sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Șpăgile lui Oprescu, "spălate" prin firme

Șpăgile lui Oprescu, "spălate" prin firme. Mitele încasate în primăria Capitalei în timpul mandatului lui Sorin Oprescu au fost "spălate" printr-un lanţ de firme organizat de un ieşean. Șpăgile lui Oprescu, "spălate" prin firme Acesta a fost condamnat deja pentru spălare de bani, dar îl aşteaptă o pedeapsă încă mai severă, pentru evaziunea fiscală. Explicația: șpăgile plimbate prin conturi sub forma unor achiziţii fictive au lăsat în urmă neplătite TVA şi impozit pe profit. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” O primă sentinţă a fost dată de Tribunal, decizia finală urmând a aparţine Curţii de Apel Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgile lui Oprescu, spălate prin firme (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Columbiancă din Medellin, droguri în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Columbiancă din Medellin, droguri în România

Columbiancă din Medellin, droguri în România. Lovitură de proporţii dată de poliţiştii şi procurorii de la Crimă Organizată Iaşi: au prins o columbiancă ce aducea droguri în Moldova. Columbiancă din Medellin, droguri în România Femeia e originară din Medellin, aceeaşi localitate unde a trăit şi a murit celebrul traficant de droguri Pablo Escobar. Tânăra se asociase cu un iranian şi vindeau ecstasy prin cluburile din Iaşi. Cei doi şi încă un tânăr au fost prinşi în flagrant în momentul când încercau să vândă 400 de pastile ecstasy. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Şase tineri au fost arestaţi pentru trafic de droguri de mare risc. Poliţiştii suspectează că fata face parte din celebrul cartel cu acelaşi nume ca al orașului Medellin. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien. O polițistă de frontieră din Vama Petea a reușit să strângă din mită peste 200.000 de euro, potrivit procurorilor. Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien Femeia ținea evidența banilor primiți lunar, în perioada 2018 – 2021. În două dintre lunile din anul 2021 apar înscrise sume de peste 10.000 euro/lună. La data de 24.08.2021, polițista de frontieră a solicitat şi primit suma de 200 de euro de la investigatori sub acoperire pentru a le permite acestora să intre în ţară fără a fi supuşi măsurilor de carantinare. Cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra agentei de poliție a fost găsită, ascunsă în sutien, suma totală de 350 euro, constituită din bancnote de 10, 20 şi 50 euro, precum şi 100 lire sterline grupate. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Polițista și-a recunoscut faptele și a ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Doar că judecătorii Tribunalului Satu Mare au respins acest acord, pe motiv că "soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea inculpatei și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale", potrivit PRESA SM.

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă (sura: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă. După ce au făcut prelungirea reţelei de gaz pe banii lor, doi ieşeni a trebuit să "doneze" noua conductă, în temeiul unui decret din 1954. "Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă Ar fi trebuit să-şi recupereze banii cheltuiţi ulterior, o dată cu branşarea unor noi consumatori. Această posibilitate le-a fost însă refuzată, pentru că nu mai erau proprietarii conductei. Lungul război în instanţă s-a încheiat acum, după şase ani de procese. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Sentinţa dată de magistraţi interesează în mod sigur zeci de mii de români aflaţi în aceeaşi situaţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Justiție

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, joi, încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, împotriva lui Mihai Theodor Eugeniu, un licean radicalizat în numele unei organizaţii fundamentaliste din Orientul Mijlociu, care a discutat cu un alt elev despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. "Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR Trei judecători de la Instanţa supremă au constatat că faptele de care era acuzat Mihai Theodor Eugeniu, respectiv promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism şi asociere în scopul săvârşirii de acte de terorism, s-au prescris, fiind aplicate în acest sens două decizii ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, Mihai Theodor Eugeniu a fost achitat pentru săvârşirea altor două infracţiuni prevăzute în Legea 535/2004 privind combaterea terorismului, dar şi pentru pornografie infantilă. Acesta este primul caz al unui român acuzat de propagandă teroristă care scapă de acuzaţii cu ajutorul Curţii Constituţionale. Idei extremiste de la 14 ani În iunie 2018, Mihai Theodor Eugeniu, la acea vreme în vârstă de 15 ani, a fost reţinut de DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului. Conform DIICOT, începând cu luna septembrie 2017, adolescentul s-a implicat activ în contactarea de susţinători ai unor organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu, cetăţeni români şi străini, în scopul promovării sistematice a ideilor şi doctrinelor specifice entităţilor teroriste, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi. El a accesat site-uri şi forumuri care promovau ideologia extremistă, elogiază crimele realizate de organizaţiile teroriste, susţin stabilirea Statului Islamist şi a diseminat materiale, inclusiv violente, care susţin cauza acestuia. De asemenea, Mihai Theodor Eugeniu a susţinut legitimitatea participării la luptă în favoarea organizaţiilor teroriste, manifestându-şi intenţia de a călători în zonele de conflict şi s-a instruit şi a pus la dispoziţia altor persoane materiale de instruire cu privire la producerea de dispozitive explozive improvizate şi utilizarea armelor în vederea realizării de atacuri teroriste. "Abu Musab" și "Soldatul lui Allah" Concret, Mihai Theodor Eugeniu, care folosea pe aplicaţia Telegram pseudonimul "Abu Musab", a discutat cu un alt tânăr român, cu pseudonimul "Soldatul lui Allah", despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Cei doi adolescenţi au discutat şi despre posibilitatea de a pleca în Siria pentru a lupta sub stindardul Statului Islamic. La locuinţa lui Mihai Theodor Eugeniu, procurorii au găsit, printre altele, un cuţit de vânătoare, o hartă a municipiului Bucureşti având marcate cu verde numeroase puncte de interes public; un Coran în limba arabă, un volum cu titlul "Pomeniri din Coranul cel nobil şi tradiţia Profetului Mohamed", coli de hârtie cu steagul Statul Islamic şi o mască de gaze.

Amanta politicianului mort, proces pentru avere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Amanta politicianului mort, proces pentru avere

Amanta politicianului mort, proces pentru avere. Averea fostului consilier local și om de afaceri Constantin Corozăl va fi împărţită de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Amanta politicianului mort, proces pentru avere De cinci ani, iubita acestuia încearcă să-i convingă pe judecători că a trăit practic cu acesta ca soţ şi soţie, fiind parteneră de viaţă, dar şi de afaceri cu fostul consilier. Astfel, o bună parte a averii lui Corozăl i s-ar fi datorat. Până acum, două instanţe ieşene i-au respins pretenţiile. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore În faţa Judecătoria, Mirela Melinte a precizat că avusese o relaţie personală cu Corozăl timp de 23 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Apartament în bloc nou, tavan căzut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Apartament în bloc nou, tavan căzut

Apartament în bloc nou, tavan căzut. Contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului a fost semnat de M.Chim şi Tudor Andrei Carp în urmă cu trei ani, pe 19 iunie 2020. Apartament în bloc nou, tavan căzut Dată de la care cumpărătorul intra în posesia unui apartament în valoare de 70.000 de euro (345.994 lei), în str. Sălciilor nr. 40, din Nicolina I, pentru care urma să plătească rate la banca timp de 25 de ani. Câteva luni mai târziu, în februarie 2021, "în timp ce se afla în baie, o bucată mare din tencuiala tavanului s-a desprins şi a căzut peste acesta, cauzându-i leziuni, pentru care a necesitat îngrijiri medicale", avea să le spună Carp judecătorilor. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Perspectiva de a plăti rate un sfert de secol pentru un apartament care i-a provocat răni şi stres psihic, l-a făcut pe acesta să ceară imediat reparaţii materiale şi morale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară

Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară. Magistrații Curţii ieşene de Apel ar putea ajunge să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară Nemulţumit de soluţia dată într-un dosar, avocatul părţii înfrânte l-a reclamat Inspecţiei Judiciare pe şeful completului de judecată. O copie a reclamaţiei a luat forma unei plângeri adresate DNA şi îndreptate împotriva tuturor membrilor completului. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Raţionamentul avocatului a fost simplu: judecătorii nu ar fi putut adopta acea decizie decât dacă ar fi fost mituiţi de adversari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Despăgubirile pentru omor, plătite de stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Despăgubirile pentru omor, plătite de stat

Despăgubirile pentru omor, plătite de stat. "Oalele sparte" de criminali, violatori și traficanți de minori ajung să fie plătite de contribuabil. Despăgubirile pentru omor, plătite de stat O lege adoptată acum aproape 20 de ani, dar relativ puțin cunoscută, oferă posibilitatea victimelor unei infracțiuni de a cere despăgubirile civile de la stat, în loc de a le aștepta de la infractor. De această lege s-a folosit și o tânără ieșeancă, al cărei tată a murit după ce a fost înjunghiat. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact Tribunalul i-a aprobat cererea privind acordarea de compensații, întrucât ucigașul nu dispunea de bunuri sau venituri care să poată fi executate pentru plata despăgubirilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Foliile negre pe geamurile mașinii, permise (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Foliile negre pe geamurile mașinii, permise

Foliile negre pe geamurile mașinii, permise. Un ieşean şi-a câştigat dreptul de a circula cu folie neagră pe geamurile maşinii şi cu stopuri închise la culoare. Foliile negre pe geamurile mașinii, permise Şoferul fusese transformat în pieton de poliţişti pentru că ar fi încălcat normele rutiere în domeniu. Pe parcursul a două procese, a reuşit să obţină anularea sancţiunii. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Sentinţa poate fi una de referinţă pentru numeroşii şoferi aflaţi în situaţii similare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială: dosarul de trafic de droguri al activistului Cristian Dide ajunge la Curtea Constituţională. Diferența dintre cannabis și cânepă industrială Magistraţii Tribunalului Iași au admis cererea lui Dide privind sesizarea CCR în privinţa unor articole din Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În plângerea sa, Dide a invocat faptul că actuala legislaţie permite condamnarea ca traficant şi a unui simplu cultivator de cânepă industrială, care de altfel beneficiază legal de subvenţii pentru cultura înfiinţată. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri O eventuală decizie favorabilă ar putea fi exploatată însă şi de traficanţii de droguri, care ar putea invoca în favoarea lor faptul că procurorii nu au demonstrat că "iarba" găsită asupra lor conţine o cantitate suficientă de substanţă psihoactivă pentru a fi considerată drog. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrații se pot pensiona de tineri (sursa: gov.ro)
Justiție

Magistrații se pot pensiona de tineri

Magistrații se pot pensiona de tineri. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că coaliția de guvernare își asumă amendamente la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, după discuțiile ministrului Muncii la Bruxelles. Amendamente asumate de coaliție "Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public. Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Magistrații se pot pensiona de tineri Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești (dar nu și pentru magistrați - n.r.) vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi. Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice. Pensiile nu vor mai depăși venitul Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate. Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni. Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari. Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice. Recalcularea pensiilor magistraților Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri. Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii.", arată premierul Ciucă.

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut (sursa: politiaromana.ro)
Justiție

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut. Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica "Persoane urmărite", Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. El este fratele soţiei lui Mircea Geoană, ocupând la un moment dat funcţia de director al Eximbank. Tot vineri, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, condamnat în acelaşi dosar la șapte ani şi patru luni închisoare, s-a predat la Secţia 6 de Poliţie şi urmează să fie dus la penitenciar. Sebastian Vlădescu, escortat la penitenciar (sursa: Inquam Photos/George Călin) Citește și: Cumnatul lui Geoană, șase ani de pușcărie pentru complicitate la luare de mită (contracte publice). Ionuț Costea făcea jocurile când Geoană era președinte al PSD și al Senatului Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi cei doi se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Moartă după căderea de la etaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Moartă după căderea de la etaj

Moartă după căderea de la etaj. Judecătorii au neclarități cu privire la modul de desfășurare a conflictului dintre avocatul Sebastian Felecanu și iubita sa. Moartă după căderea de la etaj Un nou șir de expertize a fost luat în calcul pentru clarificarea ultimelor clipe din viața femeii, despre care procurorii afirmă că a fost aruncată de la etaj de către avocat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O primă solicitare a fost făcută de Felecanu, care a cerut efectuarea unei noi expertize criminalistice, în specialitatea traseologie. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Magistrații Curții de Apel au respins însă solicitarea, apreciind că există suficiente probe care să indice felul în care iubita lui Felecanu a căzut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră