miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: franta

126 articole
Internațional

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU

Franța, Marea Britanie sau SUA nu au oferit aproape nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din Emiratele Arabe Unite, după ce Iranul a început să atace aceste emirate, care includ Dubai și Abu Dhabi. „Repatrierea francezilor blocaţi în Orientul Mijlociu nu este gratuită”, explică, Radio France International, RFI România.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În mod neobișnuit, SUA nu a cerut rambursarea cheltuielilor de la circa 9.000 de persoane evacuate cu chartere ale guvernului sau avioane militare. restul, evacuați cu avioane comerciale, au plătit. La mijlocul anului 2025, se estima că sunt între 40 și 50.000 de militari americani în Orientul Mijlociu.  Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU „Franţa numără în cele circa 15 ţări din regiune afectate de conflict – în Israel şi în diversele state de la Golful arabo-persic – vreo 400.000 de concetăţeni (...)  Ambasadele sau consulatele franceze nu plătesc biletele de avion, consultaţiile medicale sau hotelurile respectivilor. Altfel spus, statul francez nu se substituie asiguratorilor. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce respectivii sosesc înapoi în Franţa. Trebuie precizat că nu există, cel puţin în Franţa, vreun drept la repatriere. A fi francez în străinătate nu înseamnă că statul este obligat să-ţi organizeze repatriere imediată, pentru toţi. În caz de criză majoră, Franţa poate organiza zboruri de evacuare, dar nu pentru toată lumea şi nu sistematic”, explică RFI România.  Nici Marea Britanie nu are de gând să plătească evacuarea cetățenilor britanici din zonă, estimați la circa 300.000, din care 102.000 s-au inregistrat pe platforma online a ministerului britanic de externe. „Cetățenilor britanici li se recomandă în prezent să rămână unde se află, să urmeze instrucțiunile autorităților locale și să urmărească recomandările de călătorie ale Ministerului Afacerilor Externe”, explică Sky News.  Letonia a organizat zboruri de evacuare din zonă, dar cetățenii ei vor avea de suportat o co-plată de 350 euro. SUA face un gest fără precedent și nu va cere bani celor evacuați de transporturi guvernamentale, inclusiv cele militare. De obicei, aceștia semnau un document în care se angajau să achite costurile evacuării. De data aceasta, nu li se cere rambursarea cheltuielilor, dar e vorba de 9.000 de cetățeni evacuați cu chartere și avioane militare. Restul, adică peste 11.000 de cetățeni americani, care au plecat cu linii comerciale, își plătesc transportul. 

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU Foto: Facebook 380 Air Expeditionary Wing
Dîncu, dat afară din Guvern pentru declarațiile pro-Rusia, susține umbrela nucleară a Franței Foto: Facebook
Politică

Dîncu, dat afară din Guvern pentru declarațiile pro-Rusia, susține umbrela nucleară a Franței

Fostul ministru PSD al Apărării, Vasile Dîncu, dat afară din Guvern pentru declarațiile pro-Rusia, susține acum umbrela nucleară a Franței: „Poziția de principiu a României nu poate fi decât una, să salutăm această deschidere pentru o dezbatere europeană despre securitatea continentului, iar faptul că descurajarea nucleară este un element foarte important, după părerea mea, face ca România să fie chiar interesată pentru o reflecție europeană”, a spus el, la RFI. Citește și: Un condamnat la pușcărie, cu executare, încă șef la o agenție care gestionează miliarde de euro. Fostul polițist Chesnoiu este membru PSD, client al grupării Paul Stănescu Fostul președinte Traian Băsescu a criticat însă așa-zisa umbrelă nucleară a Franței. „În primul rând, dacă statele NATO și Uniunii Europene s-ar constitui într-un grup care trece sub umbrela nucleară a Franței, asta ar însemna practic desființarea NATO. Pentru că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care chipurile le-ar proteja”, a spus Băsescu. Dîncu, dat afară din Guvern pentru declarațiile pro-Rusia, susține umbrela nucleară a Franței Însă Dîncu sugerează că obiecțiile lui Băsescu sunt nesemnificative. „Am văzut discuții în spațiul public legate de ce se va întâmpla, unde este butonul și așa mai departe. Astea sunt detalii. Deocamdată, președintele Franței a lansat o acțiune importantă pentru Europa, a lansat o dezbatere. Sigur că încă nu sunt detalii, dar în principiu, ce trebuie să spună România, în primul rând că România are prin umbrela NATO un anumit tip de securitate și trebuie să afirme faptul că acest cadru NATO rămâne până în acest moment un cadru central pentru securitatea ei. Noi am militat întotdeauna pentru o complementaritate între NATO și UE. Participarea la dialog este importantă”, a afirmat fostul ministru PSD.  În opinia sa, „poziția de principiu a României nu poate fi decât una, să salutăm această deschidere pentru o dezbatere europeană despre securitatea continentului, iar faptul că descurajarea nucleară este un element foarte important, după părerea mea, face ca România să fie chiar interesată pentru o reflecție europeană”. În 2022, Dîncu a fost forțat să demisioneze din poziția de ministru al Apărării după numeroase declarații considerate a fi pro-Rusia. „Citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron, trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”, spunea el, în ianuarie 2022, puțin înainte de invazia rusă în Ucraina. 

Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței Foto: Facebook
Politică

Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO”, a apreciat el, la TVR Info. El a explicat că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care „chipurile le-ar proteja”. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO” „În calitatea pe care o am acum și nu în cea pe care am avut-o, în opinia mea este extrem de riscantă inițiativa. În primul rând, dacă statele NATO și Uniunii Europene s-ar constitui într-un grup care trece sub umbrela nucleară a Franței, asta ar însemna practic desființarea NATO. Pentru că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care chipurile le-ar proteja”, a declarat fostul șef al statului.  „Franța nu are arsenalul nuclear și sistemul nuclear de apărare integrat în sistemul NATO. Sistemul NATO al Franței este separat, este individual, nu este parte a unui sistem NATO și este strict la discreția președintelui Franței. Deci nu s-ar putea ca în același timp să fii și în NATO și cu Franța, pentru că sunt, din punct de vedere al capacităților nucleare, două povești, două realități complet diferite, independente una de alta. Cum ar fi unui stat care e membru în NATO să se pună și sub umbrela Franței și să aibă două sisteme de apărare împotriva loviturilor nucleare? Ar fi absolut ridicol, nu se știe cine se apără la nevoie“, a mai arătat el.  Băsescu a arătat că Franța nu are destule focoase nucleare ca să descurajeze Rusia sau China și a criticat „veselia” de a ne separa de SUA. „Ca să descurajezi nuclear, ar trebui să descurajezi țări care au 4.500 de focoase nucleare, cum ar fi Rusia, spre exemplu, sau știu eu, o mie de focoase nucleare, cum ar fi China. Este greu să treci de la 280 de focoase nucleare să intimidezi pe unul care are 4.500 de focoase (...) Adoptarea unei soluții prin care să intrăm sub umbrela nucleară a Franței înseamnă, pe de o parte, costuri uriașe, iar pe de alta parte înseamnă ieșirea din NATO. Or, cred că România nu-i pregătită în momentul de față să spună adio organizației nord-atlantice, pe de o parte, iar pe de altă parte cred că veselia noastră de a ne separa de Statele Unite nu-i cel mai bun lucru pe care îl putem face acum”, a mai arătat el. 

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Foto: Facebook Armata Franceza
Politică

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei - surse Agerpres

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei,  însă, pentru moment, este prea devreme pentru o concluzie, afirmă „surse oficiale” citate de Agerpres.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Potrivit surselor citate, discuţiile pe această temă au început de mai mult timp şi au avut loc inclusiv la nivel NATO. România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Preşedintele Emmanuel Macron a propus luni o cooperare nucleară fără precedent pentru apărarea Europei cu Germania ca "partener-cheie", însoţită de o dezvoltare a arsenalului francez, insistând în acelaşi timp că Franţa va rămâne suverană în utilizarea forţei."Partenerii noştri sunt pregătiţi", a insistat el, menţionând opt ţări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Toate aceste ţări sunt membre ale NATO."Germania va fi un partener-cheie în acest efort", a subliniat Macron. Cele două ţări au anunţat ulterior înfiinţarea unui "grup director nuclear" comun.Franţa a decis să nu se alăture Grupului de Planificare Nucleară al Alianţei, creat în 1966, dar descurajarea sa nucleară este considerată complementară celei a NATO. 

Germania, Franța și Marea Britanie avertizează Iranul (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, Franța și Marea Britanie amenință cu distrugerea capacităților militare ale Iranului

Liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii au transmis duminică un mesaj ferm privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, declarându-se pregătiți să adopte „acțiuni defensive necesare și proporționale” ca reacție la riposta iraniană. Grupul E3 avertizează: „Ne vom apăra interesele și aliații” Într-o declarație comună, Grupul E3, care reunește Berlinul, Parisul și Londra, a precizat că obiectivul acestor măsuri este „distrugerea la sursă” a capacităților militare ale Teheranului, în special a infrastructurii utilizate pentru lansarea de rachete și drone. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Cele trei puteri europene au anunțat că sunt pregătite să ia măsuri pentru a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților lor din regiune. „Vom lua măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, au transmis liderii europeni, indicând posibilitatea de a împiedica Iranul să lanseze noi rachete și drone. Riposta Iranului și atacurile din regiune Potrivit informațiilor disponibile, Iranul a lansat atacuri în mai multe direcții împotriva unor state vecine, în special a celor care găzduiesc baze militare americane, precum și împotriva Israelului. Duminică, nouă persoane au fost ucise în Israel, conform serviciilor de salvare, în urma atacurilor atribuite Iranului. Liderii europeni s-au declarat „consternați” de aceste atacuri, pe care le-au calificat drept „orbești și disproporționate”, subliniind că ele au vizat inclusiv țări din Orientul Mijlociu care nu au fost implicate în operațiunea militară inițială. Europa denunță amenințările la adresa militarilor și civililor În comunicatul comun, Berlinul, Parisul și Londra au atras atenția că atacurile iraniene „i-au lovit pe aliații noștri apropiați și amenință personalul nostru militar și civilii din întreaga regiune”. Cele trei capitale au anunțat că vor discuta măsurile defensive în coordonare cu Statele Unite și cu aliații regionali, într-un efort comun de limitare a extinderii conflictului. Tot duminică, autoritățile de la Washington au informat despre primii soldați americani uciși în cadrul operațiunii care a dus la moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul nu își impune "nicio limită" Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului american ABC că Iranul nu își impune „nicio limită” în exercitarea dreptului la autoapărare. „Ceea ce fac Statele Unite este un act de agresiune. Ceea ce facem noi este să ne apărăm. Este foarte diferit”, a susținut oficialul iranian.

Petrolierul Boracay, foști membri Wagner la bord (sursa: marinetraffic.com)
Internațional

Foști membri Wagner, descoperiți la bordul unui petrolier din flota fantomă sechestrat de Franța

Doi angajați ai unei companii militare private ruse, responsabili de supravegherea echipajului și colectarea de date operative, se aflau la bordul petrolierului Boracay, navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, sechestrată de Franța în septembrie. Căpitanul navei este judecat luni într-un tribunal din Brest, cazul fiind urmărit atent pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor rusești de petrol. Doi ruși la bordul petrolierului sechestrat Potrivit unor surse franceze, confirmate și de avocatul comandantului navei, doi cetățeni ruși se aflau la bordul petrolierului interceptat de marina franceză în largul Bretaniei. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Cei doi, Aleksandr T. (34 de ani) și Maksim D. (40 de ani), acesta din urmă fost polițist asociat grupului de mercenari Wagner, erau angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Pe lista echipajului figurau drept „tehnicieni” și se îmbarcaseră în portul Primorsk, lângă Sankt-Petersburg, cu puțin timp înainte de sechestrarea navei. Moran Security Group, companie sancționată și apropiată de Moscova Moran Security Group, fondată în 2009 de foști ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), este vizată de sancțiuni americane și este considerată de experți ca având legături strânse cu autoritățile ruse. Compania recrutează foști militari din forțe speciale și revendică operațiuni în Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv misiuni de combatere a pirateriei maritime. Trezoreria SUA a sancționat Moran în 2024 pentru colaborări contractuale cu întreprinderi de stat ruse. Misiunea: protecția navei și colectarea de informații Potrivit unor surse, rolul celor doi era dublu: asigurarea protecției petrolierului și verificarea respectării ordinelor de către căpitan, în concordanță cu interesele ruse. În plus, aceștia ar fi colectat informații, inclusiv fotografierea infrastructurii europene atunci când navele tranzitau zone sensibile. Astfel de echipe de protecție a echipajului ar fi prezente pe zeci de nave din „flota fantomă”, escortând transporturile de petrol în Marea Baltică și Oceanul Atlantic. Petrolierul Boracay, suspectat și în incidente cu drone Nava, care transporta o încărcătură importantă de petrol, a fost sechestrată din cauza inconsecvențelor privind naționalitatea și a lipsei pavilionului. Boracay este suspectat și de implicare în zboruri de drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, deși legătura nu a fost confirmată oficial. După sechestru, căpitanul și adjunctul au fost arestați preventiv, iar ulterior nava și-a reluat ruta. Cei doi ruși au debarcat în timpul unei escale în Suez. „Flota fantomă” a Rusiei și presiunea occidentală „Flota fantomă” rusă — estimată între 600 și 1.400 de nave — este utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în repetate rânduri că intenționează să crească presiunea asupra acestor nave pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Un alt petrolier, Grinch, a fost sechestrat de marina franceză în ianuarie. Servicii de informații din state baltice susțin că există coordonare între companiile militare private și statul rus, în contextul creșterii numărului de nave din „flota fantomă” în regiune. Suspiciuni de sabotaj și investigații în curs Unele petroliere sancționate sunt suspectate de implicare în sabotaje asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, însă obținerea de dovezi este dificilă, iar schimbul de informații între statele europene rămâne limitat. Viceamiralul Didier Maleterre, fost responsabil NATO, a subliniat că intenția de sabotaj este greu de demonstrat în mod direct. Legături istorice cu gruparea Wagner Experții indică și conexiuni istorice între Moran și gruparea Wagner. Doi foști angajați ai Moran au fondat în 2013 compania Slavonic Corps, considerată precursoarea Wagner. În prezent, conducerea Moran include foști ofițeri FSB și comandanți de submarine nucleare, potrivit unor think tank-uri europene. Noi sancțiuni UE blocate Uniunea Europeană spera să adopte un nou pachet de sancțiuni care să vizeze în special „flota fantomă”, însă procesul a fost blocat de veto-ul Ungariei. Între timp, petrolierul Boracay — redenumit Phoenix și arborând pavilion rusesc — era ancorat luni în apropierea portului Rizhao, în nord-estul Chinei, potrivit datelor de monitorizare maritimă.

Franța, val de eliberări pentru teroriști (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Internațional

Îngrijorări în Franța: 35 de deținuți pentru terorism vor fi eliberați în 2026

Parchetul Național Antiterorist din Franța anticipează un nou val de eliberări în rândul persoanelor condamnate pentru terorism islamist. Potrivit declarațiilor făcute pentru cotidianul francez Le Monde, 35 de deținuți vor ieși din închisoare în 2026. Anunțul a fost făcut de șeful Parquet national antiterroriste (PNAT), Olivier Christen, într-un context în care autoritățile franceze monitorizează atent evoluția riscurilor de securitate internă. Peste 300 de eliberări din 2021 până în prezent Conform datelor oficiale furnizate de PNAT, un total de 339 de persoane condamnate pentru terorism islamist au fost eliberate din penitenciarele franceze începând din 2021. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Numărul este considerabil și ridică provocări majore pentru serviciile de securitate și sistemul judiciar, mai ales în ceea ce privește supravegherea post-penală și prevenirea recidivei. 46 de eliberări în 2025, inclusiv cazul de la Arcul de Triumf În 2025, 46 de deținuți condamnați pentru terorism islamist au fost eliberați. Printre aceștia s-a numărat și Brahim Bahrir, implicat recent într-un incident violent la Arcul de Triumf. Bărbatul a amenințat cu un cuțit mai mulți jandarmi, înainte de a fi împușcat mortal. Bahrir fusese condamnat în 2013 pentru terorism în Belgia, după ce înjunghiase doi polițiști. Ulterior, a fost transferat într-un penitenciar din Franța, de unde a fost eliberat pe 24 decembrie, cu aproximativ o lună și jumătate înainte de incident. Măsuri de supraveghere: program de deradicalizare și control administrativ La momentul eliberării, Bahrir se afla sub supraveghere judiciară. Printre obligațiile impuse se număra participarea la programul de deradicalizare „Pairs”. De asemenea, el era vizat de o măsură individuală de control administrativ și supraveghere (MICAS), utilizată în Franța pentru monitorizarea persoanelor considerate potențial periculoase. Crește proporția condamnaților pentru fapte violente Potrivit procurorului antiterorist, profilul celor eliberați s-a modificat semnificativ în ultimii ani. În 2021, aproximativ 21% dintre cei care au părăsit închisorile fuseseră condamnați pentru acte violente sau pentru proiecte de atentat. În 2026, această proporție ar putea ajunge la 52%, ceea ce indică o creștere importantă a ponderii persoanelor condamnate pentru fapte cu grad ridicat de periculozitate.

Elon Musk acuză un „atac politic” (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Elon Musk acuză un „atac politic” după percheziția autorităților franceze la sediul X

Magnatul american Elon Musk a calificat drept un „atac politic” procedura judiciară declanșată în Franța împotriva rețelei de socializare X, după ce sediul companiei din Franța a fost percheziționat marți. Musk a fost citat pentru un interogatoriu programat în perioada 20–24 aprilie. Musk: ancheta se bazează pe „motivații politice” Elon Musk a susținut că percheziția ar fi fost efectuată pe baza unor „motivații politice”, sub pretextul unor acuzații privind manipularea algoritmilor și extragerea frauduloasă de date. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă „Suntem dezamăgiți de această evoluție, dar nu suntem surprinși”, a declarat Musk, criticând publicitatea acordată cazului de Parchetul din Paris. În opinia sa, acest lucru ar demonstra caracterul „abuziv” al procedurii judiciare, care ar urmări „obiective politice ilegitime”, nu aplicarea corectă a legii. Presiuni asupra conducerii X din SUA, susține Musk Musk consideră că Parchetul din Paris încearcă să exercite presiuni asupra conducerii rețelei X din Statele Unite. El a negat „categoric” orice încălcare a legii de către companie. Totuși, miliardarul nu a precizat dacă se va conforma citației primite de la justiția franceză. Citații similare au fost transmise și directoarei executive a platformei, Linda Yaccarino, precum și altor angajați ai companiei. Audierile ar putea conduce, potrivit autorităților, la eventuale inculpări. Acuzațiile procurorilor: utilizarea aplicației Grok Potrivit Parchetului din Paris, ancheta a fost declanșată în urma unor plângeri legate de utilizarea aplicației de inteligență artificială Grok, dezvoltată de platforma X. Procurorii susțin că aceasta ar fi fost folosită pentru distribuirea de conținuturi negaționiste și „deepfake-uri” cu caracter sexual explicit. Tensiuni între Musk, Franța și Uniunea Europeană Dosarul se înscrie într-un context mai amplu de tensiuni între Elon Musk și autoritățile europene. Anul trecut, președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat ceea ce a numit „internaționala reacționară” susținută de Musk. La rândul său, Musk acuză frecvent Uniunea Europeană de cenzură și ingerință în libertatea de exprimare. Regulamentul DSA și acuzațiile de cenzură înainte de alegeri Marți, Musk a distribuit pe X un mesaj însoțit de comentariul „Tiranii iubesc cenzura”, alături de un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA. Documentul susține că, după intrarea în vigoare în 2023 a Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA), Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor de socializare pentru a limita anumite conținuturi înaintea alegerilor din România, Republica Moldova, Franța, Slovacia, Olanda și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europarlamentare. Autoritățile europene au respins în repetate rânduri acuzațiile de cenzură, susținând că măsurile vizează exclusiv combaterea dezinformării și protejarea proceselor democratice.

Elon Musk, convocat la Parchetul din Paris (sursa: tribunal-de-paris.justice.fr)
Internațional

Macron, atac dur la Trump, via X: Elon Musk, citat pentru audieri într-un dosar penal

Parchetul din Paris l-a convocat la audieri pe miliardarul Elon Musk, proprietarul platformei X, pentru data de 20 aprilie, în cadrul unei anchete penale aflate în desfăşurare. Anunţul a fost făcut marţi de procuroarea Parisului, Laure Beccuau, printr-un comunicat oficial. Audiere „liberă” pentru Elon Musk şi Linda Yaccarino Potrivit procurorilor francezi, Elon Musk şi Linda Yaccarino, fostă directoare generală a platformei X, sunt convocaţi pentru „audieri libere”, în calitate de manageri de facto şi de jure ai reţelei sociale la momentul presupuselor fapte investigate. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Acest tip de audiere le permite celor vizaţi să îşi prezinte poziţia oficială şi eventualele măsuri de conformitate adoptate sau avute în vedere. Percheziţii în curs la birourile X din Franţa În paralel cu convocările la audieri, birourile platformei X din Franţa sunt percheziţionate, a confirmat procuroarea Laure Beccuau. Acţiunea este desfăşurată cu sprijinul unităţii naţionale de criminalitate cibernetică a Jandarmeriei franceze, în prezenţa Europol. Ancheta, declanşată iniţial din cauza algoritmilor platformei Investigaţia a fost deschisă la începutul anului 2025, în urma unor sesizări formulate de parlamentari francezi, care au reclamat posibile algoritmi părtinitori ai platformei X. Aceştia ar fi putut distorsiona funcţionarea reţelei sociale şi modul de difuzare a conţinutului. Ulterior, ancheta a fost extinsă pentru a include suspiciuni de infracţiuni mult mai grave. Pornografie infantilă, deepfake-uri, negarea Holocaustului Potrivit Parchetului din Paris, dosarul vizează în prezent, printre altele: complicitate la deţinerea de imagini cu caracter pornografic cu minori; complicitate la distribuirea organizată de materiale pornografice cu minori; realizarea şi difuzarea de deepfake-uri cu caracter sexual; fapte de negare a Holocaustului. Ancheta urmăreşte să stabilească dacă platforma X a respectat obligaţiile legale privind moderarea conţinutului şi protecţia utilizatorilor. Pe lângă Elon Musk şi Linda Yaccarino, mai mulţi angajaţi ai platformei X sunt citaţi pentru audieri în calitate de martori, în perioada 20–24 aprilie 2026, a precizat procurorul capitalei franceze. Abordare „constructivă” a anchetatorilor francezi Procuroarea Laure Beccuau a subliniat că alegerea audierilor libere reflectă, în această etapă, o abordare constructivă din partea anchetatorilor. Scopul declarat este asigurarea conformităţii platformei X cu legislaţia franceză, în măsura în care aceasta operează pe teritoriul naţional. Diferenţa faţă de cazul platformei Kick Parchetul din Paris a făcut o comparaţie cu ancheta separată care vizează platforma Kick, declanşată după moartea transmisă în direct, vara trecută, a streamer-ului Jean Pormanove. În acel caz, autorităţile franceze au emis mandate de arestare pe numele administratorilor platformei, după ce aceştia nu s-au prezentat în faţa justiţiei, în pofida citaţiilor oficiale.

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Declarațiile lui Negrescu, respinse de Franța (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Negrescu acuză Franța că vrea să-și retragă trupele din România din cauza Mercosur. Parisul neagă

Ambasada Franței la București a transmis că informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE–Mercosur, sunt complet false. Reprezentanții misiunii diplomatice subliniază că nu există nicio legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României. Reacția vine după declarațiile lui Victor Negrescu Precizările Ambasadei apar după declarația europarlamentarului PSD Victor Negrescu, care a afirmat la Antena 3 CNN că România ar putea suporta „consecințe geostrategice” pentru votul exprimat în COREPER în favoarea acordului UE–Mercosur. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Acesta a susținut că Franța ar fi nemulțumită de poziția României și că ar putea fi pusă în discuție inclusiv prezența militară franceză în țara noastră. Prezența militară franceză, fără condiționări politice Ambasada Franței a respins categoric aceste afirmații, precizând că prezența militară franceză în România se înscrie exclusiv în angajamentele ferme ale Franței privind securitatea colectivă, solidaritatea aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO. Oficialii francezi subliniază că această prezență nu este condiționată politic și nu are legătură cu pozițiile statelor membre în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Reafirmarea parteneriatului strategic franco-român În mesajul publicat, Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de Parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii. Diplomații francezi transmit că relația bilaterală și cooperarea în domeniul apărării rămân solide, indiferent de dezbaterile politice legate de acordurile comerciale europene.

SUA și Franța își evacuează cetățenii din Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați

Situația de securitate din Iran se deteriorează rapid, pe fondul protestelor violente și al amenințărilor tot mai explicite privind posibile lovituri militare. Statele Unite cer cetățenilor americani să părăsească imediat țara, iar Franța a decis evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Teheran. Franța evacuează personalul diplomatic neesențial Personalul neesențial al Ambasadei Franței la Teheran a părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, potrivit unor surse diplomatice. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Numărul exact al angajaților evacuați nu a fost comunicat, însă decizia vine în contextul agravării rapide a situației de securitate. Cum funcționează Ambasada Franței la Teheran În mod obișnuit, Ambasada Franței din capitala iraniană are aproximativ 30 de angajați francezi, alături de câteva zeci de angajați locali. Evacuarea parțială reflectă îngrijorările serioase legate de evoluția violențelor și instabilitatea politică. Peste 600 de morți după reprimarea protestelor Potrivit unei organizații nonguvernamentale, reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale din Iran s-a soldat cu peste 600 de morți de la debutul mișcării de contestare. Autoritățile iraniene au încercat să recâștige controlul prin organizarea de mitinguri pro-regim în mai multe orașe ale țării. Mitinguri pro-regim și mesaje dure către Occident La apelul președintelui Masoud Pezeshkian, mii de susținători ai regimului s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a catalogat mobilizarea drept un „avertisment” adresat Statelor Unite, în contextul în care Donald Trump a evocat public posibilitatea unei intervenții militare. Doliu național și amenințări directe la adresa SUA În timpul manifestațiilor, participanții au scandat lozinci antiamericane și au rostit rugăciuni pentru membrii forțelor de securitate uciși. Presa iraniană relatează că zeci de persoane au murit în recentele violențe, iar guvernul a decretat trei zile de doliu național. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul se află într-un „război împotriva teroriștilor” și a lansat amenințări directe la adresa Statelor Unite. SUA cer cetățenilor americani să plece imediat din Iran Administrația Trump a transmis un avertisment oficial prin intermediul Ambasadei virtuale a SUA pentru Iran, solicitând cetățenilor americani să părăsească de urgență țara. Autoritățile americane avertizează că protestele se intensifică și pot degenera în violențe majore. Restricții severe și lipsă de sprijin consular Potrivit alertei de securitate, Iranul a impus restricții asupra rețelelor de comunicații, inclusiv internetul național, telefonia mobilă și liniile fixe. Cetățenii americani sunt sfătuiți să nu se bazeze pe sprijin guvernamental pentru evacuare, întrucât capacitatea SUA de a oferi asistență consulară este extrem de limitată. Trump anunță sancțiuni economice și avertizează asupra războiului Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife de 25% tuturor țărilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. În acest context tensionat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru război”, pe fondul informațiilor potrivit cărora Washingtonul analizează opțiuni militare.

Francezii, susținere pentru extrema dreaptă (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere

Un număr tot mai mare de francezi declară că sunt de acord cu ideile promovate de partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Monde. Aproximativ 42% dintre respondenți susțin ideile RN, în creștere cu trei puncte față de anul trecut și cu 13 puncte comparativ cu 2022. Percepția asupra democrației și valorilor partidului Potrivit sondajului, aproape 44% dintre francezi consideră că RN nu reprezintă o amenințare pentru democrație, o scădere de șapte puncte față de anul anterior. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În același timp, 41% dintre respondenți văd formațiunea ca pe un pericol democratic, iar 44% spun că nu sunt de acord cu ideile sale politice. RN, mai puțin perceput ca partid xenofob sau antisemit Datele arată o schimbare semnificativă de percepție: aproximativ 40% dintre francezi consideră că RN nu este un partid xenofob, opinie împărtășită de aproape 60% dintre simpatizanții partidului Les Républicains. De asemenea, 47% dintre respondenți afirmă că RN nu este un partid antisemit. Ascensiune electorală și capacitate de guvernare Rassemblement National se află pe un trend ascendent, reușind să obțină 125 din cele 577 de mandate la alegerile legislative anticipate din 2024. Șapte din zece francezi consideră că partidul este capabil să ajungă la putere, un procent aflat în creștere constantă din 2019. Marine Le Pen și miza alegerilor prezidențiale din 2027 La alegerile prezidențiale din 2022, Marine Le Pen a obținut 41,45% din voturi în turul al doilea, pierzând în fața lui Emmanuel Macron, după ce în 2017 obținuse 33,90%. În prezent, viitoarea sa candidatură este pusă sub semnul întrebării din cauza unui proces în apel, după ce a fost condamnată în primă instanță la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Jordan Bardella, favorit în sondaje Conform sondajului Le Monde, Jordan Bardella, președintele RN și succesorul desemnat al lui Marine Le Pen, este considerat de 49% dintre francezi drept candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile prezidențiale. Prin comparație, doar 18% dintre respondenți o văd pe Marine Le Pen drept favorită în cursa pentru Palatul Élysée. Sondajul a fost realizat online între 1 și 5 ianuarie, pe un eșantion de 1.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național, utilizând metoda cotelor și stratificarea pe regiuni și tipuri de zone urbane.

George Clooney și familia, cetățenie franceză (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

George Clooney și familia au devenit cetățeni francezi. Actorul, critic declarat al lui Trump

Actorul american George Clooney, soția sa Amal Clooney și cei doi copii ai lor au obținut cetățenia franceză, potrivit unui decret de naturalizare publicat sâmbătă în Monitorul Oficial. Documentul, dezvăluit inițial de Paris Match, îi vizează pe celebrul cuplu și pe gemenii lor în vârstă de opt ani. Clooney și familia, tot mai legați de Franța Cuplul Clooney petrece o parte importantă din timp în Franța, departe de agitația de la Hollywood. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” George Clooney, cunoscut pentru rolurile din serialul „ER” și franciza „Ocean’s”, și Amal Clooney, avocat de renume internațional, au legături puternice cu Hexagonul. În 2021, cei doi au achiziționat o casă provensală și o podgorie în Brignoles, în departamentul Var. Declarațiile lui George Clooney despre cultura franceză La începutul lunii decembrie, actorul în vârstă de 64 de ani declara pentru RTL că este atașat de limba și cultura franceză: „Îmi place cultura franceză, limba voastră, chiar dacă stau la fel de prost după 400 de zile de lecții”, a spus acesta, cu umorul caracteristic. De ce preferă Clooney viața în sudul Franței George Clooney a subliniat că una dintre principalele motivații pentru a locui în Franța este protecția vieții private a copiilor lor: „Aici nu le sunt făcute poze copiilor noștri. Nu există paparazzi care pândesc în fața porților școlii. Acest lucru este esențial pentru noi”, a declarat actorul. Chiar dacă nu locuiesc permanent în sudul Franței, moșia din Brignoles rămâne „cel mai fericit loc pentru noi”, a mărturisit Clooney, laureat al premiului Oscar pentru rolul din „Syriana” (2005). Și regizorul Jim Jarmusch vrea cetățenie franceză În același context, regizorul american Jim Jarmusch a anunțat recent, la postul de radio France Inter, că intenționează să solicite cetățenia franceză. Acesta a explicat că își dorește „un alt loc unde să pot evada din Statele Unite” și a vorbit despre atracția sa pentru cultura franceză.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră