sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

congres

53 articole
Politică

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie

Tribunalul București a admis miercuri o nouă acțiune introdusă de gruparea anti-Bolojan din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026, inclusiv a noului Statut și a alegerii noii conduceri a partidului. Hotărârea nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că efectele deciziilor luate la congres sunt suspendate până la soluționarea definitivă a procesului. PNL, conflict intern Suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar din 21 iunie reprezintă cel mai recent episod al conflictului intern care a izbucnit în PNL după ce conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan, a decis să excludă orice colaborare cu PSD și să îi sancționeze pe liberalii dispuși să susțină Guvernul Veștea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Gruparea contestatară, din care fac parte mai mulți lideri importanți ai partidului, a atacat în instanță succesiv deciziile adoptate de conducerea PNL. Sunt suspendate statutul, conducerea și deciziile adoptate după Congres Instanța a suspendat provizoriu executarea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, a Hotărârii nr. 02/2026, precum și deciziile prin care au fost validate alegerea noilor organe de conducere ale PNL și modificarea Statutului partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București. Judecătorii au dispus, de asemenea, suspendarea tuturor actelor adoptate ulterior în baza hotărârilor Congresului, inclusiv a celor 13 decizii emise de Biroul Permanent Național în perioada 21-23 iunie. Potrivit instanței, hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. PNL a contestat imparțialitatea judecătoarei Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, una dintre magistratele specializate în litigii privind partidele politice. Conducerea PNL a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină de la judecarea cauzei, invocând faptul că a lucrat în perioada 2023-2025 la Ministerul Justiției, când instituția era condusă de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. În timpul ședinței de judecată, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei. Solicitarea a fost analizată de un alt complet și respinsă, după care Mihaela Luciani a continuat judecarea cauzei și a admis cererea formulată de reclamanți. „Puciștii” au contestat legalitatea Congresului și a noii conduceri Avocatul grupării anti-Bolojan a susținut în instanță că hotărârea Congresului prin care PNL și-a reconfirmat decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu susține Guvernul Veștea este nelegală. Acesta a contestat și hotărârea prin care congresul a cerut demisia unor lideri din tabăra adversă, apreciind că aceasta încalcă dreptul la apărare al celor vizați. Totodată, reprezentanții reclamanților au susținut că alegerea noii conduceri a PNL s-a făcut în baza unor prevederi din noul Statut, deși acesta nu fusese încă aprobat în mod legal la momentul desfășurării votului. Al treilea succes în instanță pentru tabăra anti-Bolojan Este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile Biroului Permanent Național din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor PNL care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea, hotărârea fiind pronunțată chiar în ziua înregistrării acțiunii. Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea hotărârii Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie prin care fusese convocat Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie. Ce a decis Congresul extraordinar din 21 iunie La Congresul extraordinar din 21 iunie, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, fiind singurul candidat înscris în cursă. Delegații au adoptat două hotărâri politice importante. Prima a reconfirmat poziția partidului de a nu mai forma o coaliție cu PSD și de a exclude membrii care ar susține sau ar participa la constituirea unui guvern împreună cu social-democrații. A doua hotărâre a solicitat demisia unor lideri ai taberei anti-Bolojan, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, cu avertismentul că, în lipsa demisiilor, urmau să fie declanșate procedurile de excludere din partid. În cadrul aceluiași congres a fost aprobat și noul Statut al PNL, care introduce sistemul moțiunilor pentru candidaturile la conducerea partidului, reorganizează structura de conducere prin consolidarea rolului Biroului Permanent Național și prevede măsuri pentru întărirea disciplinei interne.

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie
Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare
Politică

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare

Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1/2026, adoptată pe 19 iunie, prin care a fost convocat Congresul pentru alegerea noii conduceri a partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a hotărârii de convocare a congresului. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Decizia Tribunalului București vine la circa trei săptămâni după ce Tribunalul Ilfov a judecat cu maximă celeritate o contestație a unui grup de 16 parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Aceștia au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Tribunalul a dat dreptate contestatarilor.  Acum, este greu de spus care sunt efectele deciziei Tribunalului București, de vreme ce Congresul PNL a avut loc.  Antena 3 susține că echipa Bolojan din fruntea PNL ar fi fost desființată Minuta sentinței: “Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată“.  Acțiunea a fost deschisă în instanță de 18 liberali care îl contestă pe Bolojan: Hubert Thuma,  Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Antena 3 susține că, prin decizia de azi a Tribunalului București, este suspendată inclusiv decizia de desființare a celor patru funcții de prim-vicepreședinte.  prin urmare, Adrian Veștea, dar și Nicoleta Pauliuc sunt din nou prim-vicepreședinți ai PNL. De asemenea, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, care au fost cooptați în conducerea PNL de Ilie Bolojan la Congresul Extraordinar, nu mai sunt vicepreședinți ai partidului. Ar fi suspendată și alegerea lui Robert Sighiartău în funcția de secretar general al PNL.

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat
Politică

Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat

Membrii ALDE care au revenit în PNL în martie 2024 vor boicota congresul organizat de Ilie Bolojan, a anunțat Varujan Vosganian. ALDE a fost format de Călin Popescu Tăriceanu în 2025, când s-a desprins de PNL pentru a susține în continuare guvernul PSD condus de Victor Ponta. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În 2024, când a fuzionat cu PNL, ALDE avea trei co-președinți, pe Varujan Vosganian, Mohammad Murad și Mircea Minea. Vosganian este acum președintele Uniunii Scriitorilor, Murad este parlamentar AUR, iar Minea, amic al familiei Savonea, este primar în Chiajna.  Acum, Varujan Vosganian îl acuză pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul semnat în 2024 de Nicolae Ciucă. Vosganian crede că Bolojan e Lenin „Membrii PNL proveniți din ALDE nu vor participa la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026. ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Portrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027. Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.   Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025 când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte. Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a scris Vosganian pe Facebook. 

Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan
Politică

Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan

Şaisprezece parlamentari liberali din tabăra anti-Bolojan au deschis vineri o nouă acţiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Naţional Extraordinar pe 19 iunie şi un Congres Extraordinar pe 21 iunie. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Reclamanţii sunt aceiaşi care au obţinut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL privind sancţionare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Însă, în cazul acestei plângeri, tribunalul a dat termen de judecată pe 3 iulie. Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.Aceştia au introdus vineri o ordonanţă preşedinţială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Naţional Liberal. „Cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă” Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgenţă a deciziilor BPN nr. 26 şi nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, "cu nesocotirea oricăror termene statutare", un Consiliu Naţional Extraordinar (19 iunie 2026) şi un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), "cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă".De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total. „Biroul Politic Naţional a convocat Congresul Extraordinar, deşi această competenţă aparţine exclusiv Consiliului Naţional (art. 66 din Statut). BPN a depăşit flagrant atribuţiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un "Consiliu National Extraordinar" format din 800 de delegaţi, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuţia exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional a fost înscrisă modificarea Statutului, deşi Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Naţional are interdicţie expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizaţii înainte de Congres şi minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deşi Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) şi art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii - Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25/2026 - fusese deja suspendată de instanţă. Conducerea a continuat, anunţând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor şi a aleşilor cu opinie diferită - un delict de conştiinţă, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituţie (art. 29, art. 30) şi de Convenţia europeană a drepturilor omului (art. 9-11)", se arată în acţiunea depusă în instanţă. 

Administrația Trump, acuzată că a indus în eroare Congresul privind planurile pentru Venezuela
Internațional

Administrația Trump, acuzată că a indus în eroare Congresul privind planurile pentru Venezuela

Mai mulți membri democrați ai Congresului Statelor Unite susțin că au fost induși în eroare de oficiali de rang înalt ai administrației președintelui Donald Trump în cadrul recentelor briefing-uri privind Venezuela. Potrivit acestora, li s-ar fi transmis că Washingtonul nu urmărește schimbarea regimului de la Caracas și nu intenționează să desfășoare acțiuni militare. Operațiunea militară din Venezuela, reacții dure în Congres Statele Unite au atacat Venezuela și l-au înlăturat de la putere pe președintele Nicolas Maduro, într-o operațiune desfășurată în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acțiunea este considerată cea mai directă intervenție americană în America Latină de la invazia din Panama din 1989. Chuck Schumer: „Nu au fost sinceri cu poporul american” Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, afirmă că, în trei briefinguri confidențiale, i s-a transmis că administrația nu urmărește schimbarea regimului din Venezuela și nu are în vedere acțiuni militare. Schumer a declarat că nu a fost informat despre operațiune până sâmbătă după-amiază și a cerut administrației să prezinte clar pașii următori tuturor membrilor Congresului. Parlamentarii cer transparență privind strategia SUA în Venezuela Mai mulți congresmeni au solicitat informații suplimentare despre planurile președintelui Trump, după ce acesta a afirmat public că SUA vor „pune țara sub control”, cel puțin temporar. Oficialii cer explicații privind costurile, durata și implicațiile strategice ale intervenției. Senatorul Jack Reed a avertizat asupra riscurilor umane și morale ale impunerii guvernării unei alte națiuni prin forță. Vot în Senat privind limitarea acțiunilor militare Senatul urmează să voteze dacă trebuie blocată extinderea operațiunilor militare în Venezuela fără aprobarea Congresului. Tema trimiterii de trupe terestre a generat îngrijorare, inclusiv în rândul unor republicani. Reprezentanta republicană Mariannette Miller-Meeks a afirmat că situația reprezintă o problemă de securitate națională, dar a subliniat că alegătorii săi nu sprijină trimiterea de trupe terestre. Oficialii administrației, acuzați că au negat planurile de invazie În briefinguri susținute în noiembrie și decembrie, congresmenilor li s-ar fi spus că nu există planuri de invazie și că obiectivul nu este schimbarea regimului. Senatoarea Jeanne Shaheen a declarat că administrația a indus în eroare constant atât Congresul, cât și opinia publică. Donald Trump justifică lipsa de informare a Congresului Președintele Trump a explicat că nu a informat Congresul pentru a evita scurgerile de informații, afirmând că există riscul ca planurile să fie divulgate. Unii congresmeni afirmă că se simt mințiți. Democratul Don Beyer a acuzat administrația că a declanșat „un război ilegal pentru schimbarea regimului și pentru petrol”. Majoritatea republicană laudă acțiunea împotriva lui Nicolas Maduro Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a numit acțiunea „un pas important” pentru aducerea lui Maduro în fața justiției. Alți republicani au sugerat că și regimurile din Cuba și Nicaragua ar putea fi vizate în viitor.

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să retragă trupe din Europa și nici să abandoneze Ucraina
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să retragă trupe din Europa și nici să abandoneze Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

Proteste violente la congresul tinerilor AfD, formațiune de extremă dreaptă germană
Internațional

Proteste violente la congresul tinerilor AfD, formațiune de extremă dreaptă germană

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a lansat sâmbătă o nouă organizație de tineret, numită Generation Deutschland (Generația Germania, GD), în cadrul unui congres desfășurat la Giessen, marcat de proteste masive și incidente violente. O nouă structură de tineret, strâns legată de AfD La congresul AfD au participat peste 800 de membri, care au adoptat statutul oficial al organizației de tineret. Generation Deutschland va funcționa în strânsă legătură cu partidul, spre deosebire de fosta organizație Junge Alternative (JA), desființată în primăvară după ce AfD a rupt relațiile cu aceasta. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Organizația va accepta membri AfD cu vârsta de până la 36 de ani, dar și tineri fără apartenență politică. Alice Weidel, copreședinta AfD, a declarat că GD va reprezenta un cadru de formare pentru viitoarea elită politică a partidului, având rolul principal de a pregăti tinere talente capabile să contribuie la consolidarea AfD. Proteste masive și incidente violente în Giessen Evenimentul a fost umbrit de proteste ample în orașul Giessen, din landul Hessa, unde peste 10.000 de persoane au manifestat împotriva AfD și a noii organizații de tineret. Autoritățile se așteptau la cel puțin 50.000 de protestatari. Din cauza blocajelor și manifestațiilor din oraș, congresul a început cu o întârziere de aproape două ore. O parte dintre demonstranți, aproximativ 30-40 de persoane, au încercat să pătrundă în sala unde avea loc congresul, trecând de barierele poliției. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă pentru a respinge grupul. Răniți în rândul participanților și al polițiștilor Spitalul universitar din Giessen a tratat mai multe persoane rănite ușor, care s-au prezentat singure la unitatea medicală. De asemenea, circa 10-15 agenți ai forțelor de ordine au suferit răni ușoare în timpul confruntărilor. Un deputat AfD, Julian Schmidt, a fost agresat de un grup de aproximativ 20 de persoane, după ce și-a parcat mașina în apropierea sălii congresului. Poliția a anunțat că un suspect a fost arestat. Protestatarii au blocat șosele în zona Giessen și, în anumite locuri unde au avut loc ciocniri, au aruncat cu sticle în echipajele de ambulanță. S-au auzit scandări precum: „Cu toții împreună, împotriva fascismului” și „Opriți incendiatorii”. Autoritățile condamnă violențele Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat incidentele violente, afirmând că țara se va confrunta tot mai des cu ciocniri între extremele politice. „Sper ca noi, cei din centrul politic al țării, să demonstrăm că putem gestiona problemele”, a declarat acesta. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a subliniat că dreptul la protest este fundamental într-o democrație, dar violența împotriva forțelor de ordine nu poate fi justificată. „Am cel mai mare respect pentru polițiști când văd oameni mascați, anarhiști, cu torțe și rachete luminoase care se îndreaptă către ei cu intenția de a provoca violențe”, a spus ministrul.

Adrian Năstase, extaziat că Grindeanu l-a invitat la Congresul PSD: va „contribui la un nou început”
Politică

Adrian Năstase, extaziat că Grindeanu l-a invitat la Congresul PSD: va „contribui la un nou început”

Adrian Năstase pare a fi extaziat că Sorin Grindeanu l-a invitat la Congresul PSD din 7 noiembrie: fostul premier, condamnat penal și încarcerat, a anunțat pe blogul său că va „contribui la un nou început”.  Citește și: Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom Grindeanu a invitat mai mulți foști președinți ai PSD la acest congres, la care el este candidat unic la șefia partidului. Însă Liviu Dragnea, care l-a desemnat premier, nu a fost chemat.  Adrian Năstase, extaziat că Grindeanu l-a invitat la Congresul PSD Foștii premieri PSD Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au participat miercuri, 3 septembrie, la Beijing, la parada dedicată marcării a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial. „Pentru mine, participarea la Congresul PSD înseamnă asumarea unei responsabilități profunde – aceea de a contribui la un nou început, bazat pe competență, idei și viziune”, a scris Năstase.  El a făcut și un punctaj a obiectivelor pe care le urmărește: „O direcție esențială (...) este revitalizarea Institutului Șincai, ca spațiu de reflecție, formare și construcție doctrinară” „Să ne pregătim serios pentru următoarea etapă – aceea în care PSD va prelua integral guvernarea și va putea implementa, cu forță și coerență, propriul său program” „O stângă modernă în România nu se poate construi imitând modele ideologice occidentale” „De ce vreau să particip la Congresul PSD” este titlul articolului de pe blogul său. 

Grindeanu nu-l invită la congresul PSD pe cel care l-a făcut premier
Politică

Grindeanu nu-l invită la congresul PSD pe cel care l-a făcut premier

Președintele PSD, Sorin Grindeanu nu-l invită la congresul PSD pe cel care l-a făcut premier, Liviu Dragnea. În schimb, la congresul din 7 noiembrie, au fost chemați foștii lideri social-democrați Victor Ponta, Adrian Năstase și Mircea Geoană.  Sorin Grindeanu este candidat unic, la acest congres, la funcția de președinte al PSD. Conducerea partidului va fi aleasă în pachet cu președintele, deci nici aici nu va exista vreo competiție.  Citește și: Divorț final între Anca Alexandrescu și fostul ei idol: va candida, deși Georgescu recomandă boicotarea alegerilor. Și Simion a abandonat-o Grindeanu nu-l invită la congresul PSD pe cel care l-a făcut premier Grindeanu nu a explicat clar de ce Dragnea nu este invitat. „E dreptul meu să invit sau nu pe foşti preşedinţi. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declaraţiile pe care le-am văzut, date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricţii de a participa”, a spus președintele PSD.  Și Viorica Dăncilă a fost chemată, dar aceasta are alt program. „Am mai vorbit cu Viorica Dăncilă, care e plecată în acea perioadă, deci nu poate să vină. Şi am mai vorbit cu Victor Ponta, care va veni", a afirmat Grindeanu, la Palatul Parlamentului. „Dacă noi nu ne aducem înapoi oamenii, nu ne aducem înapoi pe toţi cei care au contribuit cu bine sau cu mai puţin bine, dar au încercat să facă bine, noi nu reuşim să ne ducem în viitor”, a spus liderul social-democrat acum câteva zile. 

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de congresmanii republicani care conduc comisiile de apărare
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de congresmanii republicani care conduc comisiile de apărare

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Firea și Fedorovici, iar penalul Neacșu își promovează iubita în postul de vicepreședinte
Politică

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Firea și Fedorovici, iar penalul Neacșu își promovează iubita în postul de vicepreședinte

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Gabriela Firea și Doina Fedorovici, iar penalul Marian Neacșu își promovează iubita, Silvia Mihalcea, în postul de vicepreședinte. PSD a făcut publică lista echipei de conducere care îl susține pe Sorin Grindeanu - candidat unic - și moțiunea acestuia „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Surprinzător, Lia Olguța Vasilescu se retrage din noua structură de conducere. În schimb, soțul ei, Claudiu Manda, va fi secretar general, poziție din care controlează finanțele uriașe ale partidului.  Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani Ce schimbări remarcabile sunt pe lista noii conduceri PSD, în jurul lui Grindeanu: Gabriela Firea va fi vicepreședinte și posibil candidat la primăria București, deși în 2024 a pierdut umilitor, atât ea, cât și partidul, în Capitală. Daniel Băluță va fi retrogradat de la prim-vicepreședinte la vicepreședinte. Baroneasa de Botoșani Doina Fedorovici (foto), fost președinte al CJ Botoșani și care, din această poziție, controla spitalul județean unde o gravidă a murit așteptând intervenția medicilor, va fi vicepreședinte. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Penalul Marian Neacșu își promovează protejata, pe Silvia Mihalcea, vicepreședinte. În 2024 a făcut-o deputat.  Diana Tușa, soția patronului site-ului stiripesurse.ro și a institutului CURS, va fi vicepreședinte. Vasile Dîncu va fi și el vicepreședinte după ce și-a lăudat șeful, pe Sorin Grindeanu, spunând că este doctor în matematică, la fel ca Nicușor Dan. Grindeanu nu are doctoratul.  Marius Dunca, demis de Victor Ponta de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului după tragedia de la Colectiv. Însă, în ianuarie 2015, la propunerea lui Liviu Dragnea, a ajuns ministru al Tineretului în guvernul Grindeanu.  Fostul premier Mihai Tudose, acum președinte al Consiliului Național, nu apare pe lista viitoarei conduceri a PSD. 

Olguța Vasilescu amenință din nou cu ieșirea PSD de la guvernare
Politică

Olguța Vasilescu amenință din nou cu ieșirea PSD de la guvernare

Vicepreședintele PSD Olguța Vasilescu amenință din nou cu ieșirea PSD de la guvernare: „Dacă domnul Bolojan va accepta și propunerile noastre, atunci va rămâne premier, în caz contrar partidul se va retrage de la guvernare”, a spus ea, la Antena 3. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Vicepreședintele PSD nu a precizat, concret, ce nemulțumire are, spunând doar că viitorul pachet 3 trebuie să conțină și propunerile PSD de „relansare economică”. Olguța Vasilescu amenință din nou cu ieșirea PSD de la guvernare „În cazul în care propunerile noastre nu vor trece, sigur ne vom retrage din coaliție. Vedeți, acesta este scopul uneii coaliții: să vină mai multe idei, mai cedează unul, mai cedează altul și rămân cele mai bune idei. Poate să fie acest pachet 3. Dacă nu sunt prinse și măsurile de relansare economică pe care noi le dorim, vă dați seama că în acel moment este o problemă cu coaliția. Dacă domnul Bolojan va accepta și propunerile noastre, atunci va rămâne premier, în caz contrar partidul se va retrage de la guvernare. Acum depinde ce își doresc, dar guvernare fără PSD nu se poate, nici de o parte, nici de alta”, a afirmat Vasilescu.  Însă ea a insistat că atitudinea PSD nu se va schimba nici după congres: „Să știți că toate declarațiile noastre nu au nicio legătură cu Congresul. Veți vedea că noi aceleași declarații le vom avea și după Congres, la fel cum avem și acum (...) Eu mă aștept la un Congres lin la PSD, avem un singur candidat”. 

Congresul PSD va avea loc pe 7 noiembrie, cel mai probabil. Grindeanu, candidat unic, după retragerea lui Corlățean
Politică

Congresul PSD va avea loc pe 7 noiembrie, cel mai probabil. Grindeanu, candidat unic, după retragerea lui Corlățean

Consiliul Politic Național al PSD, reunit luni la Vila Lac, a decis ca noul Congres al Partidului Social Democrat să se desfășoare pe 7 noiembrie 2025. În cadrul evenimentului, urmează să fie aleasă noua conducere a partidului, într-un context politic dominat de schimbări interne și discuții privind viitorul formațiunii. Sorin Grindeanu, singurul candidat anunțat oficial Potrivit surselor din partid, actualul președinte interimar, Sorin Grindeanu, este până acum singurul care și-a anunțat oficial candidatura la președinția PSD. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Conform statutului formațiunii, fiecare candidat trebuie să depună o listă completă de echipă, care să includă propunerile pentru funcțiile de: secretar general, prim-vicepreședinți, vicepreședinți. Sursele social-democrate afirmă că, pe lista lui Sorin Grindeanu, se vor regăsi nume importante din partid, precum Claudiu Manda (europarlamentar, propus pentru funcția de secretar general al PSD) și Victor Negrescu (europarlamentar, propus pentru funcția de prim-vicepreședinte). Titus Corlățean renunță la candidatură Senatorul Titus Corlățean, care își anunțase în vară intenția de a candida la președinția PSD, a declarat luni că renunță la această intenție. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Corlățean a explicat motivele deciziei sale, evocând discuțiile purtate în ultimele luni cu colegii din partid: „Au trecut două luni de când am anunțat public dorința de a candida la președinția PSD. Au fost două luni pline, de discuții în toată țara cu colege și colegi de partid. Alternativa pe care am încercat să o ofer – o echipă de oameni pregătiți, educați, cu limbi străine, cu credibilitate – nu este fezabilă”, a spus acesta. Critici la adresa direcției actuale a partidului Titus Corlățean a afirmat că PSD „seamănă tot mai puțin cu un partid politic”, iar cei care i-au împărtășit viziunea „nu au avut curajul să își asume proiectul”. În același mesaj, senatorul a adăugat că încheie un ciclu de 24 de ani în politică, „întotdeauna în PSD, la bine și la greu”. Declarația sa a fost interpretată de unii membri ca un semnal de nemulțumire față de direcția actuală a conducerii. Surse din interiorul partidului au declarat că Sorin Grindeanu intenționează să aibă o discuție directă cu Titus Corlățean, pentru a înțelege „de ce este supărat” și pentru a clarifica eventualele tensiuni din interiorul formațiunii. Miza Congresului PSD din noiembrie Congresul din 7 noiembrie este privit ca un moment decisiv pentru reconfigurarea conducerii PSD și pentru stabilirea direcției politice a partidului înaintea următoarelor alegeri. Deocamdată, Sorin Grindeanu pare favorit să devină președinte plin al PSD, însă rămâne de văzut dacă până la Congres vor apărea și alți candidați-surpriză sau alianțe interne care să schimbe echilibrul politic din partid.

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan”
Politică

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan”

„Suntem interesați de dezvoltarea României și de succesul guvernului Bolojan”, a spus premierul Ungariei, Viktor Orban, la congresul UDMR care se desfășoară la Cluj Napoca, potrivit site-ului Transtelex. El și-a susținut afirmația amintind că Ungaria a sprijinit România să fie primită în spațiul Schengen. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Site-ul consemnează faptul că Orban a avut un discurs electoral, fiind interesat de susținerea maghiarilor din România la alegerile de anul viitor din Ungaria.  Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” „Adresându-se lui Hunor Kelemen, el a spus că guvernul maghiar a reunit națiunea în 2010, dar această realizare ar putea fi pierdută. «Anul viitor, vom decide nu numai despre guvernul maghiar, ci și despre suveranitatea Ungariei. Patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania», a spus el. Potrivit lui (Nota Redacției: Viktor Orban), UDMR este un «factor strategic național» la București, un partener de încredere la Budapesta și «un factor de stabilitate și bun simț»”, relatează Transtelex.  La congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis premierului Ilie Bolojan, felicitări pentru ”curajul de a începe reforma statului” şi a anunțat susţinerea parlamentarilor şi miniştrilor UDMR. „Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului. Nu este un lucru uşor, este un lucru chiar foarte greu, văd în fiecare zi, în fiecare săptămână. Dacă-mi permiţi, vreau să te încurajez să o faci până la capăt. O reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simţim cu toţii că instituţiile statului servesc cetăţenii şi nu invers”, i-a spus Kelemen Hunor lui Ilie Bolojan. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră