vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: greșeală

4 articole
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Greșeli ale statului plătite de cetățeni (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Eveniment

Cât te costă să repari o greșeală a statului: firme inactivate, pensii greșite, amenzi abuzive

Greșeli ale statului plătite de cetățeni. În alte țări europene, precum Germania, administrația este obligată să compenseze automat daunele provocate de propriile greșeli birocratice. În România, cetățeanul e cel care plătește mereu. Nu doar impozite, taxe și contribuții, ci și prețul erorilor făcute de administrația publică. De la firme declarate inactive pe nedrept, până la pensii calculate greșit sau autorizații rătăcite prin sertarele primăriilor, costurile generate de incompetența sau neglijența instituțiilor publice sunt transferate, aproape invariabil, pe umerii oamenilor. Greșeli ale statului plătite de cetățeni Inactivitatea fiscală nu este un detaliu administrativ minor. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Blochează activitatea economică, suspendă codul de TVA, îți știrbește reputația în fața partenerilor și, mai grav, generează pierderi financiare. Reactivarea firmei ar trebui să fie un proces simplu, mai ales când eroarea nu aparține antreprenorului. În realitate, se transformă într-un șir lung de drumuri, taxe și cheltuieli suportate exclusiv de antreprenor. Cât costă reactivarea unei firme „omorâte” din greșeala ANAF Conform Codului de procedură fiscală (art. 92), o firmă poate fi declarată inactivă dacă nu depune declarațiile timp de șase luni, dacă nu este găsită la sediu sau dacă are obligații restante. Reactivarea presupune îndeplinirea tuturor acestor condiții și depunerea cererilor corespunzătoare. Pentru antreprenorul care nu greșește cu nimic, nota de plată a reactivării arată astfel: - 20 lei pentru obținerea „Informațiilor de Bază” de la Oficiul Registrului Comerțului - minimum 61 lei pentru înregistrarea dosarului de reluare a activității - aproximativ 100–150 lei taxa notarială pentru o procură care să împuternicească un contabil să se ocupe de formalități - eventuale sume pentru majorarea capitalului social, în cazul în care regimul de impozitare presupune modificări; Peste toate acestea se adaugă onorariile firmelor de consultanță contabilă, care pornesc de la 400 lei și cresc în funcție de complexitate. Astfel, chiar și atunci când inactivitatea este o greșeală a Statului, antreprenorul ajunge să plătească chiar și mai mult de 1.000 de lei din buzunarul propriu, bani pe care nu-i mai poate recupera. O sumă deloc neglijabilă pentru un mic SRL, mai ales într-un climat economic deja fragil. Impozite plătite dublu: bani blocați luni întregi Un alt exemplu frecvent este cel al contribuabililor care își văd impozitele achitate de două ori, din erori de sistem sau suprapuneri între plăți online și ghișeu. Procedura legală de restituire există: depui o cerere, iar ANAF are la dispoziție 45 de zile pentru soluționare. În realitate, deserori termenul se prelungește, fie pentru că autoritatea solicită documente suplimentare, fie pentru că dosarul „stă la semnat”. Între timp, banii rămân blocați, iar cetățeanul nu are altă soluție decât să aștepte. Codul prevede că, pentru întârzieri, statul datorează dobândă de 0,02%/zi. Însă puțini contribuabili cunosc acest drept și și mai puțini îl solicită. Costul direct este zero, dar costul indirect, lipsa de lichidități, comisioane bancare, nervii și timpul pierdut, rămâne tot la cetățean. Pensii greșite: drum spre tribunal Nici pensionarii nu scapă de greșelile Statului. Există cazuri numeroase în care Casele Județene de Pensii calculează greșit drepturile, fie din interpretarea eronată a legislației, fie din cauza unui dosar incomplet. Legea prevede că deciziile de pensionare pot fi contestate la instanță în termen de 45 de zile. Procesul este scutit de taxă de timbru, însă costurile reale sunt altele: onorarii pentru avocați, expertize, luni sau chiar ani de procese. Pentru mulți pensionari, sumele pierdute lunar depășesc câteva sute de lei. Restituirea retroactivă se obține, dar doar dacă ai răbdare să lupți cu instituția în instanță. Între timp, costul este suportat integral de cel mai vulnerabil segment al populației. Autorizații rătăcite: taxe plătite din nou Un alt domeniu unde erorile administrative se traduc direct în bani este urbanismul. Dacă un dosar pentru autorizație de construire este pierdut sau respins pe motiv că lipsește un document deja depus, solicitantul trebuie să reia procedura. Conform Codului fiscal, taxa pentru autorizația de construire este de 0,5% din valoarea lucrărilor pentru clădiri rezidențiale și 1% pentru alte construcții. În cazul prelungirii, taxa este 30% din cea inițială. Pentru o casă cu valoare autorizată de 300.000 lei, taxa inițială este de 1.500 lei. Dacă dosarul trebuie refăcut sau prelungit din cauza administrației, proprietarul mai plătește încă 450 lei. Iar aceste sume nu includ costurile de proiectare, timpii de așteptare sau avizele conexe, fiecare cu propriul tarif. Amenzi greșite: costuri pentru a-ți dovedi nevinovăția Românii primesc adesea amenzi contravenționale nejustificate: roviniete plătite dar considerate inexistente, amenzi de parcare emise în lipsa mașinii sau sancțiuni pentru neplata unor taxe achitate deja. Singura cale este plângerea contravențională în instanță. Legea prevede un termen de 15 zile pentru a contesta procesul-verbal. Taxa de timbru este de 20 de lei (OUG 80/2013, art. 19). Pare puțin, dar dacă adăugăm timpul petrecut, eventualele cheltuieli de avocat și stresul, costurile reale sunt mult mai mari decât amenda în sine. Țări europene, proceduri clare de despăgubire În alte țări europene, precum Germania, administrația are obligația legală de a răspunde pentru daunele provocate de propriile greșeli birocratice. Mecanismul este prevăzut de § 839 din Codul civil german (BGB) și de art. 34 din Constituția Germaniei (Grundgesetz). Aceste norme stabilesc că, dacă un funcționar public încalcă cu vinovăție o obligație oficială și provoacă un prejudiciu, statul (fie el federația, landul sau comuna) este cel care plătește despăgubirile. Funcționarul răspunde personal doar în cazuri excepționale. În practică, în Germania există și o cultură administrativă mai proactivă: în multe situații, autoritățile admit greșeala și repară prejudiciul direct, de pildă restituind sumele plătite în plus, fără ca cetățeanul să fie nevoit să deschidă un proces. În România, deși baza legală există, mecanismul este mult mai greoi. Constituția, Codul administrativ și Legea contenciosului administrativ prevăd răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate de autorități. În realitate însă, compensațiile se obțin aproape exclusiv prin instanță. Cetățeanul trebuie să facă o plângere prealabilă, să intenteze proces și să dovedească prejudiciul. Procesele durează ani de zile, iar costurile, onorarii de avocat, expertize, timp și stres, descurajează majoritatea oamenilor să încerce. Astfel, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive, administrația nu suportă consecințele propriilor greșeli, iar povara rămâne pe umerii contribuabilului. Costul real: încrederea pierdută Dincolo de cifre, adevăratul cost este unul mai greu de măsurat: pierderea încrederii. Fiecare drum inutil la ghișeu, fiecare taxă plătită pentru a repara o eroare birocratică, fiecare lună de așteptare pentru un drept deja câștigat erodează încrederea cetățeanului în Stat. România nu duce lipsă de legi, regulamente sau platforme informatice. Ceea ce lipsește este responsabilitatea instituțională. Până când statul nu va suporta consecințele propriilor erori, fie prin rambursarea automată a cheltuielilor, fie prin sancționarea funcționarilor responsabili, nota de plată va rămâne, în tăcere, pe umerii contribuabililor.

Rotativa premierilor, o greșeală, susține Hunor (sursa: RFI)
Politică

Kelemen Hunor, critic cu cererile PSD: Rotativa premierilor, "o greşeală fundamentală"

Rotativa premierilor, o greșeală, susține Hunor. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, critică mecanismul rotativei la conducerea Guvernului, considerându-l o greșeală fundamentală care a slăbit autoritatea executivului și a generat instabilitate politică. Rotativa premierilor, o greșeală, susține Hunor „Rotativa a falimentat România din 2022 încoace”, a declarat liderul UDMR la RFI. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Kelemen susține că schimbarea premierului în timpul mandatului transmite un semnal negativ societății și afectează coerența guvernării, în special când se apropie finalul rotativei. „Un singur premier, cu o singură formulă, poate nici nu va ajunge până în 2028. Dar cu rotativă de la început, ai greșit strategic”, a afirmat acesta. UDMR nu exclude ieșirea din viitorul guvern Prezența UDMR în viitorul executiv nu este garantată și va fi stabilită în urma negocierilor. Kelemen atrage atenția că participarea fără influență reală este inutilă. „Dacă nu avem instrumente guvernamentale, rămânem doar un decor politic. Și decorul tot decontează”, a spus liderul UDMR. Formulă politică clară, cu influență reală Kelemen afirmă că un guvern politic, cu premier politic, trebuie să asigure un echilibru între parteneri, iar fiecare formațiune trebuie să aibă un cuvânt de spus în luarea deciziilor majore. „Dacă vii doar pentru decor, nu ai cum să influențezi nimic”, a subliniat el. Reforma fiscală, încă fără contur Negocierile pe programul de guvernare sunt în curs, însă problemele legate de fiscalitate rămân nerezolvate. Kelemen Hunor avertizează că deficitul mare și presiunea economică necesită soluții reale, nu improvizații. „Întrebarea e dacă pui statul la o cură de slăbire sau doar te prefaci și acoperi cu taxe”, a explicat acesta. PSD și PNL vor controla ministerele-cheie Kelemen nu are dubii că PSD și PNL vor forma nucleul dur al noului guvern, controlând ministerele avizatoare și „de forță”. USR, spune el, „s-a securizat” deja cu patru ministere. „Noi am lua Dezvoltarea și Cultura, dar fără influență în deciziile majore, nu are sens să rămâi”, a afirmat liderul UDMR. Ministerul Dezvoltării, limitat în influență fiscală Deși Ministerul Dezvoltării este esențial pentru investițiile cu fonduri europene, Kelemen admite că rolul său asupra politicilor fiscale este redus. „Dacă trebuie să tai de la investiții, nu o poți face din fondurile europene. Tai din bugetul național”, a explicat acesta. Ministerul Finanțelor va reveni PNL Potrivit Kelemen Hunor, Ministerul Finanțelor va fi condus de un liberal, așa cum a solicitat viitorul premier desemnat, Ilie Bolojan. Acesta va avea un rol-cheie în gestionarea măsurilor fiscale din următorii ani. „E un portofoliu esențial, iar Bolojan a cerut clar acest minister”, a precizat președintele UDMR.

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță. Curtea supremă de justiție a țării și Parlamentul au dat o mână de ajutor nesperată avocaților apărării din dosarul "Flux". Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță După ce, cu chiu, cu vai, abia începuse, procesul de corupție al primarului Mihai Chirica ar putea să o ia de la capăt, de la zero, cu dezbaterile din camera preliminară. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Adică stadiul în care se afla pe 14 iulie 2022, când dosarul a fost înaintat Tribunalului. Pentru procurorii DNA, faptul ar echivala cu aproape doi ani pierduți degeaba. Cum s-a ajuns aici? Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră