzând în fața lui Emmanuel Macron, după ce în 2017 obținuse 33,90%. În prezent, viitoarea sa candidatură este pusă sub semnul întrebării din cauza unui proces în apel, după ce a fost condamnată în primă instanță la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Jordan Bardella, favorit în sondaje Conform sondajului Le Monde, Jordan Bardella, președintele RN și succesorul desemnat al lui Marine Le Pen, este considerat de 49% dintre francezi drept candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile prezidențiale. Prin comparație, doar 18% dintre respondenți o văd pe Marine Le Pen drept favorită în cursa pentru Palatul Élysée. Sondajul a fost realizat online între 1 și 5 ianuarie, pe un eșantion de 1.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național, utilizând metoda cotelor și stratificarea pe regiuni și tipuri de zone urbane.

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Foto: Facebook
Politică

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare, arată un sondaj Avangarde publicat azi. AUR s-a opus constant majorării cheltuielilor de apărare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare “România are nevoie de pace, nu de arme cumpărate pe datorie. Cetățenii nu cer rachete și tancuri, ci drumuri moderne, apă potabilă, canalizare, spitale decente și școli sigure pentru copii. Adevărata siguranță vine din prosperitate și servicii publice, nu din facturi de miliarde pentru echipamente militare“, perora Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR, în septembrie 2025. Însă majoritatea cetățenilor români au o opinie diferită, potrivit sondajului Avangarde.  Ideea unei înarmări rapide a României pentru consolidarea capacităţii de apărare este susţinută de 71% dintre români, în timp ce 22% se opun, iar 7% nu au o opinie. Şi aici se remarcă un contrast urban–rural: 75% susţin înarmarea în mediul urban, faţă de 60% în mediul rural. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27–30 decembrie 2025, pe un eşantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani şi peste), populaţie neinstituţionalizată. Marja maximă de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.  

Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră