O declarație greșită a angajatorului îți poate micșora pensia: cum descoperi lunile lipsă și ce faci pentru recunoașterea lor
Ai lucrat cu contract, ai primit salariul, dar descoperi că unele luni nu apar în evidența pentru pensie.
Înainte să consideri perioada pierdută, trebuie să afli ce s-a întâmplat: angajatorul nu a plătit contribuțiile, nu a depus declarațiile sau a transmis date greșite?
Diferența contează, pentru că fiecare situație presupune un alt demers.
Neplata contribuțiilor de către angajator nu înseamnă automat pierderea stagiului fostului salariat.
În schimb, lipsa declarațiilor ori informațiile incorecte pot împiedica valorificarea perioadei până la clarificarea evidențelor.
Contribuții neplătite și luni nedeclarate: două probleme diferite
Pentru salariați, regula din articolul 39 al Legii nr. 360/2023 leagă stagiul contributiv de perioadele pentru care contribuția de asigurări sociale s-a datorat.
Citește și: Pensia mică nu mai garantează ajutorul pentru energie: salariile copiilor sau nepoților pot anula beneficiul
Prin urmare, simplul fapt că angajatorul a rămas cu datorii nu justifică eliminarea lunilor lucrate.
Recuperarea creanțelor fiscale este o problemă distinctă.
Regula nu trebuie confundată cu asigurarea prin contract încheiat cu casa de pensii, pentru care legea cere contribuție datorată și plătită.
Într-un exemplu ipotetic, un fost salariat descoperă că firma avea restanțe la contribuții în anul în care a lucrat acolo.
Primul lucru de verificat este dacă lunile și veniturile sale au fost declarate corect.
Existența datoriei firmei nu dovedește că acele luni lipsesc din stagiul său.
Altă situație este cea în care angajatorul a omis salariatul din declarație sau a trecut un venit greșit.
Aici, problema privește informațiile pe baza cărora se calculează pensia.
Articolul 7 al legii obligă angajatorul să depună declarații rectificative pentru erorile constatate.
Primul pas: află exact ce lipsește
Verificarea începe la casa teritorială de pensii.
Citește și: Bani din urmă pentru pensionari: când se plătesc diferențele după recalculare și de ce contează data cererii
CNPP precizează că stagiul înregistrat pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 poate fi confirmat prin adeverință, la cerere.
Informațiile sunt disponibile și în contul personal de pe portalul instituției.
Este util să compari situația primită cu documentele tale și să notezi separat fiecare neconcordanță: luna, anul, angajatorul și problema observată.
Solicită o explicație scrisă cât mai precisă: perioada nu figurează deloc, figurează cu mai puține zile sau apare un venit diferit?
Dacă ești deja pensionar, cere și lămuriri privind valorificarea acesteia în calculul pensiei.
O solicitare concretă (ca de pildă, verificarea lunilor martie–iunie dintr-un anumit an, la o firmă identificată) este mai ușor de urmărit decât o cerere generală de verificare a întregii cariere.
Păstrează numărul de înregistrare și răspunsul.
Cine trebuie să corecteze declarațiile
Demersul obișnuit începe la fostul angajator, căruia îi soliciți în scris verificarea raportărilor și depunerea declarațiilor necesare.
Citește și: Medicamente compensate cu 90% pentru pensionari: de ce este important ultimul talon de pensie
Pensionarul nu completează declarația firmei în locul acesteia.
CNPP indică două trasee pentru corectarea declarațiilor:
- pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011, declarațiile rectificative se depun la casa teritorială de pensii de care aparține angajatorul;
- pentru perioadele începând cu 1 ianuarie 2011, acestea se depun la ANAF.
În cererea către firmă, precizează lunile vizate și atașează documentele care arată neconcordanța.
Cere confirmarea depunerii și, dacă este disponibilă, dovada validării declarației.
După ce primești răspunsul angajatorului, verifică la casa de pensii dacă datele corectate au ajuns în evidență.
Promisiunea contabilității că problema a fost rezolvată trebuie urmată de verificarea rezultatului.
Ce documente poți cere fostului angajator
Solicită o adeverință privind activitatea desfășurată, durata acesteia, salariul și vechimea, precum și documentele relevante din dosarul personal.
Citește și: De ce recalcularea nu ți-a mărit pensia: pragul care trebuie depășit pentru a primi bani în plus
Inspecția Muncii reamintește că obligația de eliberare a adeverinței există și față de foștii salariați, termenul prevăzut de HG nr. 295/2025 fiind de cel mult 15 zile lucrătoare de la solicitarea scrisă.
Acesta este termenul pentru adeverință, nu un termen general în care trebuie rezolvată orice rectificare fiscală.
Pentru verificare, adună și contractul de muncă, actele adiționale, decizia de încetare, fluturașii de salariu și eventualele extrase bancare păstrate.
Aceste documente trebuie citite împreună.
Contractul arată condițiile angajării, iar un extras bancar poate arăta o plată, însă niciunul nu trebuie confundat automat cu dovada completă a venitului brut lunar care trebuia declarat pentru pensie.
Dacă firma a fost radiată, perioada nu este automat pierdută
Normele aprobate prin HG nr. 181/2024 prevăd folosirea altor documente atunci când angajatorul nu mai poate depune declarațiile.
Pentru această procedură, imposibilitatea se dovedește printr-un document de la registrul comerțului care atestă radierea.
Printre actele prevăzute se află carnetul de muncă, certificatele cu informații din evidența salariaților, adeverințele eliberate de Arhivele Naționale sau de deținătorii legali ai arhivelor și hotărârile judecătorești care reconstituie elementele necesare pensionării.
Refuzul unei firme existente nu este același lucru cu radierea ei.
Nici intrarea în insolvență nu trebuie confundată automat cu dispariția juridică a angajatorului.
Practic, dacă fostul angajator nu mai există, trebuie urmărite două piste: dovada situației sale juridice și identificarea deținătorului arhivei.
Cere documente pentru lunile concrete care lipsesc, inclusiv informațiile salariale necesare verificării.
Un CNP greșit poate necesita un demers mai simplu
Există o regulă distinctă pentru erorile de identificare.
Dacă declarațiile conțin greșeli privind numele, prenumele sau CNP-ul, persoana interesată poate prezenta direct casei teritoriale de pensii documente doveditoare emise legal de instituțiile competente, pentru rectificare.
Această excepție merită verificată înainte de a începe căutări costisitoare prin arhive: uneori problema este asocierea greșită a datelor cu persoana asigurată.
Dacă angajatorul refuză, păstrează dovezile demersurilor
Trimite solicitările printr-o modalitate care permite dovedirea primirii și păstrează răspunsurile, inclusiv refuzurile.
Pentru neeliberarea documentelor de muncă, te poți adresa ITM.
Pentru problemele privind declarațiile fiscale, sesizarea se îndreaptă către ANAF, potrivit competenței.
Casa de pensii trebuie sesizată separat asupra neconcordanței care afectează dosarul tău.
În sesizări, descrie faptele verificabile: unde ai lucrat, în ce interval, ce lipsește și ce ai solicitat deja.
Dacă blocajul continuă, poate fi necesară o acțiune în instanță, aleasă în funcție de obiectul problemei: documente, obligațiile angajatorului sau decizia de pensie.
Corectarea evidenței trebuie urmată de verificarea pensiei
CNPP precizează că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată la cerere inclusiv după depunerea unor declarații rectificative care schimbă veniturile ori stagiile valorificate inițial.
Drepturile recalculate se acordă din luna următoare înregistrării solicitării.
Revizuirea privește diferențele dintre drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite.
Are reguli distincte privind diferențele retroactive.
Corectarea unei declarații a angajatorului nu garantează automat bani pentru toți anii trecuți.
Dacă primești o decizie care continuă să omită perioada sau respinge valorificarea ei, verifică motivarea și data comunicării.
Deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în instanță în 45 de zile de la comunicare.
O discuție cu angajatorul sau o petiție administrativă nu trebuie tratată ca o prelungire a acestui termen.