Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie
Tribunalul București a admis miercuri o nouă acțiune introdusă de gruparea anti-Bolojan din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026, inclusiv a noului Statut și a alegerii noii conduceri a partidului.
Hotărârea nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că efectele deciziilor luate la congres sunt suspendate până la soluționarea definitivă a procesului.
PNL, conflict intern
Suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar din 21 iunie reprezintă cel mai recent episod al conflictului intern care a izbucnit în PNL după ce conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan, a decis să excludă orice colaborare cu PSD și să îi sancționeze pe liberalii dispuși să susțină Guvernul Veștea.
Gruparea contestatară, din care fac parte mai mulți lideri importanți ai partidului, a atacat în instanță succesiv deciziile adoptate de conducerea PNL.
Sunt suspendate statutul, conducerea și deciziile adoptate după Congres
Instanța a suspendat provizoriu executarea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, a Hotărârii nr. 02/2026, precum și deciziile prin care au fost validate alegerea noilor organe de conducere ale PNL și modificarea Statutului partidului.
Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București.
Judecătorii au dispus, de asemenea, suspendarea tuturor actelor adoptate ulterior în baza hotărârilor Congresului, inclusiv a celor 13 decizii emise de Biroul Permanent Național în perioada 21-23 iunie.
Potrivit instanței, hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile.
PNL a contestat imparțialitatea judecătoarei
Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, una dintre magistratele specializate în litigii privind partidele politice.
Conducerea PNL a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină de la judecarea cauzei, invocând faptul că a lucrat în perioada 2023-2025 la Ministerul Justiției, când instituția era condusă de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți.
În timpul ședinței de judecată, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei.
Solicitarea a fost analizată de un alt complet și respinsă, după care Mihaela Luciani a continuat judecarea cauzei și a admis cererea formulată de reclamanți.
„Puciștii” au contestat legalitatea Congresului și a noii conduceri
Avocatul grupării anti-Bolojan a susținut în instanță că hotărârea Congresului prin care PNL și-a reconfirmat decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu susține Guvernul Veștea este nelegală.
Acesta a contestat și hotărârea prin care congresul a cerut demisia unor lideri din tabăra adversă, apreciind că aceasta încalcă dreptul la apărare al celor vizați.
Totodată, reprezentanții reclamanților au susținut că alegerea noii conduceri a PNL s-a făcut în baza unor prevederi din noul Statut, deși acesta nu fusese încă aprobat în mod legal la momentul desfășurării votului.
Al treilea succes în instanță pentru tabăra anti-Bolojan
Este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.
Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile Biroului Permanent Național din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor PNL care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea, hotărârea fiind pronunțată chiar în ziua înregistrării acțiunii.
Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea hotărârii Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie prin care fusese convocat Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie.
Ce a decis Congresul extraordinar din 21 iunie
La Congresul extraordinar din 21 iunie, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, fiind singurul candidat înscris în cursă.
Delegații au adoptat două hotărâri politice importante. Prima a reconfirmat poziția partidului de a nu mai forma o coaliție cu PSD și de a exclude membrii care ar susține sau ar participa la constituirea unui guvern împreună cu social-democrații.
A doua hotărâre a solicitat demisia unor lideri ai taberei anti-Bolojan, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, cu avertismentul că, în lipsa demisiilor, urmau să fie declanșate procedurile de excludere din partid.
În cadrul aceluiași congres a fost aprobat și noul Statut al PNL, care introduce sistemul moțiunilor pentru candidaturile la conducerea partidului, reorganizează structura de conducere prin consolidarea rolului Biroului Permanent Național și prevede măsuri pentru întărirea disciplinei interne.
