Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual

Jocurile de noroc au devenit una dintre cele mai profitabile industrii din Europa, iar Italia și România oferă două exemple relevante despre amploarea fenomenului.

Deși dimensiunea economică a celor două piețe este foarte diferită, mecanismul pare același: sumele mizate cresc de la an la an, pierderile jucătorilor ating niveluri record, iar statul încasează taxe consistente.

În același timp, costurile sociale generate de dependență, sărăcie și problemele de sănătate ridică întrebarea dacă aceste venituri reprezintă cu adevărat un câștig pentru societate.

Italia: 22 de miliarde de euro pierdute într-un singur an

Potrivit raportului „Cartea Neagră a jocurilor de noroc”, realizat de confederația sindicală CGIL, Federația Consumatorilor și Fundația ISSCON, italienii au pierdut în 2025 aproximativ 21,88 miliarde de euro la jocurile de noroc.

Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă

Dimensiunea pieței este impresionantă.

Încasările totale ale industriei au ajuns la 165,34 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în anul precedent.

Practic, fiecare adult italian a jucat în medie 3.285 de euro pe parcursul unui singur an.

Fenomenul este alimentat tot mai mult de mediul digital.

Pentru prima dată, jocurile online au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,5% față de anul anterior și de peste 221% comparativ cu 2018.

În prezent, Italia are aproximativ 4,8 milioane de jucători activi online, iar autorii raportului avertizează că fenomenul se extinde în special în rândul tinerilor.

Unul dintre cele mai provocatoare concluzii ale studiului este sugerată chiar de titlul ediției din acest an: „Statul pierzător”.

Autorii susțin că veniturile fiscale generate de jocurile de noroc sunt erodate de costurile sociale și medicale asociate dependenței, tratamentelor și problemelor economice generate de gambling.

În schimb, marii câștigători sunt operatorii din industrie.

Potrivit raportului, profiturile companiilor au crescut cu 165% în termeni reali, ajungând la 10,4 miliarde de euro.

România: o piață mai mică, dar cu o creștere accelerată

Raportat la dimensiunea economiei și a populației, România se află pe o traiectorie asemănătoare.

Datele oficiale și analizele de piață arată că românii pierd anual peste 2,2 miliarde de euro la jocurile de noroc.

Doar în prima jumătate a anului 2025, pierderile nete la cazinouri și pariuri online au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de euro.

În spatele acestor pierderi se află însă un volum mult mai mare de bani puși în joc.

Estimările privind rulajul total al pieței indică aproximativ 15,5 miliarde de lei anual, adică peste 3 miliarde de euro.

Fenomenul a devenit atât de important încât Institutul Național de Statistică a inclus cheltuielile pentru jocuri de noroc și pariuri în calculul indicilor de inflație, un semn că acestea ocupă o pondere semnificativă în bugetele unor gospodării.

Asociațiile care monitorizează piața avertizează, de asemenea, că o parte a sumelor cheltuite provine din zona nereglementată, ceea ce face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie dificil de estimat.

Cât câștigă statul?

Diferența majoră dintre cele două țări apare în modul în care este prezentată relația dintre stat și industria jocurilor de noroc.

În România, veniturile directe ale statului sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro anual, bani proveniți din taxe, licențe, autorizații și impozite specifice industriei.

Sistemul fiscal este unul complex și relativ agresiv.

Operatorii plătesc:

- taxe anuale de licență care ajung la 300.000 de euro pentru pariurile online;

- taxe de autorizare calculate ca procent din venituri, între 25% și 30%;

- taxe de viciu pentru fiecare aparat de tip slot-machine;

- contribuții pentru programele de joc responsabil;

- garanții bancare de până la un milion de euro pentru plata premiilor.

Aceste obligații fiscale au fost majorate semnificativ prin modificările legislative adoptate în ultimii ani.

În Italia, raportul CGIL și Federconsumatori contestă însă ideea că veniturile fiscale reprezintă un beneficiu net pentru bugetul public.

Autorii argumentează că tratamentul dependenței, asistența socială, pierderea productivității și alte efecte indirecte generează costuri care reduc sau chiar anulează avantajul fiscal aparent.

Aceeași întrebare începe să fie formulată și în România, unde discuțiile despre costurile sociale ale gamblingului devin tot mai intense.

Cine pierde mai mult?

La prima vedere, comparația pare simplă: italienii pierd aproape 22 de miliarde de euro anual, în timp ce românii pierd aproximativ 2,2 miliarde de euro.

Însă raportarea la populație oferă o perspectivă mai nuanțată.

Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori și o economie de peste zece ori mai mare decât cea a României.

Cu toate acestea, pierderile totale sunt de aproximativ zece ori mai mari decât cele înregistrate în România, ceea ce sugerează că fenomenul are o intensitate comparabilă în ambele țări.

Mai mult, dacă în Italia suma medie jucată de fiecare adult este de 3.285 de euro anual, în România impactul este probabil mai greu de suportat pentru populație, având în vedere nivelul semnificativ mai redus al veniturilor.

Altfel spus, fiecare euro pierdut la jocurile de noroc cântărește mai greu în bugetul unei familii din România decât în cel al unei familii din Italia.

Venit fiscal vs cost social

Atât Italia, cât și România se confruntă cu aceeași dilemă.

Pe de o parte, industria jocurilor de noroc aduce venituri importante la buget și creează locuri de muncă.

În România, statul încasează aproximativ 700 de milioane de euro anual, iar în Italia piața generează zeci de miliarde de euro în tranzacții.

Pe de altă parte, creșterea accelerată a jocurilor online, accesul facil al tinerilor și extinderea fenomenului ridică semne de întrebare privind costurile reale ale acestei industrii.

Raportul italian vorbește despre „statul pierzător”, sugerând că adevărații beneficiari sunt companiile de gambling.

Datele arată că operatorii italieni au ajuns la profituri de peste 10 miliarde de euro, în timp ce jucătorii pierd aproape 22 de miliarde.

În România, unde piața continuă să se extindă și unde jocurile de noroc au ajuns suficient de importante pentru a influența statisticile privind inflația, aceeași întrebare devine tot mai actuală: dacă statul câștigă sute de milioane de euro din taxe, dar cetățenii pierd miliarde, cine este cu adevărat câștigătorul acestei industrii?