marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Zelenski spune că "milioane de oameni pot muri de foame" dacă Rusia continuă blocada porturilor

Previziune sumbră lansată de Zelenski. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că milioane de oameni din întreaga lume ar putea muri de foame dacă Rusia nu permite Ucrainei să exporte cereale din porturile sale. Previziune sumbră lansată de Zelenski "Nu ne putem exporta grâul, porumbul, uleiul vegetal și alte produse care au jucat un rol stabilizator pe piața globală", a declarat acesta, potrivit comentariilor pregătite ale unui discurs video înregistrat la Gala Time 100. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Acest lucru înseamnă că, din păcate, zeci de țări s-ar putea confrunta cu o penurie fizică de alimente. Milioane de oameni ar putea muri de foame dacă blocada Rusiei la Marea Neagră va continua." Liderii mondiali au condamnat blocada de luni de zile a forțelor rusești în porturile cheie din Ucraina - inclusiv Mariupol, la Marea Azov, și Odesa, la Marea Neagră - care a lăsat peste 20 de milioane de tone de cereale blocate în interiorul țării, potrivit CNN. Marina ucraineană a declarat luni că aproximativ 30 de nave și submarine rusești au continuat blocada împotriva transportului maritim civil în Marea Neagră.

Zelenski spune că "milioane de oameni pot muri de foame" dacă Rusia continuă blocada porturilor
Kremlinul acuză România că permite discriminarea cetățenilor ruși: "Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă"
Internațional

Kremlinul acuză România că permite discriminarea cetățenilor ruși: "Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă"

Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși. Ambasada Rusiei în România primește sesizări cu privire la încălcarea drepturilor cetățenilor ruși în această țară, a anunţat miercuri, 8 iunie, în timpul unei conferințe de presă online, șeful misiunii diplomatice Valeri Kuzmin, informează RADOR. „Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă, sau mai bine zis către departamentul consular și din păcate, probabil că vor mai exista” – a spus diplomatul. Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși Acesta a precizat că în majoritatea cazurilor, cetățenii ruși din România se confruntă cu o problemă în domeniul serviciilor bancare. În special, vorbim despre blocarea conturilor sau refuzul emiterii de carduri bancare, precum și finanțarea afacerilor. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Deocamdată, acest lucru nu a afectat afacerile cu petrol și gaze sau domeniul culturii, ca în unele țări occidentale, unde clasicii ruși sunt interziși. Nu au existat semnale de alarmă nici de la studenți. Totuşi, subliniază ambasada Rusiei, autoritățile române și chiar Ministerul de Externe al României nu manifestă nici o dorință de eliminare a faptelor de discriminare din sectorul bancar, invocând faptul că aceasta „nu este de competența lor”. Ambasadorul rus a adăugat că recent a fost sesizat cu privire la o nouă procedură de acreditare a angajaților misiunilor ruse în străinătate, care, în opinia sa, „nu va conduce la condiții mai favorabile pentru activitatea unei misiuni diplomatice, așa cum prevede Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”. Totodată, Kuzmin a dat o evaluare pozitivă a modului în care organele de drept române desfășoară activităţi pentru a asigura protecția Ambasadei Rusiei, care le deosebește favorabil de o serie de alte capitale europene.

Liderii militari europeni apreciază că Rusia nu este așa de bună în spațiul cibernetic pe cum se credea
Internațional

Liderii militari europeni apreciază că Rusia nu este așa de bună în spațiul cibernetic pe cum se credea

Rușii nu prea sunt eficace în spaţiul cibernetic. Rusia s-a dovedit a fi mai puţin eficace decât era de aşteptat în utilizarea capacităţilor de luptă în spaţiul cibernetic în timpul agresiunii sale contra Ucrainei, sunt de părere lideri europeni ai forţelor militare de apărare cibernetică, transmite joi AFP. "Am fi fost destul de siguri că va avea loc un Pearl Harbor cibernetic" pentru a însoţi ofensiva terestră, a estimat generalul Karol Molenda, comandantul forţelor poloneze de apărare cibernetică, într-o dezbatere din cadrul Forumului internaţional de securitate cibernetică (FIC) desfăşurat la Lille, în nordul Franţei. Rușii nu prea sunt eficace în spaţiul cibernetic "Dar Ucraina era pregătită şi a rezistat la atacurile (cibernetice ale) Rusiei. Aşadar, lecţia numărul 1 a războiului este că e posibil să fii pregătit pentru un conflict cibernetic", a spus el. Printre altele, Rusia este "puternică pentru a ataca, dar nu la fel de bună în apărare", a adăugat generalul polonez, care a evocat multiplele atacuri cibernetice contra Rusiei, comise în special de grupări de hackeri independenţi. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Colonelul Romualdas Petkevicius, de la Centrul naţional de securitate cibernetică din Lituania, a afirmat că în mod evident "ruşii nu erau pregătiţi să ducă un război coordonat pe plan fizic şi pe plan cibernetic". La rândul său, generalul Didier Tisseyre, şeful forţelor franceze în domeniul cibernetic (Comcyber), a constatat că nu există o legătură între atacurile informatice şi ofensiva militară din teren. "Poate că ruşii nu au reuşit să organizeze acest lucru aşa cum ar fi dorit şi capacităţile lor nu sunt atât de solide cum se credea", a indicat Tisseyre, potrivit Agerpres. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Cea mai mare parte din Severodonețk se află sub control rusesc, afirmă un oficial ucrainean
Internațional

Cea mai mare parte din Severodonețk se află sub control rusesc, afirmă un oficial ucrainean

Rușii au cucerit mare parte din Severodonetsk . Cea mai mare parte a orașului Severodonețk, situat în estul țării, este în prezent controlată de ruși, a anunțat miercuri Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale Luhansk. La începutul zilei, forțele ucrainene au raportat lupte crâncene care au avut loc în mai multe locații din estul orașului din regiunea ucraineană Luhansk. Rușii au cucerit mare parte din Severodonetsk "Rușii distrug totul", a declarat Hayday într-un anunț televizat: "Trag cu tancurile și artileria în clădirile rezidențiale". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Într-un interviu acordat miercuri postului de știri RBC-Ucraina, Hayday a declarat că, la începutul acestei săptămâni, forțele speciale ucrainene au reușit să preia controlul asupra a aproape jumătate din oraș. Dar el a spus că, atunci când trupele rusești au văzut avansul ucrainean, "au început pur și simplu să îl niveleze la pământ cu lovituri aeriene și artilerie". Hayday a explicat că forțele ucrainene nu au avut de ales decât să facă o retragere tactică temporară din părțile centrale ale orașului din cauza bombardamentelor intense ale Rusiei, potrivit CNN. Oficialul a precizat că, în ciuda retragerii, Ucraina a păstrat controlul asupra zonei industriale din Serverodonețk, o zonă cheie de la periferia orașului.

Comisia Europeană cere Ungariei să suspende prețurile discriminatorii la combustibil pentru cetățenii străini
Internațional

Comisia Europeană cere Ungariei să suspende prețurile discriminatorii la combustibil pentru cetățenii străini

Ungaria, calul troian din UE. Comisarul european, Thierry Breton, a cerut Ungariei să suspende prețurile discriminatorii la combustibil pentru vehiculele cu numere de înmatriculare străine. În caz contrar, țara riscă să fie dată în judecată, potrivit unui document al Comisiei Europene, consultat de Reuters. Ungaria, calul troian din UE Acesta este un nou motiv de dezacord între Comisia Europeană și Ungaria. Tensiunile dintre Bruxelles și prim-ministrul ungar Viktor Orban au crescut în ultimele luni, mai ales pentru că Budapesta a blocat mult timp negocierile pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. La începutul acestui an, Ungaria a decis că vehiculele cu o greutate de peste 7,5 tone și camioanele cu plăcuțe de înmatriculare străine care cântăresc peste 3,5 tone nu sunt eligibile pentru a cumpăra combustibil subvenționat la prețul de 480 de forinți (1,31 dolari) pe litru, ci trebuie să plătească prețul pieței. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Breton spunne a spus că acest lucru înseamnă că vehiculele cu numere de înmatriculare din alte țări UE ar trebui să plătească cu 50-60% mai mult pentru combustibil față de vehiculele cu numere de înmatriculare maghiare, ceea ce reprezintă o discriminare indirectă și este împotriva normelor UE. „Vă cer să ne furnizați un răspuns cu privire la justificarea și perioada de valabilitate a acelor măsuri, care ar putea constitui încălcări ale legislației UE”, a spus Breton într-o scrisoare către ministrul Tehnologiei din Ungaria. „De asemenea, vă cer să suspendați aplicarea acestor măsurilor până când va fi asigurată conformitatea acestora cu legislația UE”, a continuat el.

Un avion de mici dimensiuni a intrat ilegal în spațiul aerian al României
Internațional

Un avion de mici dimensiuni a intrat ilegal în spațiul aerian al României

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc. O aeronavă bimotor de mici dimensiuni, tip Beechcraft, la bordul căreia se aflau două persoane, a survolat, miercuri seară, la joasă înălţime, spaţiul aerian al Ungariei, României, Serbiei şi Bulgariei, informează Ministerul Apărării. Precizăm că aeronava în discuţie, care a evoluat în spaţiul aerian al României pe traiectul Oradea - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin, nu a manifestat un comportament ostil sau periculos. În niciun moment, pilotul aeronavei nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare interceptoare, potrivit normelor internaţionale. O aeronavă străină a survolat spațiul românesc Din datele disponibile la acest moment, aeronava a decolat din Ungaria, din zona Debreţin, în jurul orei 17,30, fără a avea un plan de zbor aprobat şi fără a avea pornite mijloacele electronice de identificare de tip transponder. Aeronava a fost interceptată în spaţiul aerian al Ungariei de două aeronave militare ale Forţelor Aeriene Ungare, de tip JAS 39 Gripen, la ora 17,38. Aeronava nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În jurul orei 17,49, aeronava a intrat în spaţiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoţită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România şi Ungaria. La ora 17,58 aeronavele maghiare s-au întors către bază, ţinta fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Feteşti, care se aflau în misiune de patrulare în spaţiul aerian al României. "Misiunea celor două aeronave americane a fost similară, de interogare radio, identificare vizuală şi escortare a aeronavei ţintă", transmite MApN La ora 18,36, aeronavele americane au solicitat aprobarea de revenire pe Baza 86 Aeriană, misiunea de poliţie aeriană fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, decolate de pe aceeaşi bază aeriană. "Aeronavele militare române au interceptat aeronava-ţintă la ora 18,42 şi au continuat misiunea de interogare şi escortare. Aeronava ţintă, care a continuat să nu răspundă interogărilor radio şi semnalelor vizuale, a intersectat, în jurul orei 19,00, pentru un interval de aproximativ două minute, şi spaţiul aerian al Serbiei, într-o zonă aflată între Drobeta Turnu Severin şi Korbovo", precizează MApN. În jurul orei 19,09, aeronava-ţintă a traversat în spaţiul aerian al Bulgariei. Cele două aeronave F-16 române au încheiat misiunea de poliţie aeriană şi au aterizat la Feteşti în jurul orei 19,46. Autorităţile bulgare investighează, la acest moment, la sol, zona ultimei poziţii cunoscute a ţintei, pentru identificarea aeronavei şi stabilirea detaliilor, mai arată reprezentanţii MApN.

VIDEO O aeronavă militară americană s-a prăbușit în sudul Californiei
Internațional

VIDEO O aeronavă militară americană s-a prăbușit în sudul Californiei

Accident aviatic în SUA. O aeronavă militară s-a prăbuşit miercuri în sudul Californiei, a declarat un purtător de cuvânt al marinei americane, relatează AFP. Accident aviatic în SUA Nu au fost furnizate detalii cu privire la posibile victime ale accidentului, dar armata a negat informaţiile conform cărora aeronava transporta substanţe radioactive atunci când s-a prăbuşit în apropiere de Glamis, la 35 km de graniţa cu Mexicul. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Echipe de intervenţie militare şi civile sunt la faţa locului. Contrar zvonurilor de pe reţelele de socializare, la bordul aeronavei nu se aflau materiale nucleare", a precizat purtătorul de cuvânt. https://twitter.com/RobertShermanTV/status/1534682602610626560?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1534682602610626560%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.agerpres.ro%2Fpolitica-externa%2F2022%2F06%2F09%2Fvideo-un-avion-militar-s-a-prabusit-in-sudul-californiei--931759 O bază aeriană marină se află în apropiere de locul accidentului, în Yuma, Arizona, şi deţine o serie de aeronave MV-22 Osprey cu decolare verticală, potrivit Agerpres. Armata americană a suferit deja mai multe accidente care au implicat acest model de aeronavă, între care unul în care au fost ucise patru persoane în martie, în Norvegia, în cursul unui exerciţiu NATO. https://twitter.com/rawsalerts/status/1534655770100387840

Rusia se opune planului Turciei de a lansa o operațiune în nordul Siriei
Internațional

Rusia se opune planului Turciei de a lansa o operațiune în nordul Siriei

Rusia nu vrea o operațiune turcească în Siria. Rusia se opune planurilor Turciei de a organiza o operațiune militară în nordul Siriei, a relatat miercuri ziarul Hurriyet, potrivit TASS. Rusia nu vrea o operațiune turcească în Siria Moscova s-a pronunțat împotriva operațiunii în provincia Raqqa, deoarece autostrada strategică M4 traversează zona. Ankara a suspendat pregătirile în urma unor discuții cu Moscova, în timp ce Rusia a trimis trupe suplimentare în regiune, potrivit Hurriyet. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Totuși, operațiunea transfrontalieră a Turciei în Siria ar putea începe săptămâna aceasta, a precizat ziarul. Ankara continuă să adune trupe în apropierea graniței și în regiunile Tell Rifaat și Manbij, unde s-au intensificat împușcăturile și ciocnirile cu extremiștii. Forțele Democrate Siriene (FDS), susținute de americani, au transmis că o nouă ofensivă a Turciei în nordul Siriei ar provoca o criză umanitară și ar submina campania sa militară împotriva militanților ISIS. Elicopterele de luptă rusești au început de o săptămână să facă un număr neobișnuit de mare de zboruri deasupra zonelor din nordul Siriei controlate de forțele guvernamentale și de cele ale FDS, potrivit Observatorului pentru Drepturile Omului. Luptele dintre trupele susținute de Turcia și cele aliate cu FDS s-au intensificat în ultimul timp, dar încă nu au fost observate mișcări masive de trupe de nicio parte a conflictului.

Igor Dodon acuză că se pregătește o conexiune politico-militară între Republica Moldova și România: "Moldovenii vor fi carne de tun"
Internațional

Igor Dodon acuză că se pregătește o conexiune politico-militară între Republica Moldova și România: "Moldovenii vor fi carne de tun"

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon susține că se pregătește o "conexiune" politică și militară între Chișinău și România, avertizând ca Moldova riscă să fie atrasă într-un "război regional sângeros", relatează TASS. Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Se pregăteşte o Unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze şi legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS şi de Curtea Constituţională capturată, sub "protecţia" trupelor străine prezente aici, aşa cum a mai fost în istoria poporului nostru la începutul secolului trecut, a scris Dodon într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dodon acuză Occidentul că "dorește să-i folosească pe moldoveni drept carne de tun în bătălia geopolitică care se desfășoară în prezent în această regiune". "De fapt, toate aceste procese de înarmare și isterie anti-rusă sunt organizate intenționat pentru a justifica prezența trupelor NATO pe teritoriul Republicii Moldova", susține fostul președinte moldovean.

Ucraina refuză să demineze portul Odesa pentru exportul de cereale. Care e motivul
Internațional

Ucraina refuză să demineze portul Odesa pentru exportul de cereale. Care e motivul

Ucraina nu deminează portul Odesa. Ucraina refuză să demineze portul Odesa pentru a putea relua exportul de cereale, deoarece forţele ruse ar putea exploata situaţia pentru a ataca oraşul, a arătat miercuri purtătorul de cuvânt al administraţiei regionale, Serghi Bratciuk, citat de AFP. Dacă minele ar fi eliminate, Rusia "va dori să atace; visează să paraşuteze trupe", a spus oficialul într-un mesaj video pe Telegram. Ucraina nu deminează portul Odesa "Flota rusă din Marea Neagră va simula o retragere către Crimeea anexată. Însă imediat ce deminăm accesul în portul Odesa, flota rusă va fi acolo", a susţinut el. Bratciuk a făcut aceste comentarii înainte de întâlnirea de la Ankara a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, pentru discuţii privind instituirea unor culoare maritime pentru exportul de cereale pe Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cerealele ucrainene sunt în prezent reţinute în porturi din cauza blocadei navale ruse. La cererea ONU, Turcia şi-a oferit ajutorul pentru escortarea convoaielor maritime din porturile ucrainene, în ciuda prezenţei minelor, detectate până în apropierea coastelor turceşti. Bratciuk afirmă că ţara sa are nevoie de rachete anti-navă şi de escorte asigurate de ţările NATO. Înainte de invazia rusă începută în februarie, Ucraina era pe punctul de a ajunge al treilea exportator mondial de grâu şi asigura jumătate din comerţul mondial cu cereale şi ulei de floarea soarelui. Exporturile ucrainene reprezentau 12% din comerţul mondial cu grâu, 15% din cel cu porumb şi 50% din cel cu ulei de floarea soarelui, potrivit Agerpres. În prezent, din cauza războiului, sunt blocate în Ucraina circa 20-25 de milioane de tone de cereale, cantitate care s-ar putea tripla până la toamnă, a avertizat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina s-ar putea retrage "pe poziții mai fortificate" în Severodonetsk, spune un oficial
Internațional

Ucraina s-ar putea retrage "pe poziții mai fortificate" în Severodonetsk, spune un oficial

Se dau lupte crâncene la Severodonetsk . Ucraina și-ar putea retrage militarii "pe poziții mai fortificate" în Severodonețk, a sugerat miercuri un lider regional, insistând în același timp că Ucraina nu va "renunța" la acest oraș-cheie. "În Severodonetsk au loc lupte crâncene", a declarat miercuri dimineață la televiziunea națională Serhiy Hayday, șeful Administrației militare regionale Luhansk, la televiziunea națională. "Apărătorii noștri se luptă pentru fiecare centimetru din oraș". Se dau lupte crâncene la Severodonetsk "Nimeni nu va renunța la oraș, chiar dacă militarii noștri vor trebui să se retragă pe poziții mai fortificate, deoarece orașul este bombardat în mod constant. Cu toate acestea, nu ar însemna că orașul este abandonat", a adăugat el. Un lider din așa-numita Republică Populară Luhansk, aliată cu Rusia, Rodion Miroshnik, a declarat miercuri că Ucraina deține controlul "doar asupra unei mici părți" asupra fabricii chimice Azot din Severodonetsk. Hayday a declarat săptămâna trecută că aproximativ 800 de civili se adăpostesc sub acea instalație. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Militanții ucraineni trag fără discriminare în cartierele din apropierea întreprinderii", a declarat Miroshnik pe Telegram. "Lunetiștii lucrează. Cercul de trupe aliate din jurul grupului rămas se îngustează". Miroshnik a mai afirmat că aeroportul din Severodonetsk "a fost deja curățat de formațiunile ucrainene". Hayday, oficialul ucrainean, a declarat că Rusia a alocat resurse uriașe în încercarea sa de a tăia drumul principal care leagă Severodonetsk și orașul vecin Lysychansk de Bakhmut, mai la vest. Rusia vrea să controleze ruta Bakhmut-Lysychansk "Obiectivul strategic al armatei ruse este de a controla ruta Bakhmut-Lysychansk", a spus el. "Și prin control, mă refer la a pune punctele lor de control acolo și a o ține sub controlul lor. Deocamdată, ei bombardează ruta, dar nu o controlează". El a spus că Ucraina nu mai folosește acel drum, deoarece oricine conduce pe acolo are "90% șanse" să fie bombardat. "Avem alte rute pentru a livra ajutor umanitar și a evacua oamenii", a spus el. Ucraina se așteaptă ca ofensiva Rusiei asupra Lysychansk și Severodonetsk să "crească de mai multe ori", a spus el. "Ne așteptăm la lupte crâncene". Cu toate acestea, Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au declarat miercuri dimineață că: "Soldații noștri reușesc să rețină cu succes asaltul din orașul Severodonetsk, iar ostilitățile continuă". Orașele bombardate sunt șterse de pe fața pământului "Lysychansk este bombardat foarte puternic", a declarat Hayday marți seara. "Se trage intenționat asupra sediilor umanitare, asupra școlilor [unde se adăpostesc oamenii]. Distrug complet întreaga infrastructură". "Da, este foarte dificil să păstrăm Severodonetsk", a recunoscut el. "Da, pur și simplu distrug orașul complet. Dar ei nu controlează orașul". El a spus că "lupte crâncene" continuă să se desfășoare și în alte orașe din regiunea Luhansk, cum ar fi Zolote, la sud. "Așezările sunt bombardate, pur și simplu sunt șterse complet de pe fața pământului", a spus Hayday. "Dar inamicul nu le poate trece încă".

Un șofer a intrat cu mașina mulțime la Berlin. O persoană a murit și altele 30 de au fost rănite
Internațional

Un șofer a intrat cu mașina mulțime la Berlin. O persoană a murit și altele 30 de au fost rănite

Incident grav la Berlin. Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar altele au fost rănite după ce un vehicul a lovit un grup de persoane, în Berlin, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate germane. Incident grav la Berlin Şoferul maşinii a fost imobilizat şi reţinut de forţele de ordine. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc La locul incidentului au fost mobilizate zeci de echipaje de poliţie şi ambulanţe. Anchetatorii încearcă să clarifice circumstanţele în care s-a produs incidentul rutier, potrivit Agerpres. Incidentul a avut loc în apropierea unde a avut loc un atac soldat cu 11 morţi şi zeci de răniţi în 19 decembrie 2016. Atunci, un solicitant de azil din Tunisia, Anis Amri, respins de autorităţi, şi-a însuşit cu forţa o camionetă, l-a ucis pe şofer, apoi a intrat cu autovehiculul într-o piaţă aglomerată de Crăciun.

Pierderi rusești până în prezent: 31.500 de militari și 1.393 de tancuri distruse
Internațional

Pierderi rusești până în prezent: 31.500 de militari și 1.393 de tancuri distruse

Bilantul celor 105 zile de război în Ucraina. Rusia a pierdut aproximativ 31.500 de militari de la începutul războiului său pe scară largă împotriva Ucrainei, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 8 iunie 2022 cuprind aproximativ: (cifrele în paranteze indică pierderile din ultimele 24 de ore) Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc 31.500 (+140) militari 1.393 (+3) tancuri 3.429 (+13) vehicule blindate de luptă 703 (+9) sisteme de artilerie 213 (+6) lansatoare de rachete multiple 96 (+0) echipamente de apărare aeriană 212 (+0) avioane 178 (+1) elicoptere 559 (+6) drone operațional-tactice 125 (+0) rachete de croazieră 13 (+0) nave/ambarcațiuni 2.406 (+1) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 53 (+0) piese de echipament special Pe 7 iunie, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul de la Sloviansk, potrivit Pravda. ​Luptele intense continuă miercuri, ziua 105 a războiului din Ucraina, pentru controlul orașului Severodonețk, unde Moscova susține că a „eliberat" zone rezidențiale, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a lăudat apărarea „eroică" a acestui oraș-cheie din Donbas.

Peste 1.000 de soldați ucraineni din Mariupol au fost transportați în Rusia, potrivit presei de stat
Internațional

Peste 1.000 de soldați ucraineni din Mariupol au fost transportați în Rusia, potrivit presei de stat

Eroii de la Azovstal, deportați în Rusia. Peste 1.000 de militari ucraineni care s-au predat recent la Mariupol vor fi transportați în Rusia pentru "investigații", a anunțat miercuri agenția de presă de stat rusă TASS, citând o sursă din cadrul forțelor de ordine. Eroii de la Azovstal, deportați în Rusia "Peste 1.000 de persoane din Azovstal au fost transportate în Rusia. Agențiile de aplicare a legii lucrează îndeaproape cu ei", a declarat sursa citată de TASS. Rusia intenționează, de asemenea, să transporte pe teritoriul rus o serie de alți prizonieri de război ucraineni, a adăugat sursa. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc La sfârșitul lunii mai, Ministerul rus al Apărării a afirmat că aproximativ 1.000 de soldați ucraineni s-au predat după săptămâni de lupte în uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, care a fost asediată, potrivit CNN. La scurt timp după aceea, Comitetul rus de anchetă - care funcționează ca principala autoritate de anchetă a Kremlinului - a declarat că îi va interoga pe "militanții ucraineni care s-au predat" evacuați de la Azovstal.

Șefa CE insistă asupra poziției Comisiei în disputa cu Polonia pe PNRR
Internațional

Șefa CE insistă asupra poziției Comisiei în disputa cu Polonia pe PNRR

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră