vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: miliarde

6 articole
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Ucraina a provocat Rusiei pagube majore (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ucraina ar fi provocat Rusiei pagube de șapte miliarde de dolari după distrugerea bombardierelor

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că atacul masiv cu drone asupra aerodromurilor militare din Rusia a provocat pagube uriașe, estimate la 7 miliarde de dolari. Ucraina a provocat Rusiei pagube majore Potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, operațiunea denumită „Pânza de păianjen” a vizat aviația strategică rusă, cauzând pierderi semnificative. Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor SBU afirmă că 34% dintre aeronavele rusești capabile să transporte rachete de croazieră strategice au fost lovite în cadrul acestui atac. Operațiunea ar fi dus la distrugerea a aproximativ 40 de avioane, potrivit autorităților ucrainene. „7 miliarde de dolari SUA. Acesta este costul estimat al aviației strategice a inamicului, care a fost lovită astăzi ca urmare a operațiunii speciale a SBU”, se specifică în mesaj. Atacul, cu o zi înainte de discuțiile de la Istanbul Atacul ucrainean cu drone a avut loc duminică, în ajunul unor negocieri planificate între Ucraina și Rusia la Istanbul. Potrivit SBU, loviturile au fost executate la distanțe de până la mii de kilometri de granițele Ucrainei, demonstrând o capacitate extinsă de atac strategic.

Peste un miliard de ambalaje, returnate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Eveniment

Aproape 1,5 miliarde de ambalaje pentru băuturi, returnate în primele patru luni din 2025

Peste un miliard de ambalaje, returnate. Potrivit datelor furnizate de RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, consumatorii din România au returnat, între 1 ianuarie și 30 aprilie 2025, nu mai puțin de 1,45 miliarde de ambalaje marcate cu sigla SGR. Peste un miliard de ambalaje, returnate Sistemul de Garanție-Returnare dă roade în România: în doar patru luni, aproape 1,5 miliarde de ambalaje au fost returnate de către consumatori. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Potrivit datelor, doar în luna aprilie au fost colectate aproximativ 390 de milioane de ambalaje, reprezentând 71% din cantitatea pusă pe piață în acea lună. RetuRO anunță că, în perioada menționată, a predat către reciclatori 106.000 de tone de ambalaje colectate prin sistemul SGR, contribuind astfel semnificativ la atingerea obiectivelor de reciclare asumate de România la nivel european. Ce este RetuRO și cum funcționează sistemul RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie non-profit creată pentru a administra sistemul SGR la nivel național. Aceasta este formată dintr-un consorțiu mixt, cu trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%) Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) Există și un acționar public, Statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%) Finanțare exclusiv privată, obiective publice Deși funcționează cu finanțare exclusiv privată, RetuRO are un rol esențial în creșterea transparenței privind gestionarea ambalajelor de băuturi și în accelerarea tranziției către o economie circulară. Prin colectarea și reciclarea ambalajelor returnate de consumatori, compania contribuie activ la dezvoltarea durabilă a României și la respectarea țintelor de reciclare impuse de Uniunea Europeană.

Boeing, afacere fabuloasă cu Qatar Airways (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Qatar a comandat 210 avioane Boeing în timpul vizitei lui Trump, afacere de 96 de miliarde de dolari

Boeing, afacere fabuloasă cu Qatar Airways. Potrivit președintelui Donald Trump, aflat în vizită oficială în Qatar, compania aeriană Qatar Airways a plasat o comandă istorică pentru 160 de avioane Boeing, în valoare totală de peste 200 de miliarde de dolari. Potrivit New York Times, Qatar a comandat 210 avioane Boeing, în valoare de 96 de miliarde de dolari. Boeing, afacere fabuloasă cu Qatar Airways Președintele SUA a declarat că aceasta este „cea mai importantă comandă de avioane din istoria companiei Boeing”, subliniind că este vorba despre „peste 200 de miliarde de dolari pentru 160 de avioane”. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Trump a calificat tranzacția drept „fantastică” și „fără precedent”. Acorduri semnate la Doha: Apărare și tehnologie militară Anunțul a fost făcut în timp ce Donald Trump semna mai multe acorduri bilaterale la Doha, alături de emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani. Printre acestea se numără și înțelegeri în domeniul apărării, inclusiv furnizarea de drone militare MQ-9B către Qatar. Vizită fastuoasă în Qatar, după etapa de la Riad După prima etapă a turneului în regiunea Golfului, în Arabia Saudită, unde Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor impuse Siriei și s-a întâlnit cu președintele islamist Ahmed al-Sharaa, vizita în Qatar a continuat în aceeași notă grandioasă. La sosirea sa pe aeroportul din Doha, Trump a fost întâmpinat de emirul Qatarului, iar avionul prezidențial a fost escortat de avioane de luptă qatariote. Convoiul oficial al președintelui american a fost însoțit de mașini Cybertruck personalizate în culorile forțelor de securitate ale Qatarului, un omagiu simbolic adus lui Elon Musk, fondatorul Tesla și susținător al lui Donald Trump. Controverse politice în SUA: Acuzații de mită din partea Qatarului În ciuda fastului, vizita lui Trump la Doha este marcată de un scandal politic intern. Opoziția democrată îl acuză pe președinte că ar fi primit „cea mai mare mită străină din istoria recentă”: un Boeing 747-8 oferit de familia regală din Qatar. Aeronava ar urma să-i servească lui Trump drept avion personal după încheierea mandatului său.  

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Afacere gigantică: Arabia Saudită va investi 600 de miliarde de dolari în SUA

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică. Statele Unite și Arabia Saudită au semnat marți un acord militar în valoare de 142 de miliarde de dolari, considerat de Casa Albă drept cel mai mare contract de armament din istorie. SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică Potrivit documentului oficial, firme americane vor furniza echipamente militare avansate și servicii de specialitate Arabiei Saudite. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Colaborarea include capacități de dezvoltare a aviației militare, tehnologie aerospațială, apărare antiaeriană și antirachetă, precum și sisteme pentru securitatea maritimă și protecția frontierelor. Noul contract depășește precedentul acord major de armament dintre cele două state, semnat în 2017, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, care avea o valoare estimată la 110 miliarde de dolari. Cooperare extinsă în mai multe domenii strategice În timpul vizitei oficiale la Riad, Donald Trump a semnat alături de prințul moștenitor Mohamed bin Salman mai multe acorduri de cooperare în sectoare-cheie, precum energie, sănătate, spațiu și justiție. Acestea vizează și modernizarea forțelor armate saudite, conform televiziunii de stat saudite. Investiții saudite masive în economia americană Arabia Saudită s-a angajat să investească în total 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, potrivit Casei Albe. Printre proiectele incluse se numără livrarea de turbine de gaz și soluții energetice de 14,2 miliarde de dolari produse de General Electric, precum și achiziția de avioane de pasageri Boeing 737-8 în valoare de 4,8 miliarde de dolari.

Miliarde de euro, disponibile pentru România, dar greu de absorbit, spune Marcel Boloș (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Miliarde de euro, disponibile pentru România

Zeci de miliarde de euro, disponibile pentru România din surse europene până în 2027. Numai în următoarele 23 de luni, rata de absorbție va trebui să fie de peste 600 de milioane de euro lunar. Într-un interviu pentru defapt.ro, Marcel Boloș, fostul ministru al Fondurilor Europene, a identificat obstacolele în calea acestui obiectiv. "Astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%" "De regulă când vorbim despre absorbția de fonduri europene, nu vorbim de sumele efectiv rambursate de la CE, vorbim de sumele solicitate la rambursare și pre finanțarea inițială, există un anume decalaj între momentul solicitării rambursării și rambursării efective, dar în cutuma generală include ceea ce am menționat. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cred că atunci când am plecat eu de la minister, adică la sfârșitul lui 2020, rata de absorbție era circa 50,3%, în valoare nominală cam 15,5 miliarde euro dintr-o alocare totală de 30,8 miliarde, vorbind aici despre toate fondurile europene. Astăzi, alocarea la care ne raportam a fost suplimentată prin fondurile aferente REACT-EU și restul suplimentărilor din pachetul Next Generation EU pentru cadrul financiar 2014-2020, ajungând la circa 34,8 miliarde euro. Pe parcursul anului 2021 au intrat în țară 4,2 miliarde de euro, raportându-ne la noua alocare, astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%.", a detaliat Boloș. "Am lansat apeluri de proiecte de 8,5 miliarde de euro" "Cât am fost eu ministru, au intrat în țară 5,6 miliarde de euro, pe parcursul unui an și două luni. Dar cred că marele plus al pandemiei, din punct de vedere al flexibilităților create pe zona fondurilor europene la nivel european, a fost că în mandatul de ministru am putut lansa apeluri de proiecte în valoare de aproximativ 8,5 miliarde euro, sume care astăzi sunt în mare parte contractate și care vor genera absorbție în anii imediat următori. Pachetele CRII și CRII+ de la nivel european, ne-au permis în anul 2020 să orientăm fondurile nelansate și economiile din implementarea programelor către nevoile imediate date de pandemie: șomaj tehnic, investiții în infrastructura sanitară, stimulentul pentru personalul medical, susținerea companiilor prin granturi pentru capital de lucru. A fost un an interesant și bun pentru fondurile europene, pentru care de fiecare dată țin să le mulțumesc specialiștilor de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că s-a făcut mult bine pentru oameni și mediul de afaceri.", a arătat fostul ministru. "Provocările următorilor doi ani sunt imense" "Provocările următorilor doi ani sunt imense, pentru că avem de accelerat ritmul cum nu am mai facut-o până acum. La nivelul tuturor fondurilor europene, dacă astăzi avem 19,7 miliarde euro atrași, până la 31 decembrie 2023 trebuie să ajungem la 34,8 miliarde. Doar la nivelul MIPE și MLPDA prin programele gestionate trebuie să atragem undeva la aproape 11 miliarde de euro. Efortul instituțional, dar și al beneficiarilor, cât și portofoliul limitat de proiecte de la acest moment face foarte dificilă această misiune, dar nu imposibilă. Cât am fost ministru am utilizat la maximum mecanismul supracontractării, încercând să finanțăm zonele unde aveam proiecte în detrimentul altora unde acestea pentru moment lipseau din diferite motive – întârzieri ale apelurilor, întârzieri în pregătire sau maturitatea documentațiilor. Cred că a fost o decizie înțeleaptă, care a contribuit la creșterea absorbției în perioada respectivă, dar și după aceea.", a adăugat actualul consilier al premierului Nicolae Ciucă. "Va fi dificil, dar nu imposibil" "Dacă ne uităm înainte și vedem că avem încă aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aici PNRR, programele operaționale viitoare, fondurile din agricultură și din zona tranziției juste, provocările sunt imense. Măsurile trebuie să vizeze urgent atât pregătirea de proiecte, alocarea de fonduri în acest sens, dar și închiderea negocierilor și pornirea rapidă a viitoarelor programe operaționale, cât și implementarea în termenele prevăzute a intervențiilor din cadrul PNRR. Va fi dificil, dar nu imposibil.", a pronosticat Boloș. "Se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali" Boloș a vorbit și despre Programul Operațional Regional: "Problema cred că vine de la faptul că necesitatea descentralizării a fost înțeleasă în România mult prea târziu. Mă uit la PO Regional 2007-2013 și văd că acolo nu au existat aceleași probleme ca astăzi și cred că acest lucru vine și datorită dimensionării aparatului care gestionează aceste fonduri în raport cu anvelopele bugetare sau alocările pe care le gestionează. Agențiile pentru Dezvoltare Regională au un rol foarte important, de aceea când am fost ministru am continuat procesul început de predecesoarea mea de la vremea respectivă, doamna ministru Roxana Mînzatu, respectiv descentralizarea fondurilor europene și transformarea ADR-urilor în autorități de management. Câteodată relația între centru și teritoriu nu a fost optimă, uneori fie în lansarea apelurilor, fie în etapele de contractare, fie de rambursare efectivă se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali, iar după două exerciții financiare regiunile au învățat să gestioneze fonduri europene." "Toate întârzierile inițiale le vedem acum" "Cu pre-finanțările încasate, la finalul anului 2021 programul a atras circa 3,7 miliarde euro dintr-un total de 6,9 miliarde, ceea ce înseamnă cred cam 54-55%. Ar mai rămâne cam 3,2 miliarde euro. Programul este supracontractat în prezent, iar dacă proiectele vor merge, sunt optimist în ceea ce privește închiderea programului cu rată de absorbție mare. Beneficiarii sunt mulți, la fel și proiectele, la acest moment, ele urmând să producă cheltuieli în următorii doi ani. Dacă ne gândim, perioada de programare a început mai târziu, cam prin 2016, ceea ce riscăm să se întâmple și acum dacă nu vom avea Acordul de Parteneriat cât mai repede aprobat. Toate întârzierile inițiale le vedem acum, dar cred că se poate recupera la cum arată lucrurile astăzi în ceea ce privește contractarea.", a spus Boloș. Regretul mandatului de ministru "În ceea ce privește POR, am un mare regret, măsurile 2.1 și 2.2 pentru investiții la nivelul mediului de afaceri. Când am plecat de la MIPE eram în discuții cu colegii de la MLPDA, respectiv AM POR să finanțăm acele portofolii de proiecte din listele de rezervă din PNRR, adică proiecte care deja există, fuseseră evaluate, deci trecuseră prin furcile caudine ale birocrației fondurilor europene, doar trebuiau contractate. A fost abandonat demersul ulterior, dar cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă preluarea la finanțare a acestora, asta ar fi contribuit rapid și la absorbția pe PNRR.", a conchis ex-ministrul. "Noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul" Actualul consilier al premierului a vorbit și despre PNDL3: "Programul propus de Guvernul Cîțu a venit cu îmbunătățiri semnificative, în raport cu programele anterioare – PNDL 1 și 2. Este clar că trebuie să se asigure o complementaritate între investițiile care vor fi selectate la finanțare din cadrul PNDL. Adică să finanțezi din bugetul acestui program doar acele proiecte necesare în comunitățile locale, care nu pot fi finanțate prin PNRR și/sau programele operaționale. Sunt anumite tipuri de proiecte care nu pot fi finanțate din fonduri europene, datorită momentului istoric în care ne aflăm, paradigma europeană spre care trebuie să ne orientăm și noi viitoarele portofolii de investiții se referă la tranziția verde și digitală, dar noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul. Este clar că trebuie să asiguri o sursă de finanțare și pentru aceste categorii de investiții, dar nu fără să te uiți la sustenabilitatea investiției și la beneficiile pe care ea le aduce, în raport cu costurile, pentru că până la urmă vorbim de bani publici. Aici, în cazul guvernanței programului vor trebui asigurate mecanismele procedurale prin care autoritățile de management care finanțează proiecte din fonduri europene, să excludă din motive de eligibilitate date de regulamentele europene posibila finanțare a portofoliului de proiecte ce va fi finanțat în cadrul acestui program."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră