joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

153 articole
Eveniment

Membrii USR, PNL și PSD, salută rezultatele electorale din Republica Moldova. AUR, mai puțin

Peste jumătate dintre români apreciază pozitiv rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat peste 50% din voturi, arată un sondaj INSCOP Research, publicat marți. Studiul relevă o susținere majoritară pentru direcția pro-europeană a Chișinăului, în rândul tuturor categoriilor socio-demografice din România. 58% dintre români salută victoria pro-europeană de la Chișinău Potrivit sondajului, 58,4% dintre români au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, 20,7% au o părere negativă, iar 20,9% nu au o opinie sau nu au răspuns. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Rezultatele confirmă o tendință de susținere solidă a cursului european urmat de Republica Moldova în ultimii ani. Votanții pro-europeni din România, cei mai favorabili Atitudinea pozitivă este puternic influențată de opțiunea politică a respondenților: 71% dintre votanții PSD consideră rezultatul un lucru bun, iar doar 10% au o părere proastă. 85% dintre votanții PNL au o opinie pozitivă, față de 12% negativă. 92% dintre votanții USR apreciază victoria partidului pro-european, în timp ce doar 1% o dezaprobă. 39% dintre votanții AUR au o părere bună, iar același procent – 39% – o părere proastă, restul fiind indeciși. Tinerii și bărbații, cei mai entuziaști susținători Diferențele sunt vizibile și în funcție de gen și vârstă: 65% dintre bărbați au o părere bună despre rezultat, comparativ cu 52% dintre femei. În rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, sprijinul atinge 74%, în timp ce la categoria 30-44 de ani scade la 51%, iar la 45-59 de ani se situează la 56%. În rândul persoanelor de peste 60 de ani, 59% au o părere bună, iar 21% una negativă. Susținerea crește odată cu nivelul de educație Studiul indică o corelație clară între nivelul de educație și percepția pozitivă: 46% dintre respondenții cu studii primare au o părere bună despre alegeri. 57% dintre cei cu studii medii împărtășesc o opinie pozitivă. 79% dintre cei cu studii superioare consideră rezultatul un pas în direcția corectă, doar 8% exprimând o părere nefavorabilă. Bucureștenii și orășenii mari, cei mai optimiști La nivel geografic, 73% dintre bucureșteni apreciază rezultatul alegerilor din Republica Moldova. În mediul urban mare (peste 90.000 de locuitori), procentul celor cu o părere bună este de 68%, în orașele mici (sub 90.000 de locuitori) – 55%, iar în mediul rural, 52%. Percepție pozitivă și în rândul angajaților la stat și în privat Sondajul arată o opinie favorabilă și printre categoriile profesionale: 60% dintre angajații la stat au o părere bună, față de 12% negativă. 62% dintre angajații din sectorul privat împărtășesc o viziune pozitivă, în timp ce 20% au o opinie nefavorabilă. Încrederea românilor în direcția europeană a Moldovei Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că datele sondajului reflectă o apropiere culturală și politică profundă între România și Republica Moldova. „Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a țării vecine”, a explicat acesta. El a adăugat că nu există nicio categorie socială în care părerea negativă să depășească părerea pozitivă, deși populația din mediul rural sau cu educație primară se arată ceva mai sceptică. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 6–10 octombrie 2025 de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Sondajul a fost efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Părerile românilor despre alegerile moldovenești (sursa: Facebook/George Simion)
Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

test
Politică

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia, arată un sondaj Avangarde publicat azi. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Avangarde este controlat de sociologul Marius Pieleanu.  Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 6 - 10 octombrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic de 920 de subiecţi din populaţia adultă (18 ani şi peste), neinstituţionalizată, a României. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%. Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R.Moldova, dacă e atacată Potrivit sondajului, 55% dintre români nu îşi doresc trimiterea de trupe de către România, în situaţia în care Federaţia Rusă ar ataca Republica Moldova, 28% sunt favorabili pentru trimiterea de trupe, iar 17% nu ştiu/nu răspund. „România și Armata României au toate instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, ca să mă rezum numai la Armata României (...)  Statul român are toate instrumentele, repet, militare, politice, legislative, să sprijine Republica Moldova. Am făcut-o și o să continuăm să o facem”, a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru Antena 3, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund, mai arată sondajul. 

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS publicat azi. Suveraniștii din AUR, SOS și POT la 15% în spatele grupării PSD, PNL, USR și UDMR.  Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan CURS este controlat de soțul unei deputate PSD, Diana Tușa.  Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate Potrivit acestui sondaj, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, AUR ar obține 34% din voturi, SOS România - 5%, iar POT (formațiunea Anei Maria Gavrilă) doar 3%, deci nici nu ar trece pragul electoral. În schimb, PSD ar fi votat de 23% din alegători, PNL - 16%, USR - 12%, iar UDMR - 5%, adică un total de 56%.  Datele CURS arată că intenția de vot pentru partidele coaliției majoritare a rămas aproape staționară, din mai până acum.  Care a fost evoluția intenției de vot pentru primele patru partide: AUR: Mai - 35%, Iulie - 38%, Septembrie - 34% PSD: Mai - 24%, Iulie - 20%, Septembrie - 23% PNL: Mai - 14%, Iulie - 15%,  Septembrie - 16% USR: Mai - 14%, Iulie - 12%,  Septembrie - 12% UDMR și SOS au răms la 5%.  Sondajul a fost efectuat față-în-față, la domiciliul respondenților, pe un eșantion de 1.100 de persoane, în perioada 5– 19 septembrie, 2025, și are o marjă de eroare de 3%.  Un sondaj Avangarde prezentat sâmbătă susținea că AUR este pe primul loc cu 41%, urmat de PSD – 19% și PNL – 13%. USR ar obține 12%, UDMR – 6%, iar SOS România și Partidul Oamenilor Tineri câte 2%. Avangarde este controlat de Marius Pieleanu. 

Românii sunt pesimiști privind viitorul țării (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Eveniment

Aproape trei sferturi dintre români sunt pesimiști: țara merge într-o direcție greșită (sondaj)

Românii sunt pesimiști privind viitorul țării. Un sondaj AVANGARDE publicat sâmbătă arată că 74% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, doar 21% consideră că direcția este bună, iar 2% nu știu sau nu răspund. Românii sunt pesimiști privind viitorul țării Datele sondajului arată o scădere constantă a încrederii în direcția țării: Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu În iunie, 38% considerau direcția bună.  În lunile următoare, procentul a scăzut: iulie: 27%, august: 23%, septembrie: 21%. În paralel, procentul celor care văd România pe o direcție greșită a crescut de la 53% în iunie la 74% în septembrie. Intenția de vot: AUR conduce detașat Întrebați despre modul în care actualul Guvern gestionează România, 51% dintre respondenți s-au declarat mai degrabă dezamăgiți, 23% au spus că sunt încântați, alți 23% nu aveau așteptări, iar 3% nu au răspuns. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, rezultatele ar fi: AUR – 41% PSD – 19% PNL – 13% USR – 12% UDMR – 6% SOS România – 2% POT – 2% Forța Dreptei, PMP și DREPT – câte 1% Alte partide – 2% Cele mai mari temeri ale românilor Întrebați despre principalele îngrijorări pentru perioada următoare, românii au menționat: 28% – criză economică 26% – escaladarea războiului din Ucraina 19% – viitorul copiilor 12% – probleme de sănătate 10% – ura din societate 2% – alte temeri 3% – nu știu/nu răspund Metodologia sondajului Cercetarea a fost realizată la nivel național între 9 și 18 septembrie, pe un eșantion probabilistic multistratificat de 1.300 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±2,3%, la un nivel de încredere de 95%.

Electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL Foto: Facebook
Politică

Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP

Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal, în materie de economie, decât cel al PNL, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, procentul alegătorilor AUR care se opun unei intervenții a statului în economie este net superior celui din PSD și PNL.  Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL „Împărtășesc opinia că statul ar trebui să intervină mai mult în economie: 71% dintre votanții PSD, 68% dintre votanții PNL, 61% dintre votanții USR 57% dintre cei ai AUR”, se arată în studiul INSCOP.  „Consideră că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului: 27% dintre votanții PSD, 25% dintre votanții PNL, 38% dintre votanții USR și 37% dintre cei ai AUR”, mai arată sondajul.  În total, 61,3% dintre români sunt de părere că în general statul ar trebui să intervină mai mult în economie. La polul opus, 33% cred că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului. 5,1% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.103 persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Germanii se tem de atacul rușilor (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste 60% din germani se tem de un atac al Rusiei împotriva unui stat NATO

Germanii se tem de atacul rușilor. Un sondaj realizat de institutul Insa pentru ziarul Bild arată că 62% dintre germani se tem de un posibil atac al Rusiei asupra unei țări membre NATO, precum Polonia sau Lituania. Doar 28% dintre cei 1.002 respondenți au spus că nu au temeri, iar 10% au fost indeciși. Germanii se tem de atacul rușilor Temerile au crescut după ce drone rusești au pătruns recent în spațiul aerian polonez, parte a NATO, în timpul unui atac asupra Ucrainei. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Forțele aeriene poloneze, sprijinite de aliați din NATO, au doborât pentru prima dată mai multe drone. Experții militari consideră puțin probabil ca incidentul să fi fost accidental. Nu este clar dacă dronele vizau ținte NATO sau dacă a fost doar o provocare și un test al apărării aeriene. Sprijin pentru sancțiuni economice mai dure Sondajul relevă și o susținere semnificativă pentru măsuri economice ferme împotriva Rusiei. Aproximativ 49% dintre germani cred că livrările de gaze și petrol rusesc către Uniunea Europeană ar trebui oprite imediat, în timp ce 33% susțin continuarea acestora. De asemenea, 51% dintre respondenți sunt de acord ca activele rusești înghețate în UE să fie folosite pentru sprijinirea Ucrainei. În schimb, 29% s-au opus, iar restul nu au avut o opinie clară.

AUR a ajuns la o intenție de vot uriașă, dar dacă mâine ar fi alegeri nu ar avea majoritate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sondaj: AUR a ajuns la o intenție de vot uriașă, dar dacă mâine ar fi alegeri nu ar avea majoritate

AUR a ajuns la o intenție de vot uriașă, înghițind, de facto, POT și SOS România, dar dacă mâine ar fi alegeri nu ar avea majoritate ca să facă Guvernul, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Sondajula  fost făcut la început de septembrie, când se resimțea impactul măsurilor luate de guvernul Bolojan. AUR a ajuns la o intenție de vot uriașă, dar dacă mâine ar fi alegeri nu ar avea majoritate Potirivt acestui sondaj, intenția de vot pentru AUR este de 40,8%, în creștere cu 2,7% față de mai 2025. În schimb, POT; formațiunea AneiMaria Gavrilă, și SOS România, au coborât sub pragul de intrare în Parlament, 3,3% și, respectiv 2,8%. Intenția de vot pentru PSD ar fi de 17,9%, mult peste cea din iunie, când era la doar 13,7%.  PNL ar fi votat de 15,2%, față de 17,3% în iunie.  USR este relativ staționar: 12,8% în septembrie, față de 13,1% în iunie.  Celelalte partide nu ar trece pragul electoral. UDMR are o intenție de vot de 4%.  „Susținerea electorală cumulată pentru cele 4 partide ale coaliției guvernamentale (PSD, PNL, USR, UDMR) de aproape 50% este cu doar 3 procente mai mare decât susținerea electorală pentru partidele parlamentare din opoziție (AUR, POT si SOS) de aproximativ 47%”, a spus Remus Ștefureac, directorul INSCOP.  Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Foto: Captură video
Politică

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei

Un sondaj al firmei lui Marius Pieleanu, Avangarde, susține că Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4, și Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 4, sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, este pe locul III, el fiind urmat de Anca Alexandrescu, angajata Realității TV și susținătoare a lui Călin Georgescu. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Potrivit Avangarde, 25% dintre cei chestionați ar vota cu Băluță, tot 25% cu Ciucu, Drulă - 20% și Anca Alexandrescu – 18%. Alți candidați nu ar lua 5%. În ceea ce privește intenția de vot, USR este pe primul loc, cu 25%, urmat AUR -n 23%, PSD - 20% și PNL - 18%. Restul partidelor și formațiunilor politice nu trec de 5%. Potrivit sondajului, 22% dintre bucureșteni vor un spital nou, 18% - finalizarea centurii A0, 16% - schimbarea conductelor de termoficare, 11% - parcări noi și 7% - creșe.  Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1070 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a Bucureștiului. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) – interviuri telefonice standardizate. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea a fost autofinanțată, susține Avangarde.  Ce susțin CURS și INSCOP Un sondaj CURS de acum o săptămână indica următoarea intenție de vott la primărie:  Daniel Băluță: 24% Cătălin Drulă: 20%  Cristian Popescu Piedone (PUSL): 11% Ciprian Ciucu (PNL): 11%  Anca Alexandrescu (independentă): 9% (a evocat  ”o posibilă” candidatură) Mihai Enache (AUR): 6% (fost candidat AUR la Primăria Capitalei) În aceeași zi, INSCOP prezenta un clasament diferit: Băluță - 26,2%, Ciucu - 23,8%, Anca Alexandrescu - 21,8%, Drulă - 18,4%, Ciceală - 8,5%.  

PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, Ciucu și Bolojan sunt la cote superioare Foto: Facebook
Politică

PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare

PNL contracatacă sondajul CURS pe București cu unul al INSCOP, în care Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan sunt la cote mult superioare: potrivit INSCOP, Ciucu este pe locul II la intenția de vot pentru funcția de primar. CURS îl plasa pe Ciucu pe locul IV, după Băluță, Drulă și Cristian Popescu Piedone. Citește și: Nicușor Dan, de departe cel mai popular politician în rândul bucureștenilor - sondaj. USR este pe primul loc la intenția de vot Sondajul PNL/INSCOP era publicat, până la ora redactării acestei știri, doar de achiziția lui Radu Budeanu, G4Media.  După apariția acestor sondaje, Ciucu a scris pe Facebook: „A început bătălia sondajelor. Mi-a displăcut profund cum toți politicienii, și am zis toți, au scos sondaje contrafăcute sau au publicat ce le-a convenit. Unii cu mai mult bun simț, confirmate de realitate (ex. ND) alții cu mult tupeu. Pentru că hârtia sau documentele *.pdf suportă orice. Eu nu voi cumpara niciodată protecție prin sondaje și nu voi minți.   Credeți doar acele sondaje făcute de case de sondaje care știu ce este rușinea, care țin la prestigiul lor. Restul sunt pe bani. Pe bani mulți și sunt făcute la unul sau la altul în debara”.   PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, Ciucu și Bolojan sunt la cote superioare INSCOP, spre deosebire de CURS, chestionează bucureștenii ce încredere au în diferite personalități, iar Ilie Bolojan este umăr la umăr cu Nicușor Dan, pe primul loc - 41,6% pentru președinte, 41,2% pentru premier. CURS a întrebat ce părere au locuitorii Capitalei despre o serie de politicinei, iar 43% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre actualul președinte. Doar 20% dintre cei chestionați de CURS o părere favorabilă despre premierul Bolojan, care este pe locul 14 în clasament. G4Media nu precizează data exactă a sondajului INSCP și nici modul în care au fost realizate interviurile. INSCOP este controlat de Remus Ștefureac, care are doctorat la Academia SRI și era un apropiat al fostului director al SRI George Maior. CURS este deținut de soțul unei deputate PSD.  Cum se contrazic datele INSCOP și CURS în ceea ce privește intenția de vot:  Potrivit INSCOP, intenția de vot la primărie este: Băluță - 26,2%, Ciucu - 23,8%, Anca Alexandrescu - 21,8%, Drulă - 18,4%, Ciceală - 8,5%.  Datele CURS: Băluță - 24%, Drulă - 20%, Piedone și Ciuc - 11%, Anca Alexandrescu - 9%, Ciceală - 3%.  În acest sondaj INSCOP, cota de încredere în Ciucu este de 25,3% (locul șase), dar el este sub Firea, care are 27,3%. 

Nicușor Dan, de departe cel mai popular politician în rândul bucureștenilor Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Nicușor Dan, de departe cel mai popular politician în rândul bucureștenilor - sondaj

Nicușor Dan este de departe cel mai popular politician în rândul bucureștenilor, arată un sondaj CURS, efectuat în Capitală. Circa 43% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre actualul președinte, pe locul II fiind primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță, despre care 30% dintre respondeți au o părere bună sau foarte bună.  Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Sondajul a fost realizat în perioada 12-22 august, pe un eșantion de 1.100 de persoane, iar datele au fost culese prin interviuri la domiciliul celor chestionați. Marja de eroare este de 3%.  Nicușor Dan, de departe cel mai popular politician în rândul bucureștenilor Doar 20% dintre cei chestionați au o părere favorabilă despre premierul Bolojan, care este pe locul 14, după Cătălin Drulă (23%), Dominic Fritz (22%) sau Anca Alexandrescu (23%).  CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul unei foste deputate PSD.  USR este pe primul loc, în Capitală, la intenția de vot: dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri ar colecta 23% din voturile din București. PSD ar primi 21% din voturi, AUR - 18%, PNL - 14%, POT - 7%, PUSL - 6%, SOS România - 5%, iar REPER - 4%. În ceea ce privește votul pentru viitorul primar, Băluță este pe primul loc - deși a susținut că nu va candida - iar Cătălin Drulă (USR) pe locul II, fiind urmați la distanță relativ mare de Cristian Popescu Piedone și Ciprian Ciucu (PNL).  La întrebarea pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar fi alegeri locale anticipate pentru funcția de primar general al Capitalei, bucureștenii chestionați de CURS au indicat: Daniel Băluță: 24% Cătălin Drulă: 20%  Cristian Popescu Piedone (PUSL): 11% Ciprian Ciucu (PNL): 11%  Anca Alexandrescu (independentă): 9% (a evocat  ”o posibilă” candidatură) Mihai Enache (AUR): 6% (fost candidat AUR la Primăria Capitalei) Diana Șoșoacă (S.O.S. România): 5% Vlad Gheorghe (DREPT): 3% Ana Ciceală (SENS): 3% Altul: 1% Însă 47% dintre respondeți spun că alegerile pentru funcția de primar al Capitalei trebuie amânate pentru 2026, fiindcă acum nu sunt bani, iar 26% cred că nu sunt o prioritate și se poate menține un primar interimar.   

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste jumătate dintre germani susțin recunoașterea Palestinei. Guvernul amână decizia

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina. O majoritate a cetățenilor din Germania este favorabilă recunoașterii unui stat palestinian, potrivit unui sondaj realizat de Forsa pentru revista de politică externă „Internationale Politik”. Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina Potrivit sondajului, 54% dintre respondenți au răspuns afirmativ la întrebarea „Ar trebui Germania să recunoască acum Palestina ca stat independent?”, în timp ce 31% s-au opus. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Cercetarea a fost realizată la sfârșitul lunii iulie pe un eșantion de 1.001 persoane. Sprijin ridicat în rândul tinerilor și vârstnicilor Sondajul arată că sprijinul pentru recunoașterea Palestinei este mai mare în estul Germaniei (59%) decât în vest (53%). Cele mai ridicate procente se regăsesc în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani (60%) și al persoanelor de peste 60 de ani (58%). În funcție de orientarea politică, susținerea este cea mai mare în rândul simpatizanților partidului Die Linke (85%), urmați de cei ai Verzilor (66%) și ai SPD (52%). Sprijinul este mai scăzut în rândul susținătorilor CDU/CSU (48%) și AfD (45%). Poziția actuală a guvernului german Guvernul federal susține principiul soluției cu două state, în care Israelul și Palestina să conviețuiască pașnic. Totuși, executivul de la Berlin consideră că recunoașterea internațională a Palestinei trebuie să fie ultimul pas al procesului de negociere, nu unul inițial. În prezent, șansele de a ajunge la un acord pe marile puncte de divergență sunt reduse. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat recent, la o conferință de la New York, că „suntem pe marginea prăbușirii” și că soluția celor două state este „mai îndepărtată ca niciodată”, deși rămâne posibilă cu voință politică reală. Peste 150 de state au recunoscut Palestina Până acum, aproape 150 dintre cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat independent. Războiul din Fâșia Gaza, soldat cu zeci de mii de victime, a determinat și alte țări să anunțe intenția de a face acest pas. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că recunoașterea va avea loc în această toamnă. Canada a transmis că va proceda la fel, iar premierul britanic Keir Starmer a avertizat că ar putea lua aceeași măsură dacă situația nu se îmbunătățește.

Românii sunt nostalgici după regimul comunist (sursa: Facebook/Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului)
Eveniment

Comunismul a fost „un lucru bun pentru România”, susțin 56% dintre români (sondaj)

Românii sunt nostalgici după regimul comunist. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, atrage atenția că România nu a reușit, în ultimii 35 de ani, să formeze „anticorpii” sociali și instituționali necesari pentru a contracara nostalgia față de regimul comunist. Avertismentul a fost lansat în cadrul prezentării unui sondaj realizat de INSCOP privind percepția românilor asupra comunismului. Românii sunt nostalgici după regimul comunist Datele sondajului arată că 56% dintre români consideră regimul comunist „mai degrabă un lucru bun pentru România”, un procent în creștere față de 2014, când nivelul era de 45%. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției În același timp, 81% dintre respondenți recunosc că în perioada comunistă era mai puțină libertate. Războiul informațional, o cauză majoră a nostalgiei comuniste Ștefureac subliniază că această percepție pozitivă față de comunism este influențată semnificativ de războiul informațional în care este prinsă societatea românească. Potrivit acestuia, „ascensiunea narativelor radicale, extremiste, proruse și pro-regim autoritar” reflectă o criză profundă a democrației românești. Tinerii, public vulnerabil în fața manipulării Segmentul cel mai vulnerabil identificat de sondaj este reprezentat de tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, expuși intens la conținuturi online de „înaltă calitate” care glorifică regimul comunist, propagând minciuni și mistificări istorice. „Toată această avalanșă de propagandă nu a fost contrabalansată de mai nimic în ultimii ani”, avertizează Ștefureac, evidențiind lipsa unor politici publice eficiente de combatere a dezinformării și protejare a memoriei istorice. Investiții în combaterea războiului informațional Remus Ștefureac propune ca România să aloce resurse consistente pentru a dezvolta capabilități de apărare informațională. În opinia sa, dacă statul poate aloca 7 miliarde de euro pentru programul F35, ar trebui să poată investi și 1 miliard de euro pentru combaterea războiului informațional, tratat ca o problemă de securitate națională. Mai apreciază românii democrația? Ștefureac ridică o întrebare tulburătoare: „Mai apreciază românii libertatea?”. În opinia sa, dacă regimul comunist este perceput ca „un lucru bun” de majoritatea populației, acest lucru arată că libertatea nu mai este o valoare fundamentală pentru mulți cetățeni. Șeful INSCOP a precizat că aceste cifre reflectă și nemulțumirea față de prezent, legată de ineficiența și lipsa de integritate a clasei politice, dar și de senzația de nedreptate socială resimțită de o parte semnificativă a populației.

Ceaușescu, lider ideal pentru români (sondaj) (sursa: radioromania.ro)
Eveniment

Doi români din trei consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, relevă un studiu șocant

Ceaușescu, lider ideal pentru români (sondaj). Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), arată că peste 66% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România. Doar 24% dintre respondenți afirmă că fostul dictator a fost un lider rău. Ceaușescu, lider ideal pentru români (sondaj) Directorul INSCOP, Remus Ioan Ștefureac, atrage atenția asupra popularității tot mai mari a lui Nicolae Ceaușescu în spațiul online. Citește și: Primarul Buzăului, membru PSD, îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR Acesta avertizează că imaginea fostului dictator este promovată într-un mod strategic și profesionist, mai ales pe rețelele de socializare precum Facebook și TikTok. O societate vulnerabilă în fața dezinformării Studiul scoate la lumină o discrepanță majoră între realitatea istorică și percepția populației, ceea ce ar putea afecta stabilitatea regimului democratic din România. Într-un mesaj dur, INSCOP trage un semnal de alarmă: „Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăți aproape complet fragilizată în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră. Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entitați ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească. Nostalgia după comunism este și un fenomen natural, firesc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir.” Datele sondajului: eșantion, metodologie, marjă de eroare Cercetarea a fost realizată în luna iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de respondenți, cu o marjă de eroare de ±2,5%. Este cel mai amplu studiu sociologic dedicat fenomenului de nostalgie postcomunistă în România. Rezultatele vor fi prezentate public pe 22 iulie Studiul complet, intitulat „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”, va fi prezentat oficial marți, 22 iulie 2025, începând cu ora 10:00, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER. Analizele vor fi detaliate pe categorii socio-demografice, iar rezultatele vor fi publicate pe paginile de internet ale INSCOP și IICCMER. Reprezentanții mass-media interesați de eveniment sunt invitați să contacteze IICCMER pentru detalii privind participarea.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, sondaj (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegerile parlamentare care pot băga Moldova în UE, fără câștigător clar, arată un sondaj

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, sondaj. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se situează pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare programate în 28 septembrie. Potrivit unui sondaj realizat de ATES Research & Consulting, PAS ar obține 39% din voturile alegătorilor deciși, ceea ce i-ar asigura aproximativ 50 de mandate în viitorul legislativ. Alegerile parlamentare din Republica Moldova, sondaj PAS este urmat în sondaje de Partidul Socialiștilor, cu 14,9%, Blocul Alternativa – 9,4%, Blocul Victorie – 8,9% și Partidul Nostru – 7,7%, toate formațiuni cu orientare prorusă. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu În urma redistribuirii voturilor, socialiștii ar obține 19 mandate, Blocul Alternativa – 12, Blocul Victorie – 11, iar Partidul Nostru – 10. Aproape o treime dintre alegători sunt indeciși Sondajul relevă că aproximativ 30% dintre respondenți nu și-au exprimat clar opțiunea de vot: 20% sunt indeciși, 6% au spus că nu vor vota, iar 4% nu au răspuns. Potrivit directoarei companiei, Veronica Ateș, această rezervă electorală este una semnificativă și va fi țintită intens în perioada de campanie. Sprijin crescut pentru UE, dar nu și pentru NATO Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi susținut de peste 54% dintre participanții la sondaj. În schimb, doar o treime dintre respondenți ar vota pentru aderarea la NATO. Relațiile cu România și UE sunt percepute ca fiind bune sau foarte bune de aproximativ 74% dintre moldoveni, în timp ce peste 62% consideră relațiile cu Federația Rusă ca fiind proaste sau foarte proaste. Ancheta a fost realizată în perioada 28 iunie – 7 iulie, pe un eșantion reprezentativ de 1.032 de persoane, iar marja de eroare este de ±3%, potrivit companiei ATES Research & Consulting.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră