marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Doi militari britanici și un marocan, primii soldați judecați de ruși pentru că au luptat de partea Ucrainei. Riscă pedeapsa capitală

Riscă pedeapsa cu moartea. Pro-rușii din estul Ucrainei au declarat că au început procesul împotriva a doi britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, care au fost capturați luptând alături de soldații ucraineni la Mariupol, precum și împotriva unui militar din Maroc, Ibrahim Saadun. Riscă pedeapsa cu moartea Procurorii din autoproclamata Republică Populară Donețk, un guvern pro-rus din estul Ucrainei controlat de Rusia, au declarat că bărbații riscă pedeapsa cu moartea pentru „terorism” și pentru că au luptat ca „mercenari” împotriva invaziei ruse. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Aslin și colegii săi au spus că sunt soldați obișnuiți care luptau în armata ucraineană și ar trebui tratați ca prizonieri de război. https://twitter.com/vic_top55/status/1534166698961543168?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1534166698961543168%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.hotnews.ro%2Fstiri-razboi_ucraina-25606641-video-inceput-primul-proces-pentru-derulat-pro-rusi-doi-militari-britanici-marocan-primii-soldati-ucrainei-judecati-pentru-terorism.htm Bărbații ar fi primii soldați care au luptat de partea Ucrainei care vor fi judecați de forțele pro-ruse în ceea ce observatorii avertizează că ar putea fi o serie de procese spectacol menite să justifice invadarea Ucrainei de către Rusia. Oficialii ruși au amenințat că vor organiza tribunale militare pe care le-au numit Nurnberg 2, menite să oglindească procesele pentru crime de război care au loc la Kiev, potrivit Agerpres.

Doi militari britanici și un marocan, primii soldați judecați de ruși pentru că au luptat de partea Ucrainei. Riscă pedeapsa capitală
NASA va lansa rachete din Australia pentru prima dată în 27 de ani, anunță premierul Albanese
Internațional

NASA va lansa rachete din Australia pentru prima dată în 27 de ani, anunță premierul Albanese

Moment istoric pentru Australia. Agenţia spaţială americană NASA va lansa rachete din Australia pentru prima dată în 27 de ani, a anunţat miercuri premierul Anthony Albanese, relatează dpa. Trei rachete de sondare suborbitale vor decola de la Centrul Spaţial Arnhem din Teritoriul de Nord, deţinut şi operat de compania comercială Equatorial Launch Australia, între 26 iunie şi 12 iulie. Moment istoric pentru Australia Aceasta va fi prima lansare din istoria NASA dintr-o unitate de lansare comercială din afara SUA şi prima lansare de rachetă de către NASA din Australia după cea din 1995 din Woomera, Australia de Sud. "Este extraordinar să fiu astăzi aici, la Darwin, pentru a declara Equatorial Launch Australia şi NASA gata de lansare", a declarat Albanese într-o conferinţă de presă. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Rachetele vor fi folosite pentru a efectua studii de astrofizică care se pot realiza doar din emisfera sudică, a anunţat NASA. Ele vor efectua de asemenea cercetări în domeniul heliofizicii - natura şi influenţa Soarelui - şi ale unor fenomene ştiinţifice planetare. "Lansările din această vară ne vor permite să explorăm modul în care lumina unei stele poate influenţa, printre altele, dacă o planetă este sau nu locuibilă", a declarat Nicky Fox din cadrul NASA. Albanese a afirmat că rachetele vor ajunge la aproximativ 250 de kilometri "altitudine pentru a colecta date despre fizica Soarelui şi relaţia sa cu Terra", potrivit Agerpres. "Acest proiect va reuni industria locală şi cea globală pentru a duce sectorul spaţial australian într-o nouă era", a mai spus premierul australian într-un comunicat. Şeful Agenţiei Spaţiale australiane, Enrico Palermo, a afirmat că lansările vor consolida "parteneriatul de lungă durată al Australiei cu Statele Unite în utilizarea în scop paşnic a spaţiului cosmic".

Rusia afirmă "a pregătit" două porturi ucrainene pentru exportul de cereale și cere Kievului să demineze zona
Internațional

Rusia afirmă "a pregătit" două porturi ucrainene pentru exportul de cereale și cere Kievului să demineze zona

Kremlinul vrea să transporte cereale în porturile ucrainene. Rusia a declarat că două porturi ucrainene importante de la Marea Azov, confiscate de forțele rusești, sunt pregătite să reia transporturile de cereale, dar Kremlinul a precizat că Ucraina trebuie să demineze porturile pentru ca exporturile să aibă loc. Kremlinul vrea să transporte cereale în porturile ucrainene Rusia a confiscat părți mari din coasta Ucrainei în cele aproape 15 săptămâni de război, iar navele sale de război controlează Marea Neagră și Marea Azov, blocând exporturile agricole ale Ucrainei și crescând prețul cerealelor. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Ucraina și Occidentul acuză Moscova că folosește aprovizionarea cu alimente drept o armă de război. Ministrul apărării, Serghei Șoigu, a declarat că porturile Berdyansk și Mariupol, ultimul oraș distrus după un asediu rusesc de trei luni, și-au reluat operațiunile, potrivit Reuters. "Deminarea portului Mariupol a fost finalizată. Acesta funcționează în mod normal și a primit primele sale nave de marfă", a declarat Shoigu în comentarii televizate.

VIDEO Un pod s-a prăbușit chiar în timp ce era inaugurat. Cel puțin 25 de persoane au fost rănite
Internațional

VIDEO Un pod s-a prăbușit chiar în timp ce era inaugurat. Cel puțin 25 de persoane au fost rănite

Accident la inaugurarea unui pod. Inaugurarea s-a transformat într-un fiasco: cel puţin 25 de persoane au fost rănite marţi în urma prăbuşirii unui pod în Cuernavaca, în centrul Mexicului, relatează AFP. Accident la inaugurarea unui pod Printre răniţi se află primarul José Luis Uriŕłstegui, soţia sa Luz Marŕa Zagal, oficiali şi rezidenţi care participau la ceremonia de redeschidere a podului. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Accidentul a fost văzut aproape în timp real pe reţelele de socializare într-un videoclip în care invitaţii la eveniment cădeau de la doi metri în albia unui pârâu. https://www.youtube.com/watch?v=Ov6Vf5bi6es&ab_channel=ImagenRadio "Sunt cel puţin 25 de răniţi", a declarat un oficial local Samuel Sotelo pentru Milenio TV. "Doi au fost internaţi în spital cu răni grave", a precizat el, potrivit Agerpres.

Deteriorarea statului de drept în Turcia a fost criticată dur de Parlamentul European
Internațional

Deteriorarea statului de drept în Turcia a fost criticată dur de Parlamentul European

PE critică declinul libertăților fundamentale din Turcia. Parlamentul European a avertizat marţi împotriva degradării situaţiei drepturilor omului în Turcia, solicitând eforturi reale de la Ankara fără de care nicio perspectivă de reluare a negocierilor de aderare la UE nu ar fi posibilă, relatează AFP. Cu 448 de voturi (67 de voturi împotrivă, 107 abţineri), deputaţii au adoptat un raport care deplânge "declinul libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept" în Turcia şi insistă asupra "lipsei de voinţă politică pentru a duce la îndeplinire reformele necesare" în acest domeniu. PE critică declinul libertăților fundamentale din Turcia Parlamentul şi instituţiile europene "nu trebuie să tacă în faţa actualei spirale autoritare în care se scufundă ţara", a susţinut în cursul unei dezbateri, luni seară, europarlamentarul socialist spaniol Nacho Sanchez Amor, autorul raportului. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În timp ce Parlamentul European consideră "esenţială" cooperarea UE-Turcia şi recunoaşte o îmbunătăţire recentă a relaţiilor cu Ankara, un mediator important în războiul din Ucraina, el insistă asupra problemelor constante care apar cu statele membre vecine, în special Cipru şi Grecia, potrivit Agerpres. Parlamentul European deplânge, de asemenea, obiecţiile Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, solicitând ca cererile acestor ţări să fie examinate "cu bună-credinţă". Ankara blochează intrarea Suediei şi a Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, acuzând aceste două ţări scandinave că adăpostesc "terorişti" ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi aliaţi ai acestora.

Olaf Scholz: Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania
Internațional

Olaf Scholz: Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Iohannis, despre renegocierea PNRR în privința pensiilor: "Este imoral și incorect ca prețul crizei să fie plătit numai de pensionari"
Internațional

Iohannis, despre renegocierea PNRR în privința pensiilor: "Este imoral și incorect ca prețul crizei să fie plătit numai de pensionari"

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis, întrebat ce opinie are despre o renegociere a PNRR privind pensiile, a declarat că ar fi imoral şi incorect ca doar pensionarii să plătească preţul unei crize economice, iar nivelul pensiei acestora trebuie să fie unul decent. Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis „În condiţiile în care avem inflaţie, avem creşteri ale preţurilor la energie şi peste tot, este evident că e nevoie ca şi pensionarii să aibă un minim de creştere al pensiilor. E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum e altcineva care e în deplinătatea forţelor, pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, şi atunci mi se pare rezonabil să fie adaptat acestei situaţii. Sunt convins că Guvernul va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a afirmat Klaus Iohannis, după vizită de marţi la Şcoala Gimnazială nr. 11 din Buzău, potrivit Agerpres. Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, a declarat luni, despre procentul din PIB pentru pensii, condiţie în PNRR, că ar fi de dorit, dar acest lucru îl vor vedea pe perioada în care va avea loc negocierea, ca Guvernul României şi în general al statelor membre, să aibă acest spaţiu bugetar liber pentru a se putea sprijini populaţia aflată în acest risc de sărăcie extremă.

Cehia și Polonia ar putea apăra spațiul aerian al Slovaciei, anunță Ministerul slovac al Apărării
Internațional

Cehia și Polonia ar putea apăra spațiul aerian al Slovaciei, anunță Ministerul slovac al Apărării

Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac. Republica Cehă ar putea să fie implicată, alături de Polonia, în protejarea spaţiului aerian al Slovaciei, a anunţat purtătoarea de cuvânt al Ministerului Apărării slovac, Martina Kakascikova, transmite marţi TASR. Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac La finalul lunii aprilie, ministrul apărării slovac Jaroslav Nad a declarat că Polonia este pregătită să protejeze spaţiul aerian al Slovaciei din momentul retragerii avioanelor MiG-29 şi până la primirea aparatelor F-16 comandate din Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Referitor la această chestiune, reprezentanta Bratislavei a adăugat că Ministerul Apărării slovac doreşte să discute atât despre aspectele juridice, cât şi despre cele practice cu Polonia şi Republica Cehă, potrivit Agerpres. În funcţie de forma finală a documentelor semnate, Polonia ar putea începe patrularea spaţiului aerian slovac în timpul verii sau în toamnă. Potrivit ministerului citat, Slovacia ar urma să se doteze cu primele şapte avioane F-16 în prima jumătate a anului 2024.

Armata ucraineană anunță că a ucis aproape 31.360 de soldați ruși și a distrus 1.390 de tancuri
Internațional

Armata ucraineană anunță că a ucis aproape 31.360 de soldați ruși și a distrus 1.390 de tancuri

Rusia a pierdut deja aproximativ 31.360 de soldați în Ucraina , cu 110 în plus în ultima zi, a transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 104 zile de război Între 24 februarie 2022 și 7 iunie 2022, pierderile totale de luptă ale inamicului au inclus: Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” 1.390 de tancuri (+4 în ultima zi) 3.416 vehicule blindate de luptă (+16) 694 de sisteme de artilerie (+4) 207 sisteme de rachete cu lansare multiplă (+0) 96 de sisteme de luptă antiaeriană (+0) 212 avioane (+1) 177 de elicoptere (+1) 2.405 autovehicule și rezervoare de combustibil (+10) 13 nave/ambarcațiuni de război (+0) 553 de vehicule aeriene fără pilot (+2) 53 de unități de echipamente speciale (+0) Au fost doborâte în total 125 de rachete de croazieră inamice (+0). https://twitter.com/RusskieUkraine/status/1532724202612080643 În ultima zi, trupele rusești au suferit cele mai mari pierderi în direcția Sloviansk. Datele sunt în curs de actualizare, potrivit Ukrinform. În dimineața zilei de 7 iunie 2022, trupele rusești au bombardat orașul Mykolaiv, iar luptele au avut loc în regiunea Donețk, regiunea Luhansk și regiunea Kherson.

Rusia continuă să ia cu asalt Severodonețk, susține Administrația militară din Luhansk
Internațional

Rusia continuă să ia cu asalt Severodonețk, susține Administrația militară din Luhansk

Luptele grele continuă la Severodonețk. Trupele rusești continuă să ia cu asalt orașul Severodonetsk, unde continuă luptele. Între timp, forțele armate ucrainene au respins un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove. "În timpul atacului, a fost nevoie de un nou atac: Serhii Haidai, șeful Administrației militare din regiunea Luhansk, pe Telegram. "Inamicul continuă să ia cu asalt Severodonetsk, luptele continuă acolo. Un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove a fost respins. Inamicul a desfășurat grupuri de sabotaj și de recunoaștere în zona din jurul Bilohorivka." Luptele grele continuă la Severodonețk Haidai a mai spus că, pe 6 iunie, forțele rusești au bombardat o piață, un colegiu minier și o școală din Lysychansk, rănind doi civili. Unul dintre pavilioanele pieței a luat foc, care s-a extins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și a fost stins abia în seara zilei de 6 iunie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Alți trei civili (doi bărbați și o femeie) care au suferit răni în Lysychansk și Pryvillia au fost transportați la spital în alte regiuni, potrivit Pravda. În dimineața zilei de 6 iunie, trupele rusești au deschis focul asupra orașului Zolote, distrugând cel puțin 13 clădiri rezidențiale, potrivit informațiilor preliminare. În cursul zilei, forțele rusești au atacat orașul Hirske, avariind 11 clădiri rezidențiale. În cursul ultimelor 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au respins 10 atacuri rusești și au distrus 1 tanc, 3 sisteme de artilerie, 2 vehicule blindate de luptă, 1 vehicul și 2 depozite de muniții. Forțele ucrainene de apărare aeriană au doborât 2 drone Orlan-10.

Biden a declasificat informațiile despre Rusia din cauza "scepticismului" aliaților, afirmă șeful spionajului american
Internațional

Biden a declasificat informațiile despre Rusia din cauza "scepticismului" aliaților, afirmă șeful spionajului american

Biden a declasificat informații înainte de război. Președintele SUA, Joe Biden, a dat ordinul de a declasifica informațiile în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, deoarece afirmațiile oficialilor americani privind iminența atacului au fost întâmpinate cu "scepticism" de partenerii și aliații americani, potrivit celui mai înalt șef al spionajului național. "Atunci când le-am explicat factorilor noștri de decizie și când aceștia s-au dus la interlocutorii lor, au constatat că a existat o cantitate destul de mare de scepticism în legătură cu acest lucru", a declarat luni directorul Serviciului Național de Informații, Avril Haines, la o conferință privind securitatea cibernetică. Biden a declasificat informații înainte de război "În consecință, președintele a revenit la noi și ne-a spus: "Trebuie să ieșiți și să împărtășiți cât mai mult posibil și să vă asigurați că oamenii văd ceea ce spuneți, astfel încât să ne putem implica din nou și poate să avem conversații mai productive despre cum să planificăm, în esență, potențialul unei invazii rusești". Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Încă din primele zile ale acumulării rusești la granița ucraineană, administrația Biden a declasificat și a făcut publice în mod selectiv informații legate de războiul Rusiei în Ucraina, atât pentru organizațiile media, cât și pentru alte națiuni prietene. Abordarea a avut ca scop combaterea propagandei rusești la nivel global și pentru a se asigura că partenerii și aliații SUA împărtășesc o imagine unitară, potrivit CNN. Haines a declarat luni că SUA "au făcut o mulțime de schimburi în acest spațiu cu partenerii și aliații", dezvoltând în cele din urmă "mecanisme de schimb" care pot fi folosite în viitor.

Țările baltice cer o prezență militară sporită a trupelor NATO în regiune
Internațional

Țările baltice cer o prezență militară sporită a trupelor NATO în regiune

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Macron este dispus să reunească Bulgaria și Macedonia de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral
Internațional

Macron este dispus să reunească Bulgaria și Macedonia de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, "când va veni momentul", autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE, notează AFP. Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină "de mai multe săptămâni" căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs. Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat "sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate" şi "concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord". Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice, potrivit Agerpres. Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea "de Nord" a fost adăugat la numele ţării. Ucraina, Georgia și Moldova au depus cererile de aderare la UE Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina. Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată. Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene. În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări.

Statele Unite acuză Rusia că intimidează corespondenții media americane la Moscova
Internațional

Statele Unite acuză Rusia că intimidează corespondenții media americane la Moscova

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei. Statele Unite au acuzat luni Rusia că ''intimidează'' corespondenţii media americane la Moscova, convocaţi de diplomaţia rusă care i-a ameninţat cu represalii din cauza sancţiunilor americane, scrie AFP. "Ministerul de Externe rus i-a convocat pe colegii voştri ca să le 'explice consecinţele în sfera media ale liniei ostile a guvernului lor'", a declarat presei la Washington purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei "Să fim clari, Kremlinul desfăşoară un atac în regulă împotriva libertăţii presei, accesului la informaţie şi adevărului", a afirmat el, denunţând "un efort clar şi flagrant de intimidare a jurnaliştilor independenţi". Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a ameninţat la sfârşitul lui mai că va expulza media şi jurnalişti occidentali dacă platforma YouTube blochează, aşa cum a făcut deja, briefingurile ei săptămânale. Vineri, ea a acuzat din nou Washingtonul că "reprimă media ruse" în Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” "Ei fac tot posibilul ca munca presei ruse să fie imposibilă", "dacă nu normalizează activitatea presei ruse pe teritoriul american, vom riposta cu măsuri energice", a avertizat ea, anunţând că reprezentanţii media americane au fost "invitaţi" luni la Ministerul rus de Externe, potrivit Agerpres. Potrivit lui Ned Price, omologul său american, Moscova reacţionează în acest fel la includerea pe lista neagră, în urmă cu o lună, a trei posturi de televiziune ruse, Pervîi Kanal, Rossia-1 şi NTV, în cadrul sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Aceasta este o "falsă echivalenţă", a protestat oficialul american. El a dat asigurări că media sancţionate sunt "instrumente de propagandă ale guvernului rus" ale căror "venituri sprijină războiul" preşedintelui Vladimir Putin şi care nu pot fi puse "pe acelaşi plan" cu jurnalişti americani "independenţi" şi "imparţiali". "Statele Unite continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi şi nu am revocat acreditarea vreunui jurnalist rus care lucrează în Statele Unite", a pledat el, citat de AFP.

Grecia anunță că va trimite blindate în Ucraina numai după ce va primi la schimb transportoare din Germania
Internațional

Grecia anunță că va trimite blindate în Ucraina numai după ce va primi la schimb transportoare din Germania

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții. Grecia a declarat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează dpa. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena. Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten). Cu toate acestea, guvernul grec a fost ulterior atacat de opoziţie, care l-a criticat apreciind că insulele ar rămân neprotejate în timpul acestui schimb.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră