sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: congres

27 articole
Internațional

Biden distruge definitiv strategia lui Putin

Biden distruge definitiv strategia lui Putin. Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care peste 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar. Restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi trei miliarde, ajutor umanitar şi alimentar. Biden distruge definitiv strategia lui Putin Statele Unite nu pot "să stea deoparte" în conflictul din Ucraina, în pofida costului ajutorului lor militar oferit Kievului în faţa "atrocităţilor şi agresiunii" Rusiei, a declarat joi preşedintele american Joe Biden. "Noi nu atacăm Rusia. Noi ajutăm Ucraina să se apere singură în faţa agresiunii ruse, şi aşa cum (preşedintele rus Vladimir) Putin a ales să lanseze această invazie brutală, tot el poate alege să încheie această invazie brutală", a apreciat preşedintele SUA. Citește și: VIDEO Televiziunea rusă preia propaganda ISIS: Rușii care vor muri în războiul nuclear ajung în rai. Ceilalți vor deceda ca gândacii "Costul acestei lupte nu este ieftin, dar cedarea în faţa acestei agresiuni va fi mai costisitoare dacă o permitem să se întâmple", a motivat liderul de la Casa Albă decizia sa de a cere acest ajutor masiv pentru Ucraina, amintind că Washingtonul a livrat deja Ucrainei câte zece arme antitanc pentru fiecare blindat rusesc. Biden va trimite Congresului şi un pachet legislativ ce prevede noi măsuri împotriva oligarhilor ruşi, inclusiv folosirea fondurile sechestrate ale acestora pentru a finanţa ajutorul militar american destinat Ucrainei. Peskov invocă "instabilitatea" Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi mai devreme că această alianţă este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, întrucât "există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani". Anterior, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, declarase că "tendinţa de a pompa arme în Ucraina şi în alte ţări face parte din tipul de acţiuni care ameninţă securitatea continentului şi provoacă instabilitate". Peskov a răspuns astfel presei la o întrebare despre o declaraţie a şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, care a sugerat că este esenţial ca nu doar Ucraina să fie aprovizionată cu arme grele, ci şi Republica Moldova, Georgia şi ţările Balcanilor Occidentali. Declarațiile complete ale lui Biden "Fie sprijin Ucraina, fie stăm și ne uităm la agresiunea Rusiei. Zilnic, ucrainenii plătesc cu viețile lor. De aceea trebuie să contribum cu arme, muniție și financiar. E critic să livrăm sprijinul cât mai rapid. Am spus că nu vom trimit trupe americane, dar vom oferi un sprijin robust și că vom impune sancțiuni dure, că vom trimite trupe în estul Europei. Asta am și făcut. Nu atacăm Rusia, ci ajutăm Ucraina să se apere. Putin încă poate lua decizia de a opri această agresiune. Am furnizat Ucrainei informații pentru a se apăra de atacurile Rusiei, dar și armament defensiv. Aproape că am terminat ajutorul autorizat deja de Congres. De aceea, azi trimit Congresului o cerere suplimentară de finanțare pentru Ucraina, pentru nevoile critice de apărare în fața agresiunii. Asistența va furniza armament de infanterie, apărare anti-tanc, anti-aeriană, dar și medicamente, apă, mâncare. De asemenea, e vorba despre resurse financiare pentru ca Ucraina să poată plăti salariile și pensiile. Săptămâna viitoare mă voi afla în Alabama, voi vizita o fabrica Lookheed Martin, care produce Javelin. Față de aceste fonduri suplimentare, trimit în fața congresului un pachet de sancțiuni împotriva oligarhilor ruși. Vom pune mâna pe iahturile și casele lor luxoase. Vom pune în bețe în roate tehnocraților lui Putin. Aceștia sunt băieții cei răi. Vom schimba procedurile pentru a putea confisca mai ușor bunurile acestor oligarhi, fondurile să fie folosite la reconstrucție. Ieri Rusia a amenințat doi dintre aliații noștri că le taie gazul. Rusia a pretins de-a lungul timpului că este un partener de încredere. Energia reprezintă o armă pe care o folosesc împtriva celor care se opun acestor agresiuni. Ne bazăm și pe energia nucleară și suntem abia la început. Mă uit la asta ca la o oportunitate uriașă. În SUA, noi dezvoltăm și energia solară și alte resurse de energie. Am văzut câ atunci când dictatorii nu plătesc prețul pentru agresiunea lor, haosul pe care îl produc crește. Nu putem lăsa asta să se întâmple. Toată lumea trebuie să audă mesajul pe care i-l transmitem lui Putin: . Nimeni nu ar trebui să facă declarații despre utilizarea armelor nucleare. E iresponsabil din partea Rusiei. Asta arată eșecul lor în Ucraina. Polonia a anunțat că are suficiente rezerve de gaze. Vom lucra cu aliații noștri cărora le vindem gaze naturale ca să le redirecționeze către Bulgaria și Polonia."

Biden distruge definitiv strategia lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Nici o femeie pe scena PNL

Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor, arată imaginile de la congresul organizat duminică. Imaginile agenției Inquam Photos îl prezintă însă pe Ciucă încercuit de Lucian Bode - care aspiră la postul de secretar general, de unde poate controla finanțele partidului - și Gheorghe Flutur. Și Bode, și Flutur, sunt în prezent vicepreședinți ai PNL. Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor În imagini se mai poate vedea că fostul militar Ciucă nu se simte deloc comfortabil cu asalturile admiratorilor săi din PNL, iar socializarea sa cu liderii partidului pare forțată. Foto: Inquam/ George Calin Pe rețelele sociale, a fost remarcată absența oricărei femei din fotografia de la finalul congresului la care Nicolae Ciucă a fost ales președinte al PNL. Nici în sala în care se desfășura congresul nu putea fi remarcată vreo femeie în primele rânduri. Din conducerea PNL fac însă parte Alina Gorghiu și Raluca Turcan. Ciucă, unic candidat Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, duminică, președinte al Partidului Național Liberal (PNL), în cadrul unui congres extraordinar ce a avut loc la Palatul Parlamentului. Din 1.120 de voturi exprimate, 1.060 au fost pentru alegerea lui Nicolae Ciucă și 60 au fost anulate, potrivit rezultatelor anunțate după numărarea voturilor. De asemenea, au fost 159 de voturi neexprimate (abțineri). Însă, la 24 de ore de la congres, pe pagina de internet a PNL, tot Florin Cîțu era președinte. Foto: Inquam/ George Călin „Vă mulțumesc tuturor pentru votul de încredere, pentru efortul pe care l-ați făcut. Vă îndemn să ne întoarcem unde ne desfășurăm activitatea, să ne apucăm serios de muncă. Festivalul democrației a lipsit azi de la PNL. Lupta pentru funcția de președinte a durat 6 luni anul trecut și a dus la ruperea partidului. Schimbarea de această dată a fost fulgerătoare, iar Nicolae Ciucă nu a avut contracandidați. Totul a fost motivat de nevoia de stabilitate, la guvernare și în coaliție”, a declarat Nicolae Ciucă, după vot. Foto: Inquam/ George Călin Nicolae Ciucă a fost singurul candidat pentru funcția de președinte al formațiunii politice, după ce Florin Cîțu s-a decis să facă un pas în spate în urma unei revolte în partid. Cu câteva zile înainte, Biroul Executiv al liberalilor a stabilit o derogare de la statutul partidului în ceea ce priveşte vechimea, astfel încât Nicolae Ciucă să poată candida la funcţia de preşedinte. Statutul PNL prevede că orice membru al partidului poate candida la funcţia de preşedinte dacă are o vechime de cel puţin 5 ani. Nicolae Ciucă s-a înscris în partid în octombrie 2020. Citește și: Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”

Mircea Marian
Opinii

O analiză a variantelor tactice ale PNL

Înlocuirea lui Florin Cîțu cu Nicolae Ciucă era perfect previzibilă, era doar o chestiune de timp. Singurul element inedit este că Florin Cîțu s-a autodetonat mai repede decât ne așteptam. I-a enervat atât de puternic pe liderii liberali încât s-a decis schimbarea sa urgentă, în timp ce președintele Senatului era în vizită în SUA. Nici o surpriză, deci, în faptul că Nicolae Ciucă va prelua șefia PNL și va avea control și asupra partidului, și asupra Guvernului. Un contracandidat pentru Ciucă ar fi ridicol, nu cred că cineva din PNL și-ar asuma să intre într-o competiție în care ar pierde cu siguranță. Adevărata bătălie este pentru funcția de secretar general al PNL, cel care controlează, printre altele, și finanțele partidului (7,2 milioane de lei subvenția de la AEP doar pentru luna martie). Inițial a existat sentimentul că doar Lucian Bode își dorește acest post. Cel care i-a aruncat numele pe piață - și a postat, pe blogul său, și o fotografie romantică, în care Ciucă se plimba cu Bode prin munți, precum doi prieteni plecați în drumeție - a fost Radu Tudor, de la Antena 3. Am lămurit, astfel, de ce susținere se bucură Bode, dacă mai era nevoie de precizări suplimentare. După circul din vara/ toamna lui 2021, liberalii țin acum în interior toate disputele. Până azi, joi, 7 aprilie, nu s-au anunțat oficial nici un fel de candidaturi pentru congresul din 10 aprilie, în afară de cea a lui Ciucă. Însă, potrivit surselor din PNL, surpriza ar putea veni din candidatura lui Dan Motreanu la funcția de secretar general al partidului. Motreanu este membru al PNL din 1990. Bode provine din PD/ PDL. De ce insist pe această distincție? Fiindcă una din cele mai mari temeri, acum, în PNL, este că dacă Bode va prelua secretariatul general, vechii liberali vor migra în masă la formațiunea lui Ludovic Orban. Pur și simplu ei nu se vor regăsi într-un partid condus de un președinte cu carnet de liberal abia din 2020 și de un fost pedelist. În plus, mulți lideri din provincie resimt lipsa lui Orban, care stătea și-i asculta cu orele, îi vizita, îi suna, socializa cu ei. „Îi băga în seamă”, ca să mă exprim mai liber - ceea ce este foarte important pentru moralul activiștilor PNL. Dincolo de calculele organizatorice din PNL, Bode este imaginea mediocrității: trei mandate de ministru și absolut nici o realizare, nici un proiect despre care să spună „eu l-am făcut, eu l-am crescut”. Iar nuca de pe colivă este scandalul Șercan/ plagiatul lui Ciucă, în care în cel mai bun caz se poate spune că și-a scăpat, din nou, subordonații de sub control. Nimic din ceea ce a făcut până acum nu arată că ar fi capabil să mobilizeze cei circa 1.200 de primari ai partidului, adică principala resursă a PNL în perspectiva alegerilor din 2024. Singurul avantaj al lui Bode este că s-a născut în Sălaj, dar cred că PNL nu vrea să-și construiască leadershipul în jurul unui nou Tikrit. Și-n loc de concluzie: cred că este foarte bine pentru PNL dacă Bolojan va sta departe de viitoarea echipă câștigătoare. Este ultima rezervă a liberalilor, dacă și conducerea care va fi aleasă la 10 aprilie va eșua.

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot (sursa: Facebook/Florin Cîțu)
Politică

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot. Consiliul Naţional al PNL se reuneşte, duminică, după demisia lui Florin Cîţu de la conducerea partidului. Prim-vicepreşedintele liberal Lucian Bode a anunţat că pe ordinea de zi se va afla un singur punct, convocarea Congresului extraordinar pe 10 aprilie. Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot Consiliul Naţional, care are loc începând cu ora 12.00, este precedat de şedinţa Biroului Politic Naţional, la ora 10.00, unde, potrivit lui Bode, va fi numit un preşedinte interimar al partidului, până la Congres. Decizia convocării Consiliului Naţional al PNL a fost luată, vineri, într-o şedinţă a Biroului Executiv care s-a desfăşurat în sistem de videoconferinţă, au declarat, pentru Agerpres, surse liberale. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom Conform surselor citate, decizia în BEx a fost luată cu 45 de voturi din 45 de membri prezenţi. Florin Cîţu şi-a anunţat, sâmbătă, demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. "Aş fi vrut să îmi prezint demisia în faţa colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, aşa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment am demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîţu. Pleacă și Vîlceanu Şi secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, şi-a anunţat demisia, precizând că intenţionează să renunţe şi la funcţia de ministru al Investiţiilor. "În zilele următoare, când voi avea posibilitatea să am o discuţie cu domnul Nicolae Ciucă, aş vrea, în urma acestei discuţii, să-mi înaintez demisia şi din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene având în vedere faptul că am plecat într-o echipă care, (...) ca orice echipă, se baza şi pe încredere (...). Sunt convins că, la momentul ăsta, nu mai putem vorbi de acest gen de încredere şi de coeziune de care e nevoie într-o echipă guvernamentală, aşa că voi avea o discuţie cu domnul prim-ministru şi voi face acest gest", a afirmat Vîlceanu, la sediul PNL. Urmează ca și șefia Senatului să fie schimbată în zilele viitoare.

Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL Foto: Graiul Sălajului
Politică

Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL

Surse din PNL susțin că Ilie Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL, ca prim-vicepreședinte, în locul lui Lucian Bode. Acesta din urmă va fi promovat secretar general al partidului, pe postul eliberat după demisia de azi a lui Dan Vîlceanu. Bolojan este acum președintele Consiliului Județean Bihor. Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL El a afirmat, în urmă cu câteva săptămâni, că ia în calcul să candideze la şefia PNL ori chiar la alegerile prezidenţiale, menţionând că „nu este cazul” şi nici „nu ar fi normal” să excludă asemenea posibilităţi. „Nu exclud. (…) N-ar fi normal să exclud şi nici nu e cazul”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Libertatea, fiind întrebat dacă ar putea candida la preşedinţia PNL sau chiar a României. Acum câteva zile, un primar din Sălaj a propus ca Bolojan să fie președinte executiv - poziție care nu există acum în PNL - Ciucă urmând să fie președinte. „Premierul Nicolae Ciucă a arătat că știe să conducă. A asigurat un climat de lucru favorabil în această perioadă grea și este pregătit să reprezinte și politic partidul, nu doar să conducă guvernul. Cu toții știm, și experiența ultimilor 32 de ani ne-a arătat, că e mai eficient ca premierul să conducă și partidul de guvernământ. Cred că e o decizie bună. Dar, dacă tot este un moment de reset al partidului, consider că trebuie să-l avem pe Ilie Bolojan în forul de conducere, poate chiar pe o funcție de președinte executiv. Fiind vorba de un congres extraordinar, putem chiar să creăm o funcție de acest fel pentru a-l aduce pe Ilie Bolojan înapoi în conducerea partidului”, a declarat pentru Graiul Sălajului primarul din Șimleu Silvaniei. Cîțu așteaptă indicațiile lui Iohannis Azi ar putea avea loc și o întâlnire între actualul președinte al PNL, Florin Cîțu, și președintele Klaus Iohannis. Surse din PNL că discuția va fi decisivă pentru a-l convinge pe actualul lider al liberalilor să demisioneze. Zeci de organizații județene ale PNL cer convocarea congresului partidului pentru a-l înlocui pe Cîțu cu Nicolae Ciucă. Chiar dacă Florin Cîțu va demisiona de la conducerea partidului, tot ar urma să aibă loc un congres, la 10 aprilie, pentru alegerea statutară a unui nou președinte. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri

Viitoarea conducere a PNL
Politică

Viitoarea conducere a PNL

Viitoarea conducere a PNL a fost stabilită, de facto, congresul urmând doar să o confirme, legal. Potrivit unor surse din PNL, actualul premier, Nicolae Ciucă va fi președinte, iar ministrul de Interne, Lucian Bode va prelua funcția secretar general. Nu este clar cine va veni pe pozițiile eliberate astfel, de prim-vicepreședinte (funcție deținută acum de Bode) și de vicepreședinte (funcție pe care o avea Ciucă). Viitoarea conducere a PNL Ciucă nu pare că va avea contracandidat la șefia PNL. Foarte probabil, Dan Vîlceanu nu va pierde doar postul de secretar general al PNL, ci și poziția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Nici în acest caz nu este clar cine ar putea prelua acest post. Florin Cîțu va pierde, probabil, șefia Senatului - așa cum Orban a pierdut președinția Camerei Deputaților - dar nu se știe cine îi va lua locul. Joi seara, din 48 de organizații PNL, 42 susțineau organizarea unui congres și alegerea lui Ciucă în funcția de președinte. Între timp, numărul susținătorilor lui Ciucă a crescut, și organizația de Arad anunțând public că-l sprijină. Doar șeful PNL Timiș, Alin Nica, și-a declarat susținerea publică pentru Cîțu, acum circa o zi. „Nu cred că e nevoie acum de schimbarea conducerii, e destul de greu să schimbi președintele fără congres. Oricum, o să fie o ședință a Biroului Politic Național zilele următoare. Eu nu sunt de acord cu schimbarea conducerii pentru că ar arăta imaturitate politică să schimbi conducerea cum bate vântul și ar trebui să ne concentrăm pe livrarea către cetățeni a unor rezultate bune din partea guvernării”, a declarat Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, conform pressalert.ro. În această după-amiază va avea loc o ședință a conducerii executive a PNL, care va convoca Consiliul Național care, la rândul său, va convoca Congresul PNL, pentru 10 aprilie. Viitorul nr.2 în PNL, Lucian Bode, a fost ministru PDL al Economiei în guvernul Ungureanu - el fiind remarcat, în acea perioadă, pentru fidelitatea față de Elena Udrea - ministru PNL al Transporturilor în guvernul Orban și, acum, ministru de Interne în guvernele Cîțu și Ciucă. Citește și: FOTO Publicație antisemită, distribuită la TNB înainte de spectacolul lui Dan Puric, sub ochii directorului interimar, Mircea Rusu

PNL Buzău vrea congres pentru a-l da jos pe Cîțu Foto: Facebook Gabriel Avramescu
Politică

PNL Buzău vrea congres pentru a-l da jos pe Cîțu

PNL Buzău, prima organizație care anunță că vrea congres pentru a-l da jos pe Cîțu. Președintele acestei structuri, Gabriel Avramescu, a scris pe Facebook că biroul județean a votat în unanimitate pentru organizarea unui congres care să-l schimbe pe actualul lider național. Votul din Biroul Politic Județean Buzău a fost în unanimitate. Surse din PNL susțin că Florin Cîțu refuză să-și dea demisia din fruntea partidului, așa că va fi convocat un congres extraordinar. El este președinte al PNL din 25 septembrie 2021. Citește și: Noi povestiri ale soldaților ruși către familii: tanchiștii au violat o fată de 16 ani și au mâncat un câine, fiindcă erau sătui de rațiile militare PNL Buzău vrea congres pentru a-l da jos pe Cîțu „Cearta și răfuielile nu au dus niciodată la progres. Traversăm un val de scumpiri, o criză umanitară și ce vedem în plan intern este opoziția pe care președintele partidului o duce împotriva propriei coaliții. Pentru români nu este momentul instabilității, ba dimpotrivă. Predictibilitatea și responsabilitatea sunt două elemente cheie de care avem nevoie toți. În ceea ce privește PNL, am încheiat o perioadă în care vocea membrilor a fost din ce în ce mai hotărâtă: PNL nu se îndreaptă în direcția corectă. Avem nevoie de lideri care să își cunoască liderii locali, alesii locali și care să și răspundă la telefon atunci când localul caută ajutor la centru. Atitudinea distantă a liderilor față de membri nu a fost niciodată parte din valorile noastre. PNL este un partid construit prin puterea fiecărui membru și acest lucru a menținut partidul în fruntea clasei politice românești de-a lungul istoriei sale. Prin urmare, Biroul Politic Județean al PNL Buzău a decis, astăzi, în unanimitate, transmiterea solicitării către Biroul Politic Național de a convoca congresul pentru numirea unui nou președinte al Partidului Național Liberal. Nimeni nu vrea ceartă. Toți vrem progres”, a scris președintele PNL Buzău pe Facebook.

Liberalii îi cer demisia lui Cîțu
Politică

Liberalii îi cer demisia lui Cîțu

Liberalii îi cer demisia lui Cîțu. Președintele PNL, Florin Cîțu, este așteptat de colegii din PNL, la întoarcerea din vizita sa în SUA, cu o solicitare de a demisiona din funcție. Liberalii îi cer demisia lui Cîțu În caz contrar, partidul va organiza un nou congres extraordinar pentru alegerea unui nou președinte, au declarat pentru Digi24.ro surse din conducerea PNL. Noul președinte ar urma să fie premierul Nicolae Ciucă, au precizat sursele citate. Duminică ar urma să fie convocată ședința Consiliului Național al PNL, care să demareze procedura pentru organizarea unui Congres Extraordinar, în cazul în care Cîțu va refuza să demisioneze. Liberalii susțin că, odată cu Florin Cîțu, va pleca din funcție și bunul său prieten, Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Șeful PNL tocmai s-a întors din SUA Liberalii îi reproșează lui Florin Cîțu proasta gestionare a relației cu partenerii de coaliție, provocarea unui război permanent cu PSD, sabotarea lui Nicolae Ciucă în interiorul Coaliției și nerespectarea parteneriatului cu președintele Klaus Iohannis. Citește și: Sighiartău (PNL): Ciucă poate fi o variantă de preşedinte Preşedintele Senatului a efectuat, împreună cu o delegaţie de parlamentari, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington, până pe 30 martie.

AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova Foto: AUR
Politică

AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova

În plină criză din Ucraina, AUR a votat o rezoluție în care cere ca Bucureștiul să nu mai sprijine financiar Republica Moldova. Acum două zile, Guvernul României a aprobat acordul prin care România oferă Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro. Ajutorul financiar este destinat unor proiecte în sectoarele energetic, transport și infrastructură de transport, în domeniul protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice, dar și pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și consolidarea independenței mass-media. AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova Însă, potrivit unei rezoluții adoptate la Congresul AUR, "a venit momentul ca România să nu mai întreţină financiar guvernările separatiste de la Chişinău, indiferent de numele pe care îl poartă acestea, de culoarea politică sau de iluziile pentru viitor, promise populaţiei". "Fluxul de bani şi beneficii, care au îmbogăţit clasa politică din Republica Moldova până acum, în timp ce populaţia a sărăcit, trebuie tăiat de la rădăcină. Guvernanţii vremelnici de la Bucureşti şi Chişinău se joacă de-a retorica în relaţia dintre cele două maluri de Prut, de la fraţi au ajuns să se considere 'prieteni', iar mâine ne aşteptăm să se numească 'vecini'. AUR pune capăt experimentelor celor care au menţinut dezbinarea între români în ultimele trei decenii. Unitatea reprezintă o condiţie primordială a păcii în regiune şi o garanţie a stabilităţii în Europa de Sud-Est. Alianţa pentru Unirea Românilor va întreprinde toate demersurile politice necesare pentru dispariţia graniţei de pe Prut şi pentru înfăptuirea unităţii naţionale depline în cadrul Europei unite şi al NATO. Basarabia e România!", se mai arată în Rezoluţia adoptată de Congres. Citește și: Secretele rezistenței ucrainene: informatori în armata rusă, „vânători” de oameni, partizani

Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR (sursa: Facebook/AUR)
Politică

Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR

Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) organizează, duminică, primul Congres extraordinar pentru alegerea noii conduceri, în baza modificărilor recente ale Statutului partidului. Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR La reuniunea care se desfăşoară în Sala "Alexandru Ioan Cuza" de la Palatul Parlamentului, începând cu ora 12.00, sunt aşteptaţi 867 de delegaţi cu drept de vot, din toate filialele judeţene şi de peste hotare. Delegaţii la Congres vor dezbate şi adopta strategia şi tactica de viitor ale partidului, precum şi alte măsuri privitoare la activitatea formaţiunii. Citește și: VIDEO George Simion a schimbat tactica: după două săptămâni de război fără referiri negative la Rusia, l-a numit „criminal de război” pe Putin la TV publică poloneză În prezent, formaţiunea este condusă de copreşedinţii George Simion şi Claudiu Târziu, urmând ca la Congres să fie ales un singur preşedinte. Pentru funcţia de preşedinte al AUR s-au înscris doi candidaţi - George Simion, cu moţiunea "România bogată: creştină şi democrată", şi Dănuţ Aelenei cu moţiunea "Mai multă democraţie". "Patriotismul" lui Simion Într-un video postat pe Facebook, Simion a precizat că îşi asumă o moţiune în care AUR să dea ţării viitorul preşedinte al României. "Voi candida pentru funcţia de preşedinte al partidului şi îmi asum o moţiune în care AUR să dea ţării viitorul preşedinte şi o guvernare sută la sută românească, patriotică, aşa cum de ani buni există şi în Polonia", a afirmat Simion. Conform unui comunicat al AUR, din echipa cu care candidează George Simion fac parte, printre alţii, Claudiu-Richard Târziu - preşedinte CNC, Sorin Lavric - preşedinte Senat AUR, Marius-Dorin Lulea - prim-vicepreşedinte, Cristian David - secretar general, precum şi Adrian-George Axinia, Dan Tanasă, Gianina Şerban, Raluca-Elena Amariei, Robert Alecu şi Valeriu Munteanu - vicepreşedinţi. De asemenea, din echipa cu care candidează Dănuţ Aelenei fac parte, printre alţii, Andrei-Emil Dîrlău - preşedinte CNC, Vasile Sârbu - preşedinte Senat AUR, Nicolae Roman - secretar general, Ionuţ Neagu - prim-vicepreşedinte, precum şi Alexandru-Şerban Bologa - vicepreşedinte. În AUR mai vin ION și ANA Potrivit organizatorilor, până la ora 15.00 se va finaliza procedura de numărare a voturilor, apoi noul preşedinte al AUR va susţine un discurs şi va fi prezentată echipa de conducere. Pe lângă primul preşedinte al partidului şi noua structură de conducere, la Congresul extraordinar se mai votează noul program politic şi două rezoluţii - "Reîntregirea naţională a României" şi "Independenţa energetică a României şi respingerea agresiunii Federaţiei Ruse asupra Europei", a precizat pentru Agerpres George Simion. Totodată, delegaţii la Congres vor vota şi absorbţia a două partide locale: Iniţiativa Otopeniul Nostru (ION) şi Alianţa Naţională Alba (ANA). "AUR este singurul partid parlamentar patriotic din România, având o doctrină de esenţă conservatoare, creştină şi democrată", a mai afirmat George Simion.

Eugen Tomac, ales președinte al PMP (sursa: Facebook/Eugen Tomac)
Politică

Eugen Tomac, ales președinte al PMP

Eugen Tomac, ales președinte al PMP. Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales sâmbătă pe Eugen Tomac ca preşedinte al formaţiunii politice. Acesta a candidat ca lider al moţiunii "PMP - un nou început pentru o Românie creştin-democrată". Eugen Tomac, ales președinte al PMP Din 456 de voturi exprimate, 421 au fost "pentru", 18 "împotrivă" şi 17 abţineri. "Înțeleg perfect responsabilitatea uriașă pe care o am în urma votului de astăzi. Am acceptat să-mi asum din nou o misiune atât de dificilă, pentru că îmi pasă de ceea ce am construit împreună, îmi pasă de fiecare membru al partidului nostru care a investit muncă, încredere și speranță. România are nevoie de un partid curat, liber și curajos, care să promoveze valorile creștin-democrate. Un partid care să onoreze înaintașii ce au făurit România, să nu uite jertfa ostașilor noștri, să le păstreze vie amintirea tuturor celor care au murit în chinuri, la ordinul regimurilor totalitare. Avem nevoie de o țară în care cetățenii să nu mai fie mințiți, iar instituțiile să-și schimbe fundamental modul ineficient de funcționare. (...) 300 de parlamentari România are nevoie de măsuri concrete, nu de vorbe goale. Noi nu ne vom abandona proiectele: revenirea la alegerea primarilor în două tururi, reducerea numărului de parlamentari la 300 sau noua lege a sănătății râmân demersuri pe care ni le asumăm și le vom promova în continuare. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac Dar avem nevoie și de proiecte noi, prin care să digitalizăm România, să reorganizăm administrația publică, să scoatem Educația din starea deplorabilă în care a ajuns din cauza neputinței și a incompetenței. Avem obligația să le oferim copiilor români șanse egale la învățământ de calitate.", a spus Tomac în discursul său.

Peste 400 de membri USR au demisionat Foto: Facebook Catalin Drulă
Politică

Peste 400 de membri USR au demisionat

Peste 400 de membri USR au demisionat, după conflictul soldat cu demisia lui Dacian Cioloș din funcția de președinte al partidului, a confirmat Cătălin Drulă, la RFI. Drulă ocupă funcția de președinte interimar, după plecarea lui Cioloș. Peste 400 de membri USR au demisionat Însă Drulă a susținut că au apărut și circa 200 de noi adeziuni. „USR e un partid care a avut permanent valuri de înscrieri, chiar mă uitam pe cifre, în ultimele două săptămâni avem 200 de înscrieri în partid. Evident, sunt și oameni care pleacă, e un partid viu, cu membri reali. Mie îmi pare rău pentru fiecare coleg care nu mai e alături de noi, dar pentru perspectivă, eu am venit în acest partid când eram 700 de membri și acum suntem, eu știu, undeva la două ordine de mărime, zeci de mii de membri. Sunt într-adevăr în ultimele săptămâni undeva în zona, cred, 400 de demisii. Avem și 200 de înscrieri. E un moment un pic mai dificil. Pentru orice partid, demisia președintelui este un act ușor traumatic sau care reprezintă un moment dificil, dar așa cum am trecut peste toate momentele din istoria acestui partid, așa vom trece și acum, e un partid care nu stă într-un lider sau altul”, a spus Drulă. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Noul președinte, ales în vară sau la toamnă El a anunțat un congres al partidului. „Am avut o discuție ieri (luni-n.r.) în Biroul Național. În mod sigur, vom avea Congresul anul acesta. S-au conturat două opțiuni, luna iunie sau luna octombrie. Vom lua o decizie în săptămânile următoare, în funcție și de situația pandemică și de criza internațională care este în zona noastră”, a afirmat președintele interimar al USR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră