sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

189 articole
Politică

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile

Nu mai puțin de 83% dintre alegătorii AUR și 71% dintre cei ai PSD consideră că „statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Între alegătorii USR și PNL, 50% și respectiv 56% sunt de acord cu această afirmație.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Guvernarea Bolojan putea continua reformele, chiar și „nepopulare”, majoritatea populației era de acord Din totalul eșantionului, 46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. Un procent de 4.6% nu știu sau nu răspund. Cu toate acestea, reformele par să aibă o susținere puternică: 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord cu afirmația „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Circa 95% din electoratul USR și 85% din cel al PNL susțin continuarea reformelor, chiar dacă sunt nepopulare. Circa o treime din pesediști și auriști nu susțin reformele „nepopulare”.  Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă, iar 3.2% nu știu sau nu răspund. Un procent de 87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.

Premierul Ilie Bolojan avea susținere pentru reformele nepopulare Foto: Inquam/ Octav Ganea
Majoritatea vrea salarii și pensii mai mari, plus zdrobirea corupției Foto: DNA
Politică

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare

Aproape jumătate dintre cetățenii români consideră că „creșterea salariilor și pensiilor” trebuie să fie principala prioritate a în următoarele șase luni, arată un sondaj INSCOP. Măsira este puternic susținută de alegătorii PSD (70% indică această măsură drept principala prioritate) și de cei ai AUR - 62%. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Ștefureac vede o Românie ruptă în două Însă 33,7% dintre cei chestionați spun că reducerea taxelor trebuie să fie prioritatea, 26,1% indică atragerea fondurilor europene, iar 25,8% prioritizează „reducerea cheltuielilor statului”.  Doar 16,4% spun că prioritatea următoarelor șase luni trebuie să fie stabilitatea politică și un acord între partide. Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% dintre cei chestionați spun „corupția”. Doar 14,9% indică „lipsa locurilor de muncă bine plătite”.  „Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, comenetează pe Facebook directorul INSCOP, Remus Ștefureac.    Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.    Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.    

Fanii lui Simion speră să ajungă la putere prin alegeri anticipate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Bolojan a dus în spate PNL-ul până a ajuns deasupra PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

SONDAJ Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat

Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat, arată datele unui sondaj MMT publicat de sociologul Mircea Comșa pe blogul său „Doar un grafic să-ți mai spun”. „În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025”, scrie Comșa. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Totuși, el arată că 19,1% dintre foști alegători ai actualului președinte  fie nu ar mai vota, fie nu știu azi cu cine ar vota. Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat Întrebarea 2 a sondajului a fost: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul Turului 2 din 2025, cu cine ați vota?“ Ce arată sondajul, potrivit lui Comșa: Electoratul lui GS și-ar menține votul într-o proporție mai mare decât cel al lui ND (92,3% față de 75,6%). Transferul direct de voturi este asimetric: proporția votanților lui ND care ar trece azi la contracandidat este de aproximativ 10 ori mai mare decât proporția votanților lui GS care ar face aceeași mișcare (4,1% vs 0,4%). Aproape 1 din 5 foști votanți ai lui ND (19,1%) fie nu ar mai vota, fie nu știe azi cu cine ar vota. În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025. Rolul nedecișilor (NȘ/NR) în influențarea rezultatului este limitat: alocarea lor înapoi către candidatul inițial (avantajându-l net pe ND) mută rezultatul cu sub un punct procentual (0,9%), iar o distribuire echilibrată lasă rezultatul nemodificat. Datele nu spun că popularitatea lui ND a scăzut — spun că regretul de vot este asimetric între cele două tabere, ceea ce e și firesc, dat fiind faptul că doar ND a jucat rolul de președinte. Datele provin dintr-un sondaj MMT, realizat prin metoda CATI, cu 2.000 de respondeți.  „Concluzia principală este contraintuitivă pentru mulți dintre cei foarte activi online: DA, Nicușor Dan ar câștiga probabil și azi turul 2. Mai strâns dar ar câștiga. Datele sunt foarte interesante: • aproximativ trei sferturi dintre votanții lui Nicușor Dan spun că ar vota din nou la fel; • electoratul lui George Simion pare mai compact și mai fidel; • există totuși o erodare în electoratul lui Nicușor Dan; • doar o parte dintre foștii săi alegători migrează efectiv spre George Simion; mulți alții devin indeciși, dezamăgiți sau spun că nu ar mai vota; • chiar și în aceste condiții, în scenariile simulate de Mircea Comșa, Nicușor Dan rămâne ușor în față, cu un avantaj de ordinul câtorva procente”, comentează și sociologul Cătălin Stoica.   

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R.Moldova Foto: Inquam/Liviu Chirică
Politică

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova: 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP publicat azi. 21,4% ar spune NU, 3,2% nu ar merge la vot, 2,1% sunt nehotărâți.  Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova Datele sondajului arată că alegătorii AUR sunt cei mai ostili reunificării: 26% dintre aceștia se opun, 69% sunt pentru. Doar 12% din alegătorii USR spun NU unirii, 20% din alegătorii PSD și 22% din cei ai PNL.  Alegătorii AUR sunt de acord și cu teza Moscovei, că „locuitorii din Rep. Moldova sunt un popor separat, cu o limbǎ diferitǎ de a noastrǎ şi cu propria lor soartǎ”. Circa 30% din alegătorii AUR sunt de acord că locuitorii dintre Prut și Nistru sunt un popor separat, 67% apreciază că sunt români. Și în rândul alegătorilor PSD, un procent foartre mare, de 28%, cred că în R. Moldova trăiește un popor separat, doar 9% din peneliști și 11% din useriști acceptând această teză rusească.  Pe întregul eșantion chestionat, 70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund. Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Sorin Grindeanu este la 11%, iat în Bolojan de 30%, afirmă prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu într-un comentariu la o postare pe Facebook. El a a spus că aceste date provin de la un sondaj pe care cei care l-au făcut nu au vrut să-l publice. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% „Am văzut un sondaj, cei care l-au făcut nu l-au publicat din pacate. Bolojan este la 30%, Grindeanu la 11%. Bolojan e depășit doar de Simion si acel Georgescu.   PSD a ajuns sub PNL. AUR scade mult si USR creste.   Ce dau ei este praf in ochi”, a scris Ciucu, care și-a exprimat astfel neîncrederea în sondajul publicat, azi, de CURS. Acest institut este controlat de soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte a acestui partid.    Ieri, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a scris, referindu-se, probabil, la o cădere a PSD după inițierea demersului de răsturnare a guvernului Bolojan: „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României.   Unde dai, si unde crapă”.    Un sondaj CURS publicat azi arată o susținere neobișnuit de mare pentru premierul Bolojan: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan. 

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Foto: Facebook
Politică

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan - sondaj

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan, arată un sondaj efectuat la comanda Digi 24 de către Agenția de Rating Politic. Întrebați pe cine ar dori premier, o majoritate relativă îl indică pe George Simion. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, despre situaţia din coaliţia de guvernare, că în loc să fim într-o paradigmă în care liderii politici încearcă să colaboreze, ne-am întors la lupta veche, stânga-dreapta, el arătând că vede foarte mult resentiment şi dintr-o parte şi din alta şi încearcă să-şi păstreze rolul de mediator. Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Care sunt răspunsurile la întrebarea „De partea cui ar trebui să fie Nicușor Dan în conflictul Grindeanu-PSD vs. Bolojan-PNL-USR?”: Ar trebui să rămână neutru - 42,2%; Nu știu - 20,9%; Ilie Bolojan - 13,1%; Nu urmăresc știrile - 11%; PSD - 5,5%; Sorin Grindeanu - 4,2%; PNL - 1,7% și USR - 1,4%. Care sunt răspunsurile la întrebarea „Cine ați vrea sa conducă Guvernul în continuare?”: Nu știu - 26,2%; George Simion - 20,9%; Ilie Bolojan - 16,2%; Un tehnocrat - 14,7%; Nu urmăresc politica - 8,4%; Alte variante - 5,4%; Sorin Grindeanu - 4,7%; Călin Georgescu - 2,5%; Victor Ponta - 0,8%; Petrișor Peiu - 0,2%. Sondajul Agenției de Rating Politic, la comanda Digi24, cuprinde 1187 de interviuri, realizate între 1 și 10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de plus minus 2,8%. Însă Digi nu precizează când a fost făcut sondajul și cum s-au făcut interviurile. 

Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran Foto: X Centcom
Politică

Sondaj: alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran

Alegătorii USR sunt cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran, în timp ce electoratul PNL este cel mai optimist, arată un sondaj INSCOP publicat azi. INSCOP a întrebat: „În opinia dumneavoastră, Statele Unite ale Americii și Israelul vor avea succes sau nu vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului?”. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran La această întrebare, 46.7% dintre respondenți cred că Statele Unite ale Americii și Israel vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului, pe când 35.4% sunt de părerea contrarie. 17.8% nu știu sau nu răspund. Însă, în ceea ce privește alegătorii USR, 44% nu cred în succesul operațiunii, iar 44% sunt optimiști. Alegătorii PNL sunt cei mai încrezători: 56% cred în succesul americano-israelian, față de 49% dintre auriști și 46% dintre pesediști. Pesimiștii: 31% din auriști, 33% din alegătorii PNL, 37% din cei ai PNL.  În ceea ce privește efectele economice ale războiului din Iran, 7.2% dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, precum creșterea prețurilor la combustibili, vor dispărea rapid odată cu încheierea conflictului. 30.9% cred că efectele vor dispărea, dar treptat, în timp ce 56.1% sunt de părere că acestea vor persista o perioadă îndelungată. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.8%. Votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că efectele economice ale războiului vor dispărea, dar treptat. Sunt de părere că efectele economice ale războiului vor persista o perioadă îndelungată într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, bărbații, angajații din sectorul privat.

Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade Foto: USR
Politică

Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade

Un sondaj INSCOP publicat azi arată că USR și PNL au cel mai bun scor electoral din ultimele șase luni. PSD crește aproape constant, ajungând la o intenție de vot de 20,1%, față de 13,7% în iunie 2025. AUR scade, dar ușor, ajungând la o intenție de vot de 37%. În ianuarie 2026, partidul lui Simion strângea o intenție de vot de 40,9%, un varf.  Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Alte partide nu ating pragul de 5%. POT este la o intenție de vot de 3,6%, iar SOS România la 2,8%.  Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar eroarea este de 3%.  „AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%), pierzând față de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În același timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu față de alte măsurători, și anume creșterea semnificativă a diferențelor între intenția de vot a respondenților care aleg un partid, respectiv a respondenților care aleg un partid și declară că ar veni sigur la vot (votanții mobilizați). De exemplu, în cazul PSD este o diferență de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) și votanții mobilizați ai PSD (16,6%). Spre comparație, PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD și UDMR au alegători mai puțin mobilizați în acest moment”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac. 

Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada Foto: captură Antena 3
Politică

Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta

Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta: intenția de vot pentru USR este egală cu cea a PSD, PNL fiind pe locul patru, dar în marja de eroare. De departe, partidul cu cea mai mare intenție de vot este AUR. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial Palada are două condamnări penale, una pentru lovire, alta pentru că a refuzat să i se măsoare alcoolul din sânge.  Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada În ceea ce privește gradul de încredere în liderii politici, soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, secretar general al PSD, este pe ultimul loc alături de Dan Motreanu (PNL), cu o cotă de 3%. Însă Palada nu a arătat ce întrebare a fost adresată alegătorilor și nici care este notorietatea liderilor politici - ce procent din cei chestionați nu au auzit de unul sau altul dintre cei măsurați în sondajul Sociopol.  Potrivit sondajului Sociopol, realizat în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, intenția de vot pentru AUR era de 36%. Pe locul al doilea în intenția de vot se află, la egalitate, PSD și USR, fiecare cu câte 18%. PNL este cotat la 16%, iar UDMR se situează la 4%. Circa 30% dintre cei chestionați au încredere în George Simion, pe locul doi este Diana Șoșoacă, președintele SOS România, cu aproximativ 21%, iar pe trei - Nicușor Dan, cu 19%. Sorin Grindeanu și Olguța Vasilescu au o cotă de încredere de 18%, iar Ilie Bolojan este la 17%. Circa 13% dintre cei chestionați au încredere în primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, iar 10% în Cătălin Predoiu.  Urmează o serie de lideri politici cu încrederea ușor sub 10%:   • Vicepreședintele AUR, Petrișor Peiu: 9% • Președintele USR, Dominic Fritz: 9% • Vicepreședintele PSD, Daniel Băluță: 8% • Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu: 8% • Președintele POT, Ana Maria Gavrilă: 8%   Sondajul Sociopol a fost realizat în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.008 persoane. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI). Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de ±3,2%.  

Canadienii susțin aderarea la UE (sursa: Pexels/Ali Kazal)
Internațional

Canadienii ar vrea să facă parte din UE, potrivit unui sondaj

Un număr tot mai mare de cetățeni din Canada consideră că aderarea țării la Uniunea Europeană este o opțiune viabilă, pe fondul tensiunilor generate de politica externă a președintelui american Donald Trump. Canadienii susțin aderarea la UE Potrivit unui sondaj realizat de Spark Advocacy pe un eșantion de 4.000 de persoane, 25% dintre respondenți consideră aderarea „o idee bună”, iar 58% spun că aceasta „merită cel puțin explorată”. Citește și: Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este inconștient de la începutul războiului - The Times Doar 17% dintre participanți văd o eventuală integrare europeană ca fiind „o idee proastă”. Sprijin politic larg, dar rezerve în rândul conservatorilor Datele sondajului arată că ideea apropierii de UE este susținută de majorități din aproape toate spectrele politice, inclusiv liberali, conservatori, social-democrați și naționaliști din Quebec. Totuși, cea mai mare opoziție vine din zona conservatoare, unde 33% dintre respondenți consideră aderarea o idee proastă. Cu toate acestea, chiar și în rândul alegătorilor conservatori, 17% susțin că ar fi o idee bună, iar 50% cred că merită analizată. Brexit, perceput ca o greșeală majoră Percepția asupra relației cu Europa este influențată și de experiența Brexit, considerată de 64% dintre respondenți drept „o greșeală”.  Bruce Anderson, director de strategie la Spark Advocacy, a explicat că această tendință prin contextul geopolitic actual: „ostilitatea constantă a lui Trump faţă de NATO a contribuit la alimentarea dorinţei canadienilor pentru un viitor în care alegerile administraţiei SUA au un impact mai mic”. Anderson a adaugat: „Canadienii îşi văd ţara ca fiind mai bine poziţionată, având acces la vânzarea produselor noastre pe pieţele globale şi cred că suntem mai capabili să abordăm ameninţările la securitate şi problemele globale, cum ar fi schimbările climatice, atunci când lucrăm cu alte ţări”.

Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan

Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan: potrivit datelor care ar fi fost culese de acest institut, 80% din repondenți s-au declarat nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de Executivul condus de premierul PNL. Citește și: Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală O întrebare neobișnuită într-un sondaj a fost: „Ţinând cont de aşteptările pe care le aveaţi înainte de ianuarie 2025, sunteţi mai degrabă dezamăgit de modul în care gestionează actualul Guvern ţara sau mai degrabă mulţumit?”. Întrebarea pare că sugerează o comparație între guvernarea Ciolacu și Bolojan.  Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Sondajul indică o intenție de vot de 22% pentru PSD. Recent, INSCOP a arătat că intenția de vot pentru PSD este puțin peste 19%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ar obţine 35% din voturi, Partidul Social Democrat (PSD) - 22%, Partidul Naţional Liberal (PNL) - 14%, iar Uniunea Salvaţi România (USR) - 11%, arată Avangarde.  La întrebarea "Cât de mulţumit sunteţi de modul în care gestionează România Guvernul condus de Ilie Bolojan?", 43% din repondenţi s-au declarat total nemulţumiţi, 37% mai degrabă nemulţumiţi, 17% mai degrabă mulţumiţi şi 1% foarte mulţumiţi, în timp ce 2% nu au ştiut sau nu au răspuns.La întrebarea "Ţinând cont de aşteptările pe care le aveaţi înainte de ianuarie 2025, sunteţi mai degrabă dezamăgit de modul în care gestionează actualul Guvern ţara sau mai degrabă mulţumit?", 48% dintre cei intervievaţi s-au arătat mai degrabă dezamăgiţi, 14% mai degrabă mulţumiţi, 36% spun că nu aveau aşteptări, iar 2% nu au răspuns. Potrivit Avangarde, 49% dintre repondenţi au spus că nu sunt deloc mulţumiţi de activitatea prim-ministrului Ilie Bolojan, 24% s-au declarat mai degrabă nemulţumiţi - deci circa 73% sunt într-o măsură mai mare sau mai mică nemulțumiți de premier - 20% mai degrabă mulţumiţi, iar 1% foarte mulţumiţi, în timp ce 5% nu au ştiut sau nu au răspuns.Întrebaţi dacă direcţia în care se îndreaptă România este una bună sau una greşită, 79% din repondenţi au răspuns că direcţia este greşită, 18% consideră că direcţia e bună, iar 3% au preferat să nu se pronunţe.Sondajul a fost realizat în perioada 10-17 martie 2026 pe un eşantion de 1000 de subiecţi, prin metoda CATI (telefonic), iar eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3%.

Putin, perceput tot mai slab în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale SUA

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră