vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

45 articole
Internațional

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Economia Rusiei dă semne de încetinire. Rusia continuă să resimtă impactul sancțiunilor impuse de Occident după invazia din Ucraina. Economia Rusiei începe să se răcească, conform declarațiilor ministrului Economiei, Maxim Reshetnikov, citat de agenția rusă de presă Interfax. Inflația ridicată și dobânzile mari afectează mai multe sectoare, iar comenzile și vânzările sunt în scădere. Economia Rusiei dă semne de încetinire "Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal", a declarat Reshetnikov. Acesta a afirmat că mai multe industrii au înregistrat scăderi. "Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin". Potrivit ministrului rus, în special, piața auto este grav afectată, cu scăderi ale vânzărilor de automobile și echipamente specializate, inclusiv cele agricole. Factori de risc pentru economia rusă Potrivit unui raport intern al Guvernului rus, dezvăluit de Reuters, principalele riscuri economice sunt scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare, creșterea numărului de credite neperformante ale companiilor În plus, o posibilă creștere a producției de petrol în SUA și OPEC reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei, reducând veniturile țării din exporturile de energie. Dobânda de referință la 21% Pentru a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să mențină dobânda-cheie la 21%, cel mai ridicat nivel din 2003. Inflația a ajuns la 9,5%, iar prognoza pentru 2025 a fost revizuită în creștere, la un interval de 7%-8%, față de 4,5%-5% estimat anterior. Oficialii estimează că inflația va reveni la ținta de 4% abia în 2026.

Economia Rusiei dă semne de încetinire (sursa: TASS)
Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului, arată ministrul fechet despre Romsilva Foto: Facebook
Economie

Direcţiile silvice pierderi, lemn putrezeşte pe marginea drumului

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”. Fechet a amintit și de bonusurile la pensionare: un director a primit 100.000 de euro, brut. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Fechet a susținut, în acest interviu, că va reduce numărul directorilor din Romsilva. Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului „Pur şi simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primeşti 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate şi în privat, că la pensionare primeşti o mică atenţie, un cadou de rămas-bun poate, după o viaţă de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite şi trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată şi beneficiile primite (...) Avem o jumătate din Direcţiile silvice din ţară pe pierderi, avem lemn care putrezeşte pe marginea drumului, avem bonusurile acestea şi un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înţeleg că e în jurul a 13 lei la hectar şi mi se pare extrem, extrem de puţin. El nu poate fi decât consecinţa unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcţiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcţie de decizie şi, în consecinţă, vom subţia acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, şi ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei”, a spus Fechet.

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk( sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk. Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul cucerit în regiunea rusă Kursk, după o ofensivă surpriză din august, din cauza contraatacurilor masive ale Rusiei. Potrivit unei surse din Statul Major ucrainean, forțele ruse au desfășurat aproximativ 59.000 de soldați pentru a recâștiga controlul. Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk La apogeul ofensivei, Ucraina controla 1.376 km², dar acum această zonă s-a redus la aproximativ 800 km². Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Sursa ucraineană a declarat că forțele Kievului își vor menține pozițiile în funcție de necesitățile strategice. Invazia din Kursk Această operațiune a marcat prima incursiune terestră pe teritoriul rus de la al Doilea Război Mondial, având ca scop limitarea atacurilor rusești din estul și nord-estul Ucrainei, dar și obținerea unui avantaj în viitoarele negocieri de pace. Cu toate acestea, Rusia continuă să avanseze în regiunea Donețk. Implicarea forțelor nord-coreene Sursa ucraineană a menționat prezența a aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, veniți în sprijinul Rusiei. Cu toate acestea, majoritatea acestora sunt încă în faza de pregătire. Ministerul rus al Apărării nu a comentat situația, iar informațiile prezentate nu au fost confirmate independent. Moscova nu a oferit o poziție oficială privind prezența trupelor nord-coreene în Kursk.

Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban

Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban. Armata israeliană a confirmat că șase soldați israelieni au fost uciși într-un incident grav în sudul Libanului. Acest incident tragic ridică la 47 numărul total al militarilor israelieni căzuți în confruntările cu gruparea Hezbollah, de la lansarea ofensivei terestre din Liban, începută pe 30 septembrie. Armata israeliană, pierderi semnificative în Liban Aceasta reprezintă cea mai mare pierdere de vieți omenești într-un singur incident pentru armata israeliană de la debutul conflictului, subliniind intensitatea luptei în această zonă. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Nou-numitul ministru al apărării israelian, Israel Katz, a exclus marți orice posibilitate de a încheia un acord de încetare a focului cu miliția Hezbollah, susținută de Iran. În ciuda unor speculații din media cu privire la o posibilă pauză în lupte, Katz a clarificat că Israelul nu intenționează să negocieze în acest moment o oprire temporară a confruntărilor.

România are cele mai multe companii de stat din Europa Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România are cele mai multe companii de stat din Europa

România are cele mai multe companii de stat din Europa, iar cinci dintre acestea au pierderi de 1,3 miliarde de lei, a arătat, azi, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum România are cele mai multe companii de stat din Europa „Avem cinci companii care generează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, undeva la 6,6 miliarde plătite la bugetul de stat, 7,6 miliarde de lei dividende distribuite consolidat de către companiile de stat. Tot aşa, în termen de pierderi, avem cinci companii care generează undeva la 1,3 miliarde pierderi, undeva tot pe la 87% din pierderile consolidate”, a spus Precup. „Practic, aş îndrăzni să spun că avem cel mai mare sector al întreprinderilor publice din Europa, atât ca şi număr, cât şi ca şi pondere în PIB. Cele 216 companii deţinute direct de către Guvernul României generează 7% din PIB-ul României", a adăugat secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului. El a vorbit și despre influența uriașă a acestor companii asupra Bursei de Valori . „Ştiţi cât generează companiile de stat din România la BVB? 44% din piaţa de capital, cele deţinute majoritar de stat. Dacă mai adăugăm şi companiile unde statul are o relevanţă în ceea ce priveşte procesul decizional, chiar dacă este minoritar, mă gândesc aici la OMV Petrom, Rompetrol, ajungem la 64% din capitalizarea bursieră la nivel naţional generată de către companii unde statul este semnificativ ca şi acţionar şi are un punct de vedere relevant în procesul decizional”, a arătat Precup.

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist, Adrian Dobre Foto: Digi 24
Politică

Pierderi astronomice Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist care abia câștiga 2.000 lei/lună înainte de a fi angajat la stat. Potrivit unui proiect de buget al Unifarm, publicat de Guvern, aceste pierderi vor fi de 35 milioane euro în 2024. În plus, compania are datorii imense la ANAF. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist Salariul pesedistului, Adrian Marius Dobre, pentru funcția de manager al Unifarm era, în anul fiscal 2023, de puțin sub 20.000 lei/lună (239.161 lei, anual, net). În declarația de avere din 2022, el declara un salariu net de 24.600 de lei de la firma Graficisme SA. Dobre a fost secretar de stat la ministerul Muncii și purtător de cuvânt al PSD în perioada regimului Dragnea. El a fost plasat la conducerea Unifarm în februarie 2022. După peste doi de la numirea lui Dobre la conducerea Unifarm, compania estimează pierderi pentru 2024 de 176 de milioane de lei. Mai rău, uriașele plăți restante vor crește. „Referitor la plăţile restante, precizãm că pentru anul 2024 s-au prognozat creşterea acestora de la 1.337.837 mii lei realizat la 31.12.2023 pânã la 1.379.697 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a bugetului Unifarm pe 2024. Obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Însă, în pofida acestor rezultate catastrofale, compania va cheltui aproape un milionde lei în 2024 pentru plata celor cinci administratori, iar directorul va primi 34.000 lei/brut.

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi: restaurantul-cantină și proiectul de suflet al fostului rector al Universității "Alexandru Ioan Cuza", Tudorel Toader, este o catastrofă pentru bugetul instituției. Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi Și nu este vorba doar de banii cheltuiți din fondurile proprii pentru a finaliza lucrările de renovare și reabilitare, peste zece milioane de lei. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Dar, de la momentul deschiderii, în urmă cu un an și jumătate, Casa Universitarilor este pe minus cu trei milioane de lei. Sunt 19 angajați acolo care se ocupă în special de zona de mâncare și servire, iar la nivel de încasări veniturile variază de la 700-800 de lei pe zi până la un vârf de 3.000 de lei. Insuficient pentru plata salariilor, ca să nu mai vorbim de utilități, produse sau alte servicii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi. Evenimentul de la Romaero a lăsat mulți parteneri ai organizatorului cu sume uriașe de încasat. Firma din spatele festivalului, abia înființată SAGA Festival se află la a patra ediție anul acesta. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Concertele au loc la Romaero în perioada 5-7 iulie. Potrivit site-ului evenimentului, organizatorul SAGA Festival este SAGA Music Festival SRL. Ediția din 2024, pe firmă înființată în 2024 (sursa: sagafestival.com) O firmă foarte nouă, înființată pe 15 ianuarie a.c. Firma este deținută de o altă firmă, Olanu Entertainment SRL, și aceasta înființată tot recent. Mai precis, cu o lună înainte de SAGA Music Festival SRL: pe 14 decembrie 2023. Unic asociat al Olanu Entertainment SRL este Elena-Cristina Nicolae, doar un paravan al olandezilor care organizează festivalul. De altfel, administrator al SAGA Music Festival SRL este un olandez: Vandewalle Thomas Ann D. Vechea firmă a organizat trei ediții De ce să fi renunțat organizatorii olandezi la firma care s-a ocupat de festival până acum? Răspunsul pare să se dea singur la o lectură a cifrelor contabile ale ultimilor ani. Firma care a organizat primele trei ediții ale SAGA Festival se numește SAGA Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020 iar în 2021 a organizat prima ediție a festivalului. SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi Cifrele contabile după prima ediție a SAGA Festival au fost slabe (subiect despre care DeFapt.ro a mai scris aici): 26,6 milioane de lei, pierderi, și 35,9 milioane de lei, datorii (la creanțe de 4,4 milioane de lei). După a doua ediție a festivalului, cea din 2022, pierderile au mai scăzut (la "doar" 21,5 milioane de lei), dar datoriile au sărit în aer (peste 64 de milioane de lei, cu creanțe de peste 11 milioane de lei). După ediția de anul trecut, cifrele contabile au fost și mai proaste. Mai puțin la pierderi, unde au ajuns la peste 3,5 milioane de lei. Datoriile, însă, au atins nivelul de peste 78,1 milioane de lei (cu 21,6 milioane de lei, creanțe). Mai mult, veniturile din 2023 au fost mai mici decât cele din 2022: 22 de milioane de lei, față de 26 de milioane de lei. Olandezii de la ALDA dețin SAGA Festival Potrivit mai multor surse din piață, organizatorii olandezi aproape au pus pe butuci mai multe afaceri care au contribuit la succesul de public al edițiilor trecute ale SAGA Festival. Aceste firma au livrat diverse bunuri și servicii pentru organizarea SAGA Festival, dar nu și-au văzut niciodată banii de la SAGA Festival SRL. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro SAGA Festival SRL este deținută de SAGA Entertainment BV Olanda și Level One Agency SRL. SAGA Festival SRL este administrată de olandezul Roos Gerben Christian. SAGA Festival este o marcă a ALDA, o companie înființată de doi olandezi care se ocupă cu organizarea de evenimente similare în mai toată lumea.

PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment Foto: Agrisuport.ro
Eveniment

PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment

Ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: aceasta a înregistrat pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat. O opinie separată din auditul independent pentru anul 2023 arăta că acționarii societății - ministerul Agriculturii deține 100% din acțiuni - ar trebui să ia în considerare dizolvarea societății. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Florin Barbu (PSD) este ministru al Agirculturii din iunie 2023, iar predecesorul său a fost Petre Daea, tot membru al PSD. PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment Potrivit datelor din raportul de audit pe 2023, în acel an Casa de Comerț Unirea a înregistrat pierderi de aproape 45,6 milioane de lei, adică peste nouă milioane de euro. Pierderile cumulate din anii precedenți au fost de 11,5 milioane de lei. Raportul de audit are o opinie „cu rezerve” care arată că, până la 28 martie 2024, nu exista un plan de afaceri care să genereze un profit din care să poată fi acoperite pierderile. Opinia cu rezerva mai precizează că, după primele trei luni din 2024, societatea continua să aibă pierderi din exploatare. Auditul mai arăta că sunt operațiuni pentru care nu există suficiente documente justificative, iar ANAF ar putea să nu recunoască dreptul de deducere a TVA. În ianuarie 2024, ministrul Agriculturii spunea că a trimis corpul de control la Casa de Comerț Unirea, care vindea produse de import. Raportul a fost finalizat în martie și ar fi ajuns la Parchet. Potrivit datelor furnizate de MADR la solicitarea Agerpres, controlul a scos la iveală faptul că din suma totală de mărfuri facturată de Casa Unirea pe parcursul anului 2023, în valoare de aproximativ 79,6 milioane de lei, societatea a încasat aproximativ 26,6 milioane de lei până la data de 10 ianuarie 2024. Astfel, Casa Unirea înregistrează facturi neîncasate în valoare de aproximativ 53 de milioane de lei, rezultate din derularea contractelor cadru de furnizare de produse. „Busi” de la Agricultură, fan Ceaușescu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA este o societate națională înființată în 2018, în primul mandat al ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu scopul de a valorifica producția agricolă națională. În martie 2024, ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, supranumit „Busi” îl lăuda pe „președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu”: „Nu vreau sa exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României”, a spus el la Euronews. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum este în gruparea Paul Stănescu. Barbu are studii de economie la Craiova și zero pregătire profesională în materie de agricultură.

CFR Călători, pierderi de un miliard (sursa: Facebook/CFR Călători)
Economie

CFR Călători, pierderi de un miliard

CFR Călători, pierderi de un miliard. Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023. Au crescut cheltuielile salariale Pierderile sunt determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al societăţii "CFR Călători", veniturile totale în valoare de 2,753 miliarde de lei sunt programate în scădere faţă de cele realizate în 2023 cu 6,68%, respectiv cu suma de 196,876 milioane de lei. În structură, veniturile din exploatare în valoare de 2,752 miliarde de lei deţin o pondere 99,98%, iar veniturile financiare în valoare de 500.000 de lei au o pondere de 0,02% în veniturile totale. Veniturile din exploatare sunt programate în scădere cu 6,68% faţă de cele realizate la 31.12.2023, respectiv cu suma de 196,994 milioane de lei. Tarife majorate cu 8% Cifra de afaceri, în valoare de 1,472 miliarde de lei, este programată în creştere cu 22,28%, respectiv cu 268,170 milioane de lei faţă de cea realizată la finele anului trecut şi reprezintă 53,48% din totalul veniturilor de exploatare. Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor creşte cu 22,06% în anul 2024, cu suma de 267,883 milioane de lei, ca urmare a creşterii volumului de activitate, a majorării de tarife cu 8% începând cu luna noiembrie 2023, precum şi a majorării, în anul 2023, a gratuităţilor acordate studenţilor la călătoria pe calea ferată, conform Legii nr. 199/2023. CFR Călători, pierderi de un miliard "Compensaţia alocată Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători - SA prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 421/2023, pentru transportul feroviar public de călători, respectiv Actul Adiţional nr. 4/28.02.2024 la CSP 2022-2032 este în valoare de 1.110.724,31 mii lei, la care se adaugă suma de 2 mii lei (care reprezintă compensaţie pe activităţi, conform Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni), rezultând o compensaţie totală în valoare de 1.110.726,31 mii lei, cu o pondere de 40,36% în totalul veniturilor din exploatare. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători de 1.110.724,31 mii lei este în scădere faţă de nivelul preliminat/realizat în anul 2023 cu 29,66% şi acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară, fapt ce a determinat programarea unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat cu o pierdere în valoare de 1.026.000 mii lei, în creştere cu 464,02% faţă de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023", se arată în proiect. Cifre îngrozitoare Indicatorul "Alte venituri din exploatare" în valoare de 169,498 milioane de lei este programat în anul 2024 în creştere cu 2,41%, respectiv cu suma de 3,987 milioane de lei faţă de realizatul anului 2023 şi are o pondere de 6,16% în totalul veniturilor din exploatare. Tot în cadrul acestei categorii, veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 155 milioane de lei, sunt programate în scădere cu 0,55%, respectiv cu suma de 850.400 lei faţă de cele preliminate/realizate în anul 2023. Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului. La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate "în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023. În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%. Potrivit proiectului de BVC pe 2024, cheltuielile de exploatare sunt estimate în creştere cu 20,88%, respectiv cu suma de 646,699 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, deţin o pondere de 25,79%, indicatorul "cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" în valoare de 16 milioane de lei deţine o pondere de 0,43%, indicatorul "cheltuielile cu personalul" în valoare de 1,8 miliarde de lei deţine o pondere de 48,06%, iar indicatorul "alte cheltuieli de exploatare", în valoare de 963 milioane de lei, deţine o pondere de 25,72%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, sunt programate în anul 2024 în creştere cu 7,07%, respectiv cu suma de 63,731 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Din această categorie, cheltuielile cu personalul, în valoare de 1,799 miliarde de lei, sunt estimate în anul 2024 în creştere cu peste 374 milioane de lei faţă cele aprobate anul trecut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024 se datorează majorării cheltuielilor cu salariile faţă de 2023 prin HG nr. 1115/2023 ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023, conform Legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform OG nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 - Legea nr. 421/2023, ajunge la 12.987,31 lei, în creştere cu 35,64% faţă de cel realizat în anul 2023. Numărul de personal programat la finele anului 2024 este de 11.054 persoane, în scădere cu 960 faţă de numărul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 şi în creştere cu 210 persoane faţă de cel preliminat/realizat la finele anului 2023. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete stabilite conform OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt programate la valoarea de 1,5 milioane de lei. Astfel, indemnizaţia directorului general şi cea a directorului financiar, numiţi prin contract de mandat şi acte adiţionale prin selecţie, începând cu data de 23.10.2023, este în sumă totală de 889.000 lei, indemnizaţia totală a membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi prin contract de mandat prin selecţie pe o durată de 4 ani, începând cu 13.02.2023, este de 540.000 de lei, iar cheltuielile aferente AGA şi cenzorilor sunt programate la 71.000 de lei. "Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ-pierdere, în valoare de 1.026.000 mii lei. Cauzele estimării unei pierderi în anul 2024, în valoare de 1.026.000 mii lei, mai mare decât cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023 cu 464,02%, respectiv cu suma de 844.092,37 mii lei, sunt următoarele: diminuarea veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători conform prevederilor legale, în anul 2024, cu 29,66%, respectiv cu suma de 468.351,39 mii lei, faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători, alocată în anul 2024, în valoare de 1.110.724,31 mii lei, acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară prestării acestui serviciu de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA; creşterea cheltuielilor de personal cu 35,85%, respectiv cu suma de 474.974,88 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare; creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,07%, respectiv cu suma de 63.730,99 mii lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare", subliniază documentul. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2024, de 665 milioane de lei, sunt programate în creştere cu 423,53%, respectiv cu suma de 537,978 milioane de lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2023. Sursele de investiţii pentru anul 2024 vor fi asigurate din surse proprii, amortizare şi din alte surse, respectiv proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, se mai spune în proiect.

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Foto: Inquam/Raluca Al-Haddad
Economie

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR, deși compania continuă să aibă pierderi uriașe: potrivit proiectului de buget pe 2024, salariul mediu sare de la circa 8.400 de lei la peste 11.400 lei pe lună. În consecință, și cheltuielile cu cei circa 25.000 de angajați ajung de la 2,5 miliarde de lei la peste 3,4 miliarde de lei. Citește și: Suma ridicolă pe care a câștigat-o Mihai Neamțu, candidat Parlamentul European, în 2023. În ce multinaționale și-a investit patriotul AUR banii Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Pentru acest an, CFR a prevăzut pierderi de 600 de milioane de lei, ca în 2023. Însă în proiect se arată că și pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute pierderi, ele ajungând la 800 de milioane de lei. Directoratul companiei are alocată suma de un milion de lei, iar consiliul de administrație - 1,6 milioane de lei. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 – legea nr. 421/2023, în valoare de 11.462,51 lei/salariat, este programat în anul 2024 în creștere cu 36,38% față de cel preliminat/realizat în anul 2023”, se arată în nota de fundamentare a bugetului CFR. „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, susținea premierul Ciolacu, la 3 aprilie.

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse (sursa: Facebook/UNTOLD)
Economie

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse. Festivalul clujean UNTOLD se promovează în 2024 cu Lenny Kravitz, capul de afiș al evenimentului. UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse Festivalul este organizat de două firme: Untold SRL și Untold Production SRL. Prima este înființată în 2015, cealaltă, în 2021. Citește și: Mare atenție la BCR: banca permite tranzacții frauduloase făcute de hackeri cu banii clienților, deși aceștia din urmă cer blocarea fondurilor Untold SRL este și cea "ciuruită" după ce a dus greul primilor ani de festival. Astfel, firma a încheiat anul fiscal 2022 cu pierderi de aproape 4,9 milioane de lei (la venituri de peste 41 de milioane de lei) și datorii de peste 45,5 milioane de lei. În același timp, Untold SRL avea, la finalul lui 2022, creanțe de peste 28 de milioane de lei. Totuși, datoriile erau mai mari cu peste 17 milioane de lei decât sumele de încasat. Fata babei și fata moșului Untold Production SRL, pe de altă parte, pare să fi fost înființată ca să fie vehiculul curat al organizatorilor. Astfel, la finalul lui 2022, firma avea profit de 1,2 milioane de lei (la venituri de peste 77,6 milioane de lei) și datorii de 19 milioane de lei. Dar creanțe de 26 de milioane de lei, așadar bani de încasat cu șapte milioane de lei mai mult decât de dat. Firma are doi angajați, spre deosebire de Untold SRL, care are 20. Se vede, așadar, un tipar: Untold SRL face datorii enorme, pierderi, plătește mulți angajați și are venituri puține. În timp ce Untold Production SRL face profit, stă mult mai bine la venituri, plătește foarte puțini angajați și are bani de încasat.

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări. Amazon Development Center, cel mai mare angajator din Iaşi, a înregistrat al doilea an consecutiv cu pierderi. Amazon România, pierderi mari și disponibilizări Potrivit bilanţului financiar declarat la Ministerul Finanţelor Publice, Amazon-ul ieşean a încheiat anul fiscal 2023 cu o pierdere de peste zece milioane de euro şi cu 464 de angajaţi mai puţin decât avea la finalul anului anterior. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Până la finalul anului 2022, Amazon Development Center a raportat câştiguri consistente, iar profiturile au crescut de la an la an. În 2022, Amazon surprindea cu o pierdere declarată de 8.220.876 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, administrează bunuri de aproape două miliarde de euro în numele statului român, dar a transformat instituția statului într-o gaură neagră pentru bugetul de stat. În fiecare din ultimii cinci ani fiscali, sub conducerea directorului Grăjdan, RAAPPS a raportat pierderi colosale, cuprinse între 3 și 7,9 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte Mai mult, un raport al Curții de Conturi a scos la iveală management defectuos, lipsă de interes în recuperarea creanțelor, dar și o afacere controversată cu deșeuri: în anul 2020, au fost scoase din uz și casate bunuri în valoarea de 130.000 de euro pe care RAAPPS le-a predat la Remat București Nord fără a încasa vreun leu pentru statul român. Vile la mare Marius Grăjdan se află pe funcția de director general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului de Stat din anul 2017. Din această funcție, închiriază vilele și domeniile de protocol ale statului român către demnitari, fundații și asociații, partide politice, ambasade, dar și persoanelor fizice influente. În plus, administrează hoteluri la mare și la munte și se ocupă cu alimentația publică. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens La mare, prin SRP Neptun, administrează complexul Doina, cu hotel, restaurant, bază de tratament, vilele din Neptun, restaurantul Queen Elisabeth din Constanța, alte două vile în stațiunea Mamaia. Toate aceste spații sunt administrate atât de prost, încât Marius Grăjdan menționa în raportul din 2021 că veniturile din exploatarea economică sunt mai mici decât cheltuielile. Hoteluri la munte și la Snagov O altă filială a RAAPPS, SRP Triumf, administrează hotelul Triumf, hotel Snagov, Clubul Floreasca, vila Palatul Primăverii. SRP Sinaia administrează Hotelul Mara, patru vile în Predeal – din care trei, pentru protocol, și Complexul Foișor din Sinaia. La Cluj, are Hotelul Victoria din centrul orașului, plus alte active mai mici. Însă cel mai mare patrimoniu se află la SAIFI, care administrează și întreține cele mai importante și valoroase apartamente, vile și domenii de protocol. Inclusiv celebrele vile de pe malul lacului Snagov, una dintre cele mai scumpe zone din Europa. RAAPPS, pierderi de zeci de milioane Culmea, toate activele RAAPPS aflate în circuitul economic și turistic înregistrează pierderi. În anul fiscal 2018, RAAPPS a raportat o pierdere de peste 39 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 267 milioane lei. Un an mai târziu, declara o pierdere netă de peste 29,5 milioane lei. Dar în 2020 pierderile au sărit din nou 35,8 milioane lei, chiar dacă numărul mediu de angajați a scăzut de la 2.079, cât avea în 2018, la 1.887, la finalul anului 2020. Pierderile s-au redus la 19,1 milioane lei în anul fiscal 2021, în timp ce numărul mediu de angajați s-a redus la 1.849. În ultimul an fiscal pentru care există date, adică 2022, pierderile raportate la Ministerul Finanțelor au fost de 14,95 milioane lei, dar numărul mediu al angajaților a crescut la 1.958. Ceea ce înseamnă că Marius Grăjdan a mai angajat 109 persoane. Banca Mondială a avertizat recent că, deși companiile de stat românești angajează mai mulți oameni și plătesc salarii mai mari, sunt tot mai puțin productive. Chiriașii datornici, păsuiți de Grăjdan Curtea de Conturi a făcut public un raport de follow-up în urma controlului de fond la RAAPPS din 2020. Atunci s-au constatat zeci de nereguli cu privire la modul în care este manageriată Regia. De exemplu, în evidența contabilă s-au înregistrat în mod eronat bunuri și obiecte de inventar. Mai mult, chiriașii RAAPPS erau păsuiți de conducerea regiei, adică de Marius Grăjdan. "Din verificarea modului de înregistrare a veniturilor proprii din chirii, din prestări servicii spectacole, s-a constatat încasarea cu întârziere, atât a chiriilor datorate de către chiriași, cât și a contravalorii serviciilor prestate. Astfel, s-a constatat că la nivelul anului 2020 nu au fost calculate și înregistrate în evidențele contabile periodic dobânzi/penalități aferente debitului principal, entitatea rezumându-se la înregistrarea veniturilor la data încasării sumelor", atrage atenția Curtea de Conturi. Controlorul financiar din Regie nu a semnat actele șefului Dar neregulile sunt mult mai grave. Responsabilul cu controlul financiar preventiv propriu nu și-a pus ștampila pe toate neregulile girate de Marius Grăjdan. De exemplu, nu și-a asumat o parte din contractele individuale de muncă și actele adiționale aferente, deciziile emise pentru încadrarea personalului, comenzi de achiziții, nici măcar pe procesele-verbale de scoate din funcțiune a mijloacelor fixe și obiectelor de inventar, precum și documentele privind valorificarea bunurilor scoase din funcțiune. Totodată, inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că nu s-a actualizat procedurile interne pe partea financiar-contabilă pentru a preveni haosul din RAPPS. Bunuri de 640.000 de lei, aruncate Directorul Marius Grăjdan nu este străin nici de afacerile cu deșeuri. Curtea de Conturi a României a constat că, în anul 2020, RAAPPS a scos din uz și casat bunuri în valoare de 640.737. Toate acestea au fost predate către Remat București Nord fără ca bunurile "rezultate în urma dezmembrării ca deșeuri" să fie valorificate. Adică fără ca RAAPPS să primească vreun ban. Pentru a scăpa de această neregulă constată de Curtea de Conturi, RAAPPS a prezentat doi ani mai tâziu un proces-verbal privind dezmembrarea prin valorificare "încheiat la data de 09.06.2022" (la doi ani de la casare), o factură de la Remat București Nord și modul de calcul privind valorificarea masei lemnoase în urma casării.

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat  Foto: Twitter
Internațional

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat, arată o analiză Forbes. În plus, potrivit datelor Newseek SUA, Rusia a pierdut peste 400 de tancuri, 533 de sisteme de artilerie și aproape 30.000 de soldați în decembrie, potrivit noilor cifre ale armatei ucrainene. Citește și: ANALIZĂ Spionajul chinezesc câștigă bătălia în noul Război Rece: Vestul nu reușește să penetreze vârful conducerii de la Beijing Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat Trupele Moscovei au pierdut 359.230 de soldați de la lansarea invaziei sale la scară largă a țării, la 24 februarie 2022, au declarat duminică forțele armate ucrainene. La începutul lunii decembrie, această cifră era de 330.040 soldați, ceea ce înseamnă că armata rusă a pierdut 29.190 de luptători în ultima lună a anului trecut. Archival footage of the failed Russian mechanized attack towards Stepove (towards Avdiivka)Most of the equipment was blown up by mines. At 00:53 a tank of the 1st Siviersk Tank Brigade is seen taking position and finishing off an armored personnel carrier that is trying to… pic.twitter.com/epY69UH3LZ— TOGA (@KrzysztofJano15) January 1, 2024 Sâmbătă, Ministerul britanic al Apărării a declarat că numărul mediu de victime rusești zilnice a crescut cu aproape 300 pe zi în 2023 față de primul an al războiului total. 13.000 de soldați ruși, scoși din luptă doar în acest sector „Operațiunea rusă din jurul Avdiivka este în curs de desfășurare. Dar, după ce luna trecută au avansat pe o distanță scurtă - aproximativ un kilometru și jumătate - la nord și la sud de oraș, Armatele combinate rusești 2 și 41 au stagnat în cel mai bun caz. Unii analiști cred că, de fapt, pierd teren în jurul satului Stepove, pe flancul nordic al Avdiivka. ‼️ Avdiivka sector. Soldiers of the Bakhmut Battalion of the 109th TRO Brigade hit an enemy infantry fighting vehicle with a grenade launcher, and then the soldiers of the 47th Brigade finished off the invaders' armored vehicle ? pic.twitter.com/kO8mX7g4ip— Slava ?? (@Heroiam_Slava) December 30, 2023 Nu este un secret că noua strategie a Moscovei este de a rezista mai mult decât Kievul - de a câștiga un război de uzură. Dar rușii nu pot câștiga un război de uzură dacă continuă să piardă mult mai multe vehicule și trupe decât pierd ucrainenii. În acest context, bătălia pentru Avdiivka a fost un dezastru pentru Rusia. Este exact genul de luptă pe care Kremlinul nu și-o poate permite dacă obiectivul său este de a măcina puterea militară a Ucrainei. În jurul Avdiivka, rușii sunt cei care sunt doborâți”, arată Forbes. Four Ukrainian soldiers recaptured previously lost positions near AvdiivkaAs a result, two occupiers were killed and four more replenished the exchange fund. #UkraineWar pic.twitter.com/IyHOrOeJUn— TOGA (@KrzysztofJano15) December 31, 2023 Potrivit Forbes, armatele rusești au pierdut cel puțin 411 tancuri, vehicule de luptă și piese de artilerie încercând, și nu reușind, să captureze Avdiivka. Brigăzile ucrainene care asigură garnizoana Avdiivka - inclusiv brigăzile 110, 57 și 47 mecanizate și 1 tanc - au pierdut doar 30 de piese de echipament greu. Pierderile rusești - morți și mutilați - depășesc 13.000 de oameni doar în acest sector. Pierderile proprii ale Ucrainei au fost probabil mult mai puține. Poate câteva mii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră