marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Ciudat: moartea unui general rus în Ucraina, anunțată chiar de un jurnalist de propagandă de la Rossia 1

Alt general rus ucis în Ucraina. Generalul-maior rus Roman Kutuzov a fost ucis în estul Ucrainei, informează duminică un jurnalist din presa de stat de la Moscova, într-o postare pe Telegram preluată de Reuters. Alt general rus ucis în Ucraina Ştirea reporterului de televiziune Aleksandr Sladkov (Rossia 1) nu precizează când şi unde şi-a pierdut viaţa generalul. Forţele ruse şi-au intensificat atacurile pentru ocuparea oraşului Severodoneţk din Donbas, în estul Ucrainei, una din ţintele importante după ce nu au reuşit să ocupe Kievul la începutul războiului. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Rusia consideră decesele soldaţilor secret de stat chiar şi în timp de pace, menţionează Reuters. Bilanţul oficial pierderilor din Ucraina nu a mai fost actualizat din 25 martie, când Moscova a anunţat moartea a 1351 de soldaţi de la începutul aşa-numitei "operaţiuni militare speciale", denumirea folosită de ruşi pentru invazia declanşată în 24 februarie.

Ciudat: moartea unui general rus în Ucraina, anunțată chiar de un jurnalist de propagandă de la Rossia 1
Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei
Internațional

Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur. Preşedintele rus a avertizat Occidentul că Rusia va lovi noi ţinte dacă Statele Unite ale Americii vor începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, a relatat duminică agenţia de presă oficială rusă TASS. Putin, amenințare directă: Vom lovi dur În cazul în care astfel de rachete vor fi livrate, vom lovi acele ţinte pe care până acum nu le-am lovit, a declarat Putin, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat Rossia-1. "Dacă ajung să le furnizeze, vom trage concluziile care se impun şi vom folosi armele noastre, de care nu ducem lipsă, pentru a ataca acele obiective pe care până acum nu le-am lovit", a susţinut şeful de la Kremlin, citat de EFE. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Potrivit Reuters, Putin nu a indicat ce ţinte are în vedere Rusia să lovească în cazul în care ţări occidentale încep să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune. Ucraina a dat asigurări că nu va lovi Rusia Ucraina caută să intre în posesia unor sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), precum M270 şi M142 HIMARS, pentru a lovi trupele şi depozitele de armament din ariergarda forţelor ruse. Preşedintele american Joe Biden a anunţat în această săptămână un plan de a dota Ucraina cu sisteme de rachete de precizie de tip HIMARS, după ce a primit asigurări că autorităţile de la Kiev nu le vor folosi pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Potrivit AFP, Putin a mai spus că toată "agitaţia" în jurul livrării de armament nou Kievului are ca scop "prelungirea conflictului". Putin bravează: Nu e nimic nou Însă, deşi oficiali ruşi au avertizat că decizia americanilor de a furniza Ucrainei sisteme de rachetă avansate ar putea intensifica războiul, Putin a susţinut că o astfel de măsură nu se va traduce prin schimbări fundamentale pe câmpul de luptă. "Înţelegem că această livrare (de sisteme de rachetă avansate - n.r.) din Statele Unite şi din alte câteva ţări are ca scop să compenseze pierderile înregistrate la acest echipament militar. (...) Nu e nimic nou. Nu schimbă nimic în esenţă", a spus Putin. Kievul, atacat pe neașteptate În urma bombardamentelor de duminică dimineaţa din capitala ucraineană Kiev, primul atac de acest fel din ultimele săptămâni, Rusia a distrus tancuri şi vehicule blindate furnizate Ucrainei de ţări din Europa de Est, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konașenkov. "Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate de forţele aerospaţiale ruse la periferia Kievului au distrus tancuri T-72 furnizate de ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangarele unei companii de reparare a vagoanelor" de tren, a susţinut Konașenkov. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţase atacuri aeriene ruse în zorii zilei în cartierele Darniţki şi Dniprovski, din sud-estul capitalei ucrainene. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mai multe rachete de croazieră au fost lansate în direcţia Kievului de la bordul unor bombardiere strategice ruse TU-95 din Marea Caspică. Tot potrivit aceleiaşi surse, unul dintre avioane ruseşti a fost distrus.

Cererile insistente ale lui Macron de a "nu umili" Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev
Internațional

Cererile insistente ale lui Macron de a "nu umili" Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Culmea ipocriziei: Moscova se plânge că un locuitor al unui sat rusesc de graniță a fost rănit de o schijă ucraineană
Internațional

Culmea ipocriziei: Moscova se plânge că un locuitor al unui sat rusesc de graniță a fost rănit de o schijă ucraineană

Rusia pretinde că Ucraina o atacă. Guvernatorul regiunii Briansk din vestul Federaţiei Ruse a declarat sâmbătă că un bărbat a fost rănit uşor de o schijă şi două case au luat foc după ce forţele ucrainene au întreprins lovituri asupra unui sat din regiune, informează Reuters. Rusia pretinde că Ucraina o atacă Guvernatorul Aleksandr Bogomaz a spus că bărbatul rănit este în prezent internat la un spital local. Rusia a acuzat de mai multe ori Ucraina pentru atacuri sporadice asupra regiunilor sale de frontieră, inclusiv Briansk, de când Moscova a declanşat aşa-zisa "operaţiune militară specială" asupra ţării vecine. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă În 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că "operaţiunea specială" are drept scop "denazificarea" ţării vecine şi protejarea a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Ucrainenii au recuperat o parte din orașul Severodonețk, punct-cheie în controlarea Donbasului
Internațional

Ucrainenii au recuperat o parte din orașul Severodonețk, punct-cheie în controlarea Donbasului

Donbas, greu de cucerit de ruși. Forţele ucrainene au recuperat o parte din Severodoneţk (est), cu toate că trupele ruse controlează circa jumătate din acest oraş, a declarat guvernatorul militar al regiunii Lugansk, Serhi Gaidai, pe contul său de Facebook. Donbas, greu de cucerit de ruși Oraşul industrial Severodoneţk este un punct strategic cheie pentru ocupanţii ruşi, în eforturile lor de a controla Donbasul. Iniţial, potrivit lui Gaidai, ruşii reuşiseră să cucerească 70% din oraş, însă atacul lor a fost respins şi ucrainenii au recuperat poziţiile. "Ruşii nu vor putea obţine controlul regiunii în două săptămâni, aşa cum prevăzuseră serviciile de informaţii britanice", a insistat guvernatorul ucrainean. Artileria cu rază lungă, esențială În opinia lui Gaidai, armata rusă a suferit pierderi semnificative în regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina are nevoie de artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a-l face pe inamic să dea înapoi şi cu ajutorul căreia "infanteria invadatorilor va fugi către frontieră". Gaidai a mai declarat, potrivit Reuters, că forţele ruse aruncă în aer poduri peste râul Severski Doneţ pentru a-i împiedica pe ucraineni să aducă întăriri militare şi să furnizeze ajutor civililor din oraşul Severodoneţk. Obiectivul trupelor ruse de a obţine controlul total asupra provinciilor Lugansk şi Doneţk nu a fost îndeplinit, apreciază tabăra ucraineană. Putin ar vrea, totuși, întreaga Ucraină Şi, cu toate că rezistenţa ucraineană l-a obligat pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi fixeze ca obiectiv imediat cucerirea întregii regiuni a Donbasului, funcţionarii ucraineni apreciază că liderul de la Kremlin continuă să fie hotărât să cucerească întreaga Ucraină. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă "Obiectivul principal al lui Putin este distrugerea Ucrainei. Nu dă înapoi în ceea ce priveşte obiectivele lui, cu toate că Ucraina a câştigat prima etapă a acestui război la scară mare", a declarat vineri, la televiziunea naţională, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar.

Macron recidivează: Rusia nu trebuie umilită, deși Putin face o greșeală istorică în Ucraina
Internațional

Macron recidivează: Rusia nu trebuie umilită, deși Putin face o greșeală istorică în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Uriașe pierderi umane rusești în Ucraina: 80.000 de morți în 100 de zile de război, potrivit Kievului
Internațional

Uriașe pierderi umane rusești în Ucraina: 80.000 de morți în 100 de zile de război, potrivit Kievului

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți. Războiul cu Rusia ar mai putea dura jumătate de an, a prezis consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat sâmbătă de dpa. Războiu, terminat în 2022? "Acesta (războiul - n.r.) s-ar putea prelungi între două şi până la şase luni", a declarat vineri seară Podoliak într-un interviu cu portalul rus de opoziţie Medusa. În opinia sa, unul dintre principalii factori îl reprezintă capacitatea stocurilor de armament. Un alt factor hotărâtor este felul în care dispoziţia s-ar putea schimba în Europa, Ucraina şi Rusia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Vor avea loc negocieri de pace doar dacă situaţia pe teren se va schimba şi Rusia nu va mai avea impresia că îşi poate impune condiţiile, a mai spus el. Podoliak a avertizat că eventuale concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului. Unele oraşe, precum Mariupol şi, în prezent, Severodoneţk, unde au loc acum lupte aprige, pur şi simplu nu mai există, a atras el atenţia. Aproape 100.000 de soldați ruși, morți Consilierul prezidenţial ucrainean a estimat pierderile Rusiei la circa 80.000 de oameni până în acest moment. În această cifră sunt incluse decesele din rândul armatei regulate, al separatiştilor proruşi şi al mercenarilor din grupul Wagner. Podoliak a spus că, după un început dezastruos pentru Moscova, cu până la 1.000 de decese pe zi, pierderile actuale ale trupelor ruse şi ucrainene sunt "comparabile". Recent, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile zilnice din tabăra ucraineană între 100 şi 500 de morţi şi răniţi.

Rusia fură cereale din Ucraina și le exportă, în special în Turcia, acuză ambasadorul ucrainean la Ankara
Internațional

Rusia fură cereale din Ucraina și le exportă, în special în Turcia, acuză ambasadorul ucrainean la Ankara

Rusia fură și exportă cereale ucrainene. Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasil Bodnar, a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia, relatează AFP. Rusia fură și exportă cereale ucrainene "Rusia fură fără ruşine cerealele Ucrainei şi le exportă din Crimeea în străinătate, în special în Turcia", a denunţat Vasil Bodnar într-un mesaj pe Twitter. "Am cerut ajutorul Turciei pentru a rezolva problema", a adăugat el. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Reprezentantul Kievului, care s-a adresat cu ocazia celei de-a 100-a zile de la invazia ţării sale de către Rusia, a elaborat un bilanţ general al pierderilor suferite de ţara sa şi a pagubelor produse de armata rusă. Ucraina era pe cale să devină înainte de război al treilea cel mai mare exportator de grâu din lume şi asigura singură jumătate din comerţul mondial cu seminţe şi ulei de floarea soarelui. Turcia, între drone și grâne Turcia este considerată un aliat al Ucrainei căreia îi furnizează drone de luptă, însă Ankara are grijă să menţină o poziţie neutră faţă de Rusia, de care depinde pentru aprovizionarea cu energie şi cereale, pentru a propune o mediere între cele două ţări. Ankara a oferit asistenţă, la cererea Naţiunilor Unite, pentru a securiza coridoarele maritime în vederea exportului de cereale ucrainene. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov urmează să se deplaseze miercuri în Turcia.

Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă
Internațional

Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România. Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins drept "speculaţii" informaţiile din presă potrivit cărora avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene ale SUA (United States Air Force, USAF - n.a.), care au sosit în ţară în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană, ar transporta arme nucleare. Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România "Aceste avioane de vânătoare vin aici în primul rând pentru a desfăşura activităţi de antrenament în comun cu Forţele Aeriene bulgare şi pentru a ajuta la o mai bună poliţie aeriană. Nu se pune problema de arme nucleare", a subliniat şeful statului, citat de agenția de presă BTA, preluată de Agerpres. La 30 mai, Biroul de relaţii publice al Comandamentului aerian aliat a anunţat că avioanele F-35 ale USAF, dislocate la baza aeriană Spangdahlem din Germania, au aterizat la baza aeriană Graf Ignatievo de lângă Plovdiv pentru o misiune cu rază lungă de acţiune în Bulgaria, în sprijinul activităţilor de vigilenţă ale NATO pe flancul estic. Citește: UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare "Desfăşurarea unor operaţiuni de rutină şi exercitarea libertăţii noastre de navigaţie şi de survolare este esenţială pentru capacitatea NATO de a ne consolida apărarea colectivă şi de a asigura securitatea membrilor săi din regiune", se arată în comunicatul de presă din 30 mai. Scenariul Incirlik - Deveselu din 2016 Un presupus transfer de arme nucleare americane din Turcia în România a fost negat de autoritățile de la Bucureşti în 2016. Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric informaţia vehiculată de jurnaliştii portalului Euractiv, iar ministrul Apărării a catalogat-o drept o speculaţie. Pe de altă parte, experții militari au explicat de ce armele nucleare din Turcia nu ar putea fi transferate la Deveselu. Jurnaliştii Euractiv pretindeau în 2016 nu doar că americanii ar fi decis să-şi mute arsenalul nuclear din Turcia în România, dar şi că procesul era deja în derulare. La mijloc ar fi fost înrăutăţirea accentuată a relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, după lovitura de stat eşuată din iulie 2016. Comandantul bazei Incirlik a fost arestat după puci sub acuzaţia că i-ar fi sprijinit pe rebeli.

Peste 1.250 de crime de război rusești au fost înregistrate în Mariupol, spune primarul orașului
Internațional

Peste 1.250 de crime de război rusești au fost înregistrate în Mariupol, spune primarul orașului

Sute de crime de război, documentate la Mariupol. Aproximativ 1.256 de crime de război comise de ruși au fost deja înregistrate în orașul ocupat Mariupol și sunt anchetate de procuraturile ucrainene, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko, informează Ukrinform. "Astăzi înregistrăm toate crimele comise de armata rusă și de liderii deja autoproclamați care s-au declarat la putere. […] Există o mulțime de crime în Mariupol. Au fost înregistrate aproximativ 1.256 dintre ele. Și toate acestea sunt deja investigate de procuratura regională și de Procuratura Generală. Adică, toate acestea au semne de crime de război", a declarat primarul. Sute de crime de război, documentate la Mariupol El a amintit Teatrul Dramatic din Mariupol, care a fost bombardat de trupele rusești și unde se adăposteau civili. Potrivit lui Boichenko, există mai mulți martori ai acestei crime a armatei ruse și aceștia depun deja mărturie. "Vorbind despre Teatrul Dramatic, există martori care au depus deja mărturie și au declarat cu prudență că în Teatrul Dramatic se aflau peste 300 de persoane. Ei au estimat că au fost 300 și poate mai mult de 300 de morți", a declarat primarul. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană La 16 martie, invadatorii ruși au aruncat o bombă și au distrus Teatrul Dramatic din Mariupol, pe care sute de oameni îl foloseau ca adăpost. Numărul exact al celor uciși de atacul aerian rămâne necunoscut, dar se crede că sute de persoane au fost ucise. La 20 mai, invadatorii au finalizat demontarea molozului și îndepărtarea cadavrelor din Teatrul Dramatic. Potrivit consilierului primarului, Petro Andriușcenko, acestea au fost îngropate într-o groapă comună în satul Manhush. Agresiunea Rusiei a provocat una dintre cele mai mari catastrofe umanitare în Mariupol. Orașul a fost aproape complet distrus de bombardamentele inamice. În prezent, în Mariupol nu există o aprovizionare fără probleme cu energie, apă și gaz în Mariupol. Până la 22.000 de civili au murit în oraș de la începutul invaziei rusești. Mai mult de 100.000 de persoane au rămas în orașul blocat.

Lukașenko se declară gata să discute despre un posibil tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus
Internațional

Lukașenko se declară gata să discute despre un posibil tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene. Liderul belarus Alexandr Lukașenko a declarat vineri că Minskul este pregătit să discute despre posibilul tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus, cu unele "compromisuri". Ucraina, un important exportator global de cereale, nu poate folosi porturile sale de la Marea Neagră pentru aprovizionare de când Rusia a trimis mii de trupe în țară, la 24 februarie. Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene Exporturile din Ucraina prin Belarus au fost una dintre opțiunile din cadrul unor discuții ample conduse de Națiunile Unite, care au ca scop stimularea aprovizionării cu cereale la nivel mondial, în contextul în care se profilează o criză alimentară majoră. Deblocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră este o altă opțiune. "Acum toată lumea caută logistica … Bine, putem discuta. Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri", a declarat Lukașenko, citat de ziarul local Belarus Today. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Lukașenko nu a precizat care ar fi, în opinia sa, compromisurile. Belarusul este foarte afectat de sancțiunile Occidentale Belarus, unul dintre principalii producători mondiali de potasă, a fost afectat de sancțiuni occidentale dure în 2021-2022, care au întrerupt exporturile sale de îngrășământ prin porturile din Marea Baltică, potrivit Reuters. Sancțiunile financiare impuse Moscovei începând cu 24 februarie au afectat și exportatorii de îngrășăminte rusești, iar lanțul de aprovizionare global deteriorat sporește riscul crizei alimentare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat la începutul acestei săptămâni că orice acord pentru deblocarea transporturilor de mărfuri din regiune este încă departe, deoarece "faptul că totul este interconectat face ca negocierea să fie deosebit de complexă". Moscova și Minsk au acuzat sancțiunile occidentale că au perturbat exporturile atât de cereale, cât și de îngrășăminte și au provocat riscul crizei alimentare globale. Problema este cauzată de "politicile pe care Occidentul și țările bogate, în special Statele Unite, le urmăresc în prezent", a declarat Lukașenko.

UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare
Internațional

UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare

Rusia, sancționată dur de UE. Uniunea Europeană a aprobat, vineri, oficial al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului. Noul pachet vizează importul de petrol, transportul petrolului, servicii financiare şi de afaceri, suspendarea activităţii televiziunilor ruse şi restricţii în privinţa exportului. Rusia, sancționată dur de UE Bruxelles-ul impune un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, reprezentând 90% din importurile UE de petrol din Rusia. Embargoul va permite perioade de tranziţie în vederea adaptării sectorului şi pieţelor globale. Astfel, ţiţeiul rusesc va fi eliminat treptat în şase luni, iar alte produse petroliere rafinate în opt luni. De asemenea, embargoul include o scutire temporară referitoare la ţiţeiul transportat prin conducte, astfel încât, petrolul rusesc să fie eliminat în mod ordonat, iar UE şi partenerii săi să asigure alternative de aprovizionare şi să minimizeze asupra preţurilor petrolului la nivel global. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Statele membre care au o "dependenţă de livrările ţiţei din Rusia prin conducte pot beneficia de o scutire temporară şi pot continua să primească ţiţei livrat prin conductă, până când Consiliul decide altfel", subliniază comunicatul, potrivit CNN. UE a convenit o ”derogare temporară specială” până la sfârşitul anului 2024 UE a convenit o "derogare temporară specială" până la sfârşitul anului 2024 pentru Bulgaria, care va putea continua să importe ţiţei şi produse petroliere pe cale maritimă. De asemenea, Croaţia va avea o derogare cu privire la "importul de motorină de vid" până la sfârşitul anului 2023. Televiziunile ruse Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24 / Russia 24 şi TV Center International au fost vizate, deoarece promovează o campanie de dezinformare şi "progagandă în sprijinul agresiunii ruse în Ucraina". În ceea ce priveşte restricţiile de export, pachetul include sancţiuni privind "substanţele chimice care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor chimice", menţionează comunicatul. Alte bănci ruseşti, inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă rusă, şi o bancă din Belarus au fost eliminate din sistemul financiar internaţional SWIFT. Sancţiunile vizează 25 de entităţi belaruse, referitoare la "autorizaţiile pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de bunuri şi tehnologie cu dublă utilizare, precum şi de bunuri şi tehnologie care ar putea contribui la îmbunătăţirea militară şi tehnologică a Belarusului sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate".

Ucraina "nu intenționează să folosească" sistemele americane de rachete cu lansare multiplă pentru a ataca Rusia, afirmă un consilier al lui Zelenski
Internațional

Ucraina "nu intenționează să folosească" sistemele americane de rachete cu lansare multiplă pentru a ataca Rusia, afirmă un consilier al lui Zelenski

Ucraina va folosi armele americane pentru apărare. Ucraina "duce un război defensiv" și "nu intenționează să atace instalații din Rusia" cu arme furnizate de SUA, a declarat vineri un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina va folosi armele americane pentru apărare "Partenerii noștri știu unde sunt folosite armele lor. Orice acuzații privind astfel de intenții de a ataca Rusia sunt operațiuni psihologice ale serviciilor speciale rusești", a declarat consilierul, Mykhailo Podolyak, pe Twitter, adăugând că "sarcina numărul unu a Rusiei astăzi este să submineze încrederea dintre Ucraina și America", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Într-o declarație de miercuri, președintele Joe Biden a anunțat că SUA va trimite Ucrainei sisteme avansate de rachete, inclusiv sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, care are muniție capabilă să lanseze rachete la aproximativ 49 de mile - o rază de acțiune mult mai mare decât tot ce a fost trimis Kievului până în prezent.

Rusia va controla probabil tot Luhanskul în două săptămâni, potrivit serviciilor secrete britanice
Internațional

Rusia va controla probabil tot Luhanskul în două săptămâni, potrivit serviciilor secrete britanice

Luhanskul va cădea în două săptămâni. Ministerul britanic al Apărării se așteaptă ca Rusia să preia controlul asupra întregii regiuni Luhansk din estul Ucrainei în următoarele două săptămâni, potrivit ultimei sale evaluări a serviciilor de informații. În raport, ministerul a declarat că, după ce nu a reușit să cucerească Kievul, Moscova și-a schimbat strategia în Ucraina pentru a se concentra pe Donbas, partea din estul Ucrainei formată din regiunile Luhansk și Donețk. Luhanskul va cădea în două săptămâni Două părți din Donbas sunt deținute de separatiștii susținuți de Rusia din 2014. Acestea au devenit cunoscute sub numele de Republicile Populare Luhansk și Donețk și cuprind aproximativ o treime din suprafața totală a Donbasului. Guvernul ucrainean de la Kiev afirmă că cele două regiuni sunt, de fapt, temporar ocupate de Rusia. Republicile autoproclamate nu au fost recunoscute de niciun guvern, în afară de Rusia și de aliatul său apropiat, Siria, iar guvernul ucrainean a refuzat cu fermitate să discute direct cu liderii oricăreia dintre ele. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană "Rusia obține acum un succes tactic în Donbas. Forțele rusești au generat și au menținut impulsul și în prezent par să dețină inițiativa asupra opoziției ucrainene". Rusia controlează 90% din Luhansk "Rusia controlează peste 90% din Luhansk și este posibil să finalizeze controlul în următoarele două săptămâni. Rusia a obținut aceste succese tactice recente cu un cost semnificativ al resurselor și prin concentrarea forței și a focurilor într-o singură parte a campaniei generale", susține Ministerul britanic al Apărării, potrivit CNN. Raportul a precizat că Rusia nu reușește să ia avânt în alte zone, unde a fost forțată să treacă la modul defensiv. "Măsurat în raport cu planul inițial al Rusiei, niciunul dintre obiectivele strategice nu a fost atins. Pentru ca Rusia să obțină orice formă de succes va fi nevoie de investiții uriașe și continue în forță de muncă și echipamente și este posibil să mai dureze mult timp", a adăugat raportul.

Flota rusă din Pacific demarează exerciții navale la care participă peste 40 de nave de război
Internațional

Flota rusă din Pacific demarează exerciții navale la care participă peste 40 de nave de război

Exerciții de război în Pacific. Flota rusă din Pacific a lansat o serie de exerciții de o săptămână la care participă peste 40 de nave și până la 20 de avioane, potrivit agențiilor de presă rusești, care au citat Ministerul Apărării. Comunicatul ministerului a precizat că exercițiile, care vor avea loc în perioada 3-10 iunie, vor implica, printre altele, "grupuri de nave împreună cu aviația navală care vor lua parte la operațiuni de căutare a submarinelor (inamice)". Exerciții de război în Pacific Exercițiile au loc în contextul incursiunii Rusiei în Ucraina, care durează de trei luni, descrisă de Moscova drept o "operațiune militară specială". Ucraina se află la mii de kilometri la vest de locul unde au loc exercițiile din Pacific. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană https://www.youtube.com/watch?v=z7hPN2aL6tc&ab_channel=HEADHUNTER Nava de comandă a Rusiei, Mareșalul Krylov, fregata Mareșalul Șapoșnikov, precum și un grup de nave și corvete antisubmarin mari, nave antisubmarin mici, nave de dragare a minelor, bărci de rachete și nave de sprijin vor acționa în zone desemnate din Oceanul Pacific în timpul exercițiilor, se arată în declarația ministerului, informează Reuters. Exercițiile au loc în contextul în care invazia Rusiei în Ucraina a ajuns vineri la 100 de zile. Armata ucraineană a susținut că unitățile rusești au "suferit pierderi semnificative în efective și echipamente" de la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră