vineri 10 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

vot

119 articole
Politică

Veștea caută cu disperare voturile AUR. Va negocia cu George Simion în numele „responsabilității”

Tentativa lui Adrian Veștea de a obține voturile necesare pentru învestirea viitorului Guvern a deschis un nou front de controversă pe scena politică. După ce liderul AUR, George Simion, a anunțat că partidul său nu va susține Executivul propus de Veștea, dar că îl așteaptă pe acesta să negocieze, Adrian Veștea a anunțat că va răspunde invitației la dialog și va merge la sediul AUR pentru negocieri. Decizia a stârnit reacții critice atât din partea USR, cât și din interiorul PNL, unde unii lideri consideră că apropierea de AUR contrazice mesajul proeuropean susținut în ultimii ani de partidele aflate la guvernare. Simion: „Îl așteptăm pe Adrian Veștea la sediul partidului” George Simion a transmis că AUR nu va vota pentru învestirea Guvernului Veștea, dar, în același timp, a lansat o invitație publică la negocieri. Citește și: Primele semne că AUR va ajuta guvernul Veștea: în Birourile Permanente, a ajutat PSD Liderul AUR a afirmat că îl așteaptă pe Adrian Veștea la sediul formațiunii până la ora 20:00 și a cerut clarificări privind poziția președintelui Nicușor Dan față de parlamentarii AUR. „Nu are rost să se iluzioneze unii și alții. Îl așteptăm la sediul partidului pe dl. Veștea, îl așteptăm pe Nicușor Dan să spună public dacă voturile AUR sunt bune sau nu. Să spună Nicușor Dan dacă parlamentarii AUR sunt extremiști. În AUR nu există trădători. Fac apel la Veștea să-și depună mandatul sau să amâne votul și să vină să discutăm”, a declarat George Simion. Veștea invocă „responsabilitatea” și acceptă dialogul cu AUR La doar câteva ore după apelul lansat de George Simion, Adrian Veștea a anunțat pe Facebook că va participa la o întâlnire cu liderul AUR. Premierul desemnat și-a justificat decizia prin nevoia de a găsi o soluție la blocajul politic și a susținut că este dispus să discute cu orice formațiune reprezentată în Parlament. „Sunt un om al dialogului și al consensului. Înțelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu președintele AUR, George Simion. Când vine vorba de România și de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români. Este cred obligatoriu dacă vrem să avem, în adevăratul sens al cuvântului, un Guvern al României”, a transmis Adrian Veștea. USR: „Veștea va ajunge premier doar pupând inelul lui Simion” Una dintre cele mai dure reacții a venit din partea liderului USR, Dominic Fritz, care a criticat atât apropierea dintre AUR și PSD, cât și disponibilitatea lui Adrian Veștea de a negocia cu George Simion. „George Simion tocmai a anunțat că AUR vrea să se «reconcilieze» cu PSD. Veștea va ajunge premier doar pupând inelul lui Simion”, a afirmat Fritz. Liderul USR a susținut că AUR nu mai poate pretinde că reprezintă o alternativă la sistemul politic tradițional în condițiile în care negociază cu partide pe care le-a criticat constant în trecut. În același timp, Fritz a reiterat că USR nu va susține un guvern pe care îl consideră „antireformă” și a exclus orice participare la o formulă politică bazată pe compromisuri cu actuala majoritate. Critici și din interiorul familiei politice europene Nemulțumiri au apărut și în rândul unor reprezentanți ai PNL. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat public decizia lui Adrian Veștea de a accepta întâlnirea cu liderul AUR. „În numele «responsabilității» se caută acum sprijinul AUR. Responsabilitatea înseamnă să construiești majorități proeuropene, nu să cauți sprijin la cei care au contestat constant direcția europeană a României”, a transmis Mureșan. Acesta a avertizat că România are nevoie de un executiv construit în jurul unei majorități prooccidentale și a susținut că negocierile cu AUR riscă să transmită un semnal politic greșit. „România nu are nevoie de un guvern care își începe mandatul negociind cu prietenii Rusiei”, a mai afirmat europarlamentarul.

Veștea caută cu disperare voturile AUR. Va negocia cu George Simion în numele „responsabilității”
„Nu ne trădați!” Susținătorii AUR transmit liderilor un mesaj clar: Nu votați Guvernul Veștea!
Politică

„Nu ne trădați!” Susținătorii AUR transmit liderilor un mesaj clar: Nu votați Guvernul Veștea!

Învestirea Guvernului Veștea depinde într-o măsură importantă de modul în care se vor poziționa parlamentarii AUR. În condițiile în care alianța formată din PSD și susținătorii premierului desemnat Adrian Veștea nu deține singură majoritatea necesară de 233 de voturi, atenția publică se îndreaptă spre cel mai mare partid de opoziție. Potrivit calculelor parlamentare, noul executiv ar avea nevoie de un sprijin suplimentar estimat între 25 și 40 de voturi pentru a trece de votul Parlamentului. În acest context, apare o întrebare care agită atât scena politică, cât și electoratul formațiunii conduse de George Simion: va accepta AUR să contribuie la instalarea unui guvern susținut de partidele pe care le-a criticat constant? O dilemă politică AUR și-a construit o mare parte din capitalul electoral prin opoziția față de partidele tradiționale și față de ceea ce liderii săi numesc „sistemul politic”. Citește și: Primele semne că AUR va ajuta guvernul Veștea: în Birourile Permanente, a ajutat PSD Tocmai de aceea, un eventual vot favorabil pentru Guvernul Veștea ar putea fi interpretat de o parte a susținătorilor drept o abatere de la promisiunile făcute în campaniile electorale. În ultimele zile, mai mulți lideri ai partidului au transmis public mesaje care sugerează că AUR nu intenționează să ofere sprijin noului executiv. Vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, au formulat aceeași întrebare: „De ce s-ar autodistruge AUR pentru a salva PSD-ul?”. Ce spun susținătorii partidului Pe 17 iunie, George Simion a publicat pe Facebook un mesaj despre disciplina și loialitatea parlamentarilor AUR: „AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor. Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”. Mesajul a generat peste 3.000 de comentarii. O analiză a reacțiilor online arată existența unei puternice reticențe față de ideea ca AUR să contribuie la învestirea Guvernului Veștea. Lica Troneci: „Acum să vă văd!Dacă întrați în cardasie cu cei mai mari hoți la următoarele alegeri o să plătiți prețul.Toți au fost la guvernare și toți sunt la fel. Pastrati-va sansa de a demonstrat că AUR este altceva.” Mihai Grozavu Misu: „Sa nu dați voturi doamne ferește!!” Marian Anitei: „Cine trădează nu are ce căuta în Aur!!” Francesca Ungureanu: „Personal nu doresc sa votati niciun guvern. Sa se spele pe cap si cu Nicu si ei intre ei, toti!” Marian Morar: „Asta înseamnă loialitate față de cei care și-au pus încrederea în tine!” Aurelian Fejer: „Poate votează vreunul pt Vestea! Că atunci sunteți de partea sistemului.” Boboc Pompi: „Te rog nu trăda.......nu vota acest guvern” Gheorghe-Adrian Rad: „Nu votati pe trădător asta de Vestea. Toți dusmanii tari ii sunt alături.” Liderii suveraniști asigură că nu vor vota pentru Veștea Poziția exprimată de mulți dintre comentatori este în acord cu declarațiile recente ale liderilor partidului. Dan Dungaciu a afirmat public că parlamentarii AUR ar putea opta pentru formula „prezent, dar nu votez” sau chiar pentru părăsirea sălii în momentul votului, susținând că partidul nu are motive să contribuie la instalarea executivului. La rândul său, Călin Georgescu a îndemnat public parlamentarii să nu voteze guvernul, calificând un eventual sprijin drept „un act de trădare”. Peiu: Votul pentru Veștea ar prăbuși AUR Mesajul cel mai explicit a venit însă tocmai în ziua votului, pe 22 iunie, din partea liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care a avertizat că susținerea cabinetului ar putea avea consecințe electorale severe pentru partid. „Nicușor Dan și PSD s-au pus în situația dificilă de a propune un guvern care nu poate sa treacă de votul parlamentului. Singura ieșire pe care au găsit-o este de a presa AUR sa voteze învestirea guvernului. Dar asta ar aduce prăbușirea partidului AUR. Întrebarea logică este: de ce s-ar auto-distruge AUR pentru a salva PSD?” Frica de eticheta „partid al sistemului” Și comentariile publicate la mesajul lui Petrișor Peiu reflectă aceeași temă dominantă: teama că AUR și-ar pierde identitatea politică dacă ar sprijini actuala formulă guvernamentală. Sofia Sofia: „Fără voturi AUR ! Mă uitam in lista de miniștrii și văd unul de la Buzău , frate cu Ciolacu. Cum să ne aducă bine când avem unul și unul în acest guvern ??? Nu se poate așa ceva ... AUR are oameni profesioniști.” Cristina Cris: „Sper sa nu votati, altfel veti pierde o mare parte din electorat!!!” Maria Cojan: „Domnule Petrișor Peiu, dacă votați acest guvern oameni vă vor taxa urât.” Adina Lra: „Nu votati acest guvern bolojaf 2! Alegerile anticipate sunt singura solutie!” Anki: „AUR nu are niciun motiv să voteze acest Guvern. Dacă se dorește sprijin parlamentar din partea AUR, atunci trebuie oferite oportunități reale: ministere, funcții, poziții care să asigure influență. Altfel, soluția firească rămâne întoarcerea la electorat, anticipate. Cred că cei mai multi votanți AUR sunt in asentiment cu mine de aceea vă spun: NU NE TRADAȚI ÎNCREDEREA!” Ileana Iulia Istudor: „Acum se va vedea clar dacă aur este sau nu partidul sistemului. Dacă va vota guvernul Veștea e clar ce hram poartă.” Eugen Badea: „Exact, majoritatea susținătorilor AUR nu doresc ca AUR să voteze acest guvern.” (Este important de precizat că aceste comentarii nu reprezintă un sondaj și nu pot fi considerate reprezentative pentru întregul electorat AUR. Ele oferă însă o imagine asupra unei părți active și vocale a susținătorilor partidului din mediul online.) Testul relației dintre AUR și propriul electorat Dincolo de negocierile parlamentare, votul pentru Guvernul Veștea pare să fi devenit și un test de credibilitate pentru AUR. Pentru o parte dintre susținătorii partidului, miza nu este doar cine va guverna România, ci dacă formațiunea își va păstra profilul de opoziție radicală față de partidele tradiționale. Rămâne de văzut dacă presiunile matematice din Parlament vor cântări mai mult decât presiunile venite din propria bază electorală. Cert este că, în spațiul online apropiat de AUR, ideea unui sprijin acordat Guvernului Veștea întâmpină o rezistență vizibilă.

Guvernul Veștea are probleme: Grindeanu anunță că lista se depune abia duminică, votul - marți
Politică

Guvernul Veștea are probleme: Grindeanu anunță că lista se depune abia duminică, votul - marți

Guvernul Veștea are evidente probleme cu obținerea susținerii parlamentare, așa că depunerea listei cu membrii viitorului Executiv a fost amânată pe luni. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a spus însă parlamentarilor PSD că sunt 233 de parlamentari gata să voteze cu guvernul Veștea, iar această amânare se datorează dorinței de a dezbate atent programul de guvernare. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă PSD a transmis, „pe surse”, către Antena 3 și site-ul stiripesurse.ro, presupuse stenograme de la discuția lui Grindeanu cu parlamentarii partidului său. Adrian Veștea ar fi dori ca guvernul său să fie votat până vineri, înainte de congresul PNL care va avea loc duminică.  Doar principiile și dorința de dialog a PSD mai stau în calea noului guvern, susține Grindeanu „Vă anunț că avem voturile. Dar vreau în aceste zile să cântărim foarte bine, vreau să dezbatem. Sunt lucruri pe care le dorim de la programul de guvernare. Duminică în CPN să luăm decizia dacă da sau nu. Dacă da, votul este marți. Până duminică vom ști. Nu vă uitați ce se vehiculează la TV despre nume, nu s-au discutat. Evident că avem niște ținte. Important este să știți că nu e o poveste de ceartă pe ministere, că nu are cine să se certe. Este o chestiune doar despre program de guvernare și dacă noi mai intrăm sau nu la guvernare. Dacă noi spunem da: atunci duminică se depun programul de guvernare și lista de miniștri. Nu vreau să facem lucrurile pe repede-înainte, să măsurăm de două ori înainte să decidem”, ar fi spus Grindeanu.  Însă guvernul Veștea are nevoie de voturi de la AUR, iar până acum doar deputatul Muhammad Murad a spus că l-ar vota. 

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid
Politică

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid

Deputatul AUR Eduard Koler o acuză pe Oana Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid. Koler a făcut dreptul la o universitate privată, a fost „Senior Adviser to the Chairman” la Superbet - potrivit propriului CV - și folosește adreesa de email [email protected], „stealth” însemnând „ascuns”, probabil o referire la avioanele invizibile pe radar. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD După peste 16 luni în Parlament, acesta a vorbit cinci minute și cinci secunde, inclusiv depunerea jurământului.  Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței „Această doamnă, cu un tupeu nemărginit, ma îndeamnă să votez după propria conștiință, nu cum ne cere șeful de partid. Aceeași doamnă care încerca să vândă, pe sub masă, un pachet de acțiuni al Hidroelectrica, fără ca românii să aibă acces la acest pachet de acțiuni, destinat doar câtorva investitori instituționali, bineînțeles selectați dinainte, într-un proces de vânzare accelerată”, scrie Koler.    „Știu că ne desconsiderați. Știu că ne considerați o pleavă ușor de dus de nas, fără cultură economică și fără înțelegere financiară.   Doar că vă dau un hint, ca să mă exprim în limba voastră, în romgleza useristilor, plusistilor sau a altor bazaconii politice scăpate din laboratoarele neomarxiste:   În AUR, ediția 2024 au apărut oameni care fac foarte bine diferența dintre listare și vânzare. Care înțeleg când un demnitar pervers mimează buna-credință, în timp ce, de fapt, încearcă disperat să rămână la putere ca să-și termine misiunea pentru care a fost trimis acolo”, a mai afirmat parlamentarul AUR. 

Votul s-a încheiat în Ungaria: pe cine favorizează prezența record, de peste 77%
Internațional

Votul s-a încheiat în Ungaria: pe cine favorizează prezența record, de peste 77%

Peste 5,8 milioane de alegători s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare din Ungaria, marcând o prezență record de 77,8%. Votul s-a încheiat într-un climat tensionat, iar participarea istorică ridică întrebarea esențială: pe cine favorizează mobilizarea masivă a electoratului. Alegeri în Ungaria, prezență de 77,8% Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat duminică seară, după o zi marcată de tensiune, mobilizare masivă și interes fără precedent din partea electoratului. Citește și: Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește Scrutinul a pus față în față două direcții politice opuse, într-un moment considerat decisiv pentru viitorul țării. Participarea la vot a atins un nivel istoric, semn al unei societăți profund polarizate, în care alegătorii au fost chemați să aleagă între continuitate și schimbare. Duel decisiv: Viktor Orbán vs. Péter Magyar Alegerile au fost dominate de confruntarea dintre actualul premier Viktor Orbán, lider naționalist care vizează un al cincilea mandat consecutiv, și conservatorul pro-european Péter Magyar, perceput drept principalul vector al schimbării. Această competiție a polarizat electoratul și a transformat scrutinul într-un referendum informal asupra direcției politice a Ungariei: continuarea modelului suveranist sau apropierea de valorile europene. Prezență la vot record: cifre istorice pentru Ungaria Secțiile de votare s-au închis la ora locală 19:00 (17:00 GMT), însă mobilizarea alegătorilor a fost evidentă încă din timpul zilei. Până la ora 18:30, prezența ajunsese la 77,8%, depășind clar recordul anterior de 70,5%, stabilit în 2002. Potrivit datelor oficiale ale Biroului Electoral Național (NVI), 5.856.515 cetățeni și-au exprimat opțiunea de vot până aproape de închiderea urnelor. Spre comparație, în 2018 prezența era de 68,13%, iar în urmă cu patru ani de 67,80%. Ce înseamnă mobilizarea masivă a alegătorilor Participarea ridicată reflectă nu doar interesul pentru aceste alegeri, ci și tensiunea acumulată în societate. Mobilizarea fără precedent indică o implicare puternică atât a susținătorilor guvernării, cât și a celor care cer o schimbare de direcție. Cu toate acestea, rămâne incert dacă această prezență record avantajează puterea sau opoziția, răspunsul urmând să fie clarificat abia după publicarea rezultatelor oficiale. Numărarea voturilor și rolul votului prin corespondență Imediat după închiderea secțiilor, autoritățile au început procesul de centralizare a voturilor. În prezența președintelui Tamás Sulyok, Biroul Electoral a demarat deschiderea celor aproximativ 232.000 de voturi prin corespondență și scanarea buletinelor. Această etapă este esențială pentru furnizarea rapidă a unor rezultate preliminare. În total, până în dimineața zilei de vot, au fost depuse 293.000 de voturi prin corespondență, dintre care 232.000 au fost validate. Numărarea voturilor în secții a început imediat după închiderea urnelor, însă rezultatul final ar putea întârzia până la începutul lunii mai, în cazul unor contestații. Primele estimări: cine conduce în sondaje În lipsa unor rezultate oficiale, institutele de sondare au publicat primele estimări bazate pe cercetări realizate înainte de ziua votului. Sondajul prezentat de Závecz Research indică un avantaj pentru Tisza Párt, cu 54% din voturile pe liste, urmat de Fidesz–KDNP cu 40%. Estimările sugerează între 127 și 133 de mandate pentru Tisza și între 66 și 70 pentru Fidesz. Un alt sondaj, realizat de Medián, oferă rezultate similare: Tisza Párt ar obține 55,5%, iar Fidesz–KDNP 37,9%. Formațiunile mai mici, precum Mi Hazánk, Coaliția Democratică și Partidul Câinelui cu Două Cozi, ar rămâne mult în urmă. Datele Centrului de Cercetare 21 confirmă tendința, indicând un avantaj de 17 puncte procentuale pentru Tisza Párt. Totuși, aceste cifre nu reprezintă exit poll-uri și trebuie interpretate cu prudență. Tensiuni și acuzații în ziua votului Ziua alegerilor nu a fost lipsită de controverse. Ministrul transporturilor, János Lázár, a acuzat public partidul Tisza că ar dori să implice Ungaria într-un conflict militar și chiar să provoace un război civil. În replică, Péter Magyar a respins ferm aceste afirmații, calificându-le drept „zvonuri alarmiste” și „minciuni”, pe care le consideră parte dintr-o strategie de manipulare menită să amplifice tensiunile sociale. Când vor fi anunțate rezultatele finale Deși primele estimări au început deja să apară, rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare din Ungaria vor fi cunoscute doar după finalizarea procesului de numărare a voturilor și soluționarea eventualelor contestații. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea esențială: va confirma prezența record dorința de schimbare sau va consolida actuala putere politică?

CURS, deținut de soțul deputatei PSD Tușa, creditează AUR cu 33% și PSD, cu 24%
Politică

CURS, deținut de soțul deputatei PSD Tușa, creditează AUR cu 33% și PSD, cu 24%

Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS indică o schimbare semnificativă în preferințele electorale ale românilor. Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 33% din voturi, fiind urmat de PSD cu 24% și PNL cu 16%. Clasamentul partidelor: USR, UDMR și alte formațiuni În continuarea clasamentului privind intenția de vot, USR este cotat cu 9%, în timp ce UDMR ar obține 5% din voturi. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier SOS România este estimat la 4%, iar Partidul Oamenilor Tineri ar întruni 3% din opțiuni. Restul formațiunilor politice însumează, potrivit sondajului, un total de 6% din intențiile de vot. 80% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită Datele sondajului relevă și o percepție generală negativă asupra direcției în care se îndreaptă România. Potrivit cercetării, 80% dintre respondenți consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% apreciază că direcția actuală este una bună. Metodologia sondajului CURS Cercetarea a fost realizată în perioada 23–27 martie, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.

Scandal în Parlament pe „Pachetul de solidaritate”: PSD acuză deturnarea votului, PNL și USR invocă regulamentul
Politică

Scandal în Parlament pe „Pachetul de solidaritate”: PSD acuză deturnarea votului, PNL și USR invocă regulamentul

Votul exprimat miercuri în Comisiile reunite de buget-finanțe pe amendamentul PSD privind „Pachetul de solidaritate” a declanșat un conflict politic și procedural major. Divergențele dintre partide au vizat modul de interpretare a regulamentului, iar ședința a fost marcată de întreruperi și schimburi tensionate de replici. Rezultatul votului: majoritate relativă, dar insuficientă Amendamentul propus de PSD a obținut 23 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Opt parlamentari AUR, deși prezenți în sală, au ales să nu voteze, exprimând opțiunea „prezent, nu votez”. Această situație a generat interpretări diferite. PSD a susținut că amendamentul este adoptat, deoarece a întrunit majoritatea voturilor exprimate. În schimb, PNL și USR au considerat că amendamentul nu a trecut, întrucât nu a obținut majoritatea voturilor raportată la numărul total al parlamentarilor prezenți — 51. Dispută pe regulament: „jumătate plus unu” sau majoritate simplă Inițial, secretarul de ședință a anunțat adoptarea amendamentului. Ulterior, președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă (PNL), a intervenit și a invocat regulamentul ședințelor comune. Acesta a explicat că, potrivit regulilor, o propunere trebuie să întrunească votul a „jumătate plus unu” din numărul parlamentarilor prezenți. În acest caz, din 51 de membri prezenți, erau necesare minimum 26 de voturi pentru adoptare. „Cu 23 de voturi pentru, amendamentul nu a trecut”, a subliniat Huțucă, sugerând reluarea discuției în plen. Replica PSD: „S-a sucit democrația” Reprezentanții PSD au contestat această interpretare. Deputatul Marius Budăi a criticat dur situația, afirmând că logica votului este inversată. „Mai puține voturi bat mai multe voturi. S-a sucit democrația”, a declarat acesta. La rândul său, Adrian Câciu a atras atenția asupra introducerii unor concepte care nu există în regulament, precum opțiunea „prezent, nu votez”, considerând că se încearcă invalidarea unui vot legitim. Controverse privind opțiunea „prezent, nu votez” Un alt punct central al disputei a fost statutul opțiunii „prezent, nu votez”. PSD a susținut că această formulare nu este prevăzută în regulament și, prin urmare, nu ar trebui luată în calcul. De cealaltă parte, PNL a insistat că prezența fizică a parlamentarilor contează în stabilirea cvorumului și a pragului de vot necesar. Președinta Comisiei pentru buget din Senat, Gabriela Horga (PNL), a reiterat că regula este clară: hotărârile se adoptă cu votul majorității celor prezenți, adică minimum 26 de voturi în acest caz. Discuții juridice: amendament sau hotărâre? PSD a adus în discuție și o nuanță juridică importantă. Deputata Simona Bucura Oprescu a susținut că articolul invocat din regulament se referă la hotărâri, nu la amendamente. Această interpretare a adâncit și mai mult conflictul procedural, fiecare tabără susținând că are dreptate din punct de vedere legal. Solicitări pentru reluarea votului și blocaj politic În contextul haosului procedural, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a cerut reluarea votului și eliminarea opțiunii „prezent, nu votez”. De asemenea, acesta a propus ca parlamentarii PSD să suspende participarea la dezbaterile bugetare până la clarificarea situației. Miza amendamentului: sprijin financiar pentru milioane de români Amendamentul PSD viza alocarea a 1,1 miliarde de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, în cadrul „Pachetului de solidaritate”. Fondurile urmau să fie utilizate pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, a celor care au în întreținere copii cu handicap, dar și pentru acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari, estimat la 2,35 miliarde de lei pentru anul 2026.

PSD votează bugetul pe 2026, dar cere schimbări majore: Grindeanu îl acuză pe Bolojan pentru recesiune
Politică

PSD votează bugetul pe 2026, dar cere schimbări majore: Grindeanu îl acuză pe Bolojan pentru recesiune

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat duminică, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, că social-democrații vor vota legea bugetului de stat pentru 2026, însă vor depune amendamente prin care doresc să includă în document și viziunea economică a partidului. Liderul social-democrat afirmă că bugetul a fost trimis în Parlament cu o întârziere nejustificată și critică modul în care au fost gestionate discuțiile din cadrul coaliției de guvernare. PSD: Vom vota bugetul, dar vrem modificări esențiale În scrisoarea adresată premierului, Sorin Grindeanu spune că decizia de a vota bugetul a fost luată în cadrul Consiliului Politic Național al PSD, după analizarea argumentelor economice și politice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Potrivit liderului social-democrat, partidul său va susține însă amendamente considerate esențiale pentru ca proiectul de buget să reflecte și principiile social-democrate. „Vă anunț oficial că am decis să votăm bugetul de stat pentru anul 2026 – un buget trimis în Parlament cu o nepermisă întârziere. Vom susține însă modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea noastră social-democrată”, a transmis Grindeanu. Acesta a criticat și dialogul din cadrul coaliției, pe care l-a descris drept „un simulacru”, afirmând că PSD a intrat la guvernare pentru a asigura stabilitate și protecție socială, nu pentru a susține politici economice pe care le consideră greșite. Pachetul de Solidaritate, principala cerință a PSD Una dintre principalele modificări pe care PSD vrea să le introducă în bugetul pe 2026 este finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un program de sprijin social destinat unui număr mare de români vulnerabili. Potrivit lui Sorin Grindeanu, programul ar urma să ajute aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv: pensionari cu venituri mici copii cu dizabilități mame singure veterani Liderul PSD susține că aceste categorii au fost afectate cel mai mult de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an. „Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români și nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD”, a afirmat acesta. Critici dure la adresa politicilor economice ale premierului În scrisoarea deschisă, Sorin Grindeanu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a favorizat marile companii în detrimentul populației și al economiei interne. Potrivit liderului PSD, Guvernul ar fi redus taxarea pentru multinaționale și ar fi eliminat măsuri care limitau externalizarea profiturilor. „Ați tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale și ați revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor. Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților”, susține Grindeanu. Acesta afirmă că, în timp ce marile corporații ar fi fost avantajate, Guvernul cere „responsabilitate” atunci când sunt discutate majorări minime ale ajutoarelor pentru persoanele vulnerabile. PSD: Economia a intrat în recesiune Sorin Grindeanu susține că datele economice ar contrazice discursul premierului și indică o deteriorare a situației economice. Potrivit liderului PSD: consumul ar fi scăzut șase luni consecutiv, pe fondul creșterii TVA și accizelor puterea de cumpărare a salariilor ar fi în scădere, cea mai mare din ultimii 15 ani pensiile ar fi suferit cea mai puternică diminuare a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani În opinia sa, aceste evoluții sunt consecința politicilor fiscale adoptate de actualul guvern. Acuzații privind blocarea planului de relansare economică Liderul PSD afirmă că premierul ar fi blocat și amânat planul de relansare economică propus de social-democrați în septembrie 2025. Potrivit lui Grindeanu, acest lucru ar fi contribuit la stagnarea economiei. „Guvernarea dumneavoastră înseamnă prosperitate pentru 5% dintre cei mai bogați și austeritate pentru 95% dintre români”, a declarat liderul social-democrat. Acesta mai susține că măsurile fiscale adoptate ar fi afectat în special: clasa mijlocie cele peste 5,2 milioane de persoane aflate în sărăcie persoanele vulnerabile, inclusiv femeile însărcinate, veteranii și persoanele cu dizabilități. Critici privind educația și investițiile În scrisoarea adresată premierului, Grindeanu critică și modul în care este finanțat sistemul educațional. Potrivit acestuia, măsurile guvernului ar fi afectat stabilitatea sistemului, ducând la plecarea unor cadre didactice din învățământ și la deteriorarea condițiilor pentru elevi. „Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor”, susține liderul PSD. De asemenea, acesta acuză Guvernul că a blocat investițiile și a redus consumul, ceea ce ar fi accelerat intrarea economiei în recesiune. PSD: Decizia finală va fi luată în Parlament În finalul scrisorii, Sorin Grindeanu transmite că PSD nu va susține politici pe care le consideră dăunătoare pentru economie și pentru populația vulnerabilă. Social-democrații cer adoptarea unor amendamente care să includă în bugetul pe 2026 măsuri sociale și investiții suplimentare, cu un impact bugetar estimat la aproximativ 0,16% din PIB. „PSD refuză să mai participe la falimentul României. Decizia corectă pentru milioane de români va fi luată în Parlament”, a transmis liderul social-democrat, invitând partidele din coaliție să susțină propunerile formațiunii. Potrivit acestuia, dacă aceste solicitări nu vor fi acceptate, fiecare actor politic își va asuma consecințele deciziilor luate.

Nesimțire crasă a lui Negrescu: cere garanții pe Mercosur, după ce a votat favorabil în PE
Eveniment

Nesimțire crasă a lui Negrescu: cere garanții pe Mercosur, după ce a votat favorabil în PE

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu afirmă că Uniunea Europeană poate rămâne competitivă și puternică fără a face compromisuri majore în privința agriculturii, mediului și coeziunii sociale. În lipsa unor garanții ferme oferite de Comisia Europeană, social-democrații nu pot susține actuala formă a acordului comercial UE–Mercosur. PSD refuză să voteze acordul UE–Mercosur fără garanții clare Într-o postare publicată pe Facebook, Victor Negrescu subliniază că poziția Partidului Social Democrat este una consecventă: deschidere către comerț internațional, dar în condiții corecte și echitabile. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale „În absența unor garanții ferme din partea Comisiei Europene, PSD nu poate vota actuala formă a acordului cu Mercosur”, a transmis europarlamentarul. Acesta atrage atenția că agricultura românească are nevoie de acces la piețe externe, însă doar în condițiile respectării acelorași reguli pentru toți actorii economici și ale protejării reale a fermierilor români și europeni. „Mai avem timp să ne apărăm interesele României” Victor Negrescu amintește că procesul decizional privind acordul UE–Mercosur nu este încheiat. Urmează un vot în Parlamentul European, o poziție oficială a României în Consiliul UE și ratificarea de către statele membre. În acest context, România are încă posibilitatea de a-și apăra interesele sau chiar de a-și schimba poziția, dacă impactul economic rămâne negativ pentru anumite sectoare. Lipsa unei dezbateri reale în România Eurodeputatul PSD critică lipsa unei dezbateri publice autentice în România privind acordul cu Mercosur. Potrivit acestuia, emoția creată în spațiul public este rezultatul absenței dialogului între autorități, partenerii sociali, experți, societatea civilă și partidele politice. „O dezbatere reală, bazată pe date și argumente, ar fi trebuit să ducă la un mandat național clar, adoptat în ședință de Guvern”, a precizat Victor Negrescu. Cine câștigă și cine pierde din acordul UE–Mercosur Victor Negrescu recunoaște că orice acord comercial produce atât câștigători, cât și pierzători. În România, principalele beneficii ar putea reveni industriei auto și producătorilor de componente pentru marile lanțuri industriale europene, precum și companiilor care utilizează materii prime din America Latină pentru produse cu valoare adăugată mai mare. Totuși, eurodeputatul avertizează că aceste avantaje nu pot justifica ignorarea sectoarelor sau comunităților care ar putea avea de suferit, în special agricultura. Critici la adresa autorităților române Social-democratul acuză autoritățile române că nu au consultat fermierii înainte de stabilirea poziției oficiale a României. „Au dat dovadă de aroganță. Nu îi costa nimic să discute, să explice și să caute soluții pentru fermieri”, afirmă Victor Negrescu, sugerând că decizia a fost influențată de calcule electorale. Agricultura are nevoie de garanții, nu doar de compensații Potrivit eurodeputatului, problema nu este comerțul în sine, ci lipsa unor mecanisme juridice clare și aplicabile care să protejeze fermierii, în special pe cei mici și mijlocii, atunci când piața este destabilizată. Victor Negrescu subliniază că nu este acceptabil ca agricultorii europeni să respecte standarde stricte și costisitoare de mediu, siguranță alimentară și bunăstare a animalelor, în timp ce importurile din afara UE nu sunt supuse acelorași reguli. Presiune asupra Comisiei Europene și interpelare de urgență În acest context, eurodeputatul PSD anunță că va continua să exercite presiune asupra Comisiei Europene și că a depus o interpelare în regim de urgență. El solicită răspunsuri clare privind funcționarea clauzelor de protecție și salvgardare, rapiditatea activării acestora, controalele reale asupra importurilor și protejarea piețelor locale și regionale. „Trebuie să știm ce se întâmplă concret atunci când standardele europene nu sunt respectate”, a concluzionat Victor Negrescu. Europarlamentarii PSD au votat pentru acord Totuși, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.”

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Și Patriarhul a votat pentru viitorul lider de la PMB, fără să facă declarații
Eveniment

Și Patriarhul a votat pentru viitorul lider de la PMB, fără să facă declarații

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat duminică la alegerile locale pentru desemnarea noului primar al Municipiului București. Patriarhul Daniel a votat la alegerile din București Duminică, 7 decembrie, bucureștenii au fost chemați să aleagă noul primar al Capitalei, după ce fostul edil, Nicușor Dan, a devenit Președintele României. Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” Patriarhul a ajuns în jurul orei 17:30 la secția de votare organizată în cadrul Școlii Gimnaziale „Ienăchiță Văcărescu” din Capitală, unde și-a exercitat dreptul de vot, pe care l-a descris drept o responsabilitate și o datorie civică. Acesta nu a făcut declarații presei.

Simion, frustrat, a făcut apel la susținătorii săi să meargă la vot până în ultimul minut
Politică

Simion, frustrat, a făcut apel la susținătorii săi să meargă la vot până în ultimul minut

Președintele AUR, George Simion, a lansat duminică seară un apel către alegătorii din București și din județul Buzău, încurajându-i să își exercite dreptul de vot până la ora închiderii secțiilor. Apel la participare și neîncredere în exit-poll-uri Simion a subliniat că prezența la urne este scăzută și le-a cerut alegătorilor „să nu dea crezare diferitelor rezultate ale exit-poll-urilor”. Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” Potrivit acestuia, mulți alegători refuză să răspundă operatorilor, iar informațiile vehiculate public ar reprezenta „încercarea unora sau altora de a manipula votul”. El a cerut reprezentanților AUR din secțiile de votare să numere fiecare vot și să nu ia în considerare niciun rezultat neoficial înainte de finalizarea procesului electoral. Acuzații privind campania în ziua votului Liderul AUR a susținut că „anumite organe media” ar fi desfășurat campanie electorală în ziua alegerilor, încălcând regulile. În plus, Simion a afirmat că înțelege reticența unor alegători față de procesul democratic, invocând diverse nereguli și suspiciuni din trecut. „Hârtie ieftină” și „tendințe de influențare” Simion a acuzat autoritățile că au folosit materiale electorale de slabă calitate: „au ales o hârtie foarte ieftină, ăsta e prețul pus pe democrație”, afirmând că tușul „intră și pe partea cealaltă”. El a mai spus că unele instituții ale statului și „sistemul” ar încerca să inducă dinainte un câștigător prin sondaje și exit-poll-uri „false”. Situația din Buzău: acuzații la adresa primarilor Liderul AUR a atras atenția asupra unor comportamente din județul Buzău, unde, în opinia lui, situația electorală este foarte strânsă. Simion susține că anumiți primari ar intra în secțiile de vot „ca pe propria moșie”, influențând alegătorii și indicându-le cu cine să voteze. Simion s-a declarat optimist și a afirmat că speră ca, la un an după anularea alegerilor, „parcursul democratic al României” să poată fi reluat, exprimându-și dorința pentru o viitoare „reconciliere națională”. Încrederea în numărătoarea paralelă Președintele AUR a menționat că diferențele dintre sondajele publicate în ultimele zile au variat și cu 10% între candidați, considerând acest lucru „straniu”. Simion a amintit experiențe din campaniile trecute, când a obținut scoruri mult mai mari decât cele estimate de exit-poll-uri. El a insistat că singurul rezultat valabil este cel stabilit după numărarea voturilor. AUR ar avea, potrivit liderului său, o numărătoare paralelă „cu o precizie de 98%”, similară cu cea realizată la scrutinele din 2024 și mai 2025. Simion a afirmat că în jurul orei 22.00 partidul ar putea prezenta date din secțiile de vot.

Abia 31,5% prezență la vot la ora 20.00 în București, mult sub cea din iunie 2024
Eveniment

Abia 31,5% prezență la vot la ora 20.00 în București, mult sub cea din iunie 2024

Până la ora 20:00, duminică, 568.199 de bucureșteni au votat pentru funcția de primar general, ceea ce reprezintă 31,50% din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Datele sunt furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cum au votat alegătorii: liste permanente, suplimentare și urna mobilă Din totalul votanților: Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” 555.659 au votat pe liste permanente și complementare 10.518 au votat pe liste suplimentare 2.022 de persoane au votat cu urna mobilă În București, pe listele permanente și complementare figurează 1.803.728 de alegători. Prezența la vot pe sectoare Situația detaliată pe fiecare sector al Capitalei arată astfel: Sector 1 – 35,22% Sector 2 – 31,91% Sector 3 – 26,30% Sector 4 – 34,11% Sector 5 – 28,54% Sector 6 – 35,74% Sectorul 6 înregistrează cea mai mare prezență, iar Sectorul 3 cea mai scăzută. Comparație cu alegerile locale precedente La alegerile locale din 9 iunie 2024, prezența la vot în București, la aceeași oră (20:00), a fost de 36,06%. Prin urmare, participarea de astăzi este mai redusă cu câteva procente față de scrutinul anterior.

De ce este relaxat Bolojan la sediul PNL București încă de la ora 16.00
Politică

De ce este relaxat Bolojan la sediul PNL București încă de la ora 16.00

La ora 16.00, candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, a ajuns la sediul de campanie alături de premierul Ilie Bolojan și de secretarul general al partidului, Dan Motreanu, potrivit Hotnews.  Cei trei au salutat presa într-o atmosferă relaxată, apoi au intrat într-o sală unde, cel mai probabil, analizează ultimele date privind votul din București. Pesediștii, sumbri La sediu sunt prezenți și alți lideri și apropiați ai PNL, între care Sebastian Burduja, fost candidat la primărie în 2024, actualul primar general interimar Stelian Bujduveanu, precum și Vlad Gheorghe, care s-a retras din cursa pentru funcția de primar în favoarea lui Ciucu. Înainte de a ajunge la sediul de campanie, Ciprian Ciucu și-a împărțit ziua între vizite la secțiile de votare și o oprire la târgul de carte Gaudeamus 2025. Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” Pesediștii, însă, sunt mai degrabă rezervați, dacă nu sumbri. Mai mult, candidatul lor, Daniel Băluță, s-a afișat extrem de iritat pe Facebook, secondat de alt pesedist, în aceeași dispoziție, ministrul Alexandru Rogobete.

ESTIMARE Trei variante de procentaje la vot pentru Alexandrescu, Băluță, Ciucu și Drulă
Politică

ESTIMARE Trei variante de procentaje la vot pentru Alexandrescu, Băluță, Ciucu și Drulă

Bucureștiul rămâne cel mai imprevizibil teren electoral din România, iar votul de astăzi pentru funcția de primar general se desfășoară într-un climat fragmentat, dominat de o competiție strânsă între patru candidați și de un electorat obosit, dar sensibil la schimbare. O analiză asupra rezultatelor din 2016, 2020 și 2024 permite conturarea unui scenariu plauzibil cu privire la felul în care se poate reconfigura preferința electorală a bucureștenilor. Evoluția electorală: trei cicluri politice diferite Alegerile din 2016 au marcat o victorie categorică pentru Gabriela Firea, candidată PSD, într-un context în care electoratul anti-PSD nu era încă polarizat în jurul unui contracandidat unic. Fragmentarea votului de dreapta a permis atunci o diferență confortabilă pentru PSD. Deși este mai puțin relevant ce procentaj a obținut fiecare actor minor, concluzia a fost limpede: în lipsa unui candidat unic anti-sistem, Bucureștiul tinde să favorizeze candidatul cu cel mai solid nucleu politic. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Scrutinul din 2020 a schimbat complet paradigma. Nicușor Dan, susținut atunci de o alianță PNL–USR, a reușit să treacă în fața Gabrielei Firea cu 42,81%, în timp ce Firea a obținut 37,97%. Diferența, deși semnificativă, a rezultat în primul rând din mobilizarea electoratului tânăr urban și din capacitatea taberei reformiste de a evita fragmentarea. Prezența a fost redusă, aproximativ 36,7%, ceea ce sugerează că victoria a depins decisiv de segmentul socio-demografic cel mai activ pe rețelele sociale și cel mai motivat să sancționeze administrația PSD. Alegerile din 2024 au adâncit însă impredictibilitatea scenei politice, marcate de ascensiunea AUR și de erodarea capitalului electoral al partidelor tradiționale. Volatilitate electorală crescută în ultimul an Sondajele realizate în ultimele șase luni au arătat o volatilitate crescută, cu diferențe infime între primii patru candidați în diferite momente ale campaniei. Măsurătorile AtlasIntel, de exemplu, indicau în noiembrie 2024 un grup compact de candidați situați între 17% și 19%, un semnal clar că Bucureștiul nu mai are un pol dominant de putere politică. În prezent, competiția este și mai strânsă. Datele celui mai recent sondaj AtlasIntel arată o diferență de numai 0,1 puncte procentuale între primele două poziții: Anca Alexandrescu (AUR) – 24%, Daniel Băluță (PSD) – 23,9%, urmați de Ciprian Ciucu (PNL) cu 20,2% și Cătălin Drulă (USR) cu 15,3%. În paralel, candidata SENS, Anca Ciceală, a urcat la 10%, deși dispune de bugetul de campanie cel mai redus dintre cei clasați în top 5. Factorii care pot influența votul de azi 1. Prezența la vot În București, diferențele electorale s-au decis adesea prin mobilizare, nu doar prin preferințe constante. O prezență redusă favorizează candidații cu baze electorale disciplinate – tradițional PSD, dar în ultima perioadă și AUR. Dacă prezența va depăși pragul de 40%, istoric favorabil dreptei urbane, dinamica s-ar putea schimba în favoarea PNL sau USR. Totuși, datele actuale indică o fragmentare a publicului reformist, ceea ce ar putea reduce impactul mobilizării. 2. Fragmentarea electoratului anti-PSD/anti-AUR O situație relevantă pentru prognoză este felul în care se împarte electoratul urban educat, tradițional opus PSD și mai nou, în parte, AUR. Spre deosebire de 2020, acesta nu mai converge în jurul unui singur candidat. PNL mizează pe Ciprian Ciucu, cu un bazin electoral stabil, dar insuficient pentru o victorie fără migrarea unei părți a voturilor de la USR. USR, cu Cătălin Drulă, se confruntă cu o stagnare vizibilă, scorul din ultimele două sondaje fiind aproape identic. Această divizare poate crea un culoar pentru primii doi clasați – cei susținuți de PSD, respectiv AUR. 3. Efectul sondajelor și al percepției de finală în doi Sondajele care indică o competiție strânsă la vârf între Alexandrescu și Băluță pot genera un vot util, fenomen frecvent în București. Alegătorii care resping AUR pot vota pragmatic candidatul PSD, în timp ce electoratul anti-PSD ar putea migra spre Alexandrescu dacă percepe că aceasta are cele mai mari șanse de victorie. Celelalte trei candidaturi depind, astfel, de capacitatea de a evita acest „efect de sifonare”. Prognoză: trei scenarii plauzibile pentru seara votului Pe baza tendințelor istorice, a rezultatelor anterioare și a distribuției actuale din sondaje, pot fi conturate trei scenarii majore. Scenariul 1 – Victoria unui candidat cu bazin disciplinat (probabilitate ridicată) În acest scenariu, diferența infimă dintre AUR și PSD se menține până la închiderea urnelor, iar rezultatul final este decis de mobilizarea în cartierele cu prezență tradițional ridicată. AUR ar putea câștiga dacă reușește să activeze electoratul frustrat de administrațiile anterioare, mai ales în zonele periferice ale Capitalei. PSD, prin Daniel Băluță, mizează pe o rețea locală solidă și pe efectul de vot util generat de teama de extremism. Acest scenariu reproduce logica alegerilor din 2016 – câștigă cine își aduce electoratul la vot. Scenariul 2 – Recuperare spectaculoasă a PNL (probabilitate medie) Pentru Ciprian Ciucu, premisele unei recuperări există: notorietate în creștere; performanțe administrative în Sectorul 6; posibilă migrare a votanților USR dezamăgiți. Totuși, pentru a depăși 22–23% și a intra în competiția reală cu primii doi candidați, PNL ar avea nevoie de o mobilizare masivă în rândul electoratului urban activ, similară cu cea din 2020 – fenomen care nu s-a manifestat încă. Scenariul 3 – Surpriza USR sau creșterea candidatului SENS (probabilitate scăzută, dar posibilă) Cătălin Drulă pornește cu un bazin constant, dar insuficient, în jur de 15%. Candidata SENS, Anca Ciceală, are în mod surprinzător 10%, un scor rar pentru un partid mic. Totuși, diferențele mari față de primii competitori fac improbabilă o răsturnare. Dar, în cazul unei prezențe foarte scăzute, scorurile lor ar putea fi influențate semnificativ, afectând ordinea finală fără a modifica vârful clasamentului. O finală în doi, dar cu un electorat imprevizibil Prognoza pentru votul de azi în București indică o competiție extrem de strânsă între Anca Alexandrescu (AUR) și Daniel Băluță (PSD), cu posibilitatea ca PNL să se apropie periculos de mult de primii doi în cazul unei mobilizări peste așteptări. Scrutinul este definit de trei factori-cheie: fragmentarea dreptei urbane, care limitează șansele unei victorii reformiste ca în 2020. bazine electorale disciplinate pentru PSD și AUR, greu de combătut fără alianțe. un electorat bucureștean volatil, predispus la vot strategic în ultimele ore ale campaniei.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră