sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: declarație

7 articole
Politică

Alianță Diaspora cere Guvernului investigheze ingerință străină

O alianță a organizațiilor din Diaspora, Fundația Română Unită, cere cere Guvernului să investigheze „pe deplin” acuzațiile de ingerință străină în alegeri și să se asigure că „actorii implicați” răspund. Citește și: Călin Georgescu s-a întâlnit cu mercenarul Potra și neolegionarul Sechila pentru a organiza violențe Organizațiile semnatare ale acestei declarații mai cer „fortificarea infrastructurii democratice: implementați măsuri de protecție sporite pentru sistemele electorale și instituțiile democratice pentru a preveni vulnerabilitățile viitoare și influența străină”. Alianță din Diaspora cere Guvernului să investigheze acuzațiile de ingerință străină „Noi, subsemnatele organizații ale diasporei românești , ne exprimăm profunda îngrijorare față de rapoartele recente de ingerință străină în procesul electoral al României. Constatările Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) indică activități cibernetice maligne atribuite unor actori străini menite să compromită integritatea procesului democratic. Aceste acțiuni subminează suveranitatea României și amenință rolul acesteia de membru puternic al Uniunii Europene și NATO și partener de preț în alianța transatlantică. Democrația României este o dovadă a rezistenței și angajamentului său față de valorile europene și democratice. În calitate de organizații globale și părți interesate investite în democrație, transparență și statul de drept, facem apel la autoritățile române să ia măsuri imediate și decisive pentru a proteja aceste principii. Îndemnăm Guvernul României să: Efectuați o investigație cuprinzătoare: investigați pe deplin acuzațiile de ingerință străină, asigurați responsabilitatea oricăror actori implicați și oferiți publicului constatări clare și transparente. Fortificarea infrastructurii democratice: implementați măsuri de protecție sporite pentru sistemele electorale și instituțiile democratice pentru a preveni vulnerabilitățile viitoare și influența străină. Implicați-vă cu părțile interesate: Implicați în mod activ societatea civilă, comunitățile din diaspora și partenerii internaționali în eforturile de a menține integritatea electorală și de a întări reziliența democratică. Facem în continuare apel la comunitatea internațională să fie solidară cu România în această perioadă critică, sprijinindu-și eforturile de a combate amenințările la adresa democrației sale și de a-și menține angajamentul ferm față de alianța transatlantică. Deschis pentru semnături Această declarație este deschisă tuturor organizațiilor, grupurilor societății civile și persoanelor care împărtășesc preocuparea noastră pentru integritatea democrației României . Salutăm semnăturile tuturor organizațiilor din diaspora românească la nivel global pentru a reafirma angajamentul nostru colectiv față de valorile și procesele democratice”, se arată în declarație.

Alianță din Diaspora cere Guvernului să investigheze acuzațiile de ingerință străină Foto: Inquam/Octav Ganea
Ciolacu, declarație populistă de Ziua Vârstnicilor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, declarație populistă de Ziua Vârstnicilor

Ciolacu, declarație populistă de Ziua Vârstnicilor. Decizia privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei, o măsură care se aplică tuturor pensiilor din sistemul public, dar şi pentru cel de apărare şi ordine publică, intră în vigoare marţi, de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, a transmis premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu, declarație populistă de Ziua Vârstnicilor "Astăzi, de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, intră în vigoare şi decizia privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” O măsură care se aplică tuturor pensiilor din sistemul public, dar şi pentru cel de apărare şi ordine publică şi care completează reforma pensiilor intrată în vigoare la 1 septembrie, prin care am eliminat inechităţile şi am făcut dreptate pentru 3,8 milioane de pensionari", a scris Ciolacu, pe Facebook. El a adăugat că astfel de măsuri se adaugă altor decizii de protecţie socială promovate de Guvern pentru vârstnicii cu venituri mici. "De aceea, am decis creşterea unor plafoane de venituri pentru care pensionarii primesc sprijin pentru achiziţia de alimente şi medicamente sau pentru plata facturilor la încălzire. Prin toate aceste măsuri şi reforme, cred că am demonstrat că prezenţa noastră la guvernare reprezintă cea mai sigură garanţie pentru pensionari că interesele lor sunt apărate şi corect reprezentate în actul de guvernare. Pentru că asta înseamnă respect faţă de cei care au muncit o viaţă! La mulţi ani, tuturor părinţilor şi bunicilor noştri!", a completat prim-ministrul.

Piedone, fără declarații de avere, interese (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Piedone, fără declarații de avere, interese

Piedone, fără declarații de avere, interese. Ultima declarație de avere, respectiv de interese, au fost depuse de Cristian Popescu Piedone când a devenit primar al Sectorului 5, în 2020. De atunci, Piedone nu a mai depus nici una. Piedone, fără declarații de avere, interese Fostul primar al Sectorului 5 ar fi trebuit să mai depună în 2021 și în 2022 declarații de avere și interese. Pe site-ul Primăriei S5, însă, acestea nu există. Nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate nu apar aceste documente. Inspectorii ANI ar fi trebuit cel puțin să-l amendeze pe Piedone pentru nedepunerea documentelor. Mai mult, conform legii, ar fi putut iniția cercetarea averii acestuia. Nimic de genul acesta nu s-a întâmplat, însă, potrivit site-ului ANI. Care menționează că, în 2016, a sesizat Parchetul General pentru conflict de interese în cazul lui Piedone, pentru perioada când acesta fusese primar al Sectorului 4. În urma acestei sesizări, doi ani mai târziu, Popescu Piedone a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (a acordat contracte pe banii PS4 unor firme în care erau acționari și administratori copiii săi). Citește și: GALERIE FOTO Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie, dar, darnic, nu va cere despăgubiri statului român Potrivit declarației de avere din 2020, Piedone deținea patru terenuri intravilane la Bragadiru, o casă în București (moștenire), cinci autoturisme de colecție și un cont de puțin peste 50.000 de euro.

UE și NATO, apropiere anti-Putin (sursa: NATO)
Internațional

UE și NATO, apropiere anti-Putin

UE și NATO, apropiere anti-Putin. NATO şi Uniunea Europeană se angajează să-şi consolideze cooperarea după invadarea Ucrainei de către Rusia care ameninţă securitatea în Europa, se arată într-o declaraţie comună consultată luni de AFP. UE și NATO, apropiere anti-Putin Cele două organizaţii cu sediul la Bruxelles încearcă să-şi amelioreze coordonarea de ani de zile şi vor să înlăture sentimentul că eforturile de consolidare a rolului UE în apărare subminează alianţa condusă de SUA. "NATO rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor săi şi este esenţială pentru securitatea euroatlantică. Recunoaştem valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai performante, care contribuie pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO", se arată în declaraţia comună. Aceasta urmează să fie semnată marţi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. "Aceasta este o declaraţie mult mai politică decât cea adoptată în 2018", a spus un oficial european. "Textul a fost scris înainte de conflictul din Ucraina şi a trebuit să fie complet rescris", a precizat el. "Un moment-cheie" Invazia Ucrainei în februarie 2022 a determinat apeluri de a valorifica mai bine influenţa combinată a puterii economice a Europei şi a puterii militare americane. "Este vorba despre un moment-cheie pentru securitatea şi stabilitatea euroatlantice. El cheamă la o cooperare mai strânsă între UE şi NATO", se arată în declaraţie. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Cele două organizaţii s-au angajat ca parteneriatul lor să ajungă "la un nivel superior" şi să mobilizeze "toate instrumentele combinate de care dispunem, fie ele politice, economice sau militare, pentru a ne urmări obiectivele comune în interesul miliardului nostru de cetăţeni". Un număr de 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene fac deja parte din NATO, iar alte două, Suedia şi Finlanda se vor alătura Alianţei odată ce nu vor mai exista rezerve din partea Turciei.

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa. Iuliu Alin Udriște, protejatul și subalternul ministrului Virgil Popescu pe linie de partid, este director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Salariul lunar este de 5.000 de euro brut, plus o primă anuală de aproape 15.000 de euro. Cu toate acestea, Udriște nu a menționat nici un cont bancar în declarația de avere. Cu atât maim ult cu cât susține că a încasat 200.000 de euro din vânzarea unui imobil, în timp ce soția sa a încasat aproape 170.000 de euro dintr-o altă vânzare. Director la SNAM pe CV și scrisoare Traseistul politic Iuliu Alin Udriște și-a făcut ucenicia în sânul Partidului Social Democrat. A fost membru marcant al tinerilor social-democrați din Drobeta - Turnu Serverin până a fost tras pe linie moartă. A fost recuperat imediat de PNL Mehendinți, organizație condusă de Virgil Popescu. În anul 2016, PNL Mehedinți l-a făcut consilier județean, apoi vicepreședinte al organizației. Adică subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. La scurt timp după ce liberalul Virgil Popescu a fost uns ministru al Economiei, Iuliu Alin Udriște a fost numit în funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), o companiei de stat deținută integral de Ministerul Economiei. Întrebat de către Defapt.ro cum a ajuns să fie numit la conducerea SNAM, Iuliu Udriște a explicat că a trimis o scrisoare de intenție și un CV pe adresa ministerului. „Nu știu ce implicare are domnul Virgil Popescu. Am depus un CV la un moment dat, o scrisoare de intenție și un CV, la Ministerul Economiei. Domnul Virgil Popescu era ministru. Sunt vicepreședinte la organizația PNL Mehedinți”, a declarat Udriște. Firma lui Udriște, dosar de evaziune fiscală Prima declarație de avere depusă de Iuliu Udriște datează din anul 2016, când a candidat pentru funcția de consilier județean la Mehedinți. A menționat atunci că deține o cotă parte de aproape 20% dintr-un apartament moștenit în București și încă una dintr-un spațiu comercial din Drobeta - Turnu Severin. Era asociat și acționar la firmele Aurora Trust SA, Proora Impex SA și A&A Realservice SRL. Valoarea acțiunilor și părților sociale erau estimate acum șase ani la peste un milion de lei. Udriște era în acea perioadă director general și președinte al Consiliului de Administrație al societății Aurora Trust SA, companie implicată într-un dosar de evaziune fiscală. Din CV-ul său rezultă că a condus această societate în perioada 2004 - 2020. Pentru funcția de director, era renumerat anual cu aproape 28.000 lei. Adică puțin peste 2.300 lei pe lună. Soția lui, Adriana Udriște, primea un salariu anual de 25.000 lei. Niciunul nu declarase vreun cont bancar. Declarațiile de avere, varză Un an mai târziu, adică în anul 2017, a depus o nouă declarație de avere. În acest document public, Iuliu Udriște a menționat că deținea un BMW fabricat în anul 2010. A adăugat că devenise acționar la societatea Rompan Proiect Service SA. Totodată, își mărise salariul de director general al Aurora Trust de la 28.000 lei anual la 92.000 lei. A mai declarat dividende de 6.894 lei și o chirie de 907 lei. În anul 2018, din declarația de avere a lui Udriște dispare mașina BMW, fără a fi menționată suma de vânzare sau numele cumpărătorului. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil După încă un an, din declarația de avere depusă în 2019 îi dispar părțile sociale de la Proora Impex SA și apare ca asociat la Cosminutza SRL și Cosminutza Deco SRL. Totodată, și-a redus salariul de director general de la aproape 92.000 lei anual la 33.000 lei. Prima declarație de director general al SNAM a fost depusă în februarie 2020. De data aceasta, îi dispar cotele moștenite din apartamentul din București și în spațiul comercial din Drobeta Turnu Severin. Cota-parte din spațiul comercial îi reapare în declarațiile de avere depuse ulterior. Și o Dacie Logan menționată anterior a dispărut din declarația de avere, fără ca Udriște să menționeze conform legii cui și cum a înstrăinat-o. Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa Iuliu Udriște a menționat în declarația de avere depusă în iunie 2021 că a vândut un teren și construcții de la Piscicola Trifești pentru care a primit jumătate din 400.000 de euro, adică 200.000 de euro. Dar banii nu se regăsesc în conturile politicianului pentru că acesta nu are declarat niciun cont bancar. Legislația românească prevede că toate tranzacțiile de peste 10.000 de euro se fac obligatoriu printr-un cont bancar. Mai mult, bunurile vândute nu apar în declarațiile de avere anterioare ale lui Udriște. Totodată, acesta a mai menționat că a încasat dividende pe anul 2020 de la Cosminutza Deco în cuantum de 275.823, după ce a convertit bunurile mobile și imobile. Însă nu a specificat dacă lei, euro sau dolari. Și nici dacă i-a încasat cash. În ultima declarație de avere, depusă în anul 2022, a menționat că a cumpărat două terenuri situate în Mehedinți și Neamț. A mai specificat că soția sa a încasat peste 828.000 de lei, sumă ce reprezenta o primă tranșă din vânzarea unui imobil. Nici această sumă de bani nu apare în vreun cont bancar. Nu știe ce salariu încasează Liberalul Iuliu Udriște primește un salariu lunar de 5.000 de euro brut de la Societatea Națională a Apelor Minerale. În plus, dacă îndeplinește integral indicatorii de performanță, mai primește o componentă variabilă, adică un bonus anual, de până la 12 salarii medii brute. Echivalentul a 15.000 de euro. Întrebat de către Defapt.ro ce salariu încasează lunar și care a fost cuantumul bonusului, Iuliu Udriște nu a știu ce să răspundă. După vreo trei minute de gândire a solicitat un interviu față în față pentru a explica câți bani încasează lunar. Nici la întâlnire nu a știu ce salariu fix are! „Salariul meu este public și în declarația de avere și pe site-ul societății. Așa, iar net este 14 mii….444 lei. Da, 24.000 brut sau 25.000 lei. Sigur e menționat tot venitul în declarația de avere. Salariul este șase salarii medii brute pe ramură. Fixul! Așa scrie în lege”, a răspuns într-un final. Dacă în cazul salariului a fost pe aproape, cert este că nu știe ce sumă a încasat ca bonus. „Componenta variabilă este pe 2021, după o selecție pe 109, și după indicatorii de performanță pe care mi i-am asumat în negocierea cu CA, s-a votat. Componenta variabilă este de 12 salarii medii brute pe an, dacă îndeplinești 100%. Am îndeplinit 80%, nu știu cât am luat. Este menționat în declarația de avere”, a mai spus Udriște. În realitate, bonusul nu a fost menționat în declarația de avere. Dar Agenția Națională de Integritate, condusă de Florin Ionel Moise, nu i-a verificat încă averea, deși ANI a primit o sesizare încă din vara acestui an. Despre toate celelalte nebuloase din declarația de avere (mașini dispărute, terenuri apărute), Udriște a spus, sec, că nu știe ce s-a întâmplat.

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI (sursa: Facebook/Calmus Lucian)
Investigații

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră