luni 07 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

49 articole
Economie

Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de Pilonul II

Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor din SUA. În prima săptămână a lunii aprilie 2025, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat una dintre cele mai ample corecții din ultimul an, cu efecte directe asupra fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II). Scăderile pe bursă se datorează șocului deciziei de creștere a tarifelor comerciale de către SUA. Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor Conform datelor oficiale, în perioada 31 martie – 4 aprilie 2025, capitalizarea bursieră a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei, ceea ce a afectat în mod proporțional și valoarea portofoliilor fondurilor Pilon II, care au investiții masive în acțiuni listate. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul La finalul lunii februarie 2025, activele fondurilor de pensii Pilon II depășeau 157,7 miliarde lei, iar aproximativ 23,3% din acestea (circa 36,72 miliarde lei) erau investite în acțiuni listate la BVB. Aplicând o medie de 3% scădere bursieră, pierderile temporare ale fondurilor ar putea depăși 1,1 miliarde lei doar în acea săptămână. Companii mari afectate: Banca Transilvania, Hidroelectrica, OMV Petrom Fondurile de pensii Pilon II sunt printre cei mai mari investitori instituționali de pe piața de capital românească, având participații semnificative în companii strategice: Banca Transilvania: 26% din capitalul social, investiție de peste 6,5 miliarde lei Hidroelectrica: 11,1% din acțiuni (date din septembrie 2024) OMV Petrom: 13,4% dețineri În contextul scăderii indicelui BET cu 3,64% și al corecției BET-BK de 4,05%, toate aceste companii au înregistrat scăderi: Transelectrica: -6,57% Teraplast: -6,17% MedLife: -6,15% Banca Transilvania: -3,74% Hidroelectrica: -2,66% OMV Petrom: -2,64% Fondurile de pensii, 40% din BVB Scăderile bursiere au fost alimentate de un mix de factori interni și internaționali. Un rol important l-a jucat anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea unor noi taxe vamale, care a generat valuri de incertitudine pe bursele globale, inclusiv în Europa Centrală și de Est. În paralel, și alți factori locali, precum lichiditatea redusă sau sezonalitatea scăzută a tranzacțiilor, au contribuit la accentuarea volatilității. La nivel agregat, fondurile de pensii dețin peste 40% din free-float-ul bursier de la BVB, ceea ce le conferă o influență semnificativă, dar le și expune la riscurile inerente ale unei piețe de capital relativ mici și sensibile la factori externi. Pentru diversificare, se preconizează că fondurile Pilon II își vor crește expunerea pe piețele dezvoltate din Europa în anii următori, reducând treptat dependența de BVB.

Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor (sursa: Facebook/Bursa de Valori Bucuresti)
Cine plătește apa pierdută din conducte? (sursa: Pexels/aamir dukanwala)
Economie

Zeci de milioane de metri cubi de apă se pierd anual în fiecare oraș mare din cauza țevilor sparte

Cine plătește apa pierdută din conducte? În anul 2023, pierderile de apă din rețeaua administrată de ApaVital au atins un volum considerabil – aproape 20 de milioane de metri cubi. Cine plătește apa pierdută din conducte? Mai mult, pentru 2024, compania estimează o creștere a acestor pierderi cu încă un milion de metri cubi, fapt ce a stârnit reacții critice, inclusiv din partea unei deputate din Iași. Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie "Este vorba de un volum uriaș de apă pierdut, iar pentru anul viitor se prognozează pierderi și mai mari", a transmis oficialul, solicitând explicații de la operatorul regional de apă și canalizare. Într-un răspuns oficial, ApaVital a precizat că, în ciuda acestor cifre, pierderile de apă urmează un trend descrescător, ca urmare a implementării unor proiecte de investiții finanțate atât din fonduri proprii, cât și din surse europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Porsche AG, pierderi record în 2024 (sursa: Pexels/MurdaShots)
Eveniment

Porsche AG, principal acționar la VW și Porsche, pierderi de peste 20 de miliarde de euro în 2024

Porsche AG, pierderi record în 2024. Porsche Automobil Holding SE, principalul acționar al grupului auto german Volkswagen, a anunțat vineri că preconizează pierderi după taxe de 20 de miliarde de euro pentru anul fiscal 2024. Această situație este cauzată de deprecierea valorii investițiilor sale la Volkswagen și Porsche AG, potrivit Bloomberg. Porsche AG, pierderi record în 2024 Pierderea anunțată de Porsche SE reflectă o scădere semnificativă a valorii de piață a Volkswagen AG și Porsche AG. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Volkswagen AG înregistrează o depreciere de 19,9 miliarde de euro. Pentru Porsche AG, depreciere este de 3,4 miliarde de euro. Aceste ajustări se situează la limita superioară a estimărilor anterioare și vin pe fondul unor dificultăți financiare și a unui conflict recent între Volkswagen și sindicate. Datoria netă a Porsche SE, 5,2 miliarde de euro În plus, Porsche SE a raportat că datoria sa netă ar putea atinge 5,2 miliarde de euro la finalul anului 2024. Totuși, reprezentanții companiei au subliniat că aceste deprecieri nu vor afecta fluxul de numerar, iar dividendele pentru anul precedent vor fi în continuare plătite, fără a fi oferite detalii suplimentare. Scăderea cererii de vehicule electrice Porsche SE urmează să publice rezultatele financiare finale pentru anul 2024 pe 26 martie. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Între timp, atât Volkswagen, cât și Porsche se confruntă cu mai multe provocări Printre acestea scăderea cererii pentru automobile electrice în Europa, dificultăți pe piața din China și noile tarife impuse de administrația Trump

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense Foto: Radio România
Eveniment

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense: la Electrocentrale Craiova, aflată în subordinea ministerului Energiei, pierderile au fost de 458 de milioane de lei în 2023 și erau planificate la 354 milioane de lei în 2024. Șefa CA-ului, Andreea Nica, este o fostă învățătoare de engleză, potopită cu sinecuri: în anul fiscal 2023, lucra la ministerul Muncii și fusese plasată în trei consilii de administrație, din care două ale unor institute de cercetare cu care nu avea nici o legătură.  Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense Nica a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Între 2000 și 2003 - când nu avea studiile superioare finalizate, potrivit propriului CV - a predat engleza la o școală din București, după care a ajuns consilier parlamentar, iar cariera ei a explodat. Din 2022, a ajuns secretar general adjunct al ministerului Muncii - controlat de PSD. În 2023 lua de la stat: 180.618 lei de la ministerul Muncii, net, anual 138.942 din CA-ul Electrocentrale Craiova 21.768 de lei de la Institutul de Cercetare în Sudură, din Timișoara 10.140 de lei de la Institutul de Cercetare în Inginerie Electrică, din București Ea nu declară nici un cont în bancă, dar deține trei autoturisme de lux: Mercedes, BMW și Volkswagen. Și soțul ei este bugetar, fiind angajat la ministerul Proiectelor Europene.  Directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, este o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. „Culmea nesimţirii ce se întâmplă la Termo Craiova: este pusă politic în funcţia de director general o juristă care habar nu are de domeniul energiei şi de modul în care funcţionează această termocentrală în locul unui profesionist cu experienţă de 30 de ani căruia i se dă un post la producţie-reparaţii”, scria, pe Facebook, la 14 februarie, Maria Mitrica.  Directorul economic a avut, în 2023, un salariu de circa 18.500 de lei, net, lunar.  Deși are pierderi uriașe, salșariul mediu la Electrocentrale Craiova era, brut, în 2024, de 12.400 de lei.  În afara fondului de salariu se mai plăteau: 300 de lei de copil, de 1 iunie și de Crăciun, transport gratuit pe o distanță de maximum 60 de kilometri pe sens, maximum 100 de lei pe zi, tichete de masă, 300 de lei de 8 Martie - pentru angajate, cadouri de Paște și de Crăciun în sume neprecizate. 

Economia Rusiei dă semne de încetinire (sursa: TASS)
Internațional

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Economia Rusiei dă semne de încetinire. Rusia continuă să resimtă impactul sancțiunilor impuse de Occident după invazia din Ucraina. Economia Rusiei începe să se răcească, conform declarațiilor ministrului Economiei, Maxim Reshetnikov, citat de agenția rusă de presă Interfax. Inflația ridicată și dobânzile mari afectează mai multe sectoare, iar comenzile și vânzările sunt în scădere. Economia Rusiei dă semne de încetinire "Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal", a declarat Reshetnikov. Acesta a afirmat că mai multe industrii au înregistrat scăderi. "Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin". Potrivit ministrului rus, în special, piața auto este grav afectată, cu scăderi ale vânzărilor de automobile și echipamente specializate, inclusiv cele agricole. Factori de risc pentru economia rusă Potrivit unui raport intern al Guvernului rus, dezvăluit de Reuters, principalele riscuri economice sunt scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare, creșterea numărului de credite neperformante ale companiilor În plus, o posibilă creștere a producției de petrol în SUA și OPEC reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei, reducând veniturile țării din exporturile de energie. Dobânda de referință la 21% Pentru a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să mențină dobânda-cheie la 21%, cel mai ridicat nivel din 2003. Inflația a ajuns la 9,5%, iar prognoza pentru 2025 a fost revizuită în creștere, la un interval de 7%-8%, față de 4,5%-5% estimat anterior. Oficialii estimează că inflația va reveni la ținta de 4% abia în 2026.

Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului, arată ministrul fechet despre Romsilva Foto: Facebook
Economie

Direcţiile silvice pierderi, lemn putrezeşte pe marginea drumului

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”. Fechet a amintit și de bonusurile la pensionare: un director a primit 100.000 de euro, brut. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Fechet a susținut, în acest interviu, că va reduce numărul directorilor din Romsilva. Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului „Pur şi simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primeşti 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate şi în privat, că la pensionare primeşti o mică atenţie, un cadou de rămas-bun poate, după o viaţă de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite şi trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată şi beneficiile primite (...) Avem o jumătate din Direcţiile silvice din ţară pe pierderi, avem lemn care putrezeşte pe marginea drumului, avem bonusurile acestea şi un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înţeleg că e în jurul a 13 lei la hectar şi mi se pare extrem, extrem de puţin. El nu poate fi decât consecinţa unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcţiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcţie de decizie şi, în consecinţă, vom subţia acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, şi ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei”, a spus Fechet.

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk( sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk. Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul cucerit în regiunea rusă Kursk, după o ofensivă surpriză din august, din cauza contraatacurilor masive ale Rusiei. Potrivit unei surse din Statul Major ucrainean, forțele ruse au desfășurat aproximativ 59.000 de soldați pentru a recâștiga controlul. Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk La apogeul ofensivei, Ucraina controla 1.376 km², dar acum această zonă s-a redus la aproximativ 800 km². Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Sursa ucraineană a declarat că forțele Kievului își vor menține pozițiile în funcție de necesitățile strategice. Invazia din Kursk Această operațiune a marcat prima incursiune terestră pe teritoriul rus de la al Doilea Război Mondial, având ca scop limitarea atacurilor rusești din estul și nord-estul Ucrainei, dar și obținerea unui avantaj în viitoarele negocieri de pace. Cu toate acestea, Rusia continuă să avanseze în regiunea Donețk. Implicarea forțelor nord-coreene Sursa ucraineană a menționat prezența a aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, veniți în sprijinul Rusiei. Cu toate acestea, majoritatea acestora sunt încă în faza de pregătire. Ministerul rus al Apărării nu a comentat situația, iar informațiile prezentate nu au fost confirmate independent. Moscova nu a oferit o poziție oficială privind prezența trupelor nord-coreene în Kursk.

Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban

Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban. Armata israeliană a confirmat că șase soldați israelieni au fost uciși într-un incident grav în sudul Libanului. Acest incident tragic ridică la 47 numărul total al militarilor israelieni căzuți în confruntările cu gruparea Hezbollah, de la lansarea ofensivei terestre din Liban, începută pe 30 septembrie. Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban Aceasta reprezintă cea mai mare pierdere de vieți omenești într-un singur incident pentru armata israeliană de la debutul conflictului, subliniind intensitatea luptei în această zonă. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Nou-numitul ministru al apărării israelian, Israel Katz, a exclus marți orice posibilitate de a încheia un acord de încetare a focului cu miliția Hezbollah, susținută de Iran. În ciuda unor speculații din media cu privire la o posibilă pauză în lupte, Katz a clarificat că Israelul nu intenționează să negocieze în acest moment o oprire temporară a confruntărilor.

România are cele mai multe companii de stat din Europa Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România are cele mai multe companii de stat din Europa

România are cele mai multe companii de stat din Europa, iar cinci dintre acestea au pierderi de 1,3 miliarde de lei, a arătat, azi, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum România are cele mai multe companii de stat din Europa „Avem cinci companii care generează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, undeva la 6,6 miliarde plătite la bugetul de stat, 7,6 miliarde de lei dividende distribuite consolidat de către companiile de stat. Tot aşa, în termen de pierderi, avem cinci companii care generează undeva la 1,3 miliarde pierderi, undeva tot pe la 87% din pierderile consolidate”, a spus Precup. „Practic, aş îndrăzni să spun că avem cel mai mare sector al întreprinderilor publice din Europa, atât ca şi număr, cât şi ca şi pondere în PIB. Cele 216 companii deţinute direct de către Guvernul României generează 7% din PIB-ul României", a adăugat secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului. El a vorbit și despre influența uriașă a acestor companii asupra Bursei de Valori . „Ştiţi cât generează companiile de stat din România la BVB? 44% din piaţa de capital, cele deţinute majoritar de stat. Dacă mai adăugăm şi companiile unde statul are o relevanţă în ceea ce priveşte procesul decizional, chiar dacă este minoritar, mă gândesc aici la OMV Petrom, Rompetrol, ajungem la 64% din capitalizarea bursieră la nivel naţional generată de către companii unde statul este semnificativ ca şi acţionar şi are un punct de vedere relevant în procesul decizional”, a arătat Precup.

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist, Adrian Dobre Foto: Digi 24
Politică

Pierderi astronomice Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist care abia câștiga 2.000 lei/lună înainte de a fi angajat la stat. Potrivit unui proiect de buget al Unifarm, publicat de Guvern, aceste pierderi vor fi de 35 milioane euro în 2024. În plus, compania are datorii imense la ANAF. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist Salariul pesedistului, Adrian Marius Dobre, pentru funcția de manager al Unifarm era, în anul fiscal 2023, de puțin sub 20.000 lei/lună (239.161 lei, anual, net). În declarația de avere din 2022, el declara un salariu net de 24.600 de lei de la firma Graficisme SA. Dobre a fost secretar de stat la ministerul Muncii și purtător de cuvânt al PSD în perioada regimului Dragnea. El a fost plasat la conducerea Unifarm în februarie 2022. După peste doi de la numirea lui Dobre la conducerea Unifarm, compania estimează pierderi pentru 2024 de 176 de milioane de lei. Mai rău, uriașele plăți restante vor crește. „Referitor la plăţile restante, precizãm că pentru anul 2024 s-au prognozat creşterea acestora de la 1.337.837 mii lei realizat la 31.12.2023 pânã la 1.379.697 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a bugetului Unifarm pe 2024. Obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Însă, în pofida acestor rezultate catastrofale, compania va cheltui aproape un milionde lei în 2024 pentru plata celor cinci administratori, iar directorul va primi 34.000 lei/brut.

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi: restaurantul-cantină și proiectul de suflet al fostului rector al Universității "Alexandru Ioan Cuza", Tudorel Toader, este o catastrofă pentru bugetul instituției. Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi Și nu este vorba doar de banii cheltuiți din fondurile proprii pentru a finaliza lucrările de renovare și reabilitare, peste zece milioane de lei. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Dar, de la momentul deschiderii, în urmă cu un an și jumătate, Casa Universitarilor este pe minus cu trei milioane de lei. Sunt 19 angajați acolo care se ocupă în special de zona de mâncare și servire, iar la nivel de încasări veniturile variază de la 700-800 de lei pe zi până la un vârf de 3.000 de lei. Insuficient pentru plata salariilor, ca să nu mai vorbim de utilități, produse sau alte servicii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi. Evenimentul de la Romaero a lăsat mulți parteneri ai organizatorului cu sume uriașe de încasat. Firma din spatele festivalului, abia înființată SAGA Festival se află la a patra ediție anul acesta. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Concertele au loc la Romaero în perioada 5-7 iulie. Potrivit site-ului evenimentului, organizatorul SAGA Festival este SAGA Music Festival SRL. Ediția din 2024, pe firmă înființată în 2024 (sursa: sagafestival.com) O firmă foarte nouă, înființată pe 15 ianuarie a.c. Firma este deținută de o altă firmă, Olanu Entertainment SRL, și aceasta înființată tot recent. Mai precis, cu o lună înainte de SAGA Music Festival SRL: pe 14 decembrie 2023. Unic asociat al Olanu Entertainment SRL este Elena-Cristina Nicolae, doar un paravan al olandezilor care organizează festivalul. De altfel, administrator al SAGA Music Festival SRL este un olandez: Vandewalle Thomas Ann D. Vechea firmă a organizat trei ediții De ce să fi renunțat organizatorii olandezi la firma care s-a ocupat de festival până acum? Răspunsul pare să se dea singur la o lectură a cifrelor contabile ale ultimilor ani. Firma care a organizat primele trei ediții ale SAGA Festival se numește SAGA Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020 iar în 2021 a organizat prima ediție a festivalului. SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi Cifrele contabile după prima ediție a SAGA Festival au fost slabe (subiect despre care DeFapt.ro a mai scris aici): 26,6 milioane de lei, pierderi, și 35,9 milioane de lei, datorii (la creanțe de 4,4 milioane de lei). După a doua ediție a festivalului, cea din 2022, pierderile au mai scăzut (la "doar" 21,5 milioane de lei), dar datoriile au sărit în aer (peste 64 de milioane de lei, cu creanțe de peste 11 milioane de lei). După ediția de anul trecut, cifrele contabile au fost și mai proaste. Mai puțin la pierderi, unde au ajuns la peste 3,5 milioane de lei. Datoriile, însă, au atins nivelul de peste 78,1 milioane de lei (cu 21,6 milioane de lei, creanțe). Mai mult, veniturile din 2023 au fost mai mici decât cele din 2022: 22 de milioane de lei, față de 26 de milioane de lei. Olandezii de la ALDA dețin SAGA Festival Potrivit mai multor surse din piață, organizatorii olandezi aproape au pus pe butuci mai multe afaceri care au contribuit la succesul de public al edițiilor trecute ale SAGA Festival. Aceste firma au livrat diverse bunuri și servicii pentru organizarea SAGA Festival, dar nu și-au văzut niciodată banii de la SAGA Festival SRL. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro SAGA Festival SRL este deținută de SAGA Entertainment BV Olanda și Level One Agency SRL. SAGA Festival SRL este administrată de olandezul Roos Gerben Christian. SAGA Festival este o marcă a ALDA, o companie înființată de doi olandezi care se ocupă cu organizarea de evenimente similare în mai toată lumea.

PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment Foto: Agrisuport.ro
Eveniment

PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment

Ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: aceasta a înregistrat pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat. O opinie separată din auditul independent pentru anul 2023 arăta că acționarii societății - ministerul Agriculturii deține 100% din acțiuni - ar trebui să ia în considerare dizolvarea societății. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Florin Barbu (PSD) este ministru al Agirculturii din iunie 2023, iar predecesorul său a fost Petre Daea, tot membru al PSD. PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment Potrivit datelor din raportul de audit pe 2023, în acel an Casa de Comerț Unirea a înregistrat pierderi de aproape 45,6 milioane de lei, adică peste nouă milioane de euro. Pierderile cumulate din anii precedenți au fost de 11,5 milioane de lei. Raportul de audit are o opinie „cu rezerve” care arată că, până la 28 martie 2024, nu exista un plan de afaceri care să genereze un profit din care să poată fi acoperite pierderile. Opinia cu rezerva mai precizează că, după primele trei luni din 2024, societatea continua să aibă pierderi din exploatare. Auditul mai arăta că sunt operațiuni pentru care nu există suficiente documente justificative, iar ANAF ar putea să nu recunoască dreptul de deducere a TVA. În ianuarie 2024, ministrul Agriculturii spunea că a trimis corpul de control la Casa de Comerț Unirea, care vindea produse de import. Raportul a fost finalizat în martie și ar fi ajuns la Parchet. Potrivit datelor furnizate de MADR la solicitarea Agerpres, controlul a scos la iveală faptul că din suma totală de mărfuri facturată de Casa Unirea pe parcursul anului 2023, în valoare de aproximativ 79,6 milioane de lei, societatea a încasat aproximativ 26,6 milioane de lei până la data de 10 ianuarie 2024. Astfel, Casa Unirea înregistrează facturi neîncasate în valoare de aproximativ 53 de milioane de lei, rezultate din derularea contractelor cadru de furnizare de produse. „Busi” de la Agricultură, fan Ceaușescu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA este o societate națională înființată în 2018, în primul mandat al ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu scopul de a valorifica producția agricolă națională. În martie 2024, ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, supranumit „Busi” îl lăuda pe „președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu”: „Nu vreau sa exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României”, a spus el la Euronews. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum este în gruparea Paul Stănescu. Barbu are studii de economie la Craiova și zero pregătire profesională în materie de agricultură.

CFR Călători, pierderi de un miliard (sursa: Facebook/CFR Călători)
Economie

CFR Călători, pierderi de un miliard

CFR Călători, pierderi de un miliard. Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023. Au crescut cheltuielile salariale Pierderile sunt determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al societăţii "CFR Călători", veniturile totale în valoare de 2,753 miliarde de lei sunt programate în scădere faţă de cele realizate în 2023 cu 6,68%, respectiv cu suma de 196,876 milioane de lei. În structură, veniturile din exploatare în valoare de 2,752 miliarde de lei deţin o pondere 99,98%, iar veniturile financiare în valoare de 500.000 de lei au o pondere de 0,02% în veniturile totale. Veniturile din exploatare sunt programate în scădere cu 6,68% faţă de cele realizate la 31.12.2023, respectiv cu suma de 196,994 milioane de lei. Tarife majorate cu 8% Cifra de afaceri, în valoare de 1,472 miliarde de lei, este programată în creştere cu 22,28%, respectiv cu 268,170 milioane de lei faţă de cea realizată la finele anului trecut şi reprezintă 53,48% din totalul veniturilor de exploatare. Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor creşte cu 22,06% în anul 2024, cu suma de 267,883 milioane de lei, ca urmare a creşterii volumului de activitate, a majorării de tarife cu 8% începând cu luna noiembrie 2023, precum şi a majorării, în anul 2023, a gratuităţilor acordate studenţilor la călătoria pe calea ferată, conform Legii nr. 199/2023. CFR Călători, pierderi de un miliard "Compensaţia alocată Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători - SA prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 421/2023, pentru transportul feroviar public de călători, respectiv Actul Adiţional nr. 4/28.02.2024 la CSP 2022-2032 este în valoare de 1.110.724,31 mii lei, la care se adaugă suma de 2 mii lei (care reprezintă compensaţie pe activităţi, conform Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni), rezultând o compensaţie totală în valoare de 1.110.726,31 mii lei, cu o pondere de 40,36% în totalul veniturilor din exploatare. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători de 1.110.724,31 mii lei este în scădere faţă de nivelul preliminat/realizat în anul 2023 cu 29,66% şi acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară, fapt ce a determinat programarea unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat cu o pierdere în valoare de 1.026.000 mii lei, în creştere cu 464,02% faţă de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023", se arată în proiect. Cifre îngrozitoare Indicatorul "Alte venituri din exploatare" în valoare de 169,498 milioane de lei este programat în anul 2024 în creştere cu 2,41%, respectiv cu suma de 3,987 milioane de lei faţă de realizatul anului 2023 şi are o pondere de 6,16% în totalul veniturilor din exploatare. Tot în cadrul acestei categorii, veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 155 milioane de lei, sunt programate în scădere cu 0,55%, respectiv cu suma de 850.400 lei faţă de cele preliminate/realizate în anul 2023. Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului. La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate "în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023. În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%. Potrivit proiectului de BVC pe 2024, cheltuielile de exploatare sunt estimate în creştere cu 20,88%, respectiv cu suma de 646,699 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, deţin o pondere de 25,79%, indicatorul "cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" în valoare de 16 milioane de lei deţine o pondere de 0,43%, indicatorul "cheltuielile cu personalul" în valoare de 1,8 miliarde de lei deţine o pondere de 48,06%, iar indicatorul "alte cheltuieli de exploatare", în valoare de 963 milioane de lei, deţine o pondere de 25,72%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, sunt programate în anul 2024 în creştere cu 7,07%, respectiv cu suma de 63,731 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Din această categorie, cheltuielile cu personalul, în valoare de 1,799 miliarde de lei, sunt estimate în anul 2024 în creştere cu peste 374 milioane de lei faţă cele aprobate anul trecut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024 se datorează majorării cheltuielilor cu salariile faţă de 2023 prin HG nr. 1115/2023 ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023, conform Legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform OG nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 - Legea nr. 421/2023, ajunge la 12.987,31 lei, în creştere cu 35,64% faţă de cel realizat în anul 2023. Numărul de personal programat la finele anului 2024 este de 11.054 persoane, în scădere cu 960 faţă de numărul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 şi în creştere cu 210 persoane faţă de cel preliminat/realizat la finele anului 2023. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete stabilite conform OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt programate la valoarea de 1,5 milioane de lei. Astfel, indemnizaţia directorului general şi cea a directorului financiar, numiţi prin contract de mandat şi acte adiţionale prin selecţie, începând cu data de 23.10.2023, este în sumă totală de 889.000 lei, indemnizaţia totală a membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi prin contract de mandat prin selecţie pe o durată de 4 ani, începând cu 13.02.2023, este de 540.000 de lei, iar cheltuielile aferente AGA şi cenzorilor sunt programate la 71.000 de lei. "Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ-pierdere, în valoare de 1.026.000 mii lei. Cauzele estimării unei pierderi în anul 2024, în valoare de 1.026.000 mii lei, mai mare decât cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023 cu 464,02%, respectiv cu suma de 844.092,37 mii lei, sunt următoarele: diminuarea veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători conform prevederilor legale, în anul 2024, cu 29,66%, respectiv cu suma de 468.351,39 mii lei, faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători, alocată în anul 2024, în valoare de 1.110.724,31 mii lei, acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară prestării acestui serviciu de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA; creşterea cheltuielilor de personal cu 35,85%, respectiv cu suma de 474.974,88 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare; creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,07%, respectiv cu suma de 63.730,99 mii lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare", subliniază documentul. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2024, de 665 milioane de lei, sunt programate în creştere cu 423,53%, respectiv cu suma de 537,978 milioane de lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2023. Sursele de investiţii pentru anul 2024 vor fi asigurate din surse proprii, amortizare şi din alte surse, respectiv proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, se mai spune în proiect.

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Foto: Inquam/Raluca Al-Haddad
Economie

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR, deși compania continuă să aibă pierderi uriașe: potrivit proiectului de buget pe 2024, salariul mediu sare de la circa 8.400 de lei la peste 11.400 lei pe lună. În consecință, și cheltuielile cu cei circa 25.000 de angajați ajung de la 2,5 miliarde de lei la peste 3,4 miliarde de lei. Citește și: Suma ridicolă pe care a câștigat-o Mihai Neamțu, candidat Parlamentul European, în 2023. În ce multinaționale și-a investit patriotul AUR banii Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Pentru acest an, CFR a prevăzut pierderi de 600 de milioane de lei, ca în 2023. Însă în proiect se arată că și pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute pierderi, ele ajungând la 800 de milioane de lei. Directoratul companiei are alocată suma de un milion de lei, iar consiliul de administrație - 1,6 milioane de lei. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 – legea nr. 421/2023, în valoare de 11.462,51 lei/salariat, este programat în anul 2024 în creștere cu 36,38% față de cel preliminat/realizat în anul 2023”, se arată în nota de fundamentare a bugetului CFR. „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, susținea premierul Ciolacu, la 3 aprilie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră