joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

tribunalul bucuresti

10 articole
Politică

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie

Tribunalul București a admis miercuri o nouă acțiune introdusă de gruparea anti-Bolojan din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026, inclusiv a noului Statut și a alegerii noii conduceri a partidului. Hotărârea nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că efectele deciziilor luate la congres sunt suspendate până la soluționarea definitivă a procesului. PNL, conflict intern Suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar din 21 iunie reprezintă cel mai recent episod al conflictului intern care a izbucnit în PNL după ce conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan, a decis să excludă orice colaborare cu PSD și să îi sancționeze pe liberalii dispuși să susțină Guvernul Veștea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Gruparea contestatară, din care fac parte mai mulți lideri importanți ai partidului, a atacat în instanță succesiv deciziile adoptate de conducerea PNL. Sunt suspendate statutul, conducerea și deciziile adoptate după Congres Instanța a suspendat provizoriu executarea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, a Hotărârii nr. 02/2026, precum și deciziile prin care au fost validate alegerea noilor organe de conducere ale PNL și modificarea Statutului partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București. Judecătorii au dispus, de asemenea, suspendarea tuturor actelor adoptate ulterior în baza hotărârilor Congresului, inclusiv a celor 13 decizii emise de Biroul Permanent Național în perioada 21-23 iunie. Potrivit instanței, hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. PNL a contestat imparțialitatea judecătoarei Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, una dintre magistratele specializate în litigii privind partidele politice. Conducerea PNL a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină de la judecarea cauzei, invocând faptul că a lucrat în perioada 2023-2025 la Ministerul Justiției, când instituția era condusă de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. În timpul ședinței de judecată, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei. Solicitarea a fost analizată de un alt complet și respinsă, după care Mihaela Luciani a continuat judecarea cauzei și a admis cererea formulată de reclamanți. „Puciștii” au contestat legalitatea Congresului și a noii conduceri Avocatul grupării anti-Bolojan a susținut în instanță că hotărârea Congresului prin care PNL și-a reconfirmat decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu susține Guvernul Veștea este nelegală. Acesta a contestat și hotărârea prin care congresul a cerut demisia unor lideri din tabăra adversă, apreciind că aceasta încalcă dreptul la apărare al celor vizați. Totodată, reprezentanții reclamanților au susținut că alegerea noii conduceri a PNL s-a făcut în baza unor prevederi din noul Statut, deși acesta nu fusese încă aprobat în mod legal la momentul desfășurării votului. Al treilea succes în instanță pentru tabăra anti-Bolojan Este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile Biroului Permanent Național din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor PNL care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea, hotărârea fiind pronunțată chiar în ziua înregistrării acțiunii. Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea hotărârii Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie prin care fusese convocat Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie. Ce a decis Congresul extraordinar din 21 iunie La Congresul extraordinar din 21 iunie, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, fiind singurul candidat înscris în cursă. Delegații au adoptat două hotărâri politice importante. Prima a reconfirmat poziția partidului de a nu mai forma o coaliție cu PSD și de a exclude membrii care ar susține sau ar participa la constituirea unui guvern împreună cu social-democrații. A doua hotărâre a solicitat demisia unor lideri ai taberei anti-Bolojan, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, cu avertismentul că, în lipsa demisiilor, urmau să fie declanșate procedurile de excludere din partid. În cadrul aceluiași congres a fost aprobat și noul Statut al PNL, care introduce sistemul moțiunilor pentru candidaturile la conducerea partidului, reorganizează structura de conducere prin consolidarea rolului Biroului Permanent Național și prevede măsuri pentru întărirea disciplinei interne.

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie
Justiția lui Savonea, nouă lovitură pentru Bolojan și PNL, cei care au tăiat pensiile magistraților. Toate hotărârile Congresului din 21 iunie, suspendate
Politică

Justiția lui Savonea, nouă lovitură pentru Bolojan și PNL, cei care au tăiat pensiile magistraților. Toate hotărârile Congresului din 21 iunie, suspendate

Tribunalul Bucureşti a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate de Partidul Naţional Liberal la Congresul Extraordinar din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri şi a modificărilor statutare. Decizia, executorie de drept, aruncă partidul într-o situaţie de incertitudine juridică profundă, într-un moment de maximă tensiune politică şi instituţională, scrie news.ro.  Citește și: Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său 18 ex-lideri PNL distrug în instanță echipa Bolojan Hotărârea instanţei vine în urma unei acţiuni formulate de un grup de 18 lideri liberali contestatari, printre care Monica Anisie, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Sorin Cîmpeanu şi Alina Gorghiu. Aceştia au solicitat anularea şi suspendarea efectelor Congresului, invocând presupuse nereguli în procedura de convocare şi desfăşurare a lucrărilor.   Prin soluţia pronunţată, instanţa a decis suspendarea provizorie a Hotărârilor nr. 01 şi 02 ale Congresului Extraordinar, a alegerii organelor de conducere rezultate în urma moţiunii „Modernizare cu rădăcini”, care îl confirmase pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al PNL, precum şi a ratificării noului Statut al partidului. De asemenea, au fost suspendate 13 decizii administrative adoptate de nou-înfiinţatul Birou Permanent Naţional (BPN) în perioada imediat următoare Congresului, între 21 şi 23 iunie. “Suspendă provizoriu executarea şi efectele următoarelor hotărâri, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă: 1. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 01/2026 din data de 21.06.2026; 2. Hotărârii Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 02/2026 din data de 21.06.2026; 3. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, adoptată ca urmare a aprobării moţiunii „Modernizare cu rădăcini” , potrivit procesului-verbal al desfăşurării lucrărilor Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026; 4. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat ratificarea modificării Statutului Partidului Naţional Liberal aprobat prin Hotărârea Consiliului Na?ional Extraordinar nr. 02/2026 din data de 19.06.2026, precum şi a actelor subsecvente adoptate în temeiul acestora, respectiv: 5. Decizia nr. 01/21.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 6. Decizia nr. 02/21.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 7. Decizia nr. 03/21.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 8. Decizia nr. 04/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 9. Decizia nr. 05/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 10. Decizia nr. 06/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 11. Decizia nr. 07/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 12. Decizia nr. 08/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 13. Decizia nr. 09/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 14. Decizia nr. 10/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 15. Decizia nr. 11/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 16. Decizia nr. 12/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţţonal; 17. Decizia nr. 13/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; Executorie de drept”, conform instanţei. Suspendarea dispusă de Tribunal este valabilă până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond (nr. 26120/3/2026), aflat pe rolul Secţiei a V-a Civilă. Până la o decizie finală, efectele tuturor actelor adoptate după Congres sunt practic îngheţate, inclusiv cele asumate de noua conducere instalată în jurul lui Ilie Bolojan. Decizia amplifică un conflict deja deschis între conducerea PNL şi sistemul judiciar. Pe 1 iulie, aceeaşi instanţă suspendase actul de convocare a Congresului, prima lovitură juridică majoră la adresa legitimităţii reuniunii. În urma acelei hotărâri, lideri ai PNL au lansat critici dure la adresa magistraţilor, acuzând crearea „fără precedent” a unor completuri specializate la Tribunalul Bucureşti imediat după Congres. Din punct de vedere procedural, decizia de suspendare nu este definitivă, PNL având posibilitatea de a formula apel în termen de cinci zile. Cu toate acestea, caracterul executoriu al hotărârii produce efecte imediate, blocând funcţionarea noilor structuri de conducere şi punând sub semnul întrebării validitatea actelor adoptate după 21 iunie. Criza juridică intervine într-un moment politic extrem de sensibil. PNL se află la conducerea unui guvern interimar şi este implicat în negocieri pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare. În aceste condiţii, lipsa unei conduceri validate juridic şi suspendarea statutului creează un vid de autoritate internă şi complică capacitatea partidului de a acţiona coerent pe scena politică.  

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare
Politică

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare

Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1/2026, adoptată pe 19 iunie, prin care a fost convocat Congresul pentru alegerea noii conduceri a partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a hotărârii de convocare a congresului. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Decizia Tribunalului București vine la circa trei săptămâni după ce Tribunalul Ilfov a judecat cu maximă celeritate o contestație a unui grup de 16 parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Aceștia au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Tribunalul a dat dreptate contestatarilor.  Acum, este greu de spus care sunt efectele deciziei Tribunalului București, de vreme ce Congresul PNL a avut loc.  Antena 3 susține că echipa Bolojan din fruntea PNL ar fi fost desființată Minuta sentinței: “Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată“.  Acțiunea a fost deschisă în instanță de 18 liberali care îl contestă pe Bolojan: Hubert Thuma,  Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Antena 3 susține că, prin decizia de azi a Tribunalului București, este suspendată inclusiv decizia de desființare a celor patru funcții de prim-vicepreședinte.  prin urmare, Adrian Veștea, dar și Nicoleta Pauliuc sunt din nou prim-vicepreședinți ai PNL. De asemenea, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, care au fost cooptați în conducerea PNL de Ilie Bolojan la Congresul Extraordinar, nu mai sunt vicepreședinți ai partidului. Ar fi suspendată și alegerea lui Robert Sighiartău în funcția de secretar general al PNL.

PNL, replică dură către Tribunalul Ilfov, care a dat câștig de cauză puciștilor lui Veștea
Politică

PNL, replică dură către Tribunalul Ilfov, care a dat câștig de cauză puciștilor lui Veștea

PNL a acuzat Tribunalul Ilfov că și-a încălcat competența teritorială și a judecat netransparent contestația unui grup de parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Contestatarii - Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe, Adrian Vește, Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu - au atacat deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Tribunalul Ilfov le-a dat dreptate, suspendând deciziile conducerii PNL. Președintele CJ Ilfov este Hubert Thuma, adversarul lui Ilie Bolojan.  „Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța” Dar acum PNL arată că nici măcar nu a fost informat de acest proces. „PNL informează că hotărârea Tribunalului Ilfov de azi nu afectează în niciun fel activitatea și opțiunile politice ale partidului – nici decizia de a NU vota un eventual guvern Veștea, nici organizarea Congresului Extraordinar, nici respingerea colaborării politice cu PSD. Partidul își va desfășura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. Precizăm în același timp că Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la o astfel de cerere, competența teritorială revenind Tribunalului București, în condițiile în care sediul central al PNL se află în municipiul București.   Notăm că cererea depusă de cei 16 reclamanți a fost soluționată fără niciun fel de transparență, fără informarea PNL, fără afișarea pe portalul instanței în timp util și fără verificarea competenței instanței.   Solicităm de asemenea tuturor actorilor politici abținerea de la folosirea justiției în lupta politică. PNL nu cedează și nu-și schimbă deciziile politice în urma unor astfel de manevre”, a comunicat PNL pe Facebook.   Partidul a anunțat că „va ataca în termenul legal hotărârea Tribunalului Ilfov de a suspenda efectele a două decizii recente ale BPN al PNL, care aveau drept obiect conduita parlamentarilor liberali în legătură cu votarea unui eventual guvern Veștea, respectiv acceptarea unor eventuale poziții în cadrul unui asemenea guvern de către membrii de partid”. 

BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA
Justiție

BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA

Tribunalul București a admis în principiu cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA, disar în care patronul de facto al Antenei 3 fusese condamnat, în 2014, la zece ani de închisoare. Decizia de admitere în principiu duce la rejudecarea întregului dosar. Următorul termen a fost fixat pe 30 aprilie.  Voiculescu a executat aproape trei ani din pedeapsa primită în acest dosar, considerat unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din România ultimelor decenii, informează Mediafax. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit G4Media, Dan Voiculescu invocă o hotărâre de anul trecut a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care un complet condus de judecătoarea Lia Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat, ar fi săvârșit în timpul judecății dosarului ICA infracțiunea de abuz în serviciu, faptă pentru care, între timp, răspunderea penală s-a prescris. Ce arată minuta instanței:  „Solutia pe scurt: În baza art. 459 alin. 4 C.proc.pen. cu referire la art. 453 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă și modificată prin decizia penală nr. 888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II Penală, în dosarul nr. 25497/3/2012**, formulată de revizuentul Anonimizat 1. Stabilește termen pentru rejudecarea cauzei la data de 30.04.2026, ora 12:00, pentru când vor fi citați revizuentul Anonimizat 1 și intimații Sandu Jean Cătălin, Popa Corneliu, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Pop Flavius Adrian, Ene (Fostă Udrea) Vica, Marinescu Grigore, Domnişoru Mihaela, Domnişoru Ciprian, Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Domeniilor Statului, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina Mirela, Grup Industrial Voiculescu și Compania (Grivco SA), Compania de Cercetări Aplicative și Investiţii SA. Definitivă, conform dispozițiilor art. 459 alin. 7 C.proc.pen. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunţată, azi, 04.03.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei de judecată.”

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea
Justiție

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea: doi magistrați de la Curtea de Apel București, Alexandru Cobîscan și Lucian Șalar, au contestat la Tribunalul Argeș câte o hotărâre a Colegiului de conducere al CAB. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Informația a fost făcută publică de către judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, cea pe care CSM a acuzat-o că a încălcat codul deontologic, prin postări pe Facebook. Marinaș a fost preluată de site-ul clujust.ro.  Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea „Doi dintre colegii mei (din punct de vedere profesional, dar si de suferință, oameni care nu mai tolerează status quo actual) s-au adresat instanței de judecată. Dl. Judecător Cobîscan contesta hotărârea Colegiului de Conducere al CAB prin care a fost propus un judecător fără experiență si fără vechime pentru delegarea in funcția de președinte al Tribunalului București, desi trei judecători cu vechime si experiență la TB si-au exprimat acordul pentru delegare. Dl. Judecător Șalar contesta mutarea sa forțată dintr o secție in alta pe motiv (neoficial) de semnare scrisoare de susținere a judecătorilor Laurentiu Besu si Raluca Moroșanu. Să vină justiția să repare injustitia din justiție. Un fel de «contextul conjuncturii»”, a postat Sorina Marinaș. Expresia „contextul conjuncturii” este o ironie la adresa Liei Savonea, care a folosit această expresie la ședința CSM de înfierare a judecătoarei Gabriela Milu. „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt”, a spus Savonea.  Presa a relatat cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. „In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii”, a arătat, recent, judecătoarea Ana Maria Puiu.   

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal: postul, dat prin delegare unui fost angajat al CSM
Justiție

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal: postul, dat prin delegare unui fost angajat al CSM

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Acum, o judecătoare de la acest tribunal, Ana-Maria Puiu, critică dur această manevră. „As incepe prin a spune ca ne aflam in situatia in care, desi doamna judecator Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, in regula generala - presedintele Tribunalului Bucuresti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a cate 3 ani, din ianuarie 2018 pana in ianuarie 2024, odata aleasa membru CSM, cu incepere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecator Laura Radu a ales sa acceseze o norma de favoare personala care ii permitea sa isi suspende mandatul functiei de conducere, alegand sa dea satisfactie unui interes pur personal ale carui consecinte sunt urmatoarele: 1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucuresti este impiedicata organizarea unui concurs de numire in functia de conducere de presedinte;   2. ⁠Pentru aceeasi perioada de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucuresti practicarea delegarilor dispuse de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din ianuarie 2023, pana in ianuarie 2029 cand, se presupune, doamna judecator Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucuresti pentru a-si continua mandatul functiei de conducere pentru un an.   Or, in primul rand, se constata ca desi delegarile sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situatii de urgenta, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucuresti, in fapt, se practica delegarea incontinuu, timp de 6 ani.   In al doilea rand, este de notorietate ca delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, in general, de cea actuala, in special.   In al treilea rand, delegarile nu ofera nici o procedura deschisa de selectie si nici criterii obiective, clare, transparente dupa care este identificata persoana propusa spre delegare pentru a asigura buna functionare a instantei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea.   In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii.   La finalul acestei proceduri, un judecator cu doar 4 ani de activitate concreta la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si nicio luna de functionare in Tribunalul Bucuresti, a fost preferat inaintea celor 3 vicepresedinti, 8 presedinti de sectii, aproximativ 250 de judecatori care au functionat in ultimul an in greu incercata instanta a Tribunalului Bucuresti si, mult mai putin important, inaintea celorlalti 3 judecatori care ne-am exprimat acordul in vederea delegarii, care functioneaza in Tribunalul Bucuresti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecatori cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani”, a scris Puiu.   

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea
Justiție

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat. Măsura a fost votată de toți procurorii care au participat la ședința desfășurată azi. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct „Adoptarea, începând cu data de 26.08.2025, a unui protest constând în suspendarea activității conform celor exprimate anterior și menținerea acestuia pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”, se arată în Hotărârea nr. 3 a  Adunării Generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Practic, aceasta este o grevă, dar, legal, magistrații nu pot face greve.  Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape Se suspendă activitatea de urmărire penală, cu excepția „dosarelor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate”.  Alte măsuri sunt: Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale; Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civileavând ca obiect emiterea ordinelor de protecție; Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată; Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație); Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență Procurorii acestui parchet critică dur noua lege a guvernului Bolojan, care i-ar obliga să muncească mai mulți ani și să aibă o pensie mai mică. „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, susțin ei, printre altele.  „Nu trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total”, mai afirmă procurorii Tribunalului București.  Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Au participat - fizic și online - 60 din cei 64 de procurori ai acestui parchet. 

Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română
Politică

Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română

Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia, scrie G4Media. Statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF a recuperat în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Condamnat la zece ani de pușcărie, Dan Voiculescu a executat doar trei. Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați „În temeiul dispoziţiilor art.460 alin.1 C.proc.pen. dispune suspendarea executării sentinţei penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr.888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II Penală, în dosarul nr.25497/3/2012**”, se arată în decizia publicată pe portalul instanțelor. Decizia nu este definitivă. Tot G4Media scrie în februarie 2024 că judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a admis în principiu cererea de revizuire a verdictului final de condamnare din dosarul fostului turnător la Securitate Dan Voiculescu, fondatorul trustului Antena, formulată de unul dintre inculpații condamnați, fostul șef AVAS Jean Cătălin Sandu, potrivit portalului Tribunalului București. DeFapt.ro a scris în august 2023 că „în timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani”. Problema este că, în ultimii ani, ritmul recuperării acestui prejudiciu este extrem de lent: În iulie 2017, prejudiciul recuperat era de 39.130.106 lei. În mai 2019, au fost recuperați 41.043.108 lei Până la 7 iulie 2020, suma recuperată era 41.437.292 lei, adică 8,5 milioane de euro În 2021, se ajunsese la 41.466.768 de lei În februarie 2023, era 41.507.706 lei În august 2023: 41.647.264 Deci, în patru ani, din 2019, ANAF a recuperat în acest dosar 600.000 de lei, adică 120.000 de euro, respectiv o medie de 40.000 de euro pe an. În acest ritm, în circa 1.000 de ani prejudiciul va fi recuperat integral. Dacă luăm ca punct de pornire anul 2017, când PSD a ajuns la putere, durata ar fi ceva mai scurtă doar vreo 5-600 de ani.

Tribunalul decide falimentul și dizolvarea companiei City Insurance
Eveniment

Tribunalul decide falimentul și dizolvarea companiei City Insurance

Compania City Insurance va fi dizolvată, a decis Justiția. Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind deschiderea procedurii de faliment a City Insurance, compania de asigurări urmând să fie dizolvată. "Admite cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi, în temeiul art.250 raportat la art.262 din Legea nr. 85/2014 privindprocedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea de Asigurare City Insurance SA. (…) În temeiul art.255 rap la art.145 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridică administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia şi de a dispune de ele", se arată în decizia instanţei. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tribunalul a numit lichidator judiciar provizoriu pe CITR Filiala Cluj SPRL, cu o remuneraţie de 10.000 lei din averea City Insurance. Compania City Insurance va fi dizolvată Potrivit deciziei judecătorilor, în baza art. 253 din Legea nr. 85/2014 se interzice, sub sancţiunea nulităţii, acţionarilor semnificativi ai societăţii de asigurare/reasigurare City Insurance sau persoanelor care au deţinut funcţii de conducere să înstrăineze acţiunile deţinute la societatea de asigurare/reasigurare debitoare, fără avizul prealabil al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi fără aprobarea judecătorului-sindic. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În plus, în temeiul art. 253 alin. 1 şi 2 din Legea nr.85/2014, instanţa dispune indisponibilizarea acţiunilor deţinute de acţionarii semnificativi ai societăţii City Insurance sau de persoanele care au deţinut funcţii de conducere în registrele speciale de evidenţă ţinute de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau în registrele independente. Totodată, instanţa a dat dispoziţie tuturor băncilor la care City Insurance are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar, obligaţia de înştiinţare a băncilor revenindu-i lichidatorului judiciar. Sigilarea bunurilor din averea companiei de asigurări revine în sarcina lichidatorului judiciar. "În baza art. 252 din Legea nr. 85/2014 pune în vedere lichidatorului judiciar să comunice, de îndată, deschiderea procedurii de faliment părţilor interesate, Autorităţii de Supraveghere Financiară, Fondului de garantare, precum şi oficiului registrului comerţului unde este înregistrată societatea de asigurare/reasigurare debitoare, în vederea efectuării menţiunii 'societate de asigurare/reasigurare în faliment'. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei în sarcina lichidatorului judiciar. Pune în vedere debitorului că este obligat să depună în 10 zile de la pronunţarea prezentei hotărâri, la dosarul cauzei, actele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014. În cazul în care debitoarea nu va depune actele şi informaţiile arătate devin aplicabile dispoziţiile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 85/2014", a mai stabilit instanţa. Tribunalul a fixat termen pentru analiza stadiului continuării procedurii la 15 iunie 2022. Decizia nu este definitivă şi se poate formula apel în 7 zile de la comunicarea hotărârii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră