miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: tribunalul bucuresti

5 articole
Justiție

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea: doi magistrați de la Curtea de Apel București, Alexandru Cobîscan și Lucian Șalar, au contestat la Tribunalul Argeș câte o hotărâre a Colegiului de conducere al CAB. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Informația a fost făcută publică de către judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, cea pe care CSM a acuzat-o că a încălcat codul deontologic, prin postări pe Facebook. Marinaș a fost preluată de site-ul clujust.ro.  Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea „Doi dintre colegii mei (din punct de vedere profesional, dar si de suferință, oameni care nu mai tolerează status quo actual) s-au adresat instanței de judecată. Dl. Judecător Cobîscan contesta hotărârea Colegiului de Conducere al CAB prin care a fost propus un judecător fără experiență si fără vechime pentru delegarea in funcția de președinte al Tribunalului București, desi trei judecători cu vechime si experiență la TB si-au exprimat acordul pentru delegare. Dl. Judecător Șalar contesta mutarea sa forțată dintr o secție in alta pe motiv (neoficial) de semnare scrisoare de susținere a judecătorilor Laurentiu Besu si Raluca Moroșanu. Să vină justiția să repare injustitia din justiție. Un fel de «contextul conjuncturii»”, a postat Sorina Marinaș. Expresia „contextul conjuncturii” este o ironie la adresa Liei Savonea, care a folosit această expresie la ședința CSM de înfierare a judecătoarei Gabriela Milu. „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt”, a spus Savonea.  Presa a relatat cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. „In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii”, a arătat, recent, judecătoarea Ana Maria Puiu.   

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Acum, o judecătoare de la acest tribunal, Ana-Maria Puiu, critică dur această manevră. „As incepe prin a spune ca ne aflam in situatia in care, desi doamna judecator Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, in regula generala - presedintele Tribunalului Bucuresti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a cate 3 ani, din ianuarie 2018 pana in ianuarie 2024, odata aleasa membru CSM, cu incepere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecator Laura Radu a ales sa acceseze o norma de favoare personala care ii permitea sa isi suspende mandatul functiei de conducere, alegand sa dea satisfactie unui interes pur personal ale carui consecinte sunt urmatoarele: 1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucuresti este impiedicata organizarea unui concurs de numire in functia de conducere de presedinte;   2. ⁠Pentru aceeasi perioada de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucuresti practicarea delegarilor dispuse de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din ianuarie 2023, pana in ianuarie 2029 cand, se presupune, doamna judecator Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucuresti pentru a-si continua mandatul functiei de conducere pentru un an.   Or, in primul rand, se constata ca desi delegarile sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situatii de urgenta, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucuresti, in fapt, se practica delegarea incontinuu, timp de 6 ani.   In al doilea rand, este de notorietate ca delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, in general, de cea actuala, in special.   In al treilea rand, delegarile nu ofera nici o procedura deschisa de selectie si nici criterii obiective, clare, transparente dupa care este identificata persoana propusa spre delegare pentru a asigura buna functionare a instantei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea.   In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii.   La finalul acestei proceduri, un judecator cu doar 4 ani de activitate concreta la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si nicio luna de functionare in Tribunalul Bucuresti, a fost preferat inaintea celor 3 vicepresedinti, 8 presedinti de sectii, aproximativ 250 de judecatori care au functionat in ultimul an in greu incercata instanta a Tribunalului Bucuresti si, mult mai putin important, inaintea celorlalti 3 judecatori care ne-am exprimat acordul in vederea delegarii, care functioneaza in Tribunalul Bucuresti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecatori cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani”, a scris Puiu.   

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere Foto: GdS
Justiție

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat. Măsura a fost votată de toți procurorii care au participat la ședința desfășurată azi. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct „Adoptarea, începând cu data de 26.08.2025, a unui protest constând în suspendarea activității conform celor exprimate anterior și menținerea acestuia pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”, se arată în Hotărârea nr. 3 a  Adunării Generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Practic, aceasta este o grevă, dar, legal, magistrații nu pot face greve.  Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape Se suspendă activitatea de urmărire penală, cu excepția „dosarelor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate”.  Alte măsuri sunt: Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale; Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civileavând ca obiect emiterea ordinelor de protecție; Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată; Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație); Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență Procurorii acestui parchet critică dur noua lege a guvernului Bolojan, care i-ar obliga să muncească mai mulți ani și să aibă o pensie mai mică. „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, susțin ei, printre altele.  „Nu trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total”, mai afirmă procurorii Tribunalului București.  Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Au participat - fizic și online - 60 din cei 64 de procurori ai acestui parchet. 

Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați
Politică

Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați

Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia, scrie G4Media. Statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF a recuperat în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Condamnat la zece ani de pușcărie, Dan Voiculescu a executat doar trei. Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați „În temeiul dispoziţiilor art.460 alin.1 C.proc.pen. dispune suspendarea executării sentinţei penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr.888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II Penală, în dosarul nr.25497/3/2012**”, se arată în decizia publicată pe portalul instanțelor. Decizia nu este definitivă. Tot G4Media scrie în februarie 2024 că judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a admis în principiu cererea de revizuire a verdictului final de condamnare din dosarul fostului turnător la Securitate Dan Voiculescu, fondatorul trustului Antena, formulată de unul dintre inculpații condamnați, fostul șef AVAS Jean Cătălin Sandu, potrivit portalului Tribunalului București. DeFapt.ro a scris în august 2023 că „în timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani”. Problema este că, în ultimii ani, ritmul recuperării acestui prejudiciu este extrem de lent: În iulie 2017, prejudiciul recuperat era de 39.130.106 lei. În mai 2019, au fost recuperați 41.043.108 lei Până la 7 iulie 2020, suma recuperată era 41.437.292 lei, adică 8,5 milioane de euro În 2021, se ajunsese la 41.466.768 de lei În februarie 2023, era 41.507.706 lei În august 2023: 41.647.264 Deci, în patru ani, din 2019, ANAF a recuperat în acest dosar 600.000 de lei, adică 120.000 de euro, respectiv o medie de 40.000 de euro pe an. În acest ritm, în circa 1.000 de ani prejudiciul va fi recuperat integral. Dacă luăm ca punct de pornire anul 2017, când PSD a ajuns la putere, durata ar fi ceva mai scurtă doar vreo 5-600 de ani.

Compania City Insurance va fi dizolvată (sursă: Facebook/Tribunalul București)
Eveniment

Compania City Insurance va fi dizolvată

Compania City Insurance va fi dizolvată, a decis Justiția. Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind deschiderea procedurii de faliment a City Insurance, compania de asigurări urmând să fie dizolvată. "Admite cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi, în temeiul art.250 raportat la art.262 din Legea nr. 85/2014 privindprocedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea de Asigurare City Insurance SA. (…) În temeiul art.255 rap la art.145 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridică administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia şi de a dispune de ele", se arată în decizia instanţei. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tribunalul a numit lichidator judiciar provizoriu pe CITR Filiala Cluj SPRL, cu o remuneraţie de 10.000 lei din averea City Insurance. Compania City Insurance va fi dizolvată Potrivit deciziei judecătorilor, în baza art. 253 din Legea nr. 85/2014 se interzice, sub sancţiunea nulităţii, acţionarilor semnificativi ai societăţii de asigurare/reasigurare City Insurance sau persoanelor care au deţinut funcţii de conducere să înstrăineze acţiunile deţinute la societatea de asigurare/reasigurare debitoare, fără avizul prealabil al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi fără aprobarea judecătorului-sindic. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În plus, în temeiul art. 253 alin. 1 şi 2 din Legea nr.85/2014, instanţa dispune indisponibilizarea acţiunilor deţinute de acţionarii semnificativi ai societăţii City Insurance sau de persoanele care au deţinut funcţii de conducere în registrele speciale de evidenţă ţinute de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau în registrele independente. Totodată, instanţa a dat dispoziţie tuturor băncilor la care City Insurance are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar, obligaţia de înştiinţare a băncilor revenindu-i lichidatorului judiciar. Sigilarea bunurilor din averea companiei de asigurări revine în sarcina lichidatorului judiciar. "În baza art. 252 din Legea nr. 85/2014 pune în vedere lichidatorului judiciar să comunice, de îndată, deschiderea procedurii de faliment părţilor interesate, Autorităţii de Supraveghere Financiară, Fondului de garantare, precum şi oficiului registrului comerţului unde este înregistrată societatea de asigurare/reasigurare debitoare, în vederea efectuării menţiunii 'societate de asigurare/reasigurare în faliment'. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei în sarcina lichidatorului judiciar. Pune în vedere debitorului că este obligat să depună în 10 zile de la pronunţarea prezentei hotărâri, la dosarul cauzei, actele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014. În cazul în care debitoarea nu va depune actele şi informaţiile arătate devin aplicabile dispoziţiile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 85/2014", a mai stabilit instanţa. Tribunalul a fixat termen pentru analiza stadiului continuării procedurii la 15 iunie 2022. Decizia nu este definitivă şi se poate formula apel în 7 zile de la comunicarea hotărârii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră