vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

72 articole
Politică

Pierderi catastrofale la Metroul condus de clientela PSD. Numărul călătorilor, mult sub așteptări

Metrorex a înregistrat pierderi uriașe în anul 2025, deși este puternic subvenționat. În plus, numărul călătorilor a fost cu 13% sub cel planificat prin bugetul pe anul trecut. Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Compania, controlată de Ministerul Transporturilor, a închis anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1,263 miliarde de lei şi pierderi de 312 milioane de lei, în creştere cu 72,27% faţă de pierderile consemnate la 31 decembrie 2014, de 181 milioane de lei, potrivit situaţiei financiare anuale, publicate de companie. Din total, 203,4 milioane de lei reprezintă pierdere din activitatea de exploatare (operare şi administrare infrastructură), iar 108,6 milioane de lei pierdere din activitatea de investiţii. Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni, a arătat DeFapt.ro. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Miclăuș a fost numită în funcție în septembrie 2023, când ministru era Sorin Grindeanu. Metrorex visa la pierderi zero „Faţă de bugetul Metrorex SA aprobat pentru 31.12.2025, în care era prevăzut un rezultat brut pe 0, pierderea înregistrată de companie la data de 31.12.2025 este în sumă de 312.063,82 mii lei în principal ca urmare a nerealizării veniturilor proprii din activitatea de transport călători cu metroul, ţinând seama că numărul călătorilor plătitori transportaţi realizat în anul 2025 a fost de 153.271.405 călători, cu circa 13% mai mic decât cel prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, de 176.000.000 călători, şi a înregistrării la poziţia bugetară 'cheltuieli privind ajustările şi provizioanele' a sumei de 260.553,89 mii lei reprezentând ajustări pentru creanţe neîncasate provenite în principal din penalităţi pentru nerealizarea obligaţiilor contractuale în contractul nr. 143/2020 încheiat cu Alstom Transport SA pentru livrare de trenuri de metrou", se arată în document. Metrorex a avut anul trecut venituri proprii de 390,211 milioane de lei, faţă de 296,233 milioane de lei în 2024, pe fondul scumpirilor operate la 1 ianuarie când o călătorie simplă a ajuns la 5 lei, de la 3 lei. Cheltuielile cu personalul au fost în 2025 de 1,032 miliarde lei, din care 889,402 milioane de lei au reprezentat salariile (518,175 milioane lei salarii de bază plus 371,227 milioane lei sporuri, prime şi alte bonificaţii), 49,644 milioane de lei bonusuri, 232.460 lei - alte cheltuieli cu personalul, 973.940 lei - cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete, iar 91,804 milioane lei - obligaţii de plată la bugetul consolidat. Subvenţia pentru transport călători cu metroul alocată Metrorex pentru anul 2025, în cuantum de 873 milioane lei, reprezintă circa 43,64% din valoarea cheltuielilor realizate pentru asigurarea serviciului public social de transport călători cu metroul. Numărul angajaților era de 4.973, la final de 2025. 

Pierderi catastrofale la metroul condus de Mariana Miclăuș, ex-montatoare, susținută de Grindeanu Foto: Facebook
Pierderi catastrofale la Complexul Energetic Oltenia Foto: Facebook
Politică

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial

Corpul de control al prim-ministrului a publicat rezultatele verificărilor la Complexul Energetic Oltenia, document care arată că această companie a înregistrat pierderi uriașe în 2025, când era condusă de Dan Plaveti, recent numit în fruntea Hidroelectrica. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Însă raportul mai arată că „achizițiile derulate prin proceduri neconcurențiale în perioada 2022 - 2025 de către CE Oltenia SA au reprezentat aproximativ 20,67% (712.521.850 lei) din totalul achizițiilor efectuate (3.445.890.630 lei)”. Pe pagina de internet a Corpului de control a prim-ministrului este publicată doar sinteza raportului, unde nu sunt exemplificate aceste achiziții „prin proceduri neconcurențiale”.  Totuși, documentul indică cheltuielile uriașe cu paza, contractele fiind atribuite prin „negociere fără invitație prealabilă”.  Cheltuieli uriașe cu paza, abia în 2024 s-a instalat un sistem de supraveghere video „Analiza datelor indică o schimbare. În perioada 2022 - 2024 se observă o incidență ridicată de aplicare a procedurii de negociere fără invitație prealabilă în modalitatea de atribuire a contractelor sectoriale pentru servicii pază de către CE Oltenia, procedură care, conform art. 104 din Legea nr.99/2016 are un caracter restrictiv și poate fi utilizată doar în cazuri strict limitative.   În perioada 2022 - 2025, societatea a încheiat un număr de 112 contracte de pază obiective în valoare totală de 105.084.615 lei. Costurile per agent/oră au crescut din anul 2023 până în anul 2025 cu o medie de peste 30%. Demararea procedurilor de achiziție a serviciilor și lucrărilor de «Proiectare, execuție și punere în funcțiune sistem de supraveghere video, cu componente de detecție efracție pentru interior-exterior» finalizate în anul 2024 a avut ca efect o diminuare semnificativă în numărul posturilor de pază”, arată corpul de control.    Conform versiunii intermediare a Bugetului de Venituri și Cheltuieli realizat în anul 2025, a rezultat faptul că societatea a înregistrat o pierdere brută în sumă de 1.058.901.000 lei, mai arată corpul de control.  Dan Plaveti, un etern șef în nenumărate companii de stat, de la Tarom la CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, a fost selectat, la începutul acestei luni, CEO al Hidroelectrica, de către Consiliul de Supraveghere al acestei companii. El a fost până acum președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.  Recent, un primar din Gorj a relatat că Plaveti a participat la o întâlnire a liderilor PSD și PNL din Gorj pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la funcția de președinte. „Era alianța să-l susținem pe Crin Antonescu atunci la alegeri. În Târgu Jiu, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri de partid și primari PSD și PNL. Culmea, la întâlnirea asta a venit și domnul Plaveti. Am rămas surprins. După ședință, eram eu, președintele Ion Iordache, primarul de la Turceni și am încercat să-l abordăm pe domnul Plaveti. Dacă tot l-am prins acolo, să discutăm problema CEO. L-a refuzat pe domnul Iordache să discute cu el. I-a spus franc că el era prezent că l-au chemat domnii de la PSD și n-a mai avut loc nicio discuție (...) Omul ăsta a tras cu PSD dintotdeauna, de când a ajuns în Gorj. Nu se vedea vopseaua în declarații, dar e o certitudine că așa era. Nu cred că PNL îi va da sprijin politic lui Plaveti pentru Hidroelectrica. Rămâne de văzut”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roșia de Amaradia, la Radio Accent, citat de Pandurul. 

Tarom, rezultate financiare catarofale, avioane goale Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Tarom a încheiat anul 2025 cu pierderi uriașe, de 186 milioane de lei, iar datoriile se apropie de un miliard de lei. Ea a desființat profitul obținut în 2024 de Tarom, cu care se lăuda fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an «cu profit». În fapt, un profit fals”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Șef de pușcărie, director la Tarom „Ce pot să vă spun este că a terminat pe profit CFR Călători anul trecut, undeva la 27 - 28 milioane, ceea ce e o premieră pentru CFR Călători, cum la fel a terminat TAROM-ul pe profit anul trecut, iarăşi o premieră, cred că după mai mult de 15 ani. E un lucru bun, nu îndestulător, că trebuie să se schimbe şi altele şi la TAROM şi la CFR Călători. Da, din punct de vedere economic, asta este o soluţie corectă”, se lăuda Grindeanu în mai 2025.  În ianurie 2026, „un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom”, scria DeFapt.ro. El a fost consilier al unor demnitari PSD, de exemplu al lui Radu Oprea, când acesta era ministru pentru mediul de afaceri în cabinetul Dăncilă.  Ultima sa declarație de avere, din aprilie 2025, arăta că acesta a fost administrator la IAR Ghimbav, precum și administrator neexecutiv la Pirochim Victoria și Metrom Brașov, în timp ce era și director general la Romarm. El a făcut parte, din 2022 în 2023, din CA-ul Electrica Serv. Costaș a mai fost CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA și CEO al Romatsa - potrivit Ziarului Financiar. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Gheorghiu critică managementul fostului director de pușcărie Însă, acum, Oana Gheorghiu scrie că Tarom este „o companie aflată în zbor direct către eșec”. „Adevărul despre TAROM, o companie aflată în zbor direct către eșec: Datorii financiare ale companiei: 930 milioane RON; Pierdere estimată pentru 2025: 186 milioane RON; Grad de ocupare al aeronavelor: sub 70%, mult sub țintele asumate; Capitaluri proprii negative: 105 milioane RON;   Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an „cu profit”. În fapt, un profit fals.   În cadrul analizei companiilor de stat, am văzut la TAROM exact problema care afectează multe întreprinderi publice din România: nu lipsa de potențial, ci lipsa de guvernanță reală.   Mai grav, compania TAROM pare prinsă într-un cerc vicios în care: se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile; se amână deciziile dificile; conflictele de guvernanță blochează reforma.   În discuțiile directe cu managementul și în documentele analizate a devenit evidentă lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni clare privind competitivitatea companiei și o confuzie periculoasă între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii.   Un lucru trebuie spus foarte clar: Nu poți salva o companie strategică doar din discursuri patriotice. Nu poți cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, fără criterii profesionale reale, fără asumare managerială și fără o strategie industrială serioasă pentru aviația românească. TAROM are un rol strategic pentru România pentru conectivitate, pentru securitate și mobilitate, pentru poziționare regională, pentru locuri de muncă, pentru infrastructură tehnică și know-how acumulat în zeci de ani.   Ca TAROM să poată fi salvată, este nevoie urgentă de: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; și un parteneriat strategic capabil să aducă performanță reală.   Fereastra de timp este însă foarte mică. După ce ani de zile a fost ținută în viață „pe aparate”, salvarea    TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă. Fie începem acum reforma reală la TAROM, fie compania va continua să fie vândută pe bucăți doar pentru a mai cumpăra puțin timp”, a scris Gheorghiu. 

PSD este un partid mare, e nevoie de multe sinecuri Foto: Inquam/Octva Ganea
Politică

Statul obez: 1.502 companii, 298 pe pierdere, 61 - pierderi „catastrofale”. Directorii câștigă enorm

Statul român are 1.502 de companii, din care 298 au pierderi, 61 din acestea fiind „castrofale”, arată site-ul companiidestat.ro. În câteva din aceste companii de stat, salariile directorilor sunt uriașe, arată acest site.  Datele sunt din 2024. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Pierderi mari, salarii excelente  La Electrocentrale Craiova, de exemplu, fieful politic al Olguței Vasilescu, deși compania aparține ministerului Energiei, marja netă - adică profit net / cifră de afaceri × 100 - este de minus 81,4%, dar conducerea cheltuie anual 2,19 milioane de lei (în 2024), indemnizația directorului fiind de 34.836 lei pe lună. Compania era condusă de o clientă PSD, care apărea la mitingurile partidului alături de Olguța Vasilescu, Lorena Voican. Aceasta a studiat dreptul la Spiru Haret.  Aeroportul Kogălniceanu: marjă netă de minus 24,3%, dar conducerea primește, anual, 3,63 milioane de lei, salariul directorului fiind de 69.840 de lei pe lună.  Aeroportul Timișoara: marjă netă de minus minus 23,5%, conducerea primește, anual, 2,2 milioane de lei, salariul directorului fiind de 26.000 lei pe lună. CFR SA: marjă netă de minus minus 35,7%, conducerea primește, anual, 3,7 milioane de lei, salariul directorului fiind de 50.322 lei pe lună. Unifarm: marjă netă de minus minus 188,3, conducerea primește, anual, 1,49 milioane de lei, salariul directorului fiind de 34.000 lei pe lună. Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii. Însă, în companiile din energie, care au profit, salariile sunt uriașe, cel mai mare fiind cel al directorului Romgaz care, cu bonusuri, ajunge la o medie de peste 256.000 lei pe lună.  Directorul Transgaz: 80.838 lei/lună. Însă această companie este un monopol de stat.  Hidroelectrica singură generează 26% din profitul companiilor de stat, mai arată site-ul companiidestat.ro. Primele cinci, toate în energie sau bănci (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București), produc două treimi. Restul de 1.000+ companii împart mai puțin de o treime. Azi, DeFapt.ro a scris că șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat.

Jocurile de noroc, miliarde de euro pierdute (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual

Jocurile de noroc au devenit una dintre cele mai profitabile industrii din Europa, iar Italia și România oferă două exemple relevante despre amploarea fenomenului. Deși dimensiunea economică a celor două piețe este foarte diferită, mecanismul pare același: sumele mizate cresc de la an la an, pierderile jucătorilor ating niveluri record, iar statul încasează taxe consistente. În același timp, costurile sociale generate de dependență, sărăcie și problemele de sănătate ridică întrebarea dacă aceste venituri reprezintă cu adevărat un câștig pentru societate. Italia: 22 de miliarde de euro pierdute într-un singur an Potrivit raportului „Cartea Neagră a jocurilor de noroc”, realizat de confederația sindicală CGIL, Federația Consumatorilor și Fundația ISSCON, italienii au pierdut în 2025 aproximativ 21,88 miliarde de euro la jocurile de noroc. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă Dimensiunea pieței este impresionantă. Încasările totale ale industriei au ajuns la 165,34 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Practic, fiecare adult italian a jucat în medie 3.285 de euro pe parcursul unui singur an. Fenomenul este alimentat tot mai mult de mediul digital. Pentru prima dată, jocurile online au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,5% față de anul anterior și de peste 221% comparativ cu 2018. În prezent, Italia are aproximativ 4,8 milioane de jucători activi online, iar autorii raportului avertizează că fenomenul se extinde în special în rândul tinerilor. Unul dintre cele mai provocatoare concluzii ale studiului este sugerată chiar de titlul ediției din acest an: „Statul pierzător”. Autorii susțin că veniturile fiscale generate de jocurile de noroc sunt erodate de costurile sociale și medicale asociate dependenței, tratamentelor și problemelor economice generate de gambling. În schimb, marii câștigători sunt operatorii din industrie. Potrivit raportului, profiturile companiilor au crescut cu 165% în termeni reali, ajungând la 10,4 miliarde de euro. România: o piață mai mică, dar cu o creștere accelerată Raportat la dimensiunea economiei și a populației, România se află pe o traiectorie asemănătoare. Datele oficiale și analizele de piață arată că românii pierd anual peste 2,2 miliarde de euro la jocurile de noroc. Doar în prima jumătate a anului 2025, pierderile nete la cazinouri și pariuri online au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de euro. În spatele acestor pierderi se află însă un volum mult mai mare de bani puși în joc. Estimările privind rulajul total al pieței indică aproximativ 15,5 miliarde de lei anual, adică peste 3 miliarde de euro. Fenomenul a devenit atât de important încât Institutul Național de Statistică a inclus cheltuielile pentru jocuri de noroc și pariuri în calculul indicilor de inflație, un semn că acestea ocupă o pondere semnificativă în bugetele unor gospodării. Asociațiile care monitorizează piața avertizează, de asemenea, că o parte a sumelor cheltuite provine din zona nereglementată, ceea ce face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie dificil de estimat. Cât câștigă statul? Diferența majoră dintre cele două țări apare în modul în care este prezentată relația dintre stat și industria jocurilor de noroc. În România, veniturile directe ale statului sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro anual, bani proveniți din taxe, licențe, autorizații și impozite specifice industriei. Sistemul fiscal este unul complex și relativ agresiv. Operatorii plătesc: - taxe anuale de licență care ajung la 300.000 de euro pentru pariurile online; - taxe de autorizare calculate ca procent din venituri, între 25% și 30%; - taxe de viciu pentru fiecare aparat de tip slot-machine; - contribuții pentru programele de joc responsabil; - garanții bancare de până la un milion de euro pentru plata premiilor. Aceste obligații fiscale au fost majorate semnificativ prin modificările legislative adoptate în ultimii ani. În Italia, raportul CGIL și Federconsumatori contestă însă ideea că veniturile fiscale reprezintă un beneficiu net pentru bugetul public. Autorii argumentează că tratamentul dependenței, asistența socială, pierderea productivității și alte efecte indirecte generează costuri care reduc sau chiar anulează avantajul fiscal aparent. Aceeași întrebare începe să fie formulată și în România, unde discuțiile despre costurile sociale ale gamblingului devin tot mai intense. Cine pierde mai mult? La prima vedere, comparația pare simplă: italienii pierd aproape 22 de miliarde de euro anual, în timp ce românii pierd aproximativ 2,2 miliarde de euro. Însă raportarea la populație oferă o perspectivă mai nuanțată. Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori și o economie de peste zece ori mai mare decât cea a României. Cu toate acestea, pierderile totale sunt de aproximativ zece ori mai mari decât cele înregistrate în România, ceea ce sugerează că fenomenul are o intensitate comparabilă în ambele țări. Mai mult, dacă în Italia suma medie jucată de fiecare adult este de 3.285 de euro anual, în România impactul este probabil mai greu de suportat pentru populație, având în vedere nivelul semnificativ mai redus al veniturilor. Altfel spus, fiecare euro pierdut la jocurile de noroc cântărește mai greu în bugetul unei familii din România decât în cel al unei familii din Italia. Venit fiscal vs cost social Atât Italia, cât și România se confruntă cu aceeași dilemă. Pe de o parte, industria jocurilor de noroc aduce venituri importante la buget și creează locuri de muncă. În România, statul încasează aproximativ 700 de milioane de euro anual, iar în Italia piața generează zeci de miliarde de euro în tranzacții. Pe de altă parte, creșterea accelerată a jocurilor online, accesul facil al tinerilor și extinderea fenomenului ridică semne de întrebare privind costurile reale ale acestei industrii. Raportul italian vorbește despre „statul pierzător”, sugerând că adevărații beneficiari sunt companiile de gambling. Datele arată că operatorii italieni au ajuns la profituri de peste 10 miliarde de euro, în timp ce jucătorii pierd aproape 22 de miliarde. În România, unde piața continuă să se extindă și unde jocurile de noroc au ajuns suficient de importante pentru a influența statisticile privind inflația, aceeași întrebare devine tot mai actuală: dacă statul câștigă sute de milioane de euro din taxe, dar cetățenii pierd miliarde, cine este cu adevărat câștigătorul acestei industrii?

Transportatorii, afectați de scumpirea carburanților (sursa: Pexels/Sonny Sixteen)
Economie

Transportatorii, loviți de scumpirea carburanților: firmele, forțate să absoarbă pierderi tot mai mari

Scumpirea carburanților pune o presiune tot mai mare pe transportatorii de marfă din Iași, unde peste 6.000 de camioane sunt afectate de creșterea costurilor operaționale. Transportatorii, afectați de scumpirea carburanților Majorarea prețului motorinei cu peste un leu în ultimele luni a dus la o creștere de aproximativ 10% a cheltuielilor, într-un sector în care marjele de profit sunt deja foarte mici. Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi Pentru a face față, companiile reduc viteza de deplasare, optimizează rutele și absorb costuri suplimentare pe care clienții refuză să le accepte în tarife. În aceste condiții, un camion care parcurge lunar 10.000 de kilometri ajunge să plătească cu peste 3.000 de lei în plus doar pentru carburant, amplificând presiunea financiară asupra industriei transporturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Noul CEO al RetuRO SGR: Adela Smeu, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei (sursa: RetuRO SGR)
Economie

EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei

Noul CEO al RetuRO SGR este Adela Smeu, potrivit unui anunț al companiei. Smeu vine cu un portofoliu financiar devastator: sub mandatul său de CEO al Bricostore România SRL, compania a avut datorii și pierderi uriașe. RetuRO SGR pomenește doar veniturile Brico Pe 3 martie a.c., RetuRO SGR anunța, printr-un comunicat de PR, că Adela Smeu este noul CEO al companiei și-și va prelua mandatul pe data de 19 martie. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Adela Smeu vine cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul unor organizații multinaționale, este un lider orientat spre rezultate și a condus transformări complexe ale afacerilor în care a fost implicată – fuziuni, achiziții și inițiative strategice care au generat atât performanță, cât și impact pozitiv asupra mediului.  În cel mai recent rol, cel de CEO al Brico Dépôt România (Kingfisher Group), a condus o organizație cu venituri de peste 300 de milioane de euro și peste 2.000 de angajați, activă în 31de locații. Mandatul său a inclus evoluția către un model de afaceri durabil, dezvoltarea unor echipe performante, transformarea digitală și gestionarea unor proiecte de mare complexitate.”, se arăta în comunicatul RetuRO SGR. Adela Smeu, ca CEO al Brico: datorii și pierderi de sute de milioane Într-adevăr, așa cum spune comunicatul RetuRO SGR, Bricostore România SRL, firma care opera marca Brico Dépôt, avea venituri de peste 300 de milioane de euro anual. Mai exact, în 2024, 1,55 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Dar ce omite comunicatul RetuRO SGR este să menționeze și alți indicatori financiari, precum datoriile și pierderile. Iar Bricostore România SRL a avut cifre enorme la ambele capitole. Astfel, între 2020 și 2024, datoriile Bricostore România SRL au fost între 428 și 599 de milioane de lei anual, cu un vârf istoric, în 2021, de 751 de milioane de lei. Iar pierderile anuale s-au cifrat, în perioada 2020-2024, între 259 și 247 de milioane de lei. Pe scurt, în nici un an în care a fost CEO al Bricostore România SRL, Adela Smeu nu a produs profit companiei. Luată de RetuRO din șomaj sabatic Cu toate acestea, membrii Consiliului de Supraveghere ai RetuRO SGR au decis să o numească pe Smeu în funcția de CEO al monopolului de gestionare a ambalajelor de băuturi. La data alegerii în funcție, Adela Smeu era șomeră de aproape un an, după ce fusese dată afară de la Bricostore România SRL în mai 2025. În septembrie 2025, Smeu și-a făcut public un CV, în căutare de slujbă. Potrivit acestui CV, Adela Smeu se afla, la momentul depunerii documentului, în „Timp sabatic și pentru familie (timp pentru familie, învățare și dezvoltare personală și proiecte de consultanță)”.  DeFapt.ro a adresat întrebări atât RetuRO SGR, cât și Ministerului Mediului (care deține 20% din RetuRO SGR), referitor la numirea Adelei Smeu, dar nu a primit nici un răspuns.

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit Foto: Facebook Tarom
Eveniment

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit - presă. Directorul Tarom, fost director de pușcărie

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit, anunță site-ul Profit. Potrivit acestui site, în primele opt luni din 2025, Tarom a avut o pierdere de 30 de milioane de euro, deși previziona un câștig de cinci milioane de euro. În plus, compania de stat, controlată prin ministerul Turismului, a înregistrat un EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation, and Amortization) negativ de 9 milioane de euro, față de un EBITDA pozitiv previzionat de 30 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit  Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2024 un ajutor de până la 95,3 milioane euro (aprox. 471-474 milioane lei) pentru Tarom. Compania a primit multiple ajutoare de stat și între 2020 și 2021, în perioada restricțiilor impuse de epidemia de Covid.  În ianuarie 2026, un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom. Anterior, Costaș fusese plasat de fostrul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, la conducerea Romarm. Costaș a absolvit în 1996 Institul militar de intendență de la Sibiu. În 2010 a ajuns doctor în management la universitatea din Craiova. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Din 2017, când PSD-Dragnea a preluat puterea, el a fost consilier la diferiți secretari de stat sau miniștri. De exemplu, din februarie 2018 în septembrie 2019 a fost consilierul personal al ministrului PSD Radu Oprea, care se ocupa de mediul de afaceri și antreprenoriat.  În declarația de avere din 2025 declara dividende de circa un milion de lei, dar nu este clar de la ce firme provin acestea. 

STB, companie politizată, acuză Ciprian Ciucu (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Eveniment

STB, cel mai mare angajator public din București, companie politizată, cu pierderi uriașe, afirmă primarul Ciprian Ciucu

Compania de transport public din București, STB, are aproximativ 10.000 de angajați și s-a confruntat de-a lungul timpului cu o puternică politizare, a declarat sâmbătă, la Digi24, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul a subliniat că sistemul de transport reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului orașului și că reformarea companiei este o prioritate. Costurile STB, comparate cu bugetul unui oraș mare Întrebat despre cheltuielile companiei, primarul a afirmat că impactul financiar este uriaș, ajungând la nivelul bugetului unui municipiu important din România. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Potrivit lui Ciprian Ciucu, costurile STB sunt echivalente cu „de două ori bugetul orașului Brașov”, incluzând investițiile în școli, parcuri, infrastructură și alte servicii publice. În acest context, edilul a explicat că este normal ca administrația să se concentreze asupra problemelor sistemice care afectează funcționarea transportului public. Structură de personal dezechilibrată Primarul a atras atenția asupra structurii interne a companiei, pe care o consideră ineficientă. Din totalul celor aproximativ 10.000 de angajați, mai puțin de jumătate sunt șoferi, restul fiind personal de suport. Edilul susține că, în timp, au fost create numeroase posturi care nu răspundeau unor nevoi reale ale companiei, ci unor interese politice sau administrative. În opinia sa, acest model a contribuit la acumularea pierderilor financiare. Control limitat al Primăriei asupra transportului public Ciprian Ciucu a subliniat că, deși STB generează costuri majore pentru București, compania nu se află direct în subordinea primarului general, ci a Consiliului General. Mai mult, capacitatea Primăriei de a delega și monitoriza serviciul de transport a fost transferată unei agenții de dezvoltare intercomunitară București-Ilfov, structură în care deciziile sunt influențate de zeci de primari din Ilfov. Edilul a explicat că, deși Bucureștiul suportă peste 90% din costuri, reprezentarea în conducerea acestei structuri este limitată. Transport extins în Ilfov, pe banii Bucureștiului Primarul a criticat și extinderea unor linii de transport către localitățile din Ilfov, pe care o consideră uneori nejustificată. Potrivit lui Ciucu, anumite trasee ajung în zone centrale ale Capitalei din orașe precum Voluntari, fără o contribuție financiară proporțională din partea administrațiilor locale. Ciucu susține că unii primari din Ilfov au prezentat aceste servicii ca beneficii pentru locuitori, deși costurile sunt suportate în principal de București. Reformă promisă: eficiență și sustenabilitate Edilul a dat asigurări că va continua demersurile pentru eficientizarea STB și pentru reducerea pierderilor. El a menționat că transportul public trebuie să funcționeze corect, fiind un serviciu esențial pentru oraș. Întrebat unde a identificat cea mai mare risipă după preluarea mandatului, Ciprian Ciucu a indicat două domenii majore: STB și Termoenergetica. În final, primarul a făcut referire la studii care arată că prețul real al unei călătorii cu transportul în comun din Capitală ar trebui să fie în jur de 5 lei.

Agricultura românească între recolte și pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Agricultura românească produce din ce în ce mai mult, dar prețurile sunt din ce în ce mai mici

Agricultura din România înregistrează producții tot mai mari, însă fermierii se confruntă cu prețuri în scădere și o piață cerealieră instabilă. Agricultura românească între recolte și pierderi În județul Iași, culturile de toamnă au beneficiat de suficientă umiditate, iar câmpurile arată bine la început de 2026, în ciuda unui strat de zăpadă sub așteptări. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Presiunea prețurilor mici îi determină pe agricultori să își schimbe strategiile și structura culturilor pentru anul agricol viitor. Tot mai mulți fermieri renunță la culturile de primăvară, în special la porumb, considerat prea riscant în lipsa sistemelor de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina, de la începutul invaziei din februarie 2022

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina,  de la începutul invaziei din februarie 2022, afirmă Statul Major al Ucrainei. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Numărul include 1.060 de victime suferite de forţele ruse în ultima zi a anului 2025, a declarat Statul Major, citat de news.ro.  Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.488 de tancuri, 23.849 de vehicule blindate de luptă, 72.418 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 35.678 de sisteme de artilerie, 1.587 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.266 de sisteme de apărare aeriană, 434 de avioane, 347 de elicoptere, 98.453 drone, 4.136 rachete de croazieră, 28 nave şi bărci şi două submarine.Într-o actualizare separată din 1 ianuarie, Statul Major General a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 418.170 de soldaţi, ucişi şi răniţi, numai în cursul anului 2025.Armata a menţionat, de asemenea, pierderi semnificative de echipamente în cursul anului, inclusiv cel puţin 1.816 tancuri şi peste 77.000 de drone distruse.„Fiecare ocupant eliminat, fiecare tanc distrus ne apropie de o pace dreaptă. Mulţumim tuturor apărătorilor pentru munca lor profesională de luptă. Lupta continuă”, a declarat Statul Major General.

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera (sursa: cotidianulhd.ro)
Eveniment

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera

Monica Hunyadi, proaspăt demisă de la compania din Prahova responsabilă de criza apei din județ, deține un salon de coafură în Pipera. Firma care operează acest salon este, practic, falimentară: are pierderi și datorii de sute de mii de lei și venituri insignifiante. Sinecuri peste sinecuri de la stat Monica Hunyadi, alături de care Sorin Grindeanu se plimba cu charter-urile oferite de Nordis, a zburat de la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, compania Apelor Române.  Ea era „manager servicii suport” la ESZ Prahova, potrivit unei declarații de avere din iunie 2025.  Datele publice arată că Hunyadi a fost scoasă și din consiliul de conducere al Autorității de Siguranță Feroviară. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Monica Hunyadi este, însă, în continuare, în Consiliul de Administrație de la Electrificare CFR. Potrivit datelor AMERPIP, ea primește o indemnizație lunară brută de 17.094 lei.  Ruinată de pierderi și datorii Pe lângă toate aceste sinecuri, Hunyadi deține și o firmă: Hunymoo SRL. Potrivit Ministerului de Finanțe, firma are ca obiect de activitate „coafură și alte activități de înfrumusețare”. Hunymoo SRL, însă, este un dezastru financiar. Bilanțul contabil al Hunymoo SRL pe 2024 (sursa: Ministerul de Finanțe) La finalul lui 2024, salonul de coafură avea pierderi de aproape 193.000 de lei și datorii de peste 547.000 de lei. Iar veniturile de anul trecut au fost de doar 26.522 de lei. Nu e o surpriză, în aceste condiții, că Hunyadi a suspendat activitatea salonului acum mai puțin de o lună, pe 7 noiembrie. Situație în care datoriile firmei vor rămâne neplătite multă vreme.

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi Foto: Facebook
Politică

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi: Eurotest SA, structură controlată de statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Oficial, Eurotest. Citește și: Pesediștii din CJ Maramureș vor să o facă pe mama primarului penal Cherecheș cetățean de onoare. Primarul Cherecheș a fost membru PSD Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi Oficial, potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, aceasta este specializată în furnizarea de servicii pentru obiectivele industriale cu risc ridicat în special centrale nucleare, dar şi chimie, petrochimie, aeronautică, sistemul feroviar. În anul fiscal 2024, Eurotest avea șase angajați. Însă, potrivit datelor de pe site-ul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în august 2025, societatea avea trei membri în consiliul de administrație și un director bine plătit. Cei trei membri ai CA au o imdemnizație fixă de doar 2.769 de lei, dar și una variabilă, de 33.228 de lei, brut, anual.  Directorul companiei, Ionescu Dumitru Viorel, care a absolvit o facultate a Politehnicii București în nouă ani (1991-2000) și apoi a făcut Dreptul la Spiru Haret, are o indemnizație fixă lunară de 18.700 de lei, brut, și 224.400 lei - indemnizație variabilă, brut, anual.  Compania a avut pierderi de 426.000 de lei în 2024. Datoriile sunt de circa 214.000 lei. Din 2022, compania este pe pierdere.  Președinte la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este Daniel geantă, care în 2016 era membru PSD, racolat din PDL. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră