joi 07 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere. Preţul petrolului a crescut luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent depăşind 120 de dolari, după ce Arabia Saudită a majorat preţurile pentru ţiţeiul său vândut în iulie, indicând o ofertă restrânsă, transmite Reuters. Decizia surprinzătoare a Arabiei Saudite vine după ce săptămâna trecută grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a decis să majoreze în iulie şi august producţia cu 50% mai mult decât estimaseră anterior, respectiv cu până la 648.000 barili pe zi lunar. Prețul barilului de petrol, în continuă creștere În jurul orei 03:43, cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 0,91 dolari, sau 0,8%, până la 120,63 dolari, după ce pe parcursul şedinţei de tranzacţionare atinsese chiar şi nivelul de 121,95 dolari, extinzând creşterea de 1,8% de vineri. De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 0,93 dolari, sau 0,8%, până la 119,80 dolari, după ce anterior atinsese nivelul de 120,99 dolari, extinzând creşterea de 1,7% de vineri. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Arabia Saudită a majorat preţul ţiţeiului Arab Light în Asia cu 6,50 dolari faţă de nivelul mediu al cotaţiilor de referinţă din Oman şi Dubai, a anunţat duminică compania de stat Aramco. Este cel mai ridicat nivel din mai, când piaţa era afectată de temerile privind întreruperea livrărilor de petrol din Rusia, potrivit Agerpres. Producătorii de ţiţei "bat fierul cât e cald", iar majorarea cererii de combustibil în SUA pe perioada verii şi atenuarea restricţiilor din China vor menţine probabil preţurile ridicate, susţine Avtar Sandu, director în cadrul Phillip Futures în Singapore. Separat, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că firma italiană Eni şi cea spaniolă Repsol ar putea începe luna viitoare transportul de petrol din Venezuela în Europa, pentru a compensa declinul livrărilor din Rusia.

Atacuri aeriene în Kiev (sursa: Twitter/@HaMuFa2020)
Internațional

Atacuri aeriene în Kiev

Atacuri aeriene în Kiev. Ministerul Apărării britanic a afirmat că rachete de croazieră aer-sol ruse au lovit duminică infrastructura feroviară din capitala ucraineană Kiev, transmite CNN. Atacul cu rachete rusesc asupra Kievului de duminică a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene de pe linia întâi, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații. Atacuri aeriene în Kiev Una dintre rachete a fost interceptată de unitatea de apărare aeriană a Ucrainei, dar restul au lovit "facilități de infrastructură din nordul capitalei ucrainene", a declarat duminică Statul Major General al forțelor armate ucrainene. Vadym Denysenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, a declarat că a fost lovită o țintă militară și una civilă. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Mai multe dintre rachete au lovit Uzina de reparații de vagoane din Darnytsia, rănind un lucrător feroviar, potrivit lui Oleksandr Kamyshin, directorul general al întreprinderii feroviare de stat ucrainene Ukrzaliznytsia. Dar trenurile de pasageri nu au fost întârziate de atacuri, a precizat el. https://twitter.com/HaMuFa2020/status/1533391642073366528 Kamyshin a negat rapoartele rusești potrivit cărora compania sa găzduia echipamente militare și a invitat jurnaliștii să verifice acest lucru vizitând uzina. De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a declarat că lupte grele continuă în orașul Severodonetsk din estul țării și că forțele rusești continuă să împingă spre orașul Sloviansk din estul Ucrainei, în regiunea Donețk. Forțele rusești au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, inclusiv sisteme SA-15 și SA-22 și este probabil ca aceste arme să fie destinate să asigure apărarea aeriană a navelor militare rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor, a precizat ministerul. Activitatea Rusiei pe Insula Șarpelui contribuie la blocada pe care o impune pe coasta ucraineană și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene", a adăugat acesta.

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul. Coreea de Sud şi Statele Unite au lansat luni opt rachete balistice ca răspuns la lansarea de către Coreea de Nord a aceluiaşi număr de rachete cu o zi înainte, a informat armata sud-coreeană, scrie AFP. Şefii de stat major interarme au declarat că aliaţii au lansat, luni în zori, racheta sol-sol a sistemului de rachete tactice ale armatei (ATACMS) asupra unor ţinte situate în Marea de Est, cunoscută şi sub numele de Marea Japoniei. Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul Această salvă de 10 minute vine la o zi după ce Phenianul a lansat opt rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, în urma unui exerciţiu militar comun între Coreea de Sud şi Statele Unite la care a participat un portavion american. "Armata noastră condamnă cu tărie seria de provocări cu rachete balistice din partea Nordului şi îl îndeamnă ferm să înceteze imediat actele care cresc tensiunile militare în peninsulă", a adăugat armata sud-coreeană în comunicatul său. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei https://www.youtube.com/watch?v=XgkFmVr5a6Q&ab_channel=WION Phenianul şi-a intensificat eforturile în acest an pentru a-şi îmbunătăţi programul de armament, în pofida unor sancţiuni economice dure. Responsabili şi analişti au avertizat că regimul lui Kim Jong Un se pregăteşte să efectueze un nou test nuclear, potrivit Agerpres. Tirurile de luni constituie a doua demonstraţie comună de forţă a aliaţilor sub conducerea noului preşedinte sud-coreean, Yoon Suk-yeol, care a promis că îşi va înăspri poziţia în faţa provocărilor Phenianului. Luna trecută, Seulul şi Washingtonul au efectuat lansări combinate, prima lor acţiune comună de acest fel din 2017, după ce Phenianul a tras trei rachete balistice, printre care una presupusă cu rază de acţiune intercontinentală.

Putin spune că Occidentul este de vină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin spune că Occidentul este de vină

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului (sursa: Facebook/Volodimir Zelesnski)
Internațional

Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului

Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit duminică regiunea Kiev, pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse, și s-a dus din nou aproape de linia frontului, vizitând poziții ucrainene din apropiere de Zaporojie, Lîsîceansk și Bahmut, ultimele două orașe din regiunea Donbas, aflată în prezent în centrul ofensivei ruse. El s-a întâlnit cu soldații de pe linia frontului, dar și cu ucraineni strămutați, inclusiv cu cei care au reușit să fugă din Mariupol. Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului Deplasarea președintelui a fost anunțată de Președinția ucraineană duminică seara, în mai multe comunicate succesive însoțite de fotografii. Mai întâi, Volodimir Zelenski a fost într-o „deplasare de lucru” în regiunea Zaporojie, unde a vizita pozițiile de front al armatei ucrainene, „s-a familiarizat cu situația operațională de pe linia frontului de apărare”, a stat de vorbă cu militarii și le-a înmânat acestora distincții de stat și premii. „A fost o zi nesfârşită. Am fost în Zaporojie, regiunea Zaporojie. I-am arătat susţinere armatei noastre şi i-am decorat pe cei mai buni. Mi s-a prezentart raportul. Am fost pe poziţii”, a precizat Zelenski. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Președintele a aflat că aproape 60 la sută din teritoriul regiunii este ocupat de trupele rusești, iar în unele părți au loc lupte. Zeci de localități din regiune nu au curent electric și mii de lucrări de infrastructură au fost distruse. Cu toate acestea, regiunea este un punct important de refugiu pentru ucrainenii care fug din zonele ocupate de ruși, în special din Herson și Mariupol, potrivit CNN. "Sunt mândru de toți cei pe care i-am întâlnit, cu care am dat mâna, cu care am comunicat și pe care i-am sprijinit. S-a adus ceva pentru militari, dar nu voi detalia", a spus el. "Și am adus ceva de la ei… pentru voi. Este important: încredere și putere".Mai devreme duminică, Zelensky s-a aflat în orașul Zaporjie din sudul țării, unde a spus că s-a întâlnit cu primarii unor orașe ocupate. "M-am întâlnit cu locuitorii din Mariupol care au reușit să părăsească orașul în viață și cu copii. M-am întâlnit cu ei în Khortytsia. Condițiile sunt temporare, dar nu rele", a spus el. "Fiecare familie avea propria poveste, majoritatea fără bărbați. Soțul cuiva a plecat la război, cineva în captivitate, iar cineva, din păcate, a murit".

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

Lavrov, interzis în UE

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Orașul cheie Severodoneţk disputat intens (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens

Ucraina a dat asigurări duminica aceasta că armata sa controlează "jumătate" din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul teritoriului său şi actual epicentru al unor lupte înverşunate în vastul bazin carbonifer Donbas, notează AFP. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a spus însă că se aşteaptă la un contraatac major din partea trupelor ruse în zilele următoare. Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens "Forţele noastre armate au eliberat jumătate" din Severodoneţk de trupele ruse care se aflau acolo, a declarat el într-un interviu difuzat pe reţelele sociale. "Jumătate din oraş este sub controlul apărătorilor noştri", a adăugat guvernatorul. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Acest centru industrial este cea mai mare aglomeraţie urbană aflată încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Lugansk, unde soldaţii ruşi au avansat pas cu pas în ultimele săptămâni după ce s-au retras ori au fost alungaţi din alte părţi ale Ucrainei, în special din vecinătatea capitalei Kiev. După ce au fost iniţial respinşi de o ofensivă rusă asupra Severodoneţk, ucrainenii au eliberat treptat terenul acolo, potrivit Agerpres. Opt ruşi au fost luaţi prizonieri acolo, a afirmat Serhii Gaidai, potrivit căruia militarii ruşi au primit ordinul de a cuceri acest oraş până la 10 iunie, precum şi o cale de comunicaţie cheie care leagă două localităţi, învecinate Lisiceansk şi Bahmut. "Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat ei să arunce toate rezervele - în oameni şi materiale - la care au acces acum pentru a îndeplini aceste două sarcini", a continuat guvernatorul. "În următoarele cinci zile, va fi o creştere puternică a numărului de bombardamente ale artileriei grele" din partea ruşilor, a subliniat Serhii Gaidai. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că trupele ucrainene, "suferind pierderi critice în luptele pentru Severodoneţk (până la 90% în mai multe unităţi)", se retrag spre Lisiceansk. Armata rusă încearcă să cucerească întregul Donbas care a fost parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi din 2014, reaminteşte AFP.

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS (sursa: Twitter/Nexta
Internațional

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării, urmând exemplul Washingtonului, notează AFP. Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a indicat ministerul într-un comunicat. Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare. Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Preocupat să evite ca Statele Unite să fie considerate parte co-beligerantă, preşedintele american Joe Biden a exclus, totuşi, să livreze Ucrainei sisteme de lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge Rusia, în ciuda solicitărilor repetate ale Kievului pentru a obţine astfel de arme, potrivit Agerpres. "Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe". Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.

Alt general rus ucis în Ucraina, Roman Kutuzov (sursa: dailymail.co.uk)
Internațional

Alt general rus ucis în Ucraina

Alt general rus ucis în Ucraina. Generalul-maior rus Roman Kutuzov a fost ucis în estul Ucrainei, informează duminică un jurnalist din presa de stat de la Moscova, într-o postare pe Telegram preluată de Reuters. Alt general rus ucis în Ucraina Ştirea reporterului de televiziune Aleksandr Sladkov (Rossia 1) nu precizează când şi unde şi-a pierdut viaţa generalul. Forţele ruse şi-au intensificat atacurile pentru ocuparea oraşului Severodoneţk din Donbas, în estul Ucrainei, una din ţintele importante după ce nu au reuşit să ocupe Kievul la începutul războiului. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Rusia consideră decesele soldaţilor secret de stat chiar şi în timp de pace, menţionează Reuters. Bilanţul oficial pierderilor din Ucraina nu a mai fost actualizat din 25 martie, când Moscova a anunţat moartea a 1351 de soldaţi de la începutul aşa-numitei "operaţiuni militare speciale", denumirea folosită de ruşi pentru invazia declanşată în 24 februarie.

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur. Preşedintele rus a avertizat Occidentul că Rusia va lovi noi ţinte dacă Statele Unite ale Americii vor începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, a relatat duminică agenţia de presă oficială rusă TASS. Putin, amenințare directă: Vom lovi dur În cazul în care astfel de rachete vor fi livrate, vom lovi acele ţinte pe care până acum nu le-am lovit, a declarat Putin, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat Rossia-1. "Dacă ajung să le furnizeze, vom trage concluziile care se impun şi vom folosi armele noastre, de care nu ducem lipsă, pentru a ataca acele obiective pe care până acum nu le-am lovit", a susţinut şeful de la Kremlin, citat de EFE. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Potrivit Reuters, Putin nu a indicat ce ţinte are în vedere Rusia să lovească în cazul în care ţări occidentale încep să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune. Ucraina a dat asigurări că nu va lovi Rusia Ucraina caută să intre în posesia unor sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), precum M270 şi M142 HIMARS, pentru a lovi trupele şi depozitele de armament din ariergarda forţelor ruse. Preşedintele american Joe Biden a anunţat în această săptămână un plan de a dota Ucraina cu sisteme de rachete de precizie de tip HIMARS, după ce a primit asigurări că autorităţile de la Kiev nu le vor folosi pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Potrivit AFP, Putin a mai spus că toată "agitaţia" în jurul livrării de armament nou Kievului are ca scop "prelungirea conflictului". Putin bravează: Nu e nimic nou Însă, deşi oficiali ruşi au avertizat că decizia americanilor de a furniza Ucrainei sisteme de rachetă avansate ar putea intensifica războiul, Putin a susţinut că o astfel de măsură nu se va traduce prin schimbări fundamentale pe câmpul de luptă. "Înţelegem că această livrare (de sisteme de rachetă avansate - n.r.) din Statele Unite şi din alte câteva ţări are ca scop să compenseze pierderile înregistrate la acest echipament militar. (...) Nu e nimic nou. Nu schimbă nimic în esenţă", a spus Putin. Kievul, atacat pe neașteptate În urma bombardamentelor de duminică dimineaţa din capitala ucraineană Kiev, primul atac de acest fel din ultimele săptămâni, Rusia a distrus tancuri şi vehicule blindate furnizate Ucrainei de ţări din Europa de Est, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konașenkov. "Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate de forţele aerospaţiale ruse la periferia Kievului au distrus tancuri T-72 furnizate de ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangarele unei companii de reparare a vagoanelor" de tren, a susţinut Konașenkov. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţase atacuri aeriene ruse în zorii zilei în cartierele Darniţki şi Dniprovski, din sud-estul capitalei ucrainene. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mai multe rachete de croazieră au fost lansate în direcţia Kievului de la bordul unor bombardiere strategice ruse TU-95 din Marea Caspică. Tot potrivit aceleiaşi surse, unul dintre avioane ruseşti a fost distrus.

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia pretinde că Ucraina o atacă, potrivit lui Aleksandr Bogomaz (sursa: president.gov.by)
Internațional

Rusia pretinde că Ucraina o atacă

Rusia pretinde că Ucraina o atacă. Guvernatorul regiunii Briansk din vestul Federaţiei Ruse a declarat sâmbătă că un bărbat a fost rănit uşor de o schijă şi două case au luat foc după ce forţele ucrainene au întreprins lovituri asupra unui sat din regiune, informează Reuters. Rusia pretinde că Ucraina o atacă Guvernatorul Aleksandr Bogomaz a spus că bărbatul rănit este în prezent internat la un spital local. Rusia a acuzat de mai multe ori Ucraina pentru atacuri sporadice asupra regiunilor sale de frontieră, inclusiv Briansk, de când Moscova a declanşat aşa-zisa "operaţiune militară specială" asupra ţării vecine. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă În 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că "operaţiunea specială" are drept scop "denazificarea" ţării vecine şi protejarea a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Donbas, greu de cucerit de ruși (sursa: Facebook/Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Donbas, greu de cucerit de ruși

Donbas, greu de cucerit de ruși. Forţele ucrainene au recuperat o parte din Severodoneţk (est), cu toate că trupele ruse controlează circa jumătate din acest oraş, a declarat guvernatorul militar al regiunii Lugansk, Serhi Gaidai, pe contul său de Facebook. Donbas, greu de cucerit de ruși Oraşul industrial Severodoneţk este un punct strategic cheie pentru ocupanţii ruşi, în eforturile lor de a controla Donbasul. Iniţial, potrivit lui Gaidai, ruşii reuşiseră să cucerească 70% din oraş, însă atacul lor a fost respins şi ucrainenii au recuperat poziţiile. "Ruşii nu vor putea obţine controlul regiunii în două săptămâni, aşa cum prevăzuseră serviciile de informaţii britanice", a insistat guvernatorul ucrainean. Artileria cu rază lungă, esențială În opinia lui Gaidai, armata rusă a suferit pierderi semnificative în regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina are nevoie de artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a-l face pe inamic să dea înapoi şi cu ajutorul căreia "infanteria invadatorilor va fugi către frontieră". Gaidai a mai declarat, potrivit Reuters, că forţele ruse aruncă în aer poduri peste râul Severski Doneţ pentru a-i împiedica pe ucraineni să aducă întăriri militare şi să furnizeze ajutor civililor din oraşul Severodoneţk. Obiectivul trupelor ruse de a obţine controlul total asupra provinciilor Lugansk şi Doneţk nu a fost îndeplinit, apreciază tabăra ucraineană. Putin ar vrea, totuși, întreaga Ucraină Şi, cu toate că rezistenţa ucraineană l-a obligat pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi fixeze ca obiectiv imediat cucerirea întregii regiuni a Donbasului, funcţionarii ucraineni apreciază că liderul de la Kremlin continuă să fie hotărât să cucerească întreaga Ucraină. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă "Obiectivul principal al lui Putin este distrugerea Ucrainei. Nu dă înapoi în ceea ce priveşte obiectivele lui, cu toate că Ucraina a câştigat prima etapă a acestui război la scară mare", a declarat vineri, la televiziunea naţională, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar.

Macron vine în România(sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron se vede mediator providențial în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră