duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnl

635 articole
Politică

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru

Președintele Consiliului Județen Ilfov, Hubert Thuma (PNL), le transmite aleșilor locali ai PNL că „sunt spectatori” la congresul care are loc azi, în timp ce Dragoș Pîslaru, care s-a înscris sâmbătă în partid este promovat vicepreședinte.  Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea „Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută”, a scris Thuma, pe Facebook. Însă majoritatea zdrobitoare a comentariilor la postarea sa sunt negative: „Sunteți ofticați?Dragoș Pâslaru e mai penelist decât voi toți care-i iubiți pe pesediști. Nu mureați de foame dacă stăteați departe de ei doi ani”, i-a scris Nora Necula.  Thuma reia lozinca userizării PNL de către Bolojan „Azi, la congres, Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu o moțiune intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Rădăcinile, în cazul de față, lipsesc cu desăvârșire. Unii dintre noi au spus-o de luni de zile: USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă.   O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL.   Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat — sunt spectatori. Oameni care au bătut la uși, care au câștigat voturi pentru PNL când nu era ușor, care au ținut partidul în viață în teritoriu, află azi că locul lor în conducere a fost ocupat de cineva care săptămâna trecută era în alt partid. Sau în niciunul.   Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.   PNL a trecut prin lucruri mai grele. Va trece și prin acesta. Rămâne doar o întrebare: când își vor da seama membrii PNL că ceea ce se construiește azi în numele lor nu mai seamănă cu partidul pentru care au votat?”, a scris Thuma.    Însă, deși Thuma a limita posibilitatea de a se comenta la postările sale, majoritatea comentariilor sunt negative. „Hai mars la PSD!”, îi propune Alina Davidescu.   „Domnule Thuma, explicați-mi va rog acest paradox. Chiar așa unanimitate de 100% a fost la organizatiile judetene PNL Ilfov, Giurgiu, Arges, Braila și Botosani încât nimeni nu a dorit să participe la Congres din aceste organizatii? Până și la PSD majoritatea zdrobitoare era de 97,2%. Sau cumva minoritatea s-a supus majoritatii și dacă în organizatia judeteana s-a decis că nu se merge la Congres, s-a respectat disciplina de partid?”, l-a întrebat, retoric, Atilla Marton.   „Abia astept sa fii dat afara. Inca putin! In 2028 nu mai prinzi nimic, la sapat de santuri!”, ii propune Dragoș Dimulescu.   „Corect era Modernizare fără putregaiuri, că văd că putregaiurile lipsesc din sală”, a apreciat Dorel Negru. 

Hubert Thuma speră ca aleșii locali ai PNL să se revolte împotriva lui Bolojan Foto: Facebook
Congresul PNL, Bolojan versus Veștea (sursa: Facebook/Partidul Naţional Liberal)
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Calin Popescu Tăriceanu, care a fondat ALDE ca să-l ajute pe Ponta Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat

Membrii ALDE care au revenit în PNL în martie 2024 vor boicota congresul organizat de Ilie Bolojan, a anunțat Varujan Vosganian. ALDE a fost format de Călin Popescu Tăriceanu în 2025, când s-a desprins de PNL pentru a susține în continuare guvernul PSD condus de Victor Ponta. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În 2024, când a fuzionat cu PNL, ALDE avea trei co-președinți, pe Varujan Vosganian, Mohammad Murad și Mircea Minea. Vosganian este acum președintele Uniunii Scriitorilor, Murad este parlamentar AUR, iar Minea, amic al familiei Savonea, este primar în Chiajna.  Acum, Varujan Vosganian îl acuză pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul semnat în 2024 de Nicolae Ciucă. Vosganian crede că Bolojan e Lenin „Membrii PNL proveniți din ALDE nu vor participa la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026. ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Portrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027. Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.   Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025 când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte. Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a scris Vosganian pe Facebook. 

Siegrfried Muresan, viitor vicepreședinte al PNL Foto: Facebook
Politică

Siegfried Mureșan, promovat vicepreședinte al PNL în echipa Bolojan. Motreanu - prim-vicepreședinte

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan va candida la funcția de vicepreședinte al PNL, în echipa Bolojan. Tot pentru funcția de vicepreședinte vor intra în competiție și Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan În locul lui Ciprian Ciucu, care s-a retras, funcția de prim-vicepreședinte va fi preluată de Dan Motreanu, care acum este secretar general al PNL. Robert Sighiartău ar urma să fie secretar general. „Modernizare în rădăcini”, moțiunea lui Bolojan Candidatura a fost depusă împreună cu moțiunea “Modernizare cu Rădăcini” și echipa de conducere propusă, după cum urmează:   *Prim-Vicepreședinte*: Dan Motreanu  *Secretar General*: Robert Sighiartău *Vicepreședinți*:  1.Mircea Abrudean 2.Ioan Popa3.Siegfried Muresan4.Oana Gheorghiu5.Alexandru Muraru6.Dragoș  Pîslaru7.Florin Roman8. Gabriela Horga Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat astăzi, 20 iunie 2026, la ora 17:00, conform calendarului aprobat de Consiliul Național Extraordinar al PNL. Menționăm că aceasta este singura moțiune depusă. Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au confirmat, pe Facebook, că se vor înscrie în PNL. „Este nevoie de o schimbare profundă a politicii din țara noastră. Este nevoie ca politicienii să înțeleagă că au datoria să slujească oamenii, nu buzunarul propriu.   Nu mâine și nu anul viitor.   Astăzi și acum.   În consecință, am acceptat propunerea lui Ilie Bolojan de a face parte din echipa sa în Partidul Naţional Liberal.   Sunt alături de el și de toți românii cinstiți care vor modernizarea României, oprirea risipei și eliminarea privilegiilor și reașezarea țării pe drumul cel bun”, a scris Oana Gheorghiu.    Mesajul lui Pîslaru: „România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează. De aceea, am decis să mă alătur Partidului Național Liberal și echipei conduse de Ilie Bolojan. Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur.   Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”.    

Bolojan i-a racolat în PNL pe Gheorghiu și Pîslaru Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan

Vicepremierul Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-ar fi înscris în organizația PNL din Sectorul 6, arată Antena 3. Cei doi ar urma să beneficieze de o derogare la statutul PNL pentru a putea candida în echipa Bolojan, la conducerea PNL.  Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe DeFapt.ro le-a cerut un punct de vedere celor doi, dar până la ora redactăriii acestei știri nu primise un răspuns. Bolojan a pregătit deschiderea PNL către oameni din afara partidului „Alături de președinții organizațiilor, ne propunem să deschidem PNL către oameni valoroși, să susținem meritocrația în partid și, acolo unde depinde de noi, în administrație, să se vadă că suntem buni gospodari și că îi respectăm pe cetățeni. Am încredere în membrii partidului nostru. Cred că își doresc un PNL puternic, credibil și respectat, astfel încât atunci când se întâlnesc cu prietenii sau colegii lor să nu le fie rușine că sunt membrii unui partid politic ca PNL”, a declarat, vineri, președintele PNL Ilie Bolojan.  Vineri, statutul PNL a fost modificat astfel încât va permite o derogare de la vechima, la alegerea în funcții de conducere. Astfel, BPN, Consiliul Național, Congresul și Congresul Extraordinar pot acorda derogare de vechime pentru candidaturi la orice funcție, la toate nivelurile și în orice structură. Această derogare se aplică și pentru cooptări și interimate. La Congresul PNL de duminică va fi ales un singur prim-vicepreședinte, nu patru, așa cum era până acum. Cel mai probabil, postul va fi ocupat de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, deși punerea sa sub acuzare de către DNA ar putea duce la o schimbare de ultim moment.  Candidaturile urmează să fie depuse până sâmbătă la ora 17:00.  Noul statut prevede votul pentru o moțiune, iar echipa care a venit cu moțiunea câștigătoare va forma Biroul Permanent Național împreună cu președinții organizațiilor județene. Conducerea executivă va fi formată din președinte, prim-vicepreședinte, secretarul general și opt vicepreședinți.

Alina Gorghiu și cei 15 asociați, din nou la tribunal, vor să-i ia banii lui Bolojan Foto: Facebook
Politică

Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan

Şaisprezece parlamentari liberali din tabăra anti-Bolojan au deschis vineri o nouă acţiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Naţional Extraordinar pe 19 iunie şi un Congres Extraordinar pe 21 iunie. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Reclamanţii sunt aceiaşi care au obţinut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL privind sancţionare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Însă, în cazul acestei plângeri, tribunalul a dat termen de judecată pe 3 iulie. Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.Aceştia au introdus vineri o ordonanţă preşedinţială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Naţional Liberal. „Cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă” Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgenţă a deciziilor BPN nr. 26 şi nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, "cu nesocotirea oricăror termene statutare", un Consiliu Naţional Extraordinar (19 iunie 2026) şi un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), "cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă".De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total. „Biroul Politic Naţional a convocat Congresul Extraordinar, deşi această competenţă aparţine exclusiv Consiliului Naţional (art. 66 din Statut). BPN a depăşit flagrant atribuţiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un "Consiliu National Extraordinar" format din 800 de delegaţi, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuţia exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional a fost înscrisă modificarea Statutului, deşi Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Naţional are interdicţie expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizaţii înainte de Congres şi minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deşi Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) şi art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii - Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25/2026 - fusese deja suspendată de instanţă. Conducerea a continuat, anunţând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor şi a aleşilor cu opinie diferită - un delict de conştiinţă, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituţie (art. 29, art. 30) şi de Convenţia europeană a drepturilor omului (art. 9-11)", se arată în acţiunea depusă în instanţă. 

Adrian Vestea defilează ostentativ cu penelistul autosuspendat din partid Alexandru Nazare Foto: Facebook
Politică

Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a postat pe Facebook imagini de la o întâlnire cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, cu care ar fi discutat despre „despre măsurile concrete pe care le vom include în programul de guvernare”.  Citește și: VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii Veștea a precizat că Nazare va rămâne ministru de Finanțe și în guvernul său. Alexandru Nazare este suspendat din PNL din octombrie 2024, când a devenit membru al Consiliului de Administrație al BNR. Însă el este suspendat și din CA-ul BNR, din momentul în care a ajuns ministru de Finanțe. Veștea defilează ostentativ cu Nazare „Am avut o întâlnire de lucru cu actualul și viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în față în următoarele luni. Am discutat cu domnul Nazare despre execuția bugetară de până acum, despre perspectivele următoarelor luni, dar și despre măsurile concrete pe care le vom include în programul de guvernare.   Este clar că va trebui să continuăm pe o linie de prudență bugetară, îndeosebi când vine vorba de reducerea cheltuielilor statului. În același timp, trebuie să avem o înțelegere corectă a realităților sociale și economice pentru a reporni consumul și pentru a recâștiga încrederea pierdută, așa cum ne-au transmis și reprezentanții mediului de afaceri”, a scris veștea, pe Facebook.    „Sunt convins că, după toate eforturile făcute, nimeni nu își dorește ca, pe fondul prelungirii crizei politice, România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating. O asemenea evoluție ar afecta economia, investițiile și costurile de finanțare ale statului”, a mai avertizat premierul desemnat.    El pare că critică decizia conducerii PNL de a rămâne în opoziție cu PSD: „Nu am crezut niciodată în ideea «după mine, potopul», ci în datoria de a face bine țării și națiunii. Iar stabilitatea și un Guvern legitim, cu puteri depline, pot face acest lucru mai bine decât formula actuală”. 

PNL acuză Tribunalul Ilfov Foto: PNL
Politică

PNL, replică dură către Tribunalul Ilfov, care a dat câștig de cauză puciștilor lui Veștea

PNL a acuzat Tribunalul Ilfov că și-a încălcat competența teritorială și a judecat netransparent contestația unui grup de parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Contestatarii - Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe, Adrian Vește, Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu - au atacat deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Tribunalul Ilfov le-a dat dreptate, suspendând deciziile conducerii PNL. Președintele CJ Ilfov este Hubert Thuma, adversarul lui Ilie Bolojan.  „Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța” Dar acum PNL arată că nici măcar nu a fost informat de acest proces. „PNL informează că hotărârea Tribunalului Ilfov de azi nu afectează în niciun fel activitatea și opțiunile politice ale partidului – nici decizia de a NU vota un eventual guvern Veștea, nici organizarea Congresului Extraordinar, nici respingerea colaborării politice cu PSD. Partidul își va desfășura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. Precizăm în același timp că Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la o astfel de cerere, competența teritorială revenind Tribunalului București, în condițiile în care sediul central al PNL se află în municipiul București.   Notăm că cererea depusă de cei 16 reclamanți a fost soluționată fără niciun fel de transparență, fără informarea PNL, fără afișarea pe portalul instanței în timp util și fără verificarea competenței instanței.   Solicităm de asemenea tuturor actorilor politici abținerea de la folosirea justiției în lupta politică. PNL nu cedează și nu-și schimbă deciziile politice în urma unor astfel de manevre”, a comunicat PNL pe Facebook.   Partidul a anunțat că „va ataca în termenul legal hotărârea Tribunalului Ilfov de a suspenda efectele a două decizii recente ale BPN al PNL, care aveau drept obiect conduita parlamentarilor liberali în legătură cu votarea unui eventual guvern Veștea, respectiv acceptarea unor eventuale poziții în cadrul unui asemenea guvern de către membrii de partid”. 

Vestea și-a dat în judecată partidul și a câștigat Foto: Facebook
Politică

Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate

În mod surprinzător, Tribunalul Ilfov a judecat cu maximă celeritate o contestație a unui grup de 16 parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Aceștia au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Tribunalul a dat dreptate contestatarilor.  Tabăra Veștea câștigă în instanță „Solutia pe scurt: Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în situația exercitării căii de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 18.06.2026”, se arată în minuta instanței. Cei care au contestat decizia conducerii PNL sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe, Adrian Vește, Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu. Aceștia invocă articolul 69 din Constituție, care prevede că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum și statutul PNL, care stabilește că excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Național, ci trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. De asemenea, contestatarii susțin că statutul partidului prevede o procedură înainte de a sancționa un membru: evaluarea gravității faptei, dreptul la apărare, audiere și posibilitatea de a contesta.În opinia acestora, deciziile BPN îi pun pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și Regulamentul Parlamentului care prevăd că aceștia sunt obligați să fie prezenți la lucrări, fiind în contradicție cu instrucțiunea 'să nu participe la vot'. Votul secret cu bile la învestirea guvernului are doar două variante, 'pentru' sau 'contra', iar varianta 'prezent, nu votez' nu există și ar dezvălui public poziția fiecărui parlamentar, influențând votul celorlalți.Totodată, excluderea celor care acceptă o funcție de premier sau ministru fără acordul partidului este atacată pe temeiul depășirii competenței organului care a emis-o și constrângerea nelegală a membrilor.

Ciprian Ciucu ar fi fost atacat de DNA fiindcă îl susține pe Bolojan, susțin fanii PNL pe rețelele sociale Foto: Facebook
Politică

Presa pro-PSD susține că Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, ar fi fost pus sub acuzare pentru luare de mită. Fapta ar fi avut loc când Ciucu era primar la Sectorul 6, dar a fost folosită în campania sa electorală. „Potrivit unor surse judiciare, mita ar fi fost folosită pentru plata salariilor a două persoane care au lucrat pentru campania electorală a lui Ciprian Ciucu”, scrie G4Media, o publicație din trustul lui Radu Budeanu. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Pe de altă parte, pe rețelele sociale, susținătorii lui Bolojan apreciază că Ciucu este vânat de DNA pentru că este în tabăra actualului premier și lider PNL.  Ciucu ar fi fost pus sub control judiciar După patru ore de audieri a fost pus sub control judiciar de către procurori, arata Antena 3.  „O acuzație foarte gravă, luare de mită în formă continuată. Ar fi vorba de mai multe autorizații de construcții și avize. Ar fi fost date de el pe vremea când era sub mandat de primar la sectorul 6. Sunt, conform surselor, mai multe declarații al unor martori care ar fi fost deja audiați în acest dosar (...) Numai că șpaga aceasta trebuie să fie dovedit că avea de la bun început această țintă în sprijinul campaniei lui electorale.Aici trebuie făcută o legătură de cauzalitate pe care la ora actualănu o cunoaștem, nu știm cum a făcut procurorul această legătură”,a spus jurnalista Adina Anghelescu la podcastul Gândul, o altă publicație din trustul lui Radu Budeanu. 

Csoma Botond îl ia în balon pe Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR

„Bag picioru’, mă duc să beau o bere. În zori am de gând să alerg 21 km. Îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, aș fi eu noul candidat. Doamne ajută!”, a scris pe contul personal de Facebook, cu acces limitat la prieteni, deputatul UDMR Csoma Botond. El este cel care a anunțat azi că UDMR nu va intra în guvernul Veștea, iar conducerea Uniunii recomandă parlamentarilor să nu voteze cu acest cabinet.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție PNL, USR, UDMR insistă ca Grindeanu să încerce să formeze o majoritate Pe de altă parte, surse politice susțin că liderii UDMR, PNL și USR s-au întâlnit azi și au decis o strategie comună.  Aceasta strategie este în doi pași: președintele Nicușor Dan să-i ofere mandat lui Sorin Grindeanu să facă noul Guvern. USR, PNL și UDMR ar susține, punctual, măsurile cerute de PNRR, SAFE sau pentru accederea în OECD.  dacă Grindeanu eșuează, cele trei partide se oferă să prezinte un guvern propriu, minoritar, susținut însă în Parlament și de PSD. Aceste surse politice susțin că Ilie Bolojan nu ar mai insista să fie premier. Nu este clar cine de la PNL ar putea fi susținut de el pentru a ocupa această poziție.  Antena 3 arată că luni seara a existat o altă rundă de discuţii, între Nicuşor Dan şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, Adrian Veştea şi Sorin Grindeanu, discuţii în care s-a ridicat problema susţinerii în Parlament a guvernului Veştea de către parlamentarii extremişti şi anti-occidentali, lucru care a generat respingerea de către conducerea UDMR a ofertei lui Veştea de a participa la guvernare.  Azi, întrebat dacă va discuta cu AUR, Adrian Veștea a spus: „Nu am niciun fel de rezervă de a sta de vorbă cu absolut oricine. Eu sunt un om de bună credință”. „Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile”, a mai spus el. 

PNL nu va susține Guvernul Veștea (sursa: Facebook/Partidul Naţional Liberal)
Politică

PNL, conflict deschis cu Nicușor Dan: liberalii refuză să susțină Guvernul Veștea și amenință cu excluderi în partid

Partidul Național Liberal a decis să nu susțină Guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea, în urma ședinței tensionate a Biroului Politic Național (BPN), desfășurată pe 15 iunie 2026. Ilie Bolojan a invocat lipsa unei consultări prealabile a formațiunii înainte ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze pe Veștea pentru funcția de premier. Decizia reprezintă una dintre cele mai dure poziționări adoptate de liberali în ultimii ani, având în vedere că Adrian Veștea este membru al partidului. PNL îi retrage sprijinul lui Adrian Veștea Principala decizie adoptată de conducerea liberală a fost retragerea sprijinului politic pentru Adrian Veștea și pentru cabinetul pe care acesta încearcă să îl formeze. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Hotărârea a fost aprobată cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri. Potrivit liderilor partidului, desemnarea lui Veștea de către șeful statului s-a făcut fără consultarea conducerii PNL, fapt considerat inacceptabil de majoritatea membrilor Biroului Politic Național. În urma votului, președintele PNL, Ilie Bolojan, i-a solicitat public lui Adrian Veștea să își depună mandatul până la data de 16 iunie, ora 10. Liberalii își reafirmă refuzul unei alianțe cu PSD În cadrul aceleiași ședințe, conducerea PNL a reconfirmat poziția partidului privind excluderea unei colaborări politice cu Partidul Social Democrat. Votul prin care a fost revalidată această decizie a înregistrat 39 de opțiuni „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 4 abțineri. Liderii liberali au transmis că partidul nu intenționează să intre într-o coaliție de guvernare și nici să participe la un executiv format împreună cu PSD, menținând astfel linia politică adoptată anterior. Parlamentarii PNL, obligați să voteze împotriva Guvernului Veștea Conducerea partidului a decis și impunerea unei discipline stricte de vot în Parlament. Grupurile parlamentare liberale au primit instrucțiuni clare să nu susțină învestirea unui eventual Guvern Veștea. În plus, membrii partidului care nu respectă această decizie riscă sancțiuni severe, inclusiv excluderea imediată din PNL. Măsura a fost aprobată cu 39 de voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri. PNL va contesta la CCR desemnarea premierului O altă hotărâre importantă adoptată de conducerea liberală vizează contestarea la Curtea Constituțională a României a deciziei prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Reprezentanții partidului susțin că procedura desemnării ridică probleme constituționale și au anunțat că vor solicita Curții Constituționale să analizeze legalitatea deciziei prezidențiale.

Adrian Vestea spune ca va fi Bolojan II Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a anunțat că vrea să îl păstreze pe Alexandru Nazare în funcția de ministru de Finanțe. Potrivit unor surse politice, mai sunt însă miniștri din guvernul Bolojan care ar putea să rămână în viitorul Executiv. Citește și: Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului Nazare și Predoiu, păstrați de Veștea „Am vorbit public de Alexandru Nazare ținând cont că am avut șansa, pentru a avea siguranța că nu există o risipă a banului public și că nu se face rabat de la reforme. Am păstrat același program de guvernare și îmi doresc ca Alexandru Nazare, care a lăsat o părere bună, pe care l-am văzut că putea fi propus prim-ministru, am încredere că poate închide acest buget. Cred că îi putem convinge pe români că nu există nicio schimbare între modul de a guverna între mine și Ilie Bolojan”, a spus premierul desemnat la Observator. „Cred că ministerul cu cea mai grea încărcătură este cel de Finanțe. România trebuie să închidă în două luni PNRR. În august, Comisia va pune stop tuturor acestor fluxuri bugetare pentru finanțarea acestor proiecte. Banii vin în urma îndeplinirii unor jaloane. Avem probleme de securitate la graniță, trebuie să operaționalizăm SAFE. Avem accederea în OCDE. Trebuie să rămânem preocupați, să păstrăm linia pe care a păstrat-o bine Ilie Bolojan și la finalul anului să spunem: misiune îndeplinită”, a mai spus Vestea.  În afara lui Nazare, surse politice susțin că vor rămâne în guvernul Veștea și: Cătălin Predoiu (PNL), la Interne Radu Marinescu (PSD), clientul Olguței Vasilescu, la Justiție Alexandru Rogobete (PSD), la Sănătate În ceea ce privește programul de guvernare, Veștea a spus că îl va păstra neatins pe cel al lui Bolojan.  Conducerea PNL a dat, luni, un vot pentru reconfirmarea deciziei iniţiale prin care PNL nu va intra în nicio coaliţie cu PSD, înregistrându-se 39 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 5 abţineri, au precizat surse din PNL. 

Alina Gorghiu anunță că este în team Veștea Foto: Facebook
Politică

Alina Gorghiu îl susține pe Veștea. Și Cătălin Predoiu a luat o decizie asemănătoare

Fostul președinte al PNL Alina Gorghiu a anunțat că a primit „mandatul primarilor din Argeș de susținere a premierului desemnat, Adrian Veștea”. Este necalr ce bază statutară are această decizie. Azi, Biroul Permanent Național al PNL se va reuni la ora 17.00 pentru a decide ce atitudine va avea față de desemnarea ca premier a lui Adrian Veștea.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Gorghiu ascultă vocea primarilor „Astăzi, am primit, alături de colegul meu, senatorul Mihai Coteț, mandatul primarilor din Argeș de susținere a premierului desemnat, Adrian Veștea. Echipa mea este echipa primarilor din Argeș — oamenii care țin comunitățile noastre în picioare, zi de zi.   În fața PNL sunt, practic, două scenarii. Primul: un premier liberal la guvernare. Adică PNL își asumă conducerea, păstrează inițiativa și rămâne acolo unde contează — la masa deciziilor.   Al doilea: PSD și AUR la guvernare, iar PNL trimis în opoziție pentru ani buni de acum înainte. Nu trebuie să fii strateg ca să vezi care dintre cele două e în interesul partidului și, mai ales, al oamenilor. Eu vreau ca această comunitate argeșeană să fie ajutată de un premier liberal, nu condamnată de un guvern PSD-AUR.   Dar dincolo de aceste două scenarii și indiferent de deznodământ, există un obiectiv pe care îl consider cel mai important pentru orice președinte de PNL: să nu se rupă partidul.   Conflictul nu rezolvă criza politică, o adâncește. Dacă din această situație partidele ies mai slăbite, instituțiile mai contestate, iar cetățenii mai dezamăgiți, nimeni nu va avea de câștigat.   Acest blocaj însă nu mai poate continua. Trebuie găsită o soluție. O majoritate parlamentară trebuie identificată — repede și responsabil. România nu-și permite să mai aștepte. Iar, un dialog Bolojan - Veștea este necesar și util.   Și mai e ceva ce nu spunem cu voce tare. De luni de zile evităm o discuție de fond: ce fel de partid vrem să fim — liberal-conservator sau progresist? E elefantul din cameră pe care ne prefacem că nu-l vedem. Ne certăm pe nume de premieri și pe combinații de majorități, dar ocolim întrebarea care chiar contează: care e identitatea PNL și încotro mergem?”, a scris Gorghiu. Predoiu: acum este un alt context   Cu circa o oră înainte, și ministrul de Interne Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PNL, a spus că susține un guvern Veștea.    „Eu cred că soluția ieșirii din impasul politic este un astfel de compromis politic rezonabil, prin instalarea unui guvern Veștea și refacerea Coaliției cu un termen-limită precis, până în iunie 2027, când expiră termenul până la care inițial PNL și-a asumat conducerea guvernului, cu un program clar și ferm și cu precizarea că încălcarea lui de către PSD sau orice alt membru al Coaliției va fi sancționată cu plecarea imediată a PNL în opoziție.   PNL se achită astfel de sarcina scoaterii țării din criză și își poate vedea apoi și de propriile strategii din opoziție, așa cum a decis. Aceasta nu ar fi o abdicare de la deciziile luate, ci o adaptare la contextul prezent, care reclamă cu urgență un guvern politic. Chiar așa și spune, textual, decizia luată de PNL acum câteva săptămâni: „în contextul politic actual”, se merge în opoziție. Acum e alt context, în care e nevoie urgentă de guvern, iar în opoziție putem merge și peste un an, după ce redresăm situația”, a apreciat Predoiu. 

Adrian Veștea împarte scena politică (sursa: Facebook/Adrian Ioan Veştea)
Politică

Adrian Veștea împarte scena politică: PNL fierbe, PSD îl susține, USR refuză votul, AUR cere anticipate, UDMR, precaut

Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a provocat un adevărat cutremur pe scena politică. Deși cea mai dură opoziție a venit chiar din interiorul Partidului Național Liberal, unde lideri din aripa reformistă discută inclusiv despre excluderea lui Veștea din partid, în PNL s-au conturat și numeroase voci care îi acordă susținere publică. În paralel, reacțiile celorlalte formațiuni parlamentare au arătat o scenă politică fragmentată: PSD s-a poziționat favorabil, USR este divizat, AUR cere alegeri anticipate, iar UDMR a ales o atitudine prudentă, în așteptarea clarificării conflictului intern din PNL. Liberalii care îl susțin pe Adrian Veștea Printre primii lideri liberali care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea s-a numărat deputatul Răzvan Prișcă, care a transmis într-o postare publică faptul că România „nu își mai permite prelungirea crizei politice de dragul unor orgolii personale”. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Prișcă a insistat asupra experienței administrative a lui Veștea, amintind parcursul acestuia de la primar al Râșnovului la ministru al Dezvoltării și susținând că liberalul „are experiența, seriozitatea și curajul să formeze un guvern care să scoată România din criză”. Un mesaj similar a venit și din partea deputatului Sebastian-Mihai Rusu, președintele PNL Municipiul Brașov, care a invocat realizările administrative ale lui Veștea și proiecte precum Aeroportul Internațional Brașov. „Brașovul merită să dea României un prim-ministru care înțelege administrația de la firul ierbii”, a afirmat Rusu, susținând că Veștea reprezintă „garanția direcției pro-occidentale a țării”. Fostul ministru al Educației, Monica Anisie, a transmis, la rândul ei, că România are nevoie urgentă de stabilitate și continuitate guvernamentală. Anisie a susținut că experiența lui Adrian Veștea în administrația locală și centrală „poate reprezenta un avantaj important în atingerea obiectivelor de țară ale României”. Și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a cerut calm în interiorul partidului, afirmând că Adrian Veștea este „un om serios, cu o carieră politică pornită de jos”. Mesaje de susținere au venit și din partea unor lideri locali și parlamentari liberali precum Alexandru Andrei, Valeriu Iftime, Ciprian Pandea, Aneta Matei, Alin Tișe, George Scripcaru sau Adrian Anghelescu, majoritatea insistând asupra ideii că România are nevoie rapid de un guvern funcțional și de stabilitate politică. Filiale PNL care îl susțin pe Veștea Sprijinul pentru Adrian Veștea nu s-a limitat la lideri individuali. Mai multe filiale PNL au transmis mesaje oficiale de susținere. Președintele PNL Giurgiu, Toma Petcu, a afirmat că Adrian Veștea reprezintă „o soluție pentru actuala criză politică și o soluție pentru Partidul Național Liberal”. De asemenea, organizația PNL Brașov a transmis, prin vocea liderului interimar Cătălin Văsii, că îl susține „cu convingere” pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Liberalii brașoveni au insistat asupra faptului că Veștea este „un profil administrativ cu experiență reală de guvernare locală și centrală”. Mesaje similare au venit și din partea liderului PNL Brăila, Alexandru Popa, precum și a liderului PNL Gorj, Ion Iordache. PSD, principalul aliat al lui Veștea Partidul Social Democrat s-a poziționat rapid ca principalul susținător extern al unui eventual guvern condus de Adrian Veștea. Liderul grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a declarat că social-democrații îl vor susține pe Veștea și că partidul dorește refacerea unei formule de coaliție, însă fără Ilie Bolojan în poziția de premier. „PSD îl va susține, nu are niciun motiv să nu o facă”, a afirmat Zamfir, susținând că Adrian Veștea este „un om foarte capabil”. USR respinge oficial formula Veștea, dar există voci nuanțate Uniunea Salvați România a anunțat oficial că nu va acorda votul de încredere unui guvern Veștea. Totuși, în interiorul partidului există poziții diferite. Primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a transmis un mesaj de susținere pentru apelul la dialog lansat de Nicușor Dan și a cerut clasei politice să analizeze propunerile lui Veștea înainte de a le respinge. În schimb, vicepreședintele USR Radu Mihaiu a avertizat că partidul nu va vota un cabinet susținut oficial și de PSD. Mihaiu a criticat ideea unei noi formule de guvernare alături de PSD și a susținut că „nu putem repeta greșelile trecutului”. AUR cere alegeri anticipate Alianța pentru Unirea Românilor a respins categoric varianta unui guvern Adrian Veștea și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Prim-vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a calificat desemnarea drept „un semnal al disperării” și a reiterat faptul că partidul nu va susține un executiv asupra căruia nu are control politic direct. UDMR așteaptă clarificarea conflictului din PNL UDMR a adoptat cea mai prudentă poziție după nominalizarea lui Adrian Veștea. Liderii Uniunii au transmis că nu vor să participe la „un exercițiu de rupere a PNL” și că așteaptă poziția oficială a liberalilor înainte de a lua o decizie. Kelemen Hunor a declarat că desemnarea lui Veștea „ridică mari semne de întrebare”, însă a precizat că UDMR este dispus să participe la negocieri dacă premierul desemnat va invita partidul la discuții. În acest moment, soarta unui eventual guvern Adrian Veștea depinde în mare măsură de evoluțiile din interiorul PNL, acolo unde confruntarea dintre tabăra reformistă și susținătorii noului premier desemnat continuă să se adâncească.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră