sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: estimare

4 articole
Economie

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024

Eșec major al guvernării Ciolacu: FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024, față de 2,8% cât prognozase în aprilie. Noua prognoză apare în World Economic Outlook. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025. În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Foto: Facebook
Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului

Zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest minister publică, periodic, pe site-ul său așa numita raportare privind „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (Balanța financiară netă)”. Ultima raportare este din 31 martie. Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului Potrivit datelor de la Finanțe, în 2022, din granturile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, la buget s-au încasat 3,62 miliarde de euro din suma totală de 14,238 miliarde de euro. Execuția la 31 martie 2023: zero. Estimări pentru 2023: 1,915 miliarde euro. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane. În plus, estimarea Finanțelor sugerează că nu sunt șanse ca România să încaseze în acest an tranșa III din PNRR. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Dacă nu validăm jaloanele, punem în dificultate contractele de finanțare” De altfel, ministrul Investițiilor și Proiectelor, Marcel Boloș (PNL), a avertizat că România va pierde sume importante din PNRR dacă nu va face reformele convenite cu Comisia Europeană. „Prima și cea mai importantă este Legea decarbonizării, este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este Legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu, în premieră, dacă cele două reforme nu le facem, ne costă 1,4 miliarde de euro. Plus se mai scade prefinanțarea. Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că eu cred că Guvernul României, interesat fiind de accesarea integrală a banilor, va aproba deciziile necesare”, a declarat Marcel Boloș, într-un interviu acordat StartupCafe.ro. „Dacă nu facem și nu validăm jaloanele, banii nu vin și atunci punem în dificultate contractele de finanțare pe care le avem, altele urmează să fie încheiate și va fi foarte greu de asigurat finanțarea și de continuat. În România este foarte important ca investițiile prevăzute să se și implementeze, pentru că așa am fi și cu rețea de autostrăzi cât de cât normală și apropiată de nevoile pe care le are România, infrastructura de sănătate și de educație, marile servicii publice sunt dependente 100% de fondurile pe care le avem prin PNRR și politica de coeziune”, a mai explicat Boloș.

Dîncu din pix 500.000 de refugiați (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați

Vasile Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați. Ministrul Apărării a declarat, marţi, că România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina. Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați "Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor", a spus ministrul Apărării la Parlament. El a arătat că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. "Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică", a afirmat ministrul Apărării. Românii din Ucraina ar putea fi "extrași" Întrebat care ar putea fi cel mai rău scenariu pentru România, el a răspuns: "În momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional. Există un comitet care funcţionează, tot timpul se întâlnesc, în fiecare zi, pe această temă cu nivelul pregătirii. Acest lucru a fost pentru prima dată când a fost un fel de cronică a unei morţi anunţate, ca să folosesc o sintagmă literară, şi atunci de săptămâni întregi ne pregătim". Vasile Dîncu a precizat şi că România este pregătită să-i extragă pe românii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie. "Suntem pregătiţi ca, în cazul în care este nevoie, să fie extraşi din teritoriu", a spus acesta, arătând că nu ştie să existe astfel de solicitări. Nu va fi un război pe teritoriul românesc Ministrul a punctat că există condiţiile pentru un conflict armat, dar şi speranţa unei dezescaladări în regiune. "Există condiţii şi pentru un conflict armat, foarte multe condiţii, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. (...) Federaţia Rusă foloseşte diplomaţia şi în scopul de a influenţa, de a manipula, pentru că în acelaşi timp se declară că se retrag forţe şi că există aproape un calendar de retragere şi se acţionează şi militar, dar există speranţă pentru că s-a convocat, încă nu ştim chiar data, dar în scurt timp va avea loc şi un comitet NATO-Rusia, care nu era programat pentru că este ca urmare a discuţiei din ultima vreme. Din perspectiva aceasta, diplomaţii încă pot să vorbească", a afirmat Dîncu. Întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România, el a răspuns că "populaţia poate să stea liniştită". "În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens. Eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru".

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere economică a României Foto: News.ro
Eveniment

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere economică a României. Bruxelles-ul estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%. Comisia Europeană reduce prognoza de creștere „Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servici, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie”, estimează Comisia Europeană. Potrivit Executivului comunitar, consumul privat ar urma să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile iar inflaţia să se modereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză, susţinute de Facilitatea de redresare şi rezilienţă. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Inflația, în creștere Pe de altă parte, Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4% cât estima în noiembrie, până la 5,3% conform estimărilor de iarnă, după ce în 2021 rata medie a inflaţiei în România a fost de 4,1%, potrivit Executivului comunitar. "Creșterea abruptă și continuă a prețurilor la energie a împins inflația lunară calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (HIPC) la 6,7% în decembrie, aducând inflația medie la 4,1% în 2021. Prețurile ar urma să continue creșterea în 2022 din cauza prețurilor mari la energie și reflectării acestora în prețurile altor bunuri și servicii. De asemenea, se preconizează că prețurile alimentelor vor crește pe fondul ofertei mai reduse de îngrășăminte. O dinamică a salariilor mai puternică decât se așteaptă în prezent reprezintă un risc pentru prognoza privind inflația", notează Comisia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră