luni 01 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnl

605 articole
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

Siegfried Mureșan explică de ce crede că PNL ar trebui să rămână în opoziție Foto: Facebook
Ilie Bolojan ne spune unde s-a aflat Grindeanu în ultimele săptămâni Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă

„Constat doar că PSD după ce a dărâmat guvernul a dispărut prin boscheți de trei săptămâni. Trebuia să se ducă cu o nominalizare”, a declarat, azi, la Digi FM, premierul PNL Ilie Bolojan, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. Este unul din cele mai dure atacuri ale liderului liberal împotriva foștilor săi aliați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% PSD va profita de guvernul tehnocrat ca să crească cheltuielile, avertizează Bolojan Bolojan a mai spus că PSD nu are nici curaj, nici răspundere, și, în aceste condiții, un guvern tehnocrat va funcționa foarte greu. „Fără să existe o răspundere politică, toată lumea va fugi de partea de răspundere, dar va vota toate proiectele, propunerile care sună bine şi guvernul ar putea să vină cu un proiect de lege care să fie total schimbat în Parlament şi ne vom trezi cu cheltuieli suplimentare care vor ieşi din orice fel de angajament bugetar (...) Din păcate, asta s-a întâmplat în aceste 10 luni în care PSD, deşi era în guvernare, prima dată a încercat să fugă de răspundere, jucând rolul opoziţiei din guvernare. În al doilea rând, a încercat să blocheze, trăgând frâna de mână la toate reformele, să le întârzie şi la final, pentru că am încercat să limităm risipa, am ajuns la moţiunea de cenzură. Ori, cu asemenea atitudine, e greu de presupus că va funcţiona susţinerea unui guvern tehnocrat”, a arătat premierul liberal.  În ceea ce privește desemnarea lui Eugen Tomac, Bolojan a susținut că nu s-a discutat despre un nume de premier, la Cotroceni. „Ce vă pot confirma, pentru că am văzut tot felul de nume care sunt avansate, nu s-a discutat despre niciun nume, explicit. Asta vă pot confirma”.  „Din punctul meu de vedere, cu cât se găseşte o soluţie mai rapidă la această criză, cu atât este mai bine. Pentru că, orice s-ar spune, un guvern interimar are posibilităţi limitate. Dacă până la intrarea în vacanţă parlamentară nu se găseşte soluţia unui guvern, guvernul nu va mai putea emite pe perioada vacanţei parlamentare nicio ordonanţă de urgenţă”, a mai afirmat el. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier

Nu Cătălin Predoiu sau Hubert Thuma sunt cea mai mare problemă a PNL. Aceștia au fost deja identificați ca fiind agenți de influență ai PSD, demascați și dezarmați. Bolojan nici măcar nu se grăbește să facă un Congres PNL, ca să schimbe conducerea - deși trei dintre prim-vicepreședinți, Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc, îi sunt ostili și au militat pentru menținerea alianței cu PSD.  PNL este, deci, în acest moment sub controlul lui Bolojan, care efectiv trage partidul după el.  Problema este ce va face PNL dacă Nicușor Dan îl desemnează pe Alexandru Nazare drept premier. Nazare a jucat excepțional această oportunitate. A stat lipit de Bolojan și i-a lăudat măsurile, dar cu grijă, să nu-și ostilizeze PSD-ul. Din noiembrie 2025, cel puțin, numele să este vehiculat ca succesor al actualului șef al Guvernului, dar nimeni nu l-a asociat grupării anti-Bolojan Predoiu-Thuma. Ajuns în politică în cadrul PDL-ului, undeva prin 2007 - a fost susținut de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, care l-a promovat în acei ani - actualul ministru de Finanțe are conexiuni politice bune. A fost secretar de stat la Transporturi din 2010 în 2012, ministru al Transporturilor în 2012, în cabinetul Ungureanu, ministru de Finanțe în guvernul Cîțu, timp de circa șase luni. Nu a lăsat nimic în urma sa, nici o măsură memorabilă. Dar nici nu a supărat pe nimeni. Probabil mulți îi sunt datori.  În octombrie 2024 este parașutat în CA-ul BNR - el find absolvent de Științe Politice, la SNSPA. Ca să ajungă ministru de Finanțe în cabinetul Bolojan, s-a suspendat din CA-ul BNR, deci poate reveni, dacă proiectele sale politice eșuează. Și încă un detaliu: Alexandru Nazare s-ar fi suspendat din PNL când a ajuns în CA-ul BNR, iar acum nu este, oficial, membru de partid. Pe scurt, are un profil de premier aproape perfect pentru actuala criză: continuator al măsurilor luate de Bolojan, semi-apolitic, nu a supărat pe nimeni din coaliția majoritară PSD-PNL-USR-UDMR (niciodată nu a atacat „greaua moștenire” a lui Ciolacu/Tanczos Barna și nu a prezentat vreo dezvăluire despre matrapazlâcurile PSD). Una peste alta, are o aură de „tehnocrat”, dar este foarte bine conectat politic. Nimeni nu poate indica vreo idee strălucită a acestui personaj sau vreun proiect pe care să-l inițieze și să-l finalizeze, dar după alde Ciolacu, standardele sunt destul de jos... Acest profil generează uriașe probleme pentru PNL, care nu îl va putea ataca, dacă este propus premier. Ba mai mult, este pretextul perfect ca unii lideri liberali să-l susțină, inclusiv intrând în guvern.  În sfârșit, faptul că presa evită să discute despre Nazare - ce biografie are, cine l-a ajutat în politică, ce afaceri are - poate fi un indiciu că este intenționat protejat. În schimb, apar zilnic diverse alte nume - așa cum, pe vremuri, la fiecare schimbare de guvern, se invoca numele tehnocratului Călin Georgescu.  Ce părere am eu despre această variantă? Nazare este garanția unui status quo favorabil PSD-ului: taxele rămân mari și nu se fac reforme în zonele care afectează cu adevărat formațiunea lui Grindeanu, adică în primul rând în companiile de stat. Profilul său, călduț, neconflictual cu PSD-ul, multe vorbe goale, de lemn..., ne arată la ce trebuie să ne așteptăm. Să ne amintim însă că și Ciucă părea vandabil: general, experiență în Irak, blabla. Și s-a terminat catastrofal. 

Crin Antonescu dorea înapoi, la PNL, dar nu i-a ieșit Foto: Facebook Crin Antonescu
Politică

„Încercarea de a-l aduce pe Antonescu de la Bruxelles la București ca lider suprem al PNL a eșuat”

Fostul deputat PNL Stelian Tănase susține, pe Facebook, că ar fi existat o tentativă de puci în PNL, pentru ca Crin Antonescu să fie readus la conducerea partidului. Crin Antonescu, fără slujbă de foarte mulți ani, a fost extrem de activ în ultimele zile și a criticat dur actuala conducere a PNL.  Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Opoziția din PNL dorea restaurarea lui Antonescu  „Încercarea de a-l aduce pe Crin Antonescu de la Bruxelĺes la București ca lider suprem al PNL a eșuat. S-au inhămat la ea cozile de topor din partid si puciștii de serviciu aliați cu PSD. Ce scenariu prost! Telenovela se sfîrșește aici. Ca la loz in plic: mai trage o dată!”, a scris Tănase.  Acesta a fost deputat PNL în mai multe legislaturi și a fost președinte-director general al televiziunii publice, în 2012, cu susținerea USL, alianța PSD-PNL. Crin Antonescu a lansat, ieri, atacuri în serie la adresa conducerii PNL. „„1.⁠ ⁠Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva? 2.⁠ ⁠Dacă PNL a fost «breloc» până la această «revoluție», adică aproape un an, în timp ce erai prim-ministru (având și Finanțe, Interne, Fonduri Europene, ca să nu mai pun Externe, Apărare și pe dna Gheorghiu), cum de nu te retragi din politică, Ilie Bolojan? Să înțeleg că rămâneai să conduci «brelocul» dacă nu te dădeau pesediștii și Parlamentul afară?”, a afirmat, duminică, Antonescu.  „„Ciucu, Bolojan și foștii «lingători de clanțe», transformați brusc în «reformatori» și aprinzători de «lumini», merg înainte. Și-au recâștigat «demnitatea» și «sufletul». Înțeleg că voi, foștii mei colegi, nu-i puteați pune aceste întrebări lui Bolojan. Dar măcar un «sictir» sănătos putea să-i adreseze cineva conului Stelică. Poate data viitoare. La mulți ani!”, a mai scris fostul președinte al PNL. 

Lucian Bode pare că se teme de o excludere Foto: Facebook
Politică

Lucian Bode, supărat că se discută excluderea din PNL a celor care „ascultau ordinele” lui Iohannis

Fostul secretar general al PNL din perioafa în care Nicolae Ciucă era la conducerea partidului, Lucian Bode, a protestat pe Facebook față de intenția de „eliminare” din partid a celor care i-au fost obedienți lui Klaus Iohannis. Bode s-a referit la doi politicieni: Ludovic Orban, pe care l-a acuzat că vrea să revină în partid „cu ranchiună sau dorință de revanșă”, și la senatorul USR Cristian Ghinea, despre care a scris că „riscă să contribuie la dezintegrarea” PNL.  Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Bode, supărat pe Ludovic Orban și Cristian Ghinea „PNL la răscruce. La 151 de ani de existență, Partidul Național Liberal se află în fața unei provocări reale de identitate și direcție politică. Obiectivul unui PNL mare în 2028 este legitim și mobilizator. Dar întrebarea esențială rămâne: cât de mare poate deveni PNL dacă, în loc să construim unitate, creăm falii? Etichetele de tip „adevărați liberali”, „liberali reformiști”, „trebuie eliminați cei care ascultau ordinele fostului președinte Iohannis", nu unesc.   Dimpotrivă, delimitează și exclud. Iar un partid mare nu se construiește pe excludere. În urmă cu 12 ani, PNL a trecut printr-o transformare majoră prin fuziunea cu PDL. Atunci, în filialele unde vechiul PDL era majoritar, nu au existat tratamente preferențiale sau diferențieri. A existat respect și integrare de la egal la egal. După fuziune, toți au devenit liberali, nu unii mai „adevărați” decât alții. Este o lecție pe care colegii din Alba, Arad, Brașov, Cluj, Neamț, Sălaj, Timiș, Satu Mare, Sibiu, Suceava și din multe alte organizații o cunosc bine.   A reveni astăzi la ideea de categorii de liberali înseamnă, de fapt, a transmite că nu ne dorim un PNL mare, ci unul mai mic și mai ușor de controlat. Iar acest semnal ajunge direct în teritoriu, la cei de la firul ierbii, la activul de partid care are nevoie de direcție, nu de etichete.   Nu poți construi solid pe bază de delimitări. Cei care vor să revină în partid cu ranchiună sau dorință de revanșă nu pot coagula energiile PNL. Și ca să fiu bine înțeles, mă refer la Ludovic Orban.   În același timp, este greu să înghiți lecții despre reformă de la unii care, atunci când erau la guvernare, într-un guvern liberal, pedepseau ministere doar pentru că ministrul de interne era liberal și tăiau finanțarea europeană a unor structuri performante în atragerea de fonduri europene, doar pentru că decizia stătea în pixul lor. Mi-e greu să cred că astfel de oameni pot sta sincer alături pentru a construi marele PNL; mai degrabă riscă să contribuie la dezintegrarea lui. Și ca să fiu și mai bine înțeles, mă refer la Cristian Ghinea.   Din punctul meu de vedere, adevărații liberali nu pleacă din PNL când nu mai sunt prim-miniștri. Și nici nu împart partidul în tabere când este nevoie de coeziune.   Dacă viitorul PNL se construiește doar pe aceste delimitări și îi lăsăm în afara ecuației pe cei care reprezintă o direcție conservator-moderată, echilibrată, fără accente agresive, atunci acel „PNL mare” riscă să fie doar o formă fără fond.   Este momentul pentru luciditate, echilibru și responsabilitate. Nu pentru etichete. La fel cum este momentul pentru unitate, dar de o unitate construită pe identitatea liberală, pe valorile noastre și pe respect reciproc.   Pentru că fără toate acestea, chiar și un partid cu 151 de ani în spate tot istorie riscă să rămână…”, a scris Bode.    Însă multe reacții de pe Facebook sunt negative: „Dă, bă, banii înapoi, borfașule! Ai lăsat partidul în faliment” sau „Marș la pesede”.

Ilie Bolojan vrea doi ani de reformare a PNL Foto: Facebook
Politică

Bolojan sugerează că PNL trebuie să se reformeze stând în opoziție și să câștige viitoarele alegeri

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a spus, azi, la Muzeul Naţional Brătianu, cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înfiinţarea PNL, că România nu poate fi modernizată „cu 15% în Parlament”, o posibilă sugestie ca partidul să rămână în opoziție și să se reformeze. „Ca să poţi influenţa decisiv ceea ce se întâmplă în ţară, ca să poţi contribui la modernizarea României, nu poţi să faci acest lucru cu 15% în Parlament, trebuie să înţelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poţi baza, care nu-şi respectă înţelegerile, care nu respectă ţara noastră. Şi atunci partidul nostru nu are decât o singură soluţie”, a afirmat liderul liberal. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor Ultimul sondaj INSCOP arată că PNL este în creștere în intenția de vot și a depășit PSD-ul. Președintele PNL vrea oameni noi în partid Azi, Bolojan a explicat și ce ar trebui să facă PNL în următorii doi ani. „Pentru a putea face într-adevăr ceea ce este nevoie pentru ţara noastră, pentru a fi un factor decisiv în modernizarea ţării, asta înseamnă că în următorii doi ani de zile e nevoie să reorganizăm partidul, să-l deschidem către oamenii valoroşi, către oamenii care lucrează în ţara asta, care vor un stat eficient, care vor instituţii care nu sunt administrate ca nişte feude de către cei care le conduc şi sunt puse în serviciul cetăţenilor, care vor o guvernare în care nu sunt tolerate privilegiile, care fac lucrurile cu dreptate, care creează condiţii pentru dezvoltare, iar acolo unde sunt liberali în funcţie, să se perceapă că în administraţia locală este o bună organizare, este ordine, este siguranţă în acele comunităţi, se respectă tradiţiile, se creează condiţii pentru dezvoltare şi asta trebuie să facem în anii următori”, a afirmat el.  Bolojan a insista pe necesitatea ca partidul să recruteze oameni noi. „Premiind oameni care sunt repere în comunităţile lor, aducând aceşti oameni în partidul nostru, folosind experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani, să putem să convingem mai mulţi români că una din soluţiile importante pentru modernizarea României o reprezintă partidele, partide puternice, partide de încredere şi vă asigur că împreună cu dumneavoastră putem să facem acest lucru pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru România”, a afirmat liderul PNL. 

În pofida uriașelor dispute, Grindeanu și Bolojan au semnat un acord privind legea salarizării bugetarilor, jalon PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Fanii lui Simion speră să ajungă la putere prin alegeri anticipate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Kelemen Hunor susține că nu vrea să guverneze cu PSD, dar nu-l vrea nici pe Bolojan premier Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar

Întrebat la Digi 24 dacă ia în calcul posibilitatea unui Guvern minoritar PSD din care să facă parte şi UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate”. El a spus că nu se poate „trezi” alături de AUR, care a dat jos actualul guvern.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie - AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva", a arătat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor respinge și varianta ca Bolojan să rămână premier El a sugerat ca PSD să facă majoritate cu cei care au dărâmat guvernul. „PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi  (...) Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (...) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a arătat liderul UDMR. El a apreciat că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu "o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă".„Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă", a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor speră la o „flexibilizare” când va apare amenințarea anticipatelor Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns: „Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor". În opinia sa, cea mai bună soluţie este, "dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier - o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost"."Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă", a transmis preşedintele UDMR.

Consultările de la Cotroceni, ce vor partidele (sursa: presidency.ro)
Politică

Haos la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Bolojan a dus în spate PNL-ul până a ajuns deasupra PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

Bolojan îl provoacă pe Grindeanu să preia guvernarea Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan nu vrea tehnocrat cu PSD în spate: „PSD vrea la șurubăreală”

„În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi”, a spus Ilie Bolojan într-un interviu la Hotnews. El a spus că PSD nu-și va schimba comportamentul „de pe o zi pe alta”.  Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu el a acuzat PSD că nu vrea să-și asume guvernarea, ci să rămână „în spate, la șurubăreală”. Grindeanu nu are „demnitatea” de a-și asuma guvernarea, spune Bolojan „Eu, după atâţia ani de experienţă, am considerat că întotdeauna cel mai corect lucru este să le spui oamenilor asta se poate face, asta nu se poate face, uite în ce condiţii se poate face şi ei nu au decât să aprecieze. Nu o să îi poţi convinge pe toţi, pentru că şi în Grecia acum nişte ani exista un partid, Syriza, care le-a promis grecilor că există nişte soluţii deosebite. Şi în alegeri o bună parte din cetăţenii greci au votat cu Syriza. Syriza s-a aliat cu euroscepticii, deci extrema stângă s-a aliat cu extrema dreaptă, au guvernat nişte ani de zile, au făcut un referendum în care s-au opus unor măsuri de plata datoriilor şi au dus Grecia într-o fundătură. Dar, a trebuit să îi vadă oamenii. Pe ai noştri, cei de la PSD - vor să fie în guvernare, dar nu în faţă, ci în spate, la şurubăreală. Nu merge această chestiune”, a afirmat premierul PNL. El a spus că guvernarea PSD-PNL a generat deficite care au dat „foc la acoperișul casei”. „Când corectăm deficite enorme ale celor două partide PSD și PNL, atunci o corecție de deficit nu se poate face fără niște costuri. Când niște guverne își dau foc la acoperișul casei aruncând cu bani. A venit un alt guvern care a început să stingă incendiul și este guvernul al cărui premier eram eu. Dacă ar fi avut o soluție deosebită, ar trebui să o fi auzit de la domnul Grindeanu de câteva luni de zile, dar în afară de retorica găunoasă pe care nu o mai crede nimeni nu mai auzim. Dacă ar avea soluții foarte bune, și-ar asuma guvernarea, ar cere președintelui să formeze guvernarea. Dar nu au asemenea demnitate”, a afirmat premierul.   

Ciucu spune că contractele lui Ciucă trebuie verificate de stat (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ciucu cere ca desecretizarea contractelor lui Ciucă cu presa să fie făcută de stat

Ciprian Ciucu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, că PNL nu mai are în acest moment nici un contract cu presa. „Nu mai avem bani, avem datorii de milioane de euro din trecut”, a arătat primarul general al Bucureștiului și prim-vicepreședinte al PNL. „Decizia partidului” de secretizare a contractelor Ciucu a adăugat că PNL este în pericol să ajungă în incapacitate de plată dacă pierde procese intentate de creditori. „Nu doar că s-au cheltuit banii din subvenție, dar s-au lăsat milioane de euro datorii”, a declarat primarul Capitalei. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale În ce privește transparentizarea contractelor încheiate cu presa de către PNL în mandatul de președinte al lui Nicolae Ciucă, Ciprian Ciucu a spus că a fost „decizia partidului” ca acestea să nu fie făcute publice. Aceeași „decizie a partidului” este și acum valabilă, potrivit lui Ciucu. Ciucu cere verificarea contractelor lui Ciucă La insistențele moderatorilor „Cum e, de fapt?”, Ciucu a arătat că obligația de transparență a contractelor cu presă „este normată de un regulament european”. Mai mult, primarul penelist al Bucureștiului a adăugat că inclusiv situația în care între partid și presă se interpune o firmă prin care trec banii este normată de același regulament european. Cu toate acestea, în ciuda regulilor UE, PNL refuză să facă publice contractele pe care le-a încheiat în trecut cu presa. Iar soluția lui Ciucu este una surprinzătoare: „doar instituții specializate ale statului pot face acest lucru.” Cu alte cuvinte, PNL cere statului să facă publice contracte care se află chiar în posesia PNL. Ce prevede Regulamentul UE Regulamentului european la care s-a referit Ciprian Ciucu are indicativul (UE) 2024/900 și privește transparența și vizarea publicității politice. Documentul introduce obligații extinse pentru actorii implicați în promovarea mesajelor politice, atât online, cât și offline. Principala cerință este ca orice material publicitar politic să fie etichetat clar, astfel încât publicul să poată identifica imediat caracterul politic al mesajului. Materialele trebuie să includă informații despre sponsorul reclamei, identitatea persoanei sau organizației care a finanțat campania, precum și sumele cheltuite sau intervalul de costuri aferente. Regulamentul prevede și obligativitatea unei notificări de transparență, care trebuie să conțină detalii despre scopul reclamei, procesul electoral sau legislativ vizat, criteriile folosite pentru direcționarea mesajului și tehnicile de targetare utilizate. În cazul publicității online, toate reclamele politice trebuie incluse într-un registru european accesibil publicului, unde informațiile relevante vor fi păstrate timp de șapte ani. De asemenea, utilizarea datelor personale pentru targetarea politică este strict limitată. Datele sensibile, precum opiniile politice, religia sau originea etnică, nu pot fi utilizate fără consimțământ explicit, iar folosirea datelor minorilor este interzisă. Regulamentul urmărește astfel creșterea transparenței campaniilor politice și reducerea riscului de manipulare electorală sau ingerințe externe.

Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere

Actualul primar al Capitalei, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește. El arată că propunerea a venit printr-un consilier - pe care nu l-a nominalizat - care i-a oferit posibilitatea să-și numească propria clientelă la conducerea unei companii municipale.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Transcrierea începe la minutul 8.20: „Q: Ai spus că doamna Firea a vrut să te cumpere. Cum merg chestiile astea? Că bănuiesc că n-a venit la tine cu sacoșa. Ciucu: A nu, nu, a trimis pe cineva la un moment dat. Nu știu dacă...Hai să nu vorbesc prostii. Nu știu dacă dânsa l-a trimis. Era un consilier general care mă știa din facultatea.  Q: Nu puteai proba asta?  Ciucu: Dar nu, nu pot.  Q: Un consilier general...  Ciucu:...din PSD și «domle, tu ce vrei?» «Păi nu vreau nimic». Cum adică ce vreau?  Q: N-a venit el cu o ofertă... Ciucu:...și m-a întrebat. Păi nu vrei și tu una din... Avem 24 de companii municipale, pui CA-ul acolo, vezi și tu să te descurci. Q: Cât luai dintr-un CA pe lună? Ciucu: Nu e vorba de CA, e vorba de companie. Adică CA-ul pune director, cine pune director angajează achizițiile... Q: Adică să controlezi efectiv, nu doar să fii în CA, să-ți dea câteva mii de lei. Tu să decizi contractele (...) Binevoitoare până la urmă. Ciucu: Păi, dar da... Și atunci am zis... și a zis: «Ce vrei?». Și zic: «Vreau să fiu primar». «Hai, mă, pleacă de aici». Zic: "Nu, pe bune, vreau să fiu primar» Și uite că am ajuns primar”.

Guvernul tehnocrat, poziționarea partidelor (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră