joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

pnl

680 articole
Eveniment

Scandal în fotbalul pe bani publici: liberalii îl atacă pe primarul Mihai Chirica după numirea unui lider PSD la CSM Iași 2020

Liberalii ieșeni îl atacă pe primarul Mihai Chirica după numirea lui Vlad Ciobanu, secretar general al PSD Iași, la conducerea secției de fotbal a CSM Iași 2020, club finanțat de municipalitate. Alexandru Muraru acuză „sinecurism” în fotbalul ieșean Președintele PNL Iași, deputatul Alexandru Muraru, citat de Ziarul de Iași, susține că instalarea lui Ciobanu reprezintă o numire politică și îl acuză pe Chirica de implicare directă în alcătuirea structurii de conducere a clubului. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea Muraru amintește că Vlad Ciobanu a făcut parte din conducerea fostului club Poli Iași și că nu a promovat două concursuri organizate anterior pentru funcția de director. Liderul liberal susține că administrația locală a cheltuit aproximativ 13 milioane de euro pentru fotbal în ultimii trei ani, fără rezultatele așteptate. Costel Alexe: „A dat șut cu poarta goală și tot a ratat” Președintele CJ Iași, Costel Alexe, a criticat la rândul său numirea. Alexe a invocat rezultatele obținute de Ciobanu la concursurile precedente și acuzând PSD de promovări pe criterii politice.

Scandal în fotbalul pe bani publici: liberalii îl atacă pe primarul Mihai Chirica după numirea unui lider PSD la CSM Iași 2020
Sociologul Ștefureac, directorul INSCOP, spune că AUR crește și se apropie de suma PSD, PNL, USR
Politică

Sociologul Ștefureac, directorul INSCOP, spune că AUR crește și se apropie de suma PSD, PNL, USR

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, arată că „populismul radical” are o strategie coerentă, în timp ce „celelalte partide s-au angajat intr-un război absurd”. Ștefureac nu oferă datele din vreun sondaj și nici nu dă numele vreunui partid, dar este evident că se referă la AUR, PSD, PNL și USR.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Potrivit sociologului, „populismul radical alimentat de frustrarea si furia legitime ale populației incepe să se apropie de suma celorlalte trei partide”.  Remus Ștefureac a fost consilierul fostului director al SRI George Maior, în perioada în care acesta era ambasador în SUA.  „Unii preferă să se mintă singuri, cu cifre inventate, sau își imaginează creșteri fulminante, lucrurile nu stau deloc așa” „Intenția de vot pentru populismul radical continua să crească. Și nu este deloc o surpriză. Reprezentanții săi politici acționează eficient, cu strategii coerente, de manual. În paralel, celelalte partide s-au angajat intr-un război absurd din care, evident, «al treilea» câștigă. Cu cât acest război se prelungește, cu atât pagubele pentru aceste partide vor fi mai mari. Chiar dacă unii preferă să se mintă singuri, cu cifre inventate, sau își imaginează creșteri fulminante, lucrurile nu stau deloc așa. Populismul radical alimentat de frustrarea si furia legitime ale populației incepe să se apropie de suma celorlalte trei partide. Poate totuși, în al 13-lea ceas, rațiunea politică va câștiga și vom avea un guvern cu atribuții depline, orientat spre dezvoltare economică, distribuire echitabilă a resurselor si reforma. Deșteaptă-te române!”, a postat sociologul pe Facebook.  Și în iulie, el avertiza, tot într-o postare pe Facebook, că AUR va fi principalul câștigător al alegerilor anticipate. „Ne putem trezi însă și cu partide noi în Parlament în condițiile nemulțumirilor cronice ale populației față de clasa politică, respectiv a incertitudinii legate de conduita publică/politică a lui Călin Georgescu”, a scris Ștefureac.   „Poate ca alegerile anticipate ar putea duce la o deblocare a situației. Poate ca nu, așa cum au demostrat-o în mod repetat bulgarii. Cert este ca daca ele ar fi organizare duminica viitoare, ele ar duce la dublarea scorului AUR, la o creștere la PNL, la o stagnare în acel mai bun caz a PSD, USR și UDMR, respectiv la o dispariția din viața politică parlamentară a SOS și POT. Ne putem trezi însă și cu partide noi în Parlament în condițiile nemulțumirilor cronice ale populației față de clasa politică, respectiv a incertitudinii legate de conduita publică/politică a lui Călin Georgescu.   La fel de adevărat este ca orice campanie electorală mai poate schimba peisajul politic, mai cresc unii, mai scad alții, în funcție de gafe, atacuri sau comportamente excepționale.   O certitudine avem însă. Fragmentarea reprezentării în Parlamentul României se va păstra, cu toate consecințele ei asupra capacității de formare a unei majorități în condițiile evaporării compromisului politic”, scria, în iulie, sociologul. 

Cine este penelistul care conduce o instituție-cheie în rezolvarea crizei din energie: fost șef de hotel, cu specializare în legumicultură
Politică

Cine este penelistul care conduce o instituție-cheie în rezolvarea crizei din energie: fost șef de hotel, cu specializare în legumicultură

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este condusă din 2023 de penelistul George Niculescu, absolvent de drept la universitatea locală Ovidius și deținător a două certificate de absolvire a unor cursuri de legumicultură și cultura plantelor, plus un atestat de participare „în cadrul măsurilor de agro-mediu și climă”. Însă, în 2022, când era secretar de stat și membru al CA-urilor a două companii de stat din energie, a avut timp ca, șase luni, să urmeze cursuri, la Universitate de Apărare Carol I, în „Probleme actuale ale Securității Naționale”.  Între 2016 și 2018 a obținut însă și un masterat la ASE în administrarea afacerilor în energie.  Citește și: Un fost ministru al Energiei acuză ANRE că ține blocate capacități de producție de energie de 500 MW. Cum se apără ANRE Președintele ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) încasează o indemnizație lunară de 75.073 lei net (aproximativ 15.000 de euro).  Juristul specializat în legume, plin de sinecuri la stat, în Energie, industrie și transporturi Niculescu a condus un hotel de pe Litoral, Recif, din Neptun (în iunie 2019, Ziarul Financiar scria că ar fi administrator și la hotelul Callatis din Neptun), a fost inspector ISU la primăria Eforie Nord, dar, din 2021, începe să fie abonat la sinecuri: a fost plasat în CA-ul Romgaz (2021-2022), după care este trecut la Nuclearelectrica (2022-2023) și mai prinde două luni, din martie în aprilie 2023, și în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. A plecat din CS-ul Hidroelectrica fiindcă a fost numit președintele ANRE. În plus, a fost plasat și în CA-ul portului Constanța (noiembrie 2022-aprilie 2023) și în Consiliul de Supraveghere al falitei companii Damen Shipyards din Mangalia. Ultima sa declarație de avere, din 2024, arăta că în anul fiscal 2023, juristul legumicultor promovat de PNL a câștigat circa 700.000 de lei: peste 553.000 de lei de la ANRE, 71.000 de lei din CA-ul Nuclearelectrica, peste 43.000 de lei din funcția de secretar de stat la Energie, încă 22.000 de lei de la Portul Constanța, peste 11.000 de lei de la Hidroelectrica și peste 5.000 de lei de la Damen Mangalia.  În conturi, Niculescu deținea peste 3,8 milioane de lei, iar soția sa primise o donație de un milion de lei. Site-ul dnamedia.ro scria despre această donație: „Este vorba despre Ion Bucovală, patronul SC Covasna Estival 2002 SA din Constanța, care are afaceri în domeniul hotelier, dar și în domeniul energiei. De altfel, firma afaceristului Ion Bucovală, care a donat un milion de lei soției lui George Niculescu, este supravegheată chiar de ANRE, instituția condusă de beneficiarul donației, George Niculescu”.  Cariera sa politică a început din iunie 2016, când a fost ales consilier județean în Constanța, pe listele PNL.  Din martie 2021 în aprilie 2023 a fost secretar de stat la ministerul Energiei, tot cu susținerea PNL.  În CV-ul lui Niculescu figurează faptul că, din august 2016 în decembrie 2019, a fost director și administrator al unei firme, CDG SRL din Giurgiu, care producea energei electrică. Datele publice arată că, în acei ani, această firmă avea doi angajați și a fost în pierdere, mai puțin anul 2019. În 2018, de exemplu, la o cifră de afaceri de peste 340.000 de lei pierderea a fost de 886.000 de lei.  Actualul președinte ANRE a fost și prefect de Constanța, din decembrie 2019 în octombrie 2020. 

Curtea de Apel București, 100% cu PSD: a suspendat toate HG-urile emise de Bolojan și atacate de partidul lui Grindeanu. Decizii luate în timp record
Politică

Curtea de Apel București, 100% cu PSD: a suspendat toate HG-urile emise de Bolojan și atacate de partidul lui Grindeanu. Decizii luate în timp record

Curtea de Apel București a mai suspendat, azi, cinci hotărâri de guvern (HG) emise de guvernul Bolojan și atacate, miercuri, de PSD. În total, PSD a atacat 11 HG-uri, iar Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea, le-a suspendat pe toate. Aceasta nu înseamnă că PSD a câștigat definitiv, dar aplicarea acestor hotărâri este suspendată.  Primele șase hotărâri au fost suspendate în circa 24 de ore de la momentul la care PSD le-a atacat.  „Guvernul va iniţia acţiunea de recurs împotriva deciziilor judecate de Curtea de Apel Bucureşti şi menţionează calendarul strâns al judecării acestora. Luni, 27 iulie, PSD a depus plângerile prealabile, miercuri, 29 iulie, PSD a atacat 11 din cele 12 hotărâri şi a cerut suspendarea lor. În aceeaşi zi, începând cu ora 14:54, au început să intre la Secretariatul General al Guvernului (instituţie care reprezintă Guvernul în instanţă) citaţiile pentru cele cinci procese în care Curtea s-a pronunţat astăzi. Termenul a fost luni, 3 august, ora 11:00", se arată într-un comunicat emis azi de Guvern. Curtea de Apel se grăbește. Când plângerile vin de la PSD Potrivit unui site controlat de soțul unei deputate PSD, stiripesurse.ro, Curtea de Apel București a suspendat executarea HG nr. 501/2026, HG nr. 511/2026, HG nr. 512/2026, HG nr. 530/2026 și HG nr. 570/2026, până când instanța de fond se va pronunța asupra acțiunilor în anulare.  Guvernul poate formula recurs în termen de cinci zile de la comunicare, însă recursurile nu suspendă executarea soluțiilor. În dosarul HG nr. 512/2026, Curtea a respins și cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  „Împreună cu cele șase soluții pronunțate la 30 iulie 2026, bilanțul este simplu: 11 cereri formulate, 11 cereri admise. Nicio hotărâre contestată nu a rămas în vigoare (...) Un Guvern demis prin moțiune de cenzură, ai cărui miniștri interimari și-au depășit cu mult termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție, a continuat să adopte hotărâri care produc efecte asupra oamenilor. De unsprezece ori, judecătorii au apreciat că există motive serioase pentru a le opri”, a declarat avocatul PSD, Viorel Mocanu.  HG-urile suspendate se refereau la decizii pur administrative: HG nr. 511/2026 modifica hotărârea privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Actul actualiza atribuțiile MIPE în raport cu mecanismele financiare ale Spațiului Economic European și Norvegiei pentru perioada 2021-2028, cu viitoarea perioadă a politicii de coeziune de după 2027, cu PNRR și cu Planul național social pentru climă. HG nr. 512/2026 stabilea plafonul cheltuielilor pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale. HG nr. 530/2026 aproba normele de aplicare a mecanismului prin care șoferii care nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile își pierd temporar dreptul de a conduce HG nr. 570/2026 modifica și completa mai multe acte normative din domeniul ocupării forței de muncă și stabilea procedurile necesare aplicării măsurilor introduse prin OUG nr. 11/2026. În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Dan Reșitnec (USR), „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 Luni, încă cinci HG-uri suspendate „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”,a comentat șeful SGG, Dan Resitnec.   

PSD și AUR insistă cu amendamente neconstituționale, anti-Fritz, la legea integrității. PNL nu va vota
Politică

PSD și AUR insistă cu amendamente neconstituționale, anti-Fritz, la legea integrității. PNL nu va vota

PSD și PNL au introdus din nou în proiectul legii integrității, care este jalon PNRR, amendamente neconstituţionale care retroactivează cu privire la încetarea mandatului sau care obligă „persoanele care au relaţii asemănătoare soţilor" să depună declaraţii de avere, a arătat liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache. Citește și: VIDEO Primarul PSD din Sirețel a plecat în vacanță cu viceprimarul, soția sa, și mașina primăriei - fără RCA El a spus că, din această cauză, PNL nu va participa la votarea ei. PSD este, de fapt, în campanie pentru Rogobete, care vrea primăria Timișoarei „PSD şi AUR şi-au bătut joc din nou de Legea integrităţii la Camera Deputaţilor. Au introdus texte neconstituţionale care retroactivează cu privire la încetarea mandatului şi culmea neclarităţii legislative obligă «persoanele care au relaţii asemănătoare soţilor» să depună declaraţii de avere. Era, înainte de toate, un test al credibilităţii Parlamentului şi al angajamentului României faţă de reformele din PNRR, miza fiind una concretă: aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene destinate României", a scris Andronache pe Facebook. Amendamentul cu privire la încetarea mandatului îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Această prevedere s-ar aplica retroactiv, deci probabil nu ar trece de Curtea Constituțională.  Însă PSD vrea ca, în 2028, primar al Timișoarei să fie fostul ministru Alexandru Rogobete.  El a arătat că "legea trebuia să fie solidă din punct de vedere constituţional, pentru a evita noi blocaje sau contestări."Din această cauză, PNL nu va participa la votarea unei legi cu caracter absolut neconstituţional. Obiectivul PNL este o legislaţie echilibrată: integritate, transparenţă şi securitate juridică, fără compromisuri politice şi constituţională. Votul de astăzi va arăta cine pune pe primul loc interesul României şi accesarea fondurilor europene şi cine alege calculele politice", a transmis Andronache.Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat raport favorabil proiectului, fiind adoptate o serie de amendamente.Proiectul de lege, amendat în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, urmează să intre în dezbaterea plenului tot luni. Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.Proiectul a fost redepus vineri de PNL şi USR, după ce forma iniţială a fost respinsă de Senat, ca urmare a amendamentului PSD care îl viza pe liderul USR, Dominic Fritz.

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el
Politică

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el

„Cred că anul acesta m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. Eu, în condițiile în care, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetățeni care au votat, am căutat să nu jignesc oamenii și să am o relație civilizată”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte El a susținut că „a fost o discuție generală, legată de perspective, dar nu au fost negocieri politice”.  Simion se laudă cu întâlnirile sale Liderul AUR a afirmat, recent, că a „vorbit și cu Nicușor Dan, și cu Sorin Grindeanu, și cu Ilie Bolojan, cu Dominic Fritz n-am vorbit, dar am vorbit cu altcineva de la USR”. Sorin Grindeanu a declarat la 22 iulie, la Realitatea Plus, că a „urât” faptul că George Simion și alți lideri AUR au făcut publice „discuții private”. Președintele PSD a confirmat că s-a întâlnit de mai multe ori cu liderul AUR înainte de votul pentru Guvernul Veștea pentru a negocia susținerea parlamentarilor partidului. Pe de altă parte, ieri, la Antena 3, primarul PNL din Cavnic, Vladimir Petruț, a susținut că au fost mai multe întâlniri Bolojan-Simion. „Nu au fost doar două întâlniri. Au fost mai multe, directe și indirecte. Ultima întâlnire a fost fix în ziua în care trebuia să se voteze Guvernul Veștea. Noi am știut, o parte dintre noi. Punerea la cale a acestei întâlniri a avut loc la Cluj-Napoca. Au discutat două persoane, una de la AUR și una de la PNL pentru această întâlnire. Întâlnirea s-a făcut. Asta a fost și cerința premierului, să nu voteze Guvernul Veștea, să nu intre PSD la guvernare pentru că va avea putere deplină și în acest fel va avea de pierdut și AUR, și PNL”, a susținut Petruț. Întrebat cine aranjează negocierile, edilul a indicat liberali din eșicherul doi și trei al partidului. "Mare parte sunt din Maramureș și Cluj-Napoca și de la Arad. O discuție a avut loc în București, o altă discuție a avut loc într-un hotel din Cluj-Napoca. O altă discuție a avut loc la Bruxelles".

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte
Politică

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte

„Am deblocat posturile din Sănătate. Am văzut că aseară domnul Bolojan număra iar paturi, contabil. Încă nu a înţeles că viaţa oamenilor nu este un tabel excel. Aici însă vreau să le mulţumesc în mod special celor 14 deputaţi PNL care au trecut peste ordinul politic cinic al lui Bolojan şi au votat acest amendament. Celorlalţi le transmit să le fie ruşine”, a spus, azi, președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Burduja, în tabăra cu Bode și Gorghiu Deputații liberali care au votat proiectul legislativ și au încălcat ordinul de partid sunt: Sebastian Burduja, Bogdan Huțucă, Octavian Oprea, Marcel Vela, Andrei Teslariu, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Popa Alexandru, Sebastian Rusu, Ionuț Stroe și George Scarlat. Întrebat de ce măsura privind deblocarea posturilor a fost promovată acum, liderul PSD a susținut că inițiativa a aparținut social-democraților și că Guvernul a reacționat ulterior. „O să vă pun la dispoziție cel puțin două memorandumuri făcute de Rogobete și de noi pentru deblocarea posturilor în sănătate. În Parlament se fac legi. Noi am depus primii acest amendament, după care s-a speriat Ilie Bolojan și a făcut ședință de Guvern. Foarte bine. E bine că, într-un final, și-a dat seama că greșește. Eu cred că legea de astăzi este mult mai completă și acest amendament cuprinde mai multe lucruri, astfel încât acest blocaj din sănătate să fie depășit”, a declarat Sorin Grindeanu. Însă, chiar azi, fostul ministru Rogobete, a recunoscut că abia la 1 aprilie - când era clar că guvernul Bolojan va fi dat jos - secretarul general al ministerului Sănătății a cerut Direcțiilor de Sănătate să contabilizeze posturile libere din spitale, de câte angajări ar fi nevoie. „De ce nu am început mai devreme? Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”, a explicat Rogobete. 

USR și PNL au depus un amendament prin care declarațiile de interese financiare vor fi publice
Politică

USR și PNL au depus un amendament prin care declarațiile de interese financiare vor fi publice

Parlamentarii PNL au depus, alături USR, un amendament la proiectul legii integrităţii, prin care se introduce obligaţia depunerii unei declaraţii de interese financiare pentru toţi demnitarii şi pentru persoanele care exercită funcţii publice de autoritate, a anunţat luni Partidul Naţional Liberal. Aceste declarații de interese vor fi publice.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Declarația de interese, publică, dar diferită de declarația de avere „PNL susţine transparenţa şi integritatea publică. Parlamentarii PNL au depus, alături de parlamentarii USR, un amendament la legea integrităţii prin care se introduce obligaţia depunerii unei declaraţii de interese financiare pentru toţi demnitarii şi pentru persoanele care exercită funcţii publice de autoritate, inclusiv Preşedintele României, Prim-ministrul, parlamentarii şi persoanele aflate în conducerea unor instituţii publice importante, printre care ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenţei sau CSM”, anunţă PNL într-un comunicat oficial.  Potrivit PNL, conform amendamentului, aceste declaraţii vor deveni publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenţia Naţională de Integritate, prin platforma e-DAI. Parlamentul are în dezbatere în sesiunea extraordinară şi propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrităţii, iniţiată de Cătălin Predoiu. Proiectul se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, urmând să fie adoptat în plenul Camerei şi apoi să meargă la Senat, care este for decizional.

Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL
Politică

Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL

CURS, controlat de Iosif Bibble - soțul deputatei PSD Diana Tușa, recent promovată vicepreședinte al acestui partid - prezintă un sondaj care arată că încrederea în Grindeanu este aproape egală cu cea în Bolojan. În plus, intenția de vot pentru PSD ar fi cu două procente peste PNL. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Georgescu și AUR domină Potrivit sondajului, 23% dintre cei chestionați au încredere în Bolojan (25% în mai), procentul fiind același în cazul lui Grindeanu (21% în mai). Ei ocupă locurile patru și cinci în clasamentul încrederii. Însă 72% dintre respondenți nu au încredere în actualul premier (70% în mai), iar 73% nu au încredere în președintele PSD (la fel, în mai).  Călin Georgescu beneficiază de „foarte multă” sau „multă” încredere din partea a 33% dintre respondenți (32% în sondajul CURS din luna mai 2026), cel mai ridicat nivel înregistrat în rândul personalităților evaluate. În același timp, 62% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta, iar 5% nu au oferit un răspuns. Pe locul al doilea se situează Nicușor Dan, creditat cu 30% încredere (față de 31% în sondajul din mai), în timp ce 67% dintre respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. Procentul celor care nu au răspuns este de 3%. George Simion ocupă poziția a treia, cu un nivel de încredere de 24% (23% în luna mai). În cazul acestuia, 69% dintre respondenți au o încredere redusă, iar 7% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. În ceea ce privește intenția de vot, CURS prezintă următoarele date: AUR - 34%, față de 32% în mai  PSD- 23%, față de 24% în mai PNL - 21%, față de 20% în mai USR - 9%, față de 10% în mai Celelalte partide sunt sub 5%.  Sondajul a fost realizat în perioada 14-24 iulie, metoda de culegere a datelor - CATI (Computer-assisted telephone interviewing), eșantionul a fost de 1108 respondenţi, iar marja de eroare este de 3%. 

Doar în județul Olt, PSD are 30 de directori și de șefi în deconcentratele Guvernului
Politică

Doar în județul Olt, PSD are 30 de directori și de șefi în deconcentratele Guvernului

Parlamentarul PNL Gigel Știrbu a prezentat, pe Facebook, o listă cu 30 de posturi de director, șefi sau inspectori șefi din Olt care sunt membri PSD. Ei continuă să conducă instituțiile deconcentrate din acest județ, adică structurile teritoriale subordonate direct ministerelor și autorităților centrale, deși PSD a anunțat că este în opoziție.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Șeful administrației finanțelor publice Olt este Florin Diaconescu, de la PSD. Casa Județeană de Sănătate este tot a PSD, la fel ca și comisarul șef al Gărzii de Mediu Olt, inspectorul-șef de la Educație sau șeful așa-numitului Serviciu Hidrologic Independent. Însă, pe lângă Serviciul Hidrologic mai există și un Sistem de Gospodărire a Apelor Olt, unde director este tot de la PSD.  La Direcția Regională de Statistică, PSD are doar directorul executiv, dar secția de drumuri Slatina, din cadrul CNADNR, este condusă de un „șef secție” tot de la formațiunea lui Grindeanu. Știrbu le cere colegilor din PNL să publice listele cu pesediștii care conduc deconcentrate „Sorin Grindeanu repetă aproape obsesiv că PSD este în opoziție. Ne spune că și-au retras secretarii de stat, că și-au retras prefecții și că partidul nu mai are nicio legătură cu puterea. Dar românii nu trăiesc din declarații de presă,ei trăiesc în realitate.   Iar realitatea este că adevărata putere într-un județ nu stă doar în ministere. Puterea înseamnă cine conduce Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar, Casa de Pensii, ITM, AJOFM, APIA, DSVSA, Finanțele, Garda de Mediu, Agricultura, Apele Române și toate celelalte instituții care gestionează bani publici, controlează activitatea economică și iau decizii care influențează viața oamenilor.   În județul Olt, lista directorilor și directorilor adjuncți vorbește de la sine. Iar aceasta nu este doar o fotografie de moment, ci imaginea unui sistem construit și consolidat în ani de zile. Mai grav este că, în numeroase cazuri, vorbim despre oameni care ocupă funcții de conducere de foarte mult timp. Unii sunt în fruntea acelorași instituții de peste două decenii. S-au schimbat guverne, miniștri, premieri și chiar generații întregi de funcționari, dar ei au rămas acolo, de parcă instituțiile statului ar fi proprietatea lor.   Iar atunci când aceeași oameni conduc aceeași instituție ani și ani la rând, fără o competiție reală și fără o cultură a performanței, administrația riscă să devină rigidă, lipsită de inițiativă și rezistentă la schimbare. Instituțiile ajung să funcționeze după aceleași reflexe birocratice, iar cetățeanul este cel care plătește prețul.   PSD încearcă să convingă opinia publică că a intrat în opoziție. Dar opoziția nu se măsoară prin câteva demisii din funcții politice. Opoziția se măsoară prin renunțarea la mecanismele prin care influențezi administrația.   Cum poți spune că ești în opoziție când, în fiecare județ, o întreagă rețea de directori, directori adjuncți și oameni promovați în perioada guvernărilor PSD continuă să conducă instituțiile-cheie ale statului?   Aceasta este adevărata putere. Nu conferințele de presă. Nu declarațiile televizate. Ci semnătura de pe documente, controlul asupra instituțiilor și influența exercitată zi de zi asupra administrației.   România nu are nevoie de instituții captive unor rețele politice. România are nevoie de instituții conduse de profesioniști, evaluate după rezultate și răspunzătoare în fața cetățenilor, nu în fața unui partid.   De aceea public lista directorilor din județul Olt. Nu pentru a judeca oameni după apartenența lor politică, ci pentru că cetățenii au dreptul să știe cine conduce instituțiile publice și să compare această realitate cu discursul potrivit căruia PSD ar fi astăzi în opoziție.   Dacă puterea administrativă a rămas aproape intactă, atunci poate că nu asistăm la o retragere din putere, ci doar la o schimbare de mesaj politic. Iar între propagandă și realitate există, de multe ori, o diferență pe care românii o văd în fiecare zi când intră într-o instituție a statului. Le recomand tuturor colegilor mei,Presedinti de Filiala PNL,Parlamentari sau orcarui membru PNL,sa faca acelasi exercitiu si să publice lista cu membrii PSD care conduc institutiile deconcentrate din fiecare judet al tarii noastre!   Să arătam intregii țări cine conduce de fapt România de 36 de ani!   Las mai jos lista cu membrii PSD, care conduc institutiile din judetul Olt!”, a scris Gigel Știrbu pe Facebook. 

Lovituri în serie pentru Bolojan de la Curtea de Apel București: convocarea Congresului PNL rămâne suspendată, la fel ca și procedura legii salarizării
Politică

Lovituri în serie pentru Bolojan de la Curtea de Apel București: convocarea Congresului PNL rămâne suspendată, la fel ca și procedura legii salarizării

Curtea de Apel a dat, în aceste zile, două sentințe împotriva lui Ilie Bolojan, ca lider de partid, și ca premier. Această curte este condusă de Liana Arsene, celebră pentru că s-a dus să vorbească la telefon cu Lia Savonea în timpul unei conferințe de presă. Savonea i-a spus lui Arsene ce să transmită presei în legătură cu contribuția lui Cătălin Predoiu la legile Justiției. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Curtea lui Arsene, „A sunat Lia”, decizii în serie împotriva lui Bolojan Prima decizie: Curtea de Apel București a respins, marți, 21 iulie, apelul formulat de Partidul Național Liberal împotriva hotărârii prin care au fost suspendate provizoriu efectele deciziei Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026 privind convocarea Congresului Extraordinar. Prin urmare, PNL a epuizat calea apelului în acest litigiu, iar suspendarea dispusă de Tribunalul București rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care contestatarii cer anularea hotărârii Consiliului Național. La 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026, prin care fusese convocat Congresul Extraordinar desfășurat două zile mai târziu. A doua decizie: Judecătoarea Ana-Corina Tudor a admis marți, 21 iulie 2026, cererea formulată de Federația Sanitas din România și a suspendat procedura privind proiectul legii salarizării publice, publicat pe 17 iulie de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Măsura a fost dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului în care Sanitas solicită anularea procedurii de elaborare a proiectului. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat pentru G4Media că ”nu se întâmplă nimic. Nu era oricum o procedură de inițiere clasică de proiect legislativ”. Guvernul Bolojan nu are drept de inițiativă după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Proiectul legii salarizării ar urma să fie asumat de parlamentari. 

Nu mă deranjează că Rareș et. co sunt agenții PSD în PNL, dar e nesimțire să spună că-s „conservatori” și „liberali”
Opinii

Nu mă deranjează că Rareș et. co sunt agenții PSD în PNL, dar e nesimțire să spună că-s „conservatori” și „liberali”

Toți știm că Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Thuma și toată gașca lor sunt niște pesediști. Între 2021 și 2024 au slujit cu zel interesul lui Ciolacu. De ce să le reproșez acum că slujesc interesul G.I.O. numit PSD? Sunt consecvenți. Acolo e viitorul lor, nu cu Bolojan.  Nu mă deranjează, deci, că și-au înființat o zisă platformă prin care vor să readucă PNL în slujba PSD.  Ce mi se pare revoltător este că aceste ciori vopsite se pretind a fi liberal-conservatoare. Ce valori liberal-conservatoare a promovat la viața ei Alina Gorghiu? Familia tradițională, poate? Privatizări? Debirocratizare? Dânsa nici nu știe ce înseamnă aceste cuvinte, e o mediocritate găunoasă, o rușine pentru toți cei care susținem promovarea - pe merite - a femeilor în politică.  Rareș Bogdan, definiția vie a „papițoiului” - verificați în DeX, „om ușuratic, cu pretenții de eleganță vestimentară și bune maniere” - a făcut carieră în PNL fiindcă Iohannis știa că, dacă îi spune „Sari!”, omul se va strădui să sară și mai sus decât i se cere.  Toată turma cu care sunt asociați e la fel: baronași care-și țin fieful în subdezvoltare, ctitori de stadioane și aeroporturi pustii, și lachei de partid, indivizi fără nici un fel de proiect politic, în afară de propria lor bunăstare. Ce nu vreau să accept este că se prezintă drept „liberal-conservatori”. Eu mă consider, ideologic, un liberal. Vreau un stat minimal, scos din economie, și taxe mici. Cred în libertate, de la cea de expresie la cea care îți permite să-ți alegi asiguratorul din sănătate. Nu întâmplător am ales acest exemplu: PNL este partidul care susține monopolul corupt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, monopol care finanțează dezastruosul sistem al spitalelor de stat. Și-au pus omul la CNAS - racolat din Umefistan - și țin cu dinții de această vacă de muls. Orice liberal decent cerea spargerea monopolului CNAS - pe modelele care funcțioenază foarte bine îm Germania, Olanda sau Elveția - și lăsa asiguraților libertatea de a alege. PNL nici măcar nu vorbește despre asta.  Gruparea din PNL grupată pe platforma „conservator-liberală” a lui Tișe este liberală așa cum sunt cei de la AUR patrioți - pionii Moscovei - sau cum e Grindeanu „social-democrat”, mai ales când petrece la Monaco cu famiglia Nordis.  Nu au decât să rupă PNL-ul, să se bată cu Bolojan, să-l dea jos, să guverneze iar cu PSD, dar eu unul n-o să fiu de acord ca niște oportuniști corupți să confiște un cuvânt în care cred, liberalism.   

Rareș Bogdan se crede Charlie Kirk și vrea să bată țara ca să convingă că e liberal-conservator
Politică

Rareș Bogdan se crede Charlie Kirk și vrea să bată țara ca să convingă că e liberal-conservator

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, care în 2024 se afișa pe panouri electorale cu Olguța Vasilescu, va organiza o caravană care va cutreiera țara și va promova mesajele platformei zis liberal-conservatoare din PNL, de fapt opoziția la Bolojan.  Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare „Ați văzut discuțiile lui Charlie Kirk, Dumnezeu să-l odihnească, cu tinerii americani? Simplu, va putea sta de vorbă cu noi oricine. Oricine va putea sta de vorbă cu noi”, a spus Rareș Bogdan. Charlie Kirk (14 octombrie 1993 – 10 septembrie 2025) a fost un activist politic conservator american, autor și personalitate media, recunoscut la nivel național ca o voce majoră a mișcării MAGA. El a fost împușcat mortal la vârsta de 31 de ani, pe 10 septembrie 2025, în timp ce susținea un discurs la Utah Valley University din Orem, Utah.  Europarlamentarul se crede liberal-conservator Întâlniri ar urma să aibă loc la Iași, Cluj-Napoca, Constanța și Timișoara. Ele vor consta în discuții cu primarii, membrii, activiștii și militanții liberali.  „În județele noastre, în mijlocul votanților și, mai ales, al activiștilor și militanților noștri, ne arătăm derapajele economice și doctrinar-ideologice. Îi întrebăm dacă ei vor, pentru că nu au fost întrebați dacă vor cu USR pe listă”, a afirmat Rareș Bogdan, într-o emisiune la Gândul.  „Arătăm că Partidul Național Liberal, în momentul acesta, a derapat de la linia clasică, liberală, conservatoare, că s-a dus într-o zonă progresistă, neomarxistă, prin această apropiere de USR și că ar trebui să ne reîntoarcem la ceea ce înseamnă electoratul nostru tradițional și istoria Brătienilor, istoria celor 150 de ani”, a mai afirmat europarlamentarul. „Sunt foarte curios cum se vor simți colegii mei din țară în momentul în care vor fi nevoiți să-și împartă pozițiile de viceprimari, candidații la primării, listele de deputați și pozițiile politice cu cei de la USR. Și dacă se simt apropiați de domniile lor”, a amenințat el. 

Tribunalul București nu se grăbește să clarifice situația legală a PNL, după ce a suspendat deciziile Congresului
Politică

Tribunalul București nu se grăbește să clarifice situația legală a PNL, după ce a suspendat deciziile Congresului

Tribunalul Bucureşti a amânat dezbaterile în cazul cererii PNL privind aprobarea noului statut al partidului aprobat la Congresul Extraordinar din 21 iunie, după ce două judecătoare au făcut pe rând cerere de abţinere. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate Neaprobarea noului statut de către instanţă a fost principalul motiv pentru care tribunalul a suspendat pe 8 iulie toate hotărârile luate la Congres.Pe 16 iulie, tribunalul a aprobat cererea de abţinere formulată de judecătoarea Mihaela Luciani, dosarul fiind repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu.La rândul ei, Evelina Vîlcu a formulat o cerere de abţinere, admisă luni de Tribunalul Bucureşti, urmând ca dosarul să fie înaintat altui magistrat. Doi din șase s-au recuzat La două zile de la Congresul PNL, conducerea Tribunalului București a decis să desemneze doar șase magistrați „specializați” pentru judecarea cauzelor ce țin de partidele politice.Pe 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL, după ce a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui Statut modificat al partidului, care nu era aprobat de către instanţă.Concret, judecătoarea explica faptul că PNL trebuia să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres.Ea a admis atunci o solicitare introdusă de "puciştii" din PNL, care au reclamat faptul că întreaga procedură a Congresului Extraordinar, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare şi adoptarea măsurilor cu caracter sancţionator îndreptate împotriva reclamanţilor, s-a desfăşurat în temeiul unor dispoziţii cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare şi, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice.Printre reclamanţi se află Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea şi Hubert Thuma.Tribunalul a suspendat atunci Hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului; era reconfirmată poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susţine sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanţi din tabăra "puciştilor", respectiv Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma şi Alina Gorghiu. Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moţiunilor în privinţa candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Naţional ca principală structură internă de conducere a PNL şi pentru a se întări disciplina de partid. În total, sunt opt procese intentate Partidului Național Liberal de către opoziția internă, patru se judecă la Tribunalul Ilfov și patru la Tribunalul București.

Fostul viitor premier Veștea se alătură platformei liberal-conservatoare a lui Tișe
Politică

Fostul viitor premier Veștea se alătură platformei liberal-conservatoare a lui Tișe

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care a fost a doua propunere de premier a preşedintelui Nicuşor Dan, după ce Eugen Tomac şi-a depus mandatul, şi-a anunţat duminică susţinerea pentru Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul PNL. Și Alina Gorghiu, fost președinte al PNL, și-a exprimat susținerea pentru platforma lui Tișe. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” „Este momentul ca Partidul Naţional Liberal să se întoarcă la valorile şi principiile care i-au definit identitatea” „Astăzi, România traversează o perioadă complicată, cu provocări economice, sociale şi politice majore. Este momentul ca Partidul Naţional Liberal să se întoarcă la valorile şi principiile care i-au definit identitatea şi care l-au făcut relevant în istoria acestei ţări. Să demonstreze încă o dată că este un partid care pune România pe primul loc şi care este capabil să ofere soluţii. La fel de important este ca PNL să redevină un spaţiu al dialogului autentic, în care fiecare membru este ascultat şi respectat. Diversitatea opiniilor nu este o slăbiciune, ci o resursă. Sunt convins că foarte mulţi colegi liberali gândesc astfel. Vocea aleşilor locali trebuie să conteze mai mult în procesul de decizie, deoarece ei sunt cei care reprezintă partidul în comunităţi, cunosc realităţile din teren şi poartă, zi de zi, responsabilitatea în faţa cetăţenilor. Din aceste motive susţin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Naţional Liberal. Este un demers care îşi propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL şi să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă şi responsabilă despre viitorul nostru”, a scris Veștea, pe Facebook.  „Alin Tişe exprimă astăzi o nevoie colectivă: aceea de a dezbate serios lucrurile care contează pentru PNL şi pentru ţară”, a afirmat și Alina Gorghiu, acum câteva zile. Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a anunțat că a înființat, în interiorul PNL o platformă liberal-conservatoare. El a susținut că nu se simte reprezentat de "greii" partidului, "care confundă încăpăţânarea cu forţa şi orgoliul cu leadershipul" şi a anunţat că lansează o Platformă Liberal-Conservatoare în interiorul formaţiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră