miercuri 27 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

604 articole
Justiție

Precedent prin care magistrații putea stoarce statul sute milioane

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe: o judecătoare obligă Guvernul să-i majoreze salariile din 2018, nu din 2021. O judecătoare din Satu Mare, Roxana Maria Cîmpean, atacat în instanță două ordine ale ministerului Justiției prin care salariile majorate - prin recalcularea așa-numitului „VRS” (Valoare de Referință Sectorială) - se calculau din 2021. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Potrivit unei note a ministerului de Finanțe, din 2023, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate, la 9 aprilie, și a anulat cele două ordine. O decizie identică fusese luată în 2023 de Curtea de Apel București. „Anulează în parte ordinele nr. 6245/C/30.12.2021 şi nr. 397/C/07.02.2022 numai în ce o priveşte pe reclamantă şi numai în ce priveşte data de 30.12.2021, începând cu care s-au stabilit drepturile salariale ale reclamantei. Obligă Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei la emiterea unui nou ordin în care drepturile salariale ale reclamantei se stabilesc având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei începând cu data de 30.12.2018, iar nu cu data de 30.12.2021”, decisese Curtea de Apel București (CAB), în 17 ianuarie 2023. Acum, ICCJ menține decizia CAB: „Respinge recursurile declarate de recurenta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 70/2023 din 17 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”. Ministerul Justiției trebuie să emită noi ordine „Un precedent judiciar de maxim interes pentru drepturile salariale ale magistraților s-a produs la Înalta Curte de Casație și Justiție marți, 9 aprilie 2024. Judecătorii supremi Carmen-Mihaela Voinescu, Gheza-Attila Farmathy și Adriana-Florina Secreteanu au menținut definitiv sentința din 17 ianuarie 2023, prin care magistrată Cristina-Maria Florescu (foto) de la Curtea de Apel București a anulat în parte ordinele nr. 6245/2021 și 397/2022, emise de către fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu, obligând ministerul să emită noi ordine, prin care să-i calculeze judecătoarei Roxana-Maria Cimpean de la Judecătoria Satu Mare drepturile salariale pe baza valorii de referință sectoriale (VRS) 605,225, iar nu plafonate la nivelul anului 2018, așa cum impune art. 38 alin. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării unitare). Prin aceeași sentința, judecătoarea Florescu a obligat MJ să-i achite petentei drepturile salariale neplafonate începând cu dată de 30 decembrie 2018, iar nu cu dată de 30 decembrie 2021, așa cum prevăd cele două acte normative ale ministerului”, explică Lumea Justiției. Însă Roxana-Maria Cîmpean a fost numită însă judecător abia în decembrie 2019. Anterior ea a fost avocat. Soțul ei este procuror.

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de sute de milioane Foto: ICCJ
Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror Foto: Facebook CSM
Justiție

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror

Un suspect de omor din culpă a fost oprit în ultima clipă să devină procuror: CSM l-a suspendat cu cinci zile înainte de a-și începe activitatea. Nu este clar cum a fost primit acesta la Institutul Național al Magistraturii, deși la acel moment era inculpat. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror În prezent dosarul său a trecut de camera preliminară și urmează să se pronunțe sentința, scrie Lumea Justiției. Procurorul a fost suspendat la 26 martie de secția de procurori a CSM, iar el ar fi urmată să devină stagiar la 1 aprilie. CSM nu oferă numele acestuia și nici alte detalii. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Pe de altă parte, procurorul a arătat că a trecut de etapa verificării condiției de bună reputație, atât la admiterea la INM, cât și la absolvirea INM, chiar dacă și în aceste momente avea aceeași calitate de inculpat: “S-a făcut precizarea că dumnealui a fost admis după efectuarea verificărilor privind buna reputație, atât cu ocazia admiterii la Institutul Național al Magistraturii, cât și cu ocazia absolvirii Institutului, deși avea calitatea de inculpat într-un dosar de ucidere din culpă“

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii

Procurorul general al României, Alex Florența, și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari și au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Acum, Ministerul Public, pe care-l conduce, anunță procurorii că sumele câștigate în instanță nu se mai reeșalonează și ar urma să fie plătite integral. Potrivit Constituției, “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii În anul fiscal 2021, procurorul Florența a încasat circa 59.000 de lei din drepturi salariale restante. În 2022, încă 97.000 de lei. Soția sa, care lucrează la CSM, a beneficiat, în anul fiscal 2022 de plata drepturilor salariale restante în valoare de 77.000 de lei. Pe lângă salariu și drepturi restante, Flavia Maria Cristina Florența a încasat de la stat o majorare de salariu de 40.870 de lei pentru că a lucrat cu proiecte europene și 93.077 lei pentru “diurnă și transport“. Familia deține un apartament în Sibiu, unul în Vaslui și o casă de vacanță în Caraș Severin. La 29 martie, Parchetul General a comunicat parchetelor curților de apel, prin directoarea economică a Ministerului Public, că “din dispoziția procurorului general al PICCJ, tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, reprezentând atât diferențe salariale, cât și dobânzi legale, existente în evidența unităților de parchet, vor fi stabilite similar anilor anteriori și vor fi achitate respectând procedura de eșalonare prevăzută deja de actele normative în vigoare. Drept urmare, sumele restante prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului Ministerului Public, nu se vor reeșalona începând cu anul 2024“. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Aceasta ar putea însemna că drepturile salariale câștigate înainte de 1 ianuarie 2024 vor fi plătite integral în acest an, nu reeșalonate.

Părinți magistrați, proces pentru o testare (sursa: reporteris.ro)
Justiție

Părinți magistrați, proces pentru o testare

Părinți magistrați, proces pentru o testare. Părinții unui elev din clasa a VI-a a Colegiului Național din Iași se luptă să anuleze o notă de 1 primită de fiul lor la Educație muzicală, arată Reporter de Iași. Părinți magistrați, proces pentru o testare La începutul acestui an, Claudia Monica și Marius Cătălin Palaghia, în calitate de reprezentanţi legali ai minorului A.T. au depus la Tribunalul Bacău o acțiune în care au chemat la bară Colegiul Național din Iași. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Unitatea de învățământ pârâtă este cea în care fiul reclamanților este elev în clasa a VI-a. În cererea de chemare în judecată, părinții au solicitat anularea evaluării făcută la data de 16 octombrie 2023 la disciplina Educaţie muzicală, obiect la care fiul lor a fost notat cu nota 1 după o testare scrisă, potrivit sursei citate. Completul de judecată din Bacău nu a mai analizat susținerile părților, declinând competența către Tribunalul Iași, unde magistratul desemnat prin repartizare aleatorie a depus cerere de abținere pentru că este colegă de instanță cu tatăl copilului. Se cere strămutarea dosarului Solicitarea a fost aprobată, iar părinții au solicitat Curții de Apel să strămute cauza la altă instanță din țară. Această cerere va fi judecată pe 8 aprilie. Tatăl, Marius Cătălin Palaghia, este judecător la Secția Civilă a Tribunalului Iași. Anterior, el a fost avocat în Baroul Iași. Soția sa, Monica Claudia Palaghia, este procuror din anul 2008. În 2022, aceasta s-a transferat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași. Recent, în această ultimă calitate, ea a câștigat în instanță gradul de locotenent-colonel în Armata Română.

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială

Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială. Justiția ieșeană nu suportă cânepa, fie că e vorba de cea fumată la colțul blocului, fie că e cea din care se fac saci și frânghii. Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială Administratorii a două firme au fost condamnați în primă instanță pentru trafic de droguri, după ce unul a vândut, iar celălalt a cumpărat produse conținând extrase de cânepă. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Cei doi au spus că produsele nu puteau avea în niciun caz efecte psihoactive, din cauza concentrației extrem de reduse de substanță activă, dar apărarea a fost respinsă. Indiferent de concentrație, conform legislației românești, cânepa prin care fugea Ion Creangă este drog. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM. Daniela-Ioana Stăncioi câștigă aproximativ 19.000 de lei pe lună, dar salariul îi va crește cu 25% și va primi și restanțe și dobânzi pe ultimii șase ani. Salariu: 19.000 de lei lunar + 25% Purtătoare de cuvânt a CSM, Stăncioi a obligat statul, prin instanță, să-i deconteze ochelarii. Foarte recent, a mai obținut o victorie, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM – o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. A ratat CSM în 2017 Daniela-Ioan Stăncioi este magistrat de doar zece ani. A fost numită judecător al Judecătoriei Sector 3 prin decret prezidențial pe 29 ianuarie 2014. După trei ani, în 2017, Stăncioi era deja judecător la Tribunalul București. O ascensiune fulminantă, la care alți judecători nici nu visează. Tot în 2017, Daniela-Ioana Stăncioi a fost aproape să preia funcția de purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. Însă Secția pentru judecători a CMS a respins propunerea. Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM Totuși, în ianuarie 2019, Stăncioi a devenit purtătoare de cuvânt a CSM, instituție la care a și fost detașată. Doi ani mai târziu, în ianuarie 2021, detașarea a încetat, deci judecătoarea Stăncioi s-a întors în instanță, la Tribunalul București. După încă un an, în februarie 2022, magistratei Stăncioi i s-a aprobat transferul la Curtea de Apel București. Încă o avansare, deci. Trecuseră doar opt ani de când era judecătoare și doi din cei opt ani nu se ocupase de dosare, ci de comunicarea CSM. Iar în septembrie 2023, Stăncioi a fost din nou detașată la CSM, ca purtător de cuvânt. Practic, în prezent, judecătoarea are puțin peste zece ani de magistratură, din care nici măcar opt ani plini în instanță.

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație. Într-un singur dosar de contrabandă s-au adunat mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după șapte ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mario Iorgulescu ar putea scăpa Foto: Captură video
Justiție

Mario Iorgulescu ar putea scăpa

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu Judecătoarea Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a admis „în principiu” cererea de recurs în casație formulată de condamnat. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Iorgulescu era beat criță și plin de droguri, la momentul la care a ucis un om, arată motivarea sentinței sale, publicată de Curtea de Apel București. În prezent, el este refugiat în Italia. Mario Iorgulescu ar putea scăpa Judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, cea care a deschis posibilitatea ca Iorgulescu să scape, mai este menționată în presă pentru că: a) alături de Lia Savonea a luat o decizie în favoarea prescrierii dosarelor de mare corupție și b) a fost singurul magistrat din completul de trei de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat împotriva sentinței primite de afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat definitiv la peste zece ani de închisoare. Totuși, Ispas a refuzat cererea de suspendare a executării pedepsei primite de Mario Iorgulescu în octombrie anul trecut. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.pr.pen., admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Iorgulescu Gino Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Trimite cauza în vederea judecării recursului în casa?ie, Completului nr. 6. Fixează termen de judecată, în ședință publică, la data de 28 martie 2024, cu citarea părţilor. Se va încunoştiinţa apărătorul ales al recurentului inculpat Iorgulescu Gino Mario despre termenul fixat în cauză. Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de recurentul inculpat Iorgulescu Gino Mario. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Mario Iorgulescu s-ar afla internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident. Însă, în martie 2023 el își bătea joc de justiția din România. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV.

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani Foto: Jurnalul de Ialomița
Justiție

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani

Un judecător cu salariu peste președintele României, Cătălin Vasilică Oprea, nu s-a deranjat să motiveze o sentință timp de opt ani, a arătat purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, pentru Adevărul. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Alin Alexandru a precizat că împotriva lui Oprea a început cercetarea disciplinară. Acest judecător a mai fost sancționat de două ori pentru aceleași probleme. Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani „S-a început acțiunea diciplinară pentru Oprea Cătălin Vasilică, judecător în cadrul Tribunalului Ialomița pentru în neredactarea în termen a 378 hotărâri judecătorești, cea mai veche fiind pronunțată la 24 februarie 2016”, a spus Alin Alexandru. Fără o motivare a sentinței, părțile nu pot contesta deciziile judecătorului. În dosarul Loteria, care viza un prejudiciu de 25 de milioane de lei adus de către mai mulți inculpați, printre care și Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus, procesul a stagnat în Tribunalul București timp de opt ani. Judecătorul Cătălin Vasilică Oprea s-a ocupat de acest dosar până când a fost transferat la Ialomița, fiind mutat disciplinar. El a decis nu mai puțin de 58 de amânări în acest dosar, fie sub pretextul administrării de probe suplimentare, fie invocând lipsa de apărare a inculpaților. Potrivit procedurilor, lipsa de apărare este acceptată doar o singură dată, după care se impune numirea unui avocat din oficiu. Cu toate acestea, judecătorul a amânat de peste 10 ori cazul invocând lipsa de apărare. Între timp, acuzații din dosarul Loteria au cerut prescrierea faptelor, scrie CluJust. Potrivit declarației de avere, judecătorul Cătălin Vasilică Oprea a câștigat, în anul fiscal 2022, 180.896 de lei, net, ceea ceînseamnă circa 15.000 de lei pe lună. Însă el a primit și 30.996 de lei, net, pentru decontul chiriei. În plus, Oprea a dat statul în judecată pentru salariile sale și, în 2022, a beneficiat de titluri executorii în valoare de 76.928 de lei.

Cel mai ridicol dosar din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cel mai ridicol dosar din România

Cel mai ridicol dosar din România: plecat la drum cu 309 inculpați, cel mai vechi dosar al DNA aflat încă pe rolul instanțelor ieșene se încheie fără nicio condamnare. Cel mai ridicol dosar din România Câțiva inculpați au decedat în timpul procesului, dar pentru marea majoritate, procedurile legale implicate de numărul enorm de inculpați a însemnat prescrierea răspunderii penale. Citește și: O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Ultimii inculpați, condamnați inițial, au scăpat de griji vinerea trecută. Formal, procurorii mai au încă posibilitatea de a declara apel, dar acest lucru nu ar mai putea duce la vreo condamnare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură (sursa: monitorulbt.ro)
Justiție

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură. Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis luni excluderea din magistratură a Danielei Panioglu, judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, magistrat care a făcut parte din completul ce l-a condamnat la şase ani închisoare pentru corupţie pe Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS. Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură "Admite acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Daniela Panioglu - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. În baza art. 273 alin.(1) lit.f) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplică doamnei Daniela Panioglu (...) sancţiunea disciplinară constând în pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. b) şi lit.s) teza I din acelaşi act normativ. Citește și: Talmeș-balmeș de candidați măsurați de PSD-PNL pentru competiția împotriva lui Nicușor Dan: de la fotbalistul Ionuț Lupescu la ministrul Sebastian Burduja, plus Firea, Piedone și Băluță Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", arată decizia Secţiei. Cele două articole invocate în acţiunea disciplinară se referă la "atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii", respectiv "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă". Alte patru excluderi Nu este prima dată când CSM ia o astfel de decizie în cazul magistratului, pe 15 decembrie 2022 Secţia pentru judecători în materie disciplinară stabilind excluderea din magistratură a Danielei Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu, cea din urmă activând tot la Curtea de Apel Bucureşti. Cele două judecătoare au fost cercetate disciplinar de Inspecţia Judiciară pentru că, printre altele, au dezvăluit în motivarea de condamnare a fostului şef al CNAS faptul că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii. Ulterior, în luna decembrie a anului trecut, un complet de la Instanţa supremă a dispus anularea definitivă a deciziei CSM din 15 decembrie 2022 prin care cele două au fost excluse din magistratură. "Justiția, o vulnerabilitate națională" "Eu nu văd nici o diferență față de comunism. Fără exagerare ori metaforă, ne-am întors în urmă cu cel puțin 40 de ani. Un lagăr comunist, în care se comit abuzuri și se suferă pe nedrept, cu singura diferență că, acum, porțile sunt deschise și poți să pleci. Inspecția judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii comit abuzuri de neimaginat pentru aceste timpuri, în care, formal, suntem un stat european, cu presă care se declară independentă, dar care a tăcut în fața atrocităților din justiție, cel puțin din ultimii 3 ani. Am mai fost exclusă o dată, a 4-a oară, în raport cu aceeași situație de fapt, dar, cum soluția instanței supreme a fost de a respinge, ca neîntemeiată, acțiunea disciplinară, au mai încercat o dată. Și vor continua la nesfârșit așa, pentru că nimeni nu-i oprește. (...) Sper că această prigoană a judecătorilor onești, despre care se vorbește prea puțin în public, se va sfârși în curând. Însă, este nevoie de o reformă radicală a justiției, prin legi bune și magistrați de bună-credință și competenți profesional, puterile discreționare ale inspecției judiciare, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale președinților de instanțe să fie reduse dramatic, iar procurorii să aibă posibilitatea de a-și desfășura activitatea în mod independent. În acest moment, justiția nu mai este o putere, ci o vulnerabilitate națională.", a scris judecătoarea Panioglu într-un punct de vedere citat de PressHub.

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei. Rectorul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iași a pierdut unul dintre cele trei procese pe care le deschisese împotriva unor instituții de presă. Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei Fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, deschisese acţiunile în justiţie pentru a remedia "atingerile aduse imaginii, onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale". Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Toader se simţise jignit de articole publicate de posturile de radio "Deutsche Welle" şi "Europa Liberă", ca şi de un jurnalist botoşănean. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Magistraţii Tribunalului ieşean au apreciat că cel puţin "Deutsche Welle" nu a încălcat nicio lege. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mii de dosare pentru un judecător (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Mii de dosare pentru un judecător

Mii de dosare pentru un judecător. Pensionările masive de anul trecut din sistemul judiciar şi-au pus serios amprenta asupra funcţionării instanţelor. Mii de dosare pentru un judecător Judecătoriile din Iași, de exemplu, sunt practic sufocate cu dosare, un singur magistrat ajungând să aibă de analizat 1.500-2.000 de dosare. Citește și: Cel mai important proiect al lui Bolojan, drumul expres Oradea-Arad, a fost scos la licitație La Tribunalul Iași, care funcţionează cu doar trei sferturi din numărul normat de judecători, se adună dosarele care trenează de mai bine de un an şi jumătate. Iar întârzierile în redactarea hotărârilor sunt tot mai mari. Curtea de Apel este singura instanţă din judeţul Iași care se poate lăuda că funcţionează normal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, după ce a avut o rată de 100% a achitărilor Foto: Puterea
Justiție

Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, rată 100% achitărilor

Șefa procurorilor anticorupție din Galați, Mihaela Leu, cu un salariu imens, se pensionează, după ce, în 2022, acest parchet a avut o rată de 100% a achitărilor. Ea a lucrat în magistratură fix 25 de ani și două luni, adică din 1 ianuarie 1999, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ulterior, între anii 2004 și 2011, a fost prim-procuror adjunct al instituției. Din 2011 și până în octombrie 2015, șefa DNA Galați a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Mihaela Leu CSM va analiza la 19 februarie cererea ei de pensionare. Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, după ce a avut o rată de 100% a achitărilor Presa a scris că DNA Galați a reușit în 2022 recordul național la achitări: 100%! Pentru comparație, DNA Iași și DNA Constanța au înregistrat 2,63% achitări, în ambele cazuri fiind trimiși în judecată 38 de inculpați, dintre care numai unul a fost achitat. La DNA Craiova a fost înregistrat un procent de „0%” achitări, cu 38 de inculpați trimiși în judecată, nefiind achitat niciunul. Recordul achitărilor a fost înregistrat la DNA Galați, cu procentul de 100%, în condițiile în care au fost trimiși în judecată 21 de inculpați (11 cu rechizitoriu și 11 cu acord de recunoaștere a vinovăției) și au fost tot achitați 21 de inculpați, chiar dacă unii dintre aceștia din urmă au fost trimiși în instanță în anii precedenți. Lumea Justiției scrie că în 2021 rata achitărilor a fost de 125%, iar în 2020 de 50%. În anul fiscal 2022, când structura pe care o conducea înregistra acest memorabil eșec, Mihalea Leu avea un salariu anual de 262.785 de lei, adică puțin sub 22.000 lei/lună, în medie. Probabil că pensia ei specială va fi la acest nivel. Un CV oficial al viitoarei pensionare speciale nu poate fi găsit, dar presa scria că a absolvit Dreptul la Universitatea Ovidius din Constanța în 1997, decis se poate estima că s-a născut în jurul anului 1976, având acum circa 47 de ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră