De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”: un miliard de dolari pentru un loc permanent
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume.
Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale.
Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană.
Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească
Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent.
„Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens.
Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”.
Ce prevede Carta „Consiliului de Pace”
Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte.
Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”.
Puteri extinse pentru Donald Trump
Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi.
Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun.
În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre.
Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari
Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului.
Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat.
Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului.
Putin a primit invitația „pe canale diplomatice”
Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”.
Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii.
Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
Belarus salută inițiativa
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”.
Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională.
Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici.
Poziția Franței: atașament ferm față de ONU
Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite.
Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite.
Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor.
Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară
Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice.
UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza.
Narendra Modi, invitat personal de Trump
Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”.
Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor.
India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.
