vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

160 articole
Politică

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare, arată un sondaj Avangarde publicat azi. AUR s-a opus constant majorării cheltuielilor de apărare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare “România are nevoie de pace, nu de arme cumpărate pe datorie. Cetățenii nu cer rachete și tancuri, ci drumuri moderne, apă potabilă, canalizare, spitale decente și școli sigure pentru copii. Adevărata siguranță vine din prosperitate și servicii publice, nu din facturi de miliarde pentru echipamente militare“, perora Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR, în septembrie 2025. Însă majoritatea cetățenilor români au o opinie diferită, potrivit sondajului Avangarde.  Ideea unei înarmări rapide a României pentru consolidarea capacităţii de apărare este susţinută de 71% dintre români, în timp ce 22% se opun, iar 7% nu au o opinie. Şi aici se remarcă un contrast urban–rural: 75% susţin înarmarea în mediul urban, faţă de 60% în mediul rural. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27–30 decembrie 2025, pe un eşantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani şi peste), populaţie neinstituţionalizată. Marja maximă de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.  

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Foto: Facebook
Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Sprijinul sârbilor pentru aderarea la UE, în scădere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Serbia se îndepărtează de Uniunea Europeană: doar 35,8% dintre sârbi mai vor aderarea

Sprijinul populației Serbiei pentru aderarea țării la Uniunea Europeană este în declin. La patru ani de la deschiderea negocierilor de aderare, doar puțin peste o treime dintre cetățeni ar susține intrarea Serbiei în UE, potrivit unui sondaj. Doar 35,8% ar vota pentru aderare Conform sondajului realizat de portalul Suvremena politika: Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție 35,8% dintre sârbi ar vota pentru aderarea la UE aproximativ 33% ar vota împotrivă 22,4% sunt indeciși Sprijinul pentru integrarea europeană este mai ridicat în rândul electoratului tânăr. Prăbușire accentuată față de ultimii 15 ani Datele arată o scădere semnificativă față de anii anteriori. În urmă cu 15 ani: aproape 70% dintre sârbi susțineau aderarea la UE procentul a rămas peste 50% timp de mai mulți ani În august 2022 sprijinul era de 57%, iar în decembrie 2022 a scăzut la 43%. Tinerii sprijină mai mult UE, vârstnicii sunt reticenți Sondajul, realizat în perioada 3–11 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, arată diferențe clare între generații: cea mai mică opoziție față de aderare (18,7%) se înregistrează la grupa de vârstă 18–29 de ani în rândul persoanelor peste 70 de ani, doar 20% susțin aderarea Serbiei la Uniunea Europeană

Rușii cred că pacea vine în 2026 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul testează reacția rușilor la pace: majoritatea speră ca războiul din Ucraina să se încheie

Majoritatea rușilor cred că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în 2026, potrivit unui nou sondaj realizat de institutul de stat VTsIOM. Rezultatele sunt interpretate de analiști drept un posibil test al reacției opiniei publice la perspectiva unui acord de pace, în contextul intensificării demersurilor diplomatice. 70% dintre respondenți sunt optimiști pentru 2026 Adjunctul șefului VTsIOM, Mihail Mamonov, a declarat că 70% dintre cei 1.600 de respondenți consideră anul 2026 mai „de succes” decât anul actual. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Pentru 55% dintre aceștia, optimismul este legat direct de o posibilă încheiere a conflictului din Ucraina. Potrivit lui Mamonov, „principalul motiv de optimism este posibila încheiere a operațiunii militare speciale și realizarea obiectivelor propuse, în acord cu interesele naționale prezentate de președinte”. Sprijin pentru pace și consolidarea societății în jurul Kremlinului În sondajele precedente de la final de an, VTsIOM a evidențiat coeziunea societății ruse în jurul președintelui Vladimir Putin și al obiectivelor sale militare în Ucraina. Până acum însă, nu au fost oferite cifre concrete privind procentul celor care se așteaptă la încheierea războiului. Sondaje ale institutului independent Levada arată că aproximativ două treimi dintre ruși susțin convorbirile de pace – cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului. Factorii care alimentează așteptările privind un acord de pace Mihail Mamonov a menționat mai mulți factori care alimentează percepția că ar putea fi posibil un acord de pace: ofensiva rusă în Ucraina ezitările SUA privind finanțarea Kievului dificultatea Uniunii Europene de a înlocui sprijinul american, financiar și militar După încheierea ostilităților, principalele priorități percepute de respondenți sunt reintegrarea veteranilor și reconstrucția regiunilor distruse, atât din zonele ucrainene controlate de Rusia, cât și din regiunile rusești de frontieră. Kremlinul analizează propunerile americane Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin a fost informat despre contactele „oficiale” cu emisarii lui Donald Trump referitoare la propuneri americane pentru un posibil acord de pace. Moscova urmează să își formuleze poziția. În ultimele săptămâni, Putin a reiterat condițiile sale pentru un acord: cedarea de către Ucraina a aproximativ 5.000 km² din Donbas renunțarea oficială la obiectivul aderării la NATO Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat pe 22 decembrie că discuțiile purtate cu Statele Unite și state europene privind încheierea războiului sunt „foarte aproape de un rezultat real”.

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder

Bucureștenii sunt sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder, arată un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP). La întrebarea „În ce măsură credeți că investigația Recorder despre justiția din România va produce o schimbare în bine în statul român?”, peste 44% și-au arătat scepticismul. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Circa 11,1% sunt convinși în foarte mare măsură că va urma o schimbare în bine după această anchetă, iar 15,8% sunt convinși în mare măsură.  Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Sondajul ARP mai arată și intenția de vot în București: USR - 22,8% PSD - 21,8% AUR - 20,7% PNL - 16% SENS - 7,4% Alte partide nu ar trece pragul electoral, în București.  „Suntem în fața unui «conflict politic înghețat» până la noi alegeri. Alegerile de la București n-au rezolvat sau mișcat mult dpdv politic. Astfel, situația politică post-electorală este încărcată de pesimism și e dominată de temele corupției și cea a nivelului de trai. Votul politic pentru partide rămâne fragmentat în București, la fel ca în 2024 la parlamentare. Se confirmă noua axă politică, bazată pe opinia față de apartenența la UE. Semnalizăm acum și o zonă gri care apare în opinia față de UE”, a explicat Cristian Andrei, fondator al Agenției de Rating Politic, consultant politic. 

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă Foto: Inquam/Saul Pop
Politică

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert, pe Drulă - sondaj ARP

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă, arată un sondaj ARP, Agenția de Rating Politic, efectuat în perioada 12-18 decembrie, în București. Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă Potrivit sondajului ARP, 45,2% dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan, în 2024, pentru funcția de primar al Capitalei, acum au pus ștampila pe Ciprian Ciucu (PNL). Doar 25,6% l-au preferat pe candidatul USR, Cătălin Drulă, iar 7,4% pe Ana Maria Ciceală.  Sondajul ARP mai arată că peste 33% dintre bucureștenii care au votat în 2024 cu Gabriela Firea au preferat-o acum pe Anca Alexandrescu și doar 26,5% pe candidatul PSD Daniel Băluță.  Datele colectate de ARP mai arată că cea mai mare problemă pentru bucureșteni este corupția. La întrebarea „Care a fost problema din București care a contat cel mai mult pentru dumneavoastră personal la aceste alegeri?”, peste 24,9% identifică problema corupției din primărie, doar 15,5% traficul și 7,9% termoficarea.  La întrebarea „Care este cea mai importantă problemă a României în acest moment?”, peste 34% spun „corupția”. Nivelul de trai este problema principală pentru 20% dintre locuitorii Capitalei, iar 17,2% sunt preocupați de inflație și creșterile de prețuri. 

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu - sondaj CURS, apropiat PSD

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu, față de octombrie, arată un sondaj CURS, institut controlat de soțul unei deputate, vicepreședinte PSD. Sondajul mai artă că artidul lui Grindeanu a scăzut cu două procente. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa.  Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din 7 decembrie pentru funcția de primar al Capitalei.  PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Sondajul CURS a fost efectuat în perioada 10–19 decembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților și are o marjă de eroare de 3%. Potrivit acestui sondaj, intenția de vot era, la mijloc de decembrie:  AUR, 35%, la fel ca în octombrie PSD - 22%, față de 24% PNL - 19%, față de 15% USR- 9%, față de 10% în octombrie (12% în septembrie) UDMR și SOS sunt la o intenție de vot de 5%, față de 4% în octomnbrie Pe de altă parte, sondajul CURS arată că de cea mai mare încredere se bucură Călin Georgescu (40%), George Simion (37%) și Nicușor Dan (35%). Pe locul IV este Ciprian Ciucu (27%), dar 22% dintre cei chestionați nu stiu cine este.  Cota cea mai ridicată de neîncredere o înregistrează Diana Șoșoacă - 80%.  

Estimarea votului din București - trei variante (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

ESTIMARE Trei variante de procentaje la vot pentru Alexandrescu, Băluță, Ciucu și Drulă

Bucureștiul rămâne cel mai imprevizibil teren electoral din România, iar votul de astăzi pentru funcția de primar general se desfășoară într-un climat fragmentat, dominat de o competiție strânsă între patru candidați și de un electorat obosit, dar sensibil la schimbare. O analiză asupra rezultatelor din 2016, 2020 și 2024 permite conturarea unui scenariu plauzibil cu privire la felul în care se poate reconfigura preferința electorală a bucureștenilor. Evoluția electorală: trei cicluri politice diferite Alegerile din 2016 au marcat o victorie categorică pentru Gabriela Firea, candidată PSD, într-un context în care electoratul anti-PSD nu era încă polarizat în jurul unui contracandidat unic. Fragmentarea votului de dreapta a permis atunci o diferență confortabilă pentru PSD. Deși este mai puțin relevant ce procentaj a obținut fiecare actor minor, concluzia a fost limpede: în lipsa unui candidat unic anti-sistem, Bucureștiul tinde să favorizeze candidatul cu cel mai solid nucleu politic. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Scrutinul din 2020 a schimbat complet paradigma. Nicușor Dan, susținut atunci de o alianță PNL–USR, a reușit să treacă în fața Gabrielei Firea cu 42,81%, în timp ce Firea a obținut 37,97%. Diferența, deși semnificativă, a rezultat în primul rând din mobilizarea electoratului tânăr urban și din capacitatea taberei reformiste de a evita fragmentarea. Prezența a fost redusă, aproximativ 36,7%, ceea ce sugerează că victoria a depins decisiv de segmentul socio-demografic cel mai activ pe rețelele sociale și cel mai motivat să sancționeze administrația PSD. Alegerile din 2024 au adâncit însă impredictibilitatea scenei politice, marcate de ascensiunea AUR și de erodarea capitalului electoral al partidelor tradiționale. Volatilitate electorală crescută în ultimul an Sondajele realizate în ultimele șase luni au arătat o volatilitate crescută, cu diferențe infime între primii patru candidați în diferite momente ale campaniei. Măsurătorile AtlasIntel, de exemplu, indicau în noiembrie 2024 un grup compact de candidați situați între 17% și 19%, un semnal clar că Bucureștiul nu mai are un pol dominant de putere politică. În prezent, competiția este și mai strânsă. Datele celui mai recent sondaj AtlasIntel arată o diferență de numai 0,1 puncte procentuale între primele două poziții: Anca Alexandrescu (AUR) – 24%, Daniel Băluță (PSD) – 23,9%, urmați de Ciprian Ciucu (PNL) cu 20,2% și Cătălin Drulă (USR) cu 15,3%. În paralel, candidata SENS, Anca Ciceală, a urcat la 10%, deși dispune de bugetul de campanie cel mai redus dintre cei clasați în top 5. Factorii care pot influența votul de azi 1. Prezența la vot În București, diferențele electorale s-au decis adesea prin mobilizare, nu doar prin preferințe constante. O prezență redusă favorizează candidații cu baze electorale disciplinate – tradițional PSD, dar în ultima perioadă și AUR. Dacă prezența va depăși pragul de 40%, istoric favorabil dreptei urbane, dinamica s-ar putea schimba în favoarea PNL sau USR. Totuși, datele actuale indică o fragmentare a publicului reformist, ceea ce ar putea reduce impactul mobilizării. 2. Fragmentarea electoratului anti-PSD/anti-AUR O situație relevantă pentru prognoză este felul în care se împarte electoratul urban educat, tradițional opus PSD și mai nou, în parte, AUR. Spre deosebire de 2020, acesta nu mai converge în jurul unui singur candidat. PNL mizează pe Ciprian Ciucu, cu un bazin electoral stabil, dar insuficient pentru o victorie fără migrarea unei părți a voturilor de la USR. USR, cu Cătălin Drulă, se confruntă cu o stagnare vizibilă, scorul din ultimele două sondaje fiind aproape identic. Această divizare poate crea un culoar pentru primii doi clasați – cei susținuți de PSD, respectiv AUR. 3. Efectul sondajelor și al percepției de finală în doi Sondajele care indică o competiție strânsă la vârf între Alexandrescu și Băluță pot genera un vot util, fenomen frecvent în București. Alegătorii care resping AUR pot vota pragmatic candidatul PSD, în timp ce electoratul anti-PSD ar putea migra spre Alexandrescu dacă percepe că aceasta are cele mai mari șanse de victorie. Celelalte trei candidaturi depind, astfel, de capacitatea de a evita acest „efect de sifonare”. Prognoză: trei scenarii plauzibile pentru seara votului Pe baza tendințelor istorice, a rezultatelor anterioare și a distribuției actuale din sondaje, pot fi conturate trei scenarii majore. Scenariul 1 – Victoria unui candidat cu bazin disciplinat (probabilitate ridicată) În acest scenariu, diferența infimă dintre AUR și PSD se menține până la închiderea urnelor, iar rezultatul final este decis de mobilizarea în cartierele cu prezență tradițional ridicată. AUR ar putea câștiga dacă reușește să activeze electoratul frustrat de administrațiile anterioare, mai ales în zonele periferice ale Capitalei. PSD, prin Daniel Băluță, mizează pe o rețea locală solidă și pe efectul de vot util generat de teama de extremism. Acest scenariu reproduce logica alegerilor din 2016 – câștigă cine își aduce electoratul la vot. Scenariul 2 – Recuperare spectaculoasă a PNL (probabilitate medie) Pentru Ciprian Ciucu, premisele unei recuperări există: notorietate în creștere; performanțe administrative în Sectorul 6; posibilă migrare a votanților USR dezamăgiți. Totuși, pentru a depăși 22–23% și a intra în competiția reală cu primii doi candidați, PNL ar avea nevoie de o mobilizare masivă în rândul electoratului urban activ, similară cu cea din 2020 – fenomen care nu s-a manifestat încă. Scenariul 3 – Surpriza USR sau creșterea candidatului SENS (probabilitate scăzută, dar posibilă) Cătălin Drulă pornește cu un bazin constant, dar insuficient, în jur de 15%. Candidata SENS, Anca Ciceală, are în mod surprinzător 10%, un scor rar pentru un partid mic. Totuși, diferențele mari față de primii competitori fac improbabilă o răsturnare. Dar, în cazul unei prezențe foarte scăzute, scorurile lor ar putea fi influențate semnificativ, afectând ordinea finală fără a modifica vârful clasamentului. O finală în doi, dar cu un electorat imprevizibil Prognoza pentru votul de azi în București indică o competiție extrem de strânsă între Anca Alexandrescu (AUR) și Daniel Băluță (PSD), cu posibilitatea ca PNL să se apropie periculos de mult de primii doi în cazul unei mobilizări peste așteptări. Scrutinul este definit de trei factori-cheie: fragmentarea dreptei urbane, care limitează șansele unei victorii reformiste ca în 2020. bazine electorale disciplinate pentru PSD și AUR, greu de combătut fără alianțe. un electorat bucureștean volatil, predispus la vot strategic în ultimele ore ale campaniei.  

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Foto: The White House
Internațional

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA

Un sondaj al Fundației Reagan arată că în rândul americanilor a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv între ceea ce sondajul definește drept „republicani MAGA”, adică suporterii fermi ai președintelui Donald Trump. Sondajul arată că există o majoritoare zdrobitoare care vrea ca SUA să rămână în NATO și dorește respectarea articolului V din tratatul acestei alianțe. În plus, majoritatea susține înarmarea Ucrainei - care este privită ca un aliat - și vrea ca Kievul să câștige în fața Rusiei. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit datelor culese de Fundația Reagan, sprijinul pentru NATO a atins un vârf, iar susținerea electoratului republican MAGA pentru această alianță a crescut cu 12% din iunie până acum. 44% dintre americani vor ca țara lor să fie capabilă să poarte două războiae separate, cu Rusia și China, concomitent. Față de noiembrie 2024, susținerea a crescut cu 3%.  Sondajul a fost publicat la 4 decembrie.  Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Ce arată sondajul Fundației Reagan: 68% din americani au o atitudine favorabilă NATO (față de 62% în iunie 2025). Favorabilitatea a crescut în rândul republicanilor, mai ales al susținătorilor lui Trump.  76% dintre cei chestionați susțin articolul V, creștere de 5% față de iunie.  34% dintre americani susțin retragerea din NATO, 59% se opun. Republicanii sunt împărțiți - 46% se opun retragerii, 45% o susțin. În rândul MAGA, doar 43% se opun retragerii, dar este o creștere de 10% față de iunie. 49% din alegătorii MAGA vor retragerea din NATO. Însă sondajul arată că opoziția față de retragerea din NATO crește odată cu informațiile despre noile angajamente privind cheltuielile pentru apărare, ridicate la 5% din PIB.  62% dintre americani vor ca Ucraina să câștige războiul, 11% preferă Rusia 64% dintre cei chestionați vor ca SUA să continue să trimită arme Ucrainei - este nivelul maxim de susținere din iunie 2023. 62% dintre republicanii MAGA susțin sprijinirea Ucrainei, creștere de 20% față de noiembrie 2024.  45% dintre cei chestionați susțin ca Ucraina să fie sprijinită până își recuperează toate teritoriile, 23% cred că ar trebui să cedeze teritorii în schimbul unei păci, cu garanții de securitate din partea Vestului. Republicanii sunt divizați la acest capitol: 34% sunt pentru susținere totală a Ucrainei, 31% ar recomanda cedări teritoriale contra unei păci cu garanții de securitate și 27% ar merge pe varianta „Instituirea unui armistițiu temporar de-a lungul liniilor frontului actuale, fără recunoașterea oficială a controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate”.  Aproape toate solicitările Ucrainei, inclusiv furnizarea de rachete Tomahawk sau „Oferirea Ucrainei a unui angajament de apărare colectivă, care să oblige SUA și aliații europeni să răspundă cu forța în cazul în care Ucraina va fi atacată din nou, similar angajamentului SUA față de membrii NATO” au un sprijin de peste 65% în rândul amnericanilor Circa 70% dintre cei chestionați nu cred că Rusia va respecta un acord de pace cu Ucraina.   

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale (sursa: Facebook/Anca Alexandrescu)
Politică

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale

Al treilea sondaj AtlasIntel al campaniei pentru București, comandat de Hotnews, o plasează pentru prima dată pe Anca Alexandrescu pe primul loc, cu 24%. Alexandrescu, rocadă cu Băluță Candidata susținută de AUR îl depășește cu doar 0,1% pe Daniel Băluță, care obține 23,9%. Practic, cei doi și-au inversat pozițiile față de sondajul din 1 decembrie, când Băluță era în față tot cu 0,1%. Citește și: De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR Pe locul al treilea se află Ciprian Ciucu (PNL), cu 20,2%, la mai puțin de 4 puncte procentuale de primii doi. Ciucu este în ușoară scădere față de sondajul precedent, de la 21,7%. Cătălin Drulă (USR) ocupă locul patru, cu 15,3%, un rezultat similar cu cel anterior (15,5%). Ciceală a ajuns la 10% În primul sondaj, din 17 noiembrie, toți cei patru candidați de top erau separați de doar 1,5 puncte procentuale: Ciucu 19,2%, Băluță 18,6%, Drulă 18,1%, Alexandrescu 17,9%. Pe locul cinci se situează Anca Ciceală, candidata partidului progresist SENS, care ajunge la 10%, în creștere de la 8,4%. Este un scor surprinzător, având în vedere bugetul redus de campanie în comparație cu primii cinci clasați. AtlasIntel, sondaje anterioare validate de alegeri Sondajul AtlasIntel, realizat pentru HotNews între 1 și 5 decembrie 2025, a avut un eșantion de 2.188 de respondenți, fiind derulat prin recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. AtlasIntel a estimat corect rezultatele la alegerile locale din 2024, însă la prezidențialele din noiembrie 2024 a subestimat performanța lui Călin Georgescu, plasându-l abia pe locul cinci, deși a indicat corect intrarea Elenei Lasconi în turul doi.

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri Foto: Facebook
Politică

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri: bătălie Băluță-Ciucu, diferență în marja de eroare

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri: bătălia s-ar da între Daniel Băluță (PSD) și Ciprian Ciucu (PNL), diferența dintre cei doi fiind mică, în marja de eroare a sondajului.  Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret Anca Alexandrescu pare să-și fi epuizat potențialul de creștere după ce Călin Georgescu a cerut boicotarea alegerilor și a spus că nu susține nici un candidat. Susținerea AUR nu pare că o ajută să treacă de plafonul de 17-18%. În septembrie 2022, DeFapt.ro scria că Antena 3 continuă să primească bani de la primăria pesedistului Daniel Băluță: primăria Sectorului 4 a decis să împartă două milioane de lei către trei televiziuni - Antena 3, RTV și Realitatea TV - pentru „menținerea unei imagini (...) pozitive”. Buletin de București a arătat, în iunie 2021, că peste o sută de conturi false îl susțin și îl apără pe primarul sectorului 4 pe Facebook: „Trolii care îl elogiază pe Daniel Băluță se ascund în spatele unor poze furate, de la o damă de companie din Israel, până la o cântăreață din Mexic sau chiar o jucătoare de volei din București. Atunci când nu postează comentarii pe pagina edilului, armata digitală din sectorul 4 distribuie articole pe diverse grupuri sau comentează pe paginile unor publicații de presă” Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri Ce intenție de vot consemnează sondajul American Romanian Association for Public Opinion (ARA), făcut la comanda Antenei 3: Daniel Băluță - 26% Ciprian Ciucu - 24% Cătălin Drulă - 20% Anca Alexandrescu - 18% alt candidat - 12% Potrivit Antenei 3, graficul a fost realizat doar pe baza răspunsurilor celor 55% dintre respondenți care declară că vor merge sigur la vot. Din aceștia, 17% nu sunt încă hotărâți cu privire la candidatul pe care îl vor alege în duminica alegerilor. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviu telefonic), eșantionul a fost 1082 persoane adulte, intervievate în intervalul 25 noiembrie – 2 decembrie 2025, iar marja de eroare este de 3%. 

Sondaj INSCOP: bătălia este între Băluță și Ciucu Foto: Inquam/Alexandru Nechez
Politică

Sondaj INSCOP: bătălia este între Băluță și Ciucu, Drulă este la mare distanță

Un sondaj INSCOP publicat azi arată că bătălia pentru primăria București este între Daniel Băluță (PSD) și Ciprian Ciucu (PNL), în timp ce Cătălin Drulă (USR) este la mare distanță. Anca Alexandrescu este pe locul III, dar, potrivit acestui sondaj, șansele ei de a câștiga sunt reduse.  Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă INSCOP este controlat de Remus Ștefureac, care are un doctorat la Academia SRI și a fost consilier la Washington DC al ambasadorului George Maior, fost director al SRI.  Sondaj INSCOP: bătălia este între Băluță și Ciucu Care ar fi intenția de vot în București, potrivit INSCOP: 28.2% dintre cei chestionați l-ar vota pe Daniel Băluță (PSD) (față de 26.6%  în noiembrie) 27.1% pe Ciprian Ciucu (PNL) (față de 24.2% în noiembrie)  21% pe Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR și PNȚCD) (față de 19.1% în noiembrie) 11.1% pe Cătălin Drulă (USR) (față de 11.6% în noiembrie) 6.9% își exprimă preferința pentru Ana Ciceală (SENS) (față de 6.5% în noiembrie) INSCOP mai arată că, dintre cei care merg sigur la vot (adică 52.6% din total eșantion): 28.9% l-ar vota pe Ciprian Ciucu (PNL) ca Primar General al Municipiului București (față de 27.1% în noiembrie), 27.4% pe Daniel Băluță (PSD) (față de 24% în noiembrie), 21.2% pe Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR și PNȚCD) (față de 21.3% în noiembrie). 10.9% dintre bucureșteni l-ar alege pe Cătălin Drulă (USR) (față de 12.1% în noiembrie), 8.3% pe Ana Ciceală (SENS) (față de 7.6% în noiembrie Datele au fost culese în perioada 2-3 decembrie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a Municipiului București, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%

Sondajul familiei unui vicepreședinte PSD, CURS: Băluță, locul I, Ciucu și Drulă, la diferență de 1% Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Sondajul familiei unui vicepreședinte PSD, CURS: Băluță, locul I, Ciucu și Drulă, la diferență de 1%

Sondajul institutului familiei unui vicepreședinte PSD, CURS, în București: candidatul PSD, Daniel Băluță, este pe locul I, Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR) sunt la o diferență de doar 1%, practic în marja de eroare, iar Anca Alexandrescu pare fără șanse, fiind pe locul IV, la cinci procente în spatele candidatului USR. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova CURS este deținut de Iosif Bubble, soțul deputatei Diana Tușa, vicepreședinte PSD. Sondajul familiei unui vicepreședinte PSD, CURS Ce date prezintă CURS, potrivit datelor culese prin metoda CATI (telefonic), în București, în perioda 26-30 noiembrie:  intenția de vot pentru Băluță este de 26%, față de 27% în prima jumătate a lui noiembrie și 25% în octombrie Ciucu, locul II, 23%, față de 22% în prima parte din noiembrie și 18% în octombrie Drulă, locul III, intenție de vot de 22%, față de 22% și 18% în precedentele sondaje Anca Alexandrescu: 17%, față de 15% și 10% Marja de eroare a sondajului este de 3%, deci diferențele între primii trei candidați sunt aproape inexistente.  În ceea ce privește prezența la vot, 36% dintre repondenți susțin că vor merge ”foarte sigur” la urne, în timp ce 16% susțin că vor merge ”sigur” la urne. 

Ce arată sondajul Sociopol/Palade la comanda televiziunii lui Ghiță Grupaj foto: RTV
Politică

Ce arată sondajul Sociopol/Palade la comanda televiziunii lui Ghiță: bătălie strânsă Băluță-Ciucu

Ce arată sondajul Sociopol/Palade la comanda televiziunii lui Ghiță, România TV: bătălie strânsă Băluță-Ciucu, la București, în marja de eroare, iar Anca Alexandrescu și Drulă se află la distanță mare de cei doi.  Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Mirel Palada, care controlează Sociopol, a fost unul dintre cei mai controversați purtători de cuvânt ai guvernului Ponta. Palada are două condamnări penale: una pentru că l-a lovit pe fostul senator USR Mihai Goțiu și alta pentru că a refuzat să i se măsoare alcoolul din sânge, la cererea poliției rutiere.  Ce arată sondajul Sociopol/Palade la comanda televiziunii lui Ghiță Ce date prezintă Sociopol, în ceea ce privește intenția de vot la alegerile care vor avea loc pe 7 decembrie la București, pentru alegerea primarului general:  Daniel Băluță – 27% Ciprian Ciucu – 25% Anca Alexandrescu – 20% Cătălin Drulă – 15% Ana Ciceală – 6% Eugen Teodorovici –  2% Vlad Gheorghe – 2% Sondajul  SOCIOPOL, la comanda România TV, a fost realizat în perioada 25-30 noiembrie, pe un eșantion de 1002 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 3,2%. Datele publicate de RTV nu precizează cum a fost realizat sondajul.  Duminică seara, un alt sociolog apropiat de PSD, marius Pieleanu, a contestat creșterea spectaculoasă a Ancăi Alexandrescu, apreciind că „lucrurile nu stau chiar așa”.  „AUR la București e la egalitate, pe locul 2, cu PSD. Separat, însumând fiecare, circa 23, 34 de procente. PSD la București e mai sus decât național. Daniel Băluță înregistrează un scor semnificativ mai mare decât media PSD la nivel de țară. Sincer să fiu nu aș vrea să luați asta ca pe ceva infailibil, e o estimare, lucrurile nu se vor tranșa ușor, ne putem aștepta să fie o apropiere atât de mare încât să fim nevoiți chiar să dăm egalitate, între primii doi. Lupta e foarte strânsă. Aud pe surse și o posibilă retragere a domnului Vlad Gheorghe, care are un electorat radical, dar bine constituit la nivel de București, ceea ce ar schimba pentru candidații de dreapta semnificativ lucrurile”, a spus Pieleanu, la Antena 3.   

Germania dorește reactivarea serviciului militar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania dorește reactivarea serviciului militar: populația sprijină evaluarea tinerilor la 18 ani

Aproape două treimi dintre germani sprijină convocarea tuturor grupelor de vârstă din rândul tinerilor pentru evaluarea serviciului militar, potrivit unui sondaj realizat de YouGov. Inițiativa vizează analizarea disponibilității tinerilor pentru serviciul militar, în contextul dezbaterilor privind securitatea națională și rolul Germaniei în cadrul NATO. 62% susțin convocarea, 31% resping ideea Sondajul, realizat în perioada 14-18 noiembrie pe un eșantion de 2.387 de persoane, arată că 62% dintre respondenți susțin total sau parțial convocarea tinerilor pentru evaluarea aptitudinilor militare. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Un procent de 31% resping propunerea, iar 7% fie au refuzat să răspundă, fie s-au declarat indeciși. Serviciul militar voluntar evaluat prin chestionar Coaliția guvernamentală condusă de cancelarului Friedrich Merz a convenit asupra unui program privind serviciul militar voluntar. Conform propunerii, toți bărbații care împlinesc 18 ani vor completa un chestionar și se vor prezenta la o evaluare pentru determinarea disponibilității și aptitudinilor militare. Sprijin în scădere pentru recrutarea obligatorie Sondajul YouGov indică un sprijin de 53% pentru introducerea recrutării obligatorii în cazul unui eșec al sistemului voluntar. Totuși, 37% dintre participanți resping, total sau parțial, ideea recrutării obligatorii, ceea ce sugerează o divizare a opiniei publice privind revenirea la conscripție. Mai puțin de jumătate susțin o decizie rapidă privind serviciul militar obligatoriu Doar 47% dintre cei intervievați sunt de acord ca actualul guvern să adopte o decizie privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în cazul unui răspuns nesatisfăcător al sistemului voluntar. Acest lucru indică o prudență crescută în rândul populației privind deciziile majore cu impact asupra societății. Alegerile parlamentare din Germania, programate în 2029 Discuțiile privind viitorul serviciului militar au loc într-un context politic stabil, în care următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru anul 2029. Guvernul are astfel timp pentru evaluarea opiniei publice și pentru ajustarea politicilor privind apărarea și securitatea națională.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră