joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Coreea de Sud și SUA au lansat rachete balistice ca răspuns la un test al Coreei de Nord

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul. Coreea de Sud şi Statele Unite au lansat luni opt rachete balistice ca răspuns la lansarea de către Coreea de Nord a aceluiaşi număr de rachete cu o zi înainte, a informat armata sud-coreeană, scrie AFP. Şefii de stat major interarme au declarat că aliaţii au lansat, luni în zori, racheta sol-sol a sistemului de rachete tactice ale armatei (ATACMS) asupra unor ţinte situate în Marea de Est, cunoscută şi sub numele de Marea Japoniei. Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul Această salvă de 10 minute vine la o zi după ce Phenianul a lansat opt rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, în urma unui exerciţiu militar comun între Coreea de Sud şi Statele Unite la care a participat un portavion american. "Armata noastră condamnă cu tărie seria de provocări cu rachete balistice din partea Nordului şi îl îndeamnă ferm să înceteze imediat actele care cresc tensiunile militare în peninsulă", a adăugat armata sud-coreeană în comunicatul său. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei https://www.youtube.com/watch?v=XgkFmVr5a6Q&ab_channel=WION Phenianul şi-a intensificat eforturile în acest an pentru a-şi îmbunătăţi programul de armament, în pofida unor sancţiuni economice dure. Responsabili şi analişti au avertizat că regimul lui Kim Jong Un se pregăteşte să efectueze un nou test nuclear, potrivit Agerpres. Tirurile de luni constituie a doua demonstraţie comună de forţă a aliaţilor sub conducerea noului preşedinte sud-coreean, Yoon Suk-yeol, care a promis că îşi va înăspri poziţia în faţa provocărilor Phenianului. Luna trecută, Seulul şi Washingtonul au efectuat lansări combinate, prima lor acţiune comună de acest fel din 2017, după ce Phenianul a tras trei rachete balistice, printre care una presupusă cu rază de acţiune intercontinentală.

Coreea de Sud și SUA au lansat rachete balistice ca răspuns la un test al Coreei de Nord
Putin dă vina pe Occident pentru criza alimentară și energetică internațională
Internațional

Putin dă vina pe Occident pentru criza alimentară și energetică internațională

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

Zelenski a mers duminică în Doneţk şi Luhansk pentru a ridica moralul luptătorilor. S-a întâlnit cu locuitori din Mariupol
Internațional

Zelenski a mers duminică în Doneţk şi Luhansk pentru a ridica moralul luptătorilor. S-a întâlnit cu locuitori din Mariupol

Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit duminică regiunea Kiev, pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse, și s-a dus din nou aproape de linia frontului, vizitând poziții ucrainene din apropiere de Zaporojie, Lîsîceansk și Bahmut, ultimele două orașe din regiunea Donbas, aflată în prezent în centrul ofensivei ruse. El s-a întâlnit cu soldații de pe linia frontului, dar și cu ucraineni strămutați, inclusiv cu cei care au reușit să fugă din Mariupol. Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului Deplasarea președintelui a fost anunțată de Președinția ucraineană duminică seara, în mai multe comunicate succesive însoțite de fotografii. Mai întâi, Volodimir Zelenski a fost într-o „deplasare de lucru” în regiunea Zaporojie, unde a vizita pozițiile de front al armatei ucrainene, „s-a familiarizat cu situația operațională de pe linia frontului de apărare”, a stat de vorbă cu militarii și le-a înmânat acestora distincții de stat și premii. „A fost o zi nesfârşită. Am fost în Zaporojie, regiunea Zaporojie. I-am arătat susţinere armatei noastre şi i-am decorat pe cei mai buni. Mi s-a prezentart raportul. Am fost pe poziţii”, a precizat Zelenski. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Președintele a aflat că aproape 60 la sută din teritoriul regiunii este ocupat de trupele rusești, iar în unele părți au loc lupte. Zeci de localități din regiune nu au curent electric și mii de lucrări de infrastructură au fost distruse. Cu toate acestea, regiunea este un punct important de refugiu pentru ucrainenii care fug din zonele ocupate de ruși, în special din Herson și Mariupol, potrivit CNN. "Sunt mândru de toți cei pe care i-am întâlnit, cu care am dat mâna, cu care am comunicat și pe care i-am sprijinit. S-a adus ceva pentru militari, dar nu voi detalia", a spus el. "Și am adus ceva de la ei… pentru voi. Este important: încredere și putere".Mai devreme duminică, Zelensky s-a aflat în orașul Zaporjie din sudul țării, unde a spus că s-a întâlnit cu primarii unor orașe ocupate. "M-am întâlnit cu locuitorii din Mariupol care au reușit să părăsească orașul în viață și cu copii. M-am întâlnit cu ei în Khortytsia. Condițiile sunt temporare, dar nu rele", a spus el. "Fiecare familie avea propria poveste, majoritatea fără bărbați. Soțul cuiva a plecat la război, cineva în captivitate, iar cineva, din păcate, a murit".

Lavrov și-a anulat vizita în Serbia după ce Macedonia, Bulgaria și Muntenegru și-au închis spațiul aerian
Internațional

Lavrov și-a anulat vizita în Serbia după ce Macedonia, Bulgaria și Muntenegru și-au închis spațiul aerian

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Forțele ucrainene anunță că 50% din Severodonețk este sub control
Internațional

Forțele ucrainene anunță că 50% din Severodonețk este sub control

Ucraina a dat asigurări duminica aceasta că armata sa controlează "jumătate" din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul teritoriului său şi actual epicentru al unor lupte înverşunate în vastul bazin carbonifer Donbas, notează AFP. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a spus însă că se aşteaptă la un contraatac major din partea trupelor ruse în zilele următoare. Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens "Forţele noastre armate au eliberat jumătate" din Severodoneţk de trupele ruse care se aflau acolo, a declarat el într-un interviu difuzat pe reţelele sociale. "Jumătate din oraş este sub controlul apărătorilor noştri", a adăugat guvernatorul. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Acest centru industrial este cea mai mare aglomeraţie urbană aflată încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Lugansk, unde soldaţii ruşi au avansat pas cu pas în ultimele săptămâni după ce s-au retras ori au fost alungaţi din alte părţi ale Ucrainei, în special din vecinătatea capitalei Kiev. După ce au fost iniţial respinşi de o ofensivă rusă asupra Severodoneţk, ucrainenii au eliberat treptat terenul acolo, potrivit Agerpres. Opt ruşi au fost luaţi prizonieri acolo, a afirmat Serhii Gaidai, potrivit căruia militarii ruşi au primit ordinul de a cuceri acest oraş până la 10 iunie, precum şi o cale de comunicaţie cheie care leagă două localităţi, învecinate Lisiceansk şi Bahmut. "Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat ei să arunce toate rezervele - în oameni şi materiale - la care au acces acum pentru a îndeplini aceste două sarcini", a continuat guvernatorul. "În următoarele cinci zile, va fi o creştere puternică a numărului de bombardamente ale artileriei grele" din partea ruşilor, a subliniat Serhii Gaidai. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că trupele ucrainene, "suferind pierderi critice în luptele pentru Severodoneţk (până la 90% în mai multe unităţi)", se retrag spre Lisiceansk. Armata rusă încearcă să cucerească întregul Donbas care a fost parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi din 2014, reaminteşte AFP.

Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune
Internațional

Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării, urmând exemplul Washingtonului, notează AFP. Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a indicat ministerul într-un comunicat. Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare. Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Preocupat să evite ca Statele Unite să fie considerate parte co-beligerantă, preşedintele american Joe Biden a exclus, totuşi, să livreze Ucrainei sisteme de lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge Rusia, în ciuda solicitărilor repetate ale Kievului pentru a obţine astfel de arme, potrivit Agerpres. "Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe". Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.

Ciudat: moartea unui general rus în Ucraina, anunțată chiar de un jurnalist de propagandă de la Rossia 1
Internațional

Ciudat: moartea unui general rus în Ucraina, anunțată chiar de un jurnalist de propagandă de la Rossia 1

Alt general rus ucis în Ucraina. Generalul-maior rus Roman Kutuzov a fost ucis în estul Ucrainei, informează duminică un jurnalist din presa de stat de la Moscova, într-o postare pe Telegram preluată de Reuters. Alt general rus ucis în Ucraina Ştirea reporterului de televiziune Aleksandr Sladkov (Rossia 1) nu precizează când şi unde şi-a pierdut viaţa generalul. Forţele ruse şi-au intensificat atacurile pentru ocuparea oraşului Severodoneţk din Donbas, în estul Ucrainei, una din ţintele importante după ce nu au reuşit să ocupe Kievul la începutul războiului. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Rusia consideră decesele soldaţilor secret de stat chiar şi în timp de pace, menţionează Reuters. Bilanţul oficial pierderilor din Ucraina nu a mai fost actualizat din 25 martie, când Moscova a anunţat moartea a 1351 de soldaţi de la începutul aşa-numitei "operaţiuni militare speciale", denumirea folosită de ruşi pentru invazia declanşată în 24 februarie.

Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei
Internațional

Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur. Preşedintele rus a avertizat Occidentul că Rusia va lovi noi ţinte dacă Statele Unite ale Americii vor începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, a relatat duminică agenţia de presă oficială rusă TASS. Putin, amenințare directă: Vom lovi dur În cazul în care astfel de rachete vor fi livrate, vom lovi acele ţinte pe care până acum nu le-am lovit, a declarat Putin, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat Rossia-1. "Dacă ajung să le furnizeze, vom trage concluziile care se impun şi vom folosi armele noastre, de care nu ducem lipsă, pentru a ataca acele obiective pe care până acum nu le-am lovit", a susţinut şeful de la Kremlin, citat de EFE. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Potrivit Reuters, Putin nu a indicat ce ţinte are în vedere Rusia să lovească în cazul în care ţări occidentale încep să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune. Ucraina a dat asigurări că nu va lovi Rusia Ucraina caută să intre în posesia unor sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), precum M270 şi M142 HIMARS, pentru a lovi trupele şi depozitele de armament din ariergarda forţelor ruse. Preşedintele american Joe Biden a anunţat în această săptămână un plan de a dota Ucraina cu sisteme de rachete de precizie de tip HIMARS, după ce a primit asigurări că autorităţile de la Kiev nu le vor folosi pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Potrivit AFP, Putin a mai spus că toată "agitaţia" în jurul livrării de armament nou Kievului are ca scop "prelungirea conflictului". Putin bravează: Nu e nimic nou Însă, deşi oficiali ruşi au avertizat că decizia americanilor de a furniza Ucrainei sisteme de rachetă avansate ar putea intensifica războiul, Putin a susţinut că o astfel de măsură nu se va traduce prin schimbări fundamentale pe câmpul de luptă. "Înţelegem că această livrare (de sisteme de rachetă avansate - n.r.) din Statele Unite şi din alte câteva ţări are ca scop să compenseze pierderile înregistrate la acest echipament militar. (...) Nu e nimic nou. Nu schimbă nimic în esenţă", a spus Putin. Kievul, atacat pe neașteptate În urma bombardamentelor de duminică dimineaţa din capitala ucraineană Kiev, primul atac de acest fel din ultimele săptămâni, Rusia a distrus tancuri şi vehicule blindate furnizate Ucrainei de ţări din Europa de Est, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konașenkov. "Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate de forţele aerospaţiale ruse la periferia Kievului au distrus tancuri T-72 furnizate de ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangarele unei companii de reparare a vagoanelor" de tren, a susţinut Konașenkov. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţase atacuri aeriene ruse în zorii zilei în cartierele Darniţki şi Dniprovski, din sud-estul capitalei ucrainene. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mai multe rachete de croazieră au fost lansate în direcţia Kievului de la bordul unor bombardiere strategice ruse TU-95 din Marea Caspică. Tot potrivit aceleiaşi surse, unul dintre avioane ruseşti a fost distrus.

Cererile insistente ale lui Macron de a "nu umili" Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev
Internațional

Cererile insistente ale lui Macron de a "nu umili" Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Culmea ipocriziei: Moscova se plânge că un locuitor al unui sat rusesc de graniță a fost rănit de o schijă ucraineană
Internațional

Culmea ipocriziei: Moscova se plânge că un locuitor al unui sat rusesc de graniță a fost rănit de o schijă ucraineană

Rusia pretinde că Ucraina o atacă. Guvernatorul regiunii Briansk din vestul Federaţiei Ruse a declarat sâmbătă că un bărbat a fost rănit uşor de o schijă şi două case au luat foc după ce forţele ucrainene au întreprins lovituri asupra unui sat din regiune, informează Reuters. Rusia pretinde că Ucraina o atacă Guvernatorul Aleksandr Bogomaz a spus că bărbatul rănit este în prezent internat la un spital local. Rusia a acuzat de mai multe ori Ucraina pentru atacuri sporadice asupra regiunilor sale de frontieră, inclusiv Briansk, de când Moscova a declanşat aşa-zisa "operaţiune militară specială" asupra ţării vecine. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă În 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că "operaţiunea specială" are drept scop "denazificarea" ţării vecine şi protejarea a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Ucrainenii au recuperat o parte din orașul Severodonețk, punct-cheie în controlarea Donbasului
Internațional

Ucrainenii au recuperat o parte din orașul Severodonețk, punct-cheie în controlarea Donbasului

Donbas, greu de cucerit de ruși. Forţele ucrainene au recuperat o parte din Severodoneţk (est), cu toate că trupele ruse controlează circa jumătate din acest oraş, a declarat guvernatorul militar al regiunii Lugansk, Serhi Gaidai, pe contul său de Facebook. Donbas, greu de cucerit de ruși Oraşul industrial Severodoneţk este un punct strategic cheie pentru ocupanţii ruşi, în eforturile lor de a controla Donbasul. Iniţial, potrivit lui Gaidai, ruşii reuşiseră să cucerească 70% din oraş, însă atacul lor a fost respins şi ucrainenii au recuperat poziţiile. "Ruşii nu vor putea obţine controlul regiunii în două săptămâni, aşa cum prevăzuseră serviciile de informaţii britanice", a insistat guvernatorul ucrainean. Artileria cu rază lungă, esențială În opinia lui Gaidai, armata rusă a suferit pierderi semnificative în regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina are nevoie de artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a-l face pe inamic să dea înapoi şi cu ajutorul căreia "infanteria invadatorilor va fugi către frontieră". Gaidai a mai declarat, potrivit Reuters, că forţele ruse aruncă în aer poduri peste râul Severski Doneţ pentru a-i împiedica pe ucraineni să aducă întăriri militare şi să furnizeze ajutor civililor din oraşul Severodoneţk. Obiectivul trupelor ruse de a obţine controlul total asupra provinciilor Lugansk şi Doneţk nu a fost îndeplinit, apreciază tabăra ucraineană. Putin ar vrea, totuși, întreaga Ucraină Şi, cu toate că rezistenţa ucraineană l-a obligat pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi fixeze ca obiectiv imediat cucerirea întregii regiuni a Donbasului, funcţionarii ucraineni apreciază că liderul de la Kremlin continuă să fie hotărât să cucerească întreaga Ucraină. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă "Obiectivul principal al lui Putin este distrugerea Ucrainei. Nu dă înapoi în ceea ce priveşte obiectivele lui, cu toate că Ucraina a câştigat prima etapă a acestui război la scară mare", a declarat vineri, la televiziunea naţională, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar.

Macron recidivează: Rusia nu trebuie umilită, deși Putin face o greșeală istorică în Ucraina
Internațional

Macron recidivează: Rusia nu trebuie umilită, deși Putin face o greșeală istorică în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Uriașe pierderi umane rusești în Ucraina: 80.000 de morți în 100 de zile de război, potrivit Kievului
Internațional

Uriașe pierderi umane rusești în Ucraina: 80.000 de morți în 100 de zile de război, potrivit Kievului

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți. Războiul cu Rusia ar mai putea dura jumătate de an, a prezis consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat sâmbătă de dpa. Războiu, terminat în 2022? "Acesta (războiul - n.r.) s-ar putea prelungi între două şi până la şase luni", a declarat vineri seară Podoliak într-un interviu cu portalul rus de opoziţie Medusa. În opinia sa, unul dintre principalii factori îl reprezintă capacitatea stocurilor de armament. Un alt factor hotărâtor este felul în care dispoziţia s-ar putea schimba în Europa, Ucraina şi Rusia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Vor avea loc negocieri de pace doar dacă situaţia pe teren se va schimba şi Rusia nu va mai avea impresia că îşi poate impune condiţiile, a mai spus el. Podoliak a avertizat că eventuale concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului. Unele oraşe, precum Mariupol şi, în prezent, Severodoneţk, unde au loc acum lupte aprige, pur şi simplu nu mai există, a atras el atenţia. Aproape 100.000 de soldați ruși, morți Consilierul prezidenţial ucrainean a estimat pierderile Rusiei la circa 80.000 de oameni până în acest moment. În această cifră sunt incluse decesele din rândul armatei regulate, al separatiştilor proruşi şi al mercenarilor din grupul Wagner. Podoliak a spus că, după un început dezastruos pentru Moscova, cu până la 1.000 de decese pe zi, pierderile actuale ale trupelor ruse şi ucrainene sunt "comparabile". Recent, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile zilnice din tabăra ucraineană între 100 şi 500 de morţi şi răniţi.

Rusia fură cereale din Ucraina și le exportă, în special în Turcia, acuză ambasadorul ucrainean la Ankara
Internațional

Rusia fură cereale din Ucraina și le exportă, în special în Turcia, acuză ambasadorul ucrainean la Ankara

Rusia fură și exportă cereale ucrainene. Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasil Bodnar, a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia, relatează AFP. Rusia fură și exportă cereale ucrainene "Rusia fură fără ruşine cerealele Ucrainei şi le exportă din Crimeea în străinătate, în special în Turcia", a denunţat Vasil Bodnar într-un mesaj pe Twitter. "Am cerut ajutorul Turciei pentru a rezolva problema", a adăugat el. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Reprezentantul Kievului, care s-a adresat cu ocazia celei de-a 100-a zile de la invazia ţării sale de către Rusia, a elaborat un bilanţ general al pierderilor suferite de ţara sa şi a pagubelor produse de armata rusă. Ucraina era pe cale să devină înainte de război al treilea cel mai mare exportator de grâu din lume şi asigura singură jumătate din comerţul mondial cu seminţe şi ulei de floarea soarelui. Turcia, între drone și grâne Turcia este considerată un aliat al Ucrainei căreia îi furnizează drone de luptă, însă Ankara are grijă să menţină o poziţie neutră faţă de Rusia, de care depinde pentru aprovizionarea cu energie şi cereale, pentru a propune o mediere între cele două ţări. Ankara a oferit asistenţă, la cererea Naţiunilor Unite, pentru a securiza coridoarele maritime în vederea exportului de cereale ucrainene. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov urmează să se deplaseze miercuri în Turcia.

Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă
Internațional

Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România. Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins drept "speculaţii" informaţiile din presă potrivit cărora avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene ale SUA (United States Air Force, USAF - n.a.), care au sosit în ţară în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană, ar transporta arme nucleare. Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România "Aceste avioane de vânătoare vin aici în primul rând pentru a desfăşura activităţi de antrenament în comun cu Forţele Aeriene bulgare şi pentru a ajuta la o mai bună poliţie aeriană. Nu se pune problema de arme nucleare", a subliniat şeful statului, citat de agenția de presă BTA, preluată de Agerpres. La 30 mai, Biroul de relaţii publice al Comandamentului aerian aliat a anunţat că avioanele F-35 ale USAF, dislocate la baza aeriană Spangdahlem din Germania, au aterizat la baza aeriană Graf Ignatievo de lângă Plovdiv pentru o misiune cu rază lungă de acţiune în Bulgaria, în sprijinul activităţilor de vigilenţă ale NATO pe flancul estic. Citește: UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare "Desfăşurarea unor operaţiuni de rutină şi exercitarea libertăţii noastre de navigaţie şi de survolare este esenţială pentru capacitatea NATO de a ne consolida apărarea colectivă şi de a asigura securitatea membrilor săi din regiune", se arată în comunicatul de presă din 30 mai. Scenariul Incirlik - Deveselu din 2016 Un presupus transfer de arme nucleare americane din Turcia în România a fost negat de autoritățile de la Bucureşti în 2016. Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric informaţia vehiculată de jurnaliştii portalului Euractiv, iar ministrul Apărării a catalogat-o drept o speculaţie. Pe de altă parte, experții militari au explicat de ce armele nucleare din Turcia nu ar putea fi transferate la Deveselu. Jurnaliştii Euractiv pretindeau în 2016 nu doar că americanii ar fi decis să-şi mute arsenalul nuclear din Turcia în România, dar şi că procesul era deja în derulare. La mijloc ar fi fost înrăutăţirea accentuată a relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, după lovitura de stat eşuată din iulie 2016. Comandantul bazei Incirlik a fost arestat după puci sub acuzaţia că i-ar fi sprijinit pe rebeli.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră