marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Consiliul de Pace

6 articole
Politică

Nicușor Dan despre Consiliul de Pace: Problema nu este de voință, vrem, e de drept internațional

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă că România își dorește să se asocieze unui demers internațional condus de partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii, respectiv „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump. Totuși, șeful statului a subliniat că există obstacole de drept internațional care trebuie clarificate înainte de luarea unei decizii finale. Decizia privind aderarea României nu este încă luată Întrebat care este orizontul de timp până la care România ar putea decide dacă se alătură acestei inițiative, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, nu există o hotărâre definitivă. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Pentru moment decizia nu e luată. Evident că dorim să ne asociem unui demers condus de partenerul nostru strategic care să stabilizeze o zonă importantă și cumva apropiată de România”, a declarat președintele, la Iași. Probleme de drept internațional, nu de voință politică Șeful statului a subliniat că rezervele României nu țin de lipsa voinței politice, ci de necesitatea ca documentele fondatoare ale Consiliului pentru Pace să fie compatibile cu tratatele internaționale la care România este parte. „Problema este de drept internațional. Cum facem să avem o cartă care să nu fie în contradicție, pentru că sunt chestiuni în contradicție în varianta inițială, cu tratatele internaționale la care România este parte”, a explicat Nicușor Dan. Negocieri de durată pentru armonizarea cadrului juridic Președintele a atras atenția că negocierile privind astfel de acorduri internaționale sunt, de regulă, procese de lungă durată, care pot să se întindă pe parcursul mai multor luni. „Tipul acesta de negocieri pe carte, pe acorduri internaționale, de obicei e o chestiune de multe luni”, a precizat el. Rezerve și din partea altor state europene Nicușor Dan a mai arătat că România nu este singura țară care a identificat probleme juridice în forma actuală a propunerii. Potrivit acestuia, mai multe state europene au semnalat incompatibilități inclusiv cu propriile constituții. „La Consiliul European au fost țări care au spus că nu numai că propunerea inițială este în contradicție cu tratatele internaționale, pentru unele chiar cu Constituția lor”, a declarat președintele. Un proces complex, cu zeci de parteneri implicați Șeful statului a concluzionat că procesul de negociere este unul complex, având în vedere numărul mare de state implicate și necesitatea armonizării condițiilor impuse de fiecare participant. „Este o negociere între mulți parteneri, 50-60 de state. Aici e complex”, a conchis Nicușor Dan.

România analizează aderarea la Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Macron cade în dizgrația lui Trump (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Cum a căzut Macron în dizgrația lui Trump: de la presiuni diplomatice, la umiliri publice

Relațiile dintre Statele Unite și Franța traversează un nou moment tensionat, după ce președintele american Donald Trump a lansat amenințări comerciale directe la adresa Parisului. Miza conflictului este refuzul Franței de a deveni membră a așa-numitului Consiliu pentru Pace, o structură controversată promovată de administrația Trump. Amenințări cu taxe de 200% pe vin și șampanie Potrivit unor surse diplomatice, Donald Trump a amenințat că va impune taxe vamale de până la 200% asupra vinurilor și șampaniei franceze, într-un gest interpretat ca presiune economică pentru a forța o schimbare de poziție a Parisului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Consilierii președintelui Emmanuel Macron au reacționat ferm, subliniind că amenințările comerciale sunt „inacceptabile și ineficiente” ca instrument de influențare a politicii externe a Franței. Refuzul Franței și principiul suveranității Franța a respins oficial aderarea la Consiliul pentru Pace pentru Gaza, invocând argumente legate de suveranitatea națională și de riscul subminării mecanismelor multilaterale existente. Emmanuel Macron a reafirmat public angajamentul Franței față de principiul independenței statelor și al ordinii internaționale bazate pe reguli. Această poziție fermă a transformat Parisul într-una dintre țintele preferate ale criticilor și ironiilor lui Donald Trump. Trump publică SMS-uri și ironizează accentul francez Președintele american nu ratează ocazia de a-l imita pe liderul de la Élysée, reproducându-i accentul francez în fața publicului și prezentându-l drept un politician slab. Trump a povestit în repetate rânduri cum l-ar fi amenințat pe Macron, într-o convorbire telefonică, cu impunerea unor taxe vamale punitive dacă Franța nu ar reduce prețurile medicamentelor. Potrivit versiunii lui Trump, Macron ar fi cedat imediat, răspunzând speriat: „Non, non, non”.  Europa, prinsă între presiune și unitate Refuzul Franței și reacția dură a administrației Trump evidențiază tensiunile tot mai mari dintre Washington și capitalele europene. În timp ce unele state încearcă să evite confruntarea directă, Parisul pare decis să nu cedeze presiunilor comerciale.

Consiliul de Pace, aderarea României, analizată în CSAT (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

România va adera la Consiliul de Pace al lui Trump pentru un miliard USD dacă asta va decide CSAT

Decizia privind eventuala aderare a României la Consiliul pentru Pace va fi luată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a declarat marți Alexandru Nazare, în cadrul unei conferințe de presă. Oficialul a subliniat că este vorba despre o hotărâre strategică, care ține de politica externă și de securitatea națională. „O decizie strategică de politică externă” Întrebat de jurnaliști despre informațiile potrivit cărora obținerea unui loc permanent în Consiliu ar presupune o contribuție de un miliard de dolari, Alexandru Nazare a precizat că astfel de decizii nu pot fi luate în afara cadrului instituțional adecvat. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Această decizie este una strategică, de politică externă. Este foarte importantă și se va discuta în forul în care aceste decizii se iau. Evident că o sumă de un miliard de dolari este o sumă importantă. Dar repet, deciziile în privința acestor lucruri se iau în CSAT. În ipoteza în care această discuție va avea loc – și sunt convins că va avea loc la un moment dat – în CSAT vom evalua acest lucru”, a declarat Nazare. Administrația Prezidențială confirmă primirea invitației oficiale Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că președintele României, Nicușor Dan, a primit oficial scrisoarea de invitație prin care României i se propune să devină membră a Consiliului pentru Pace. Documentul marchează primul pas formal într-un posibil proces de aderare, însă nu presupune automat acceptarea invitației sau asumarea unor obligații financiare sau politice. Rezerve internaționale privind noua structură de securitate La nivel internațional, reacțiile față de inițiativa Consiliului pentru Pace au fost rezervate. Mai multe guverne au evitat declarațiile publice, iar oficiali și diplomați au exprimat, sub protecția anonimatului, îngrijorări legate de impactul pe care noua structură l-ar putea avea asupra funcționării Organizației Națiunilor Unite. Temerea principală este că apariția acestui Consiliu ar putea submina mecanismele deja existente de gestionare a conflictelor internaționale. Un Consiliu condus pe viață de Donald Trump Potrivit unei copii a invitației și unui proiect de cartă consultate de agenția Reuters, Consiliul pentru Pace ar urma să fie condus pe viață de fostul președinte american Donald Trump. În faza inițială, structura s-ar concentra pe gestionarea conflictului din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte crize internaționale. Statele membre ar avea mandate de trei ani, însă ar exista posibilitatea obținerii unui statut permanent în schimbul unei contribuții financiare de un miliard de dolari. România, în fața unei decizii cu implicații majore Pentru România, o eventuală aderare la Consiliul pentru Pace ar implica nu doar un angajament financiar considerabil, ci și o repoziționare strategică pe scena internațională. Evaluarea beneficiilor și riscurilor urmează să fie realizată în cadrul CSAT, forul responsabil de deciziile care vizează securitatea națională și politica externă a statului român.

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Israel contestă Consiliul de Pace pentru Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Tensiuni Israel–SUA după anunțul privind Consiliul de Pace pentru Gaza. Netanyahu cere explicații

Israelul a reacționat critic la anunțul privind componența unui organism-cheie al Consiliului de Pace pentru Gaza, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Autoritățile israeliene susțin că structura acestui comitet nu a fost coordonată cu statul israelian și contravine poziției sale oficiale. Guvernul Netanyahu: decizia nu a fost coordonată cu Israelul Într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu, guvernul israelian afirmă că anunțul referitor la Comitetul Director pentru Gaza, parte a Consiliului de Pace pentru Gaza, a fost făcut fără consultarea Israelului. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza, nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată în comunicatul oficial. Din acest organism ar urma să facă parte, printre alții, ministrul turc de Externe Hakan Fidan și un oficial din Qatar, aspect care a generat nemulțumirea autorităților israeliene. Netanyahu cere explicații Washingtonului Potrivit aceleiași surse, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut ministrului său de Externe să ia legătura cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a clarifica situația și pentru a transmite poziția Israelului în legătură cu această inițiativă. Demersul subliniază tensiunile apărute între aliați în contextul planului de pace pentru Fâșia Gaza, aflat într-o etapă sensibilă. Consiliul de Pace pentru Gaza, inițiativă a lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a anunțat crearea așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, o structură care face parte din cea de-a doua fază a planului său de pace pentru regiune. Obiectivele acestui plan includ încetarea războiului din Fâșia Gaza și dezarmarea organizației extremiste Hamas. Deși Trump a confirmat că mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture consiliului, componența exactă a acestuia nu a fost prezentată oficial în detaliu. Lideri internaționali, invitați în Consiliul de Pace Potrivit informațiilor apărute, Washingtonul ar fi trimis invitații mai multor șefi de stat și de guvern, printre care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, și președintele Argentinei, Javier Milei, alături de alți lideri internaționali. Participarea unor state-cheie din regiune și din afara ei ar urma să confere consiliului o dimensiune internațională extinsă, însă lipsa clarității privind rolurile și componența exactă alimentează controversele. Rolul Consiliului în reconstrucția Fâșiei Gaza Consiliul de Pace pentru Gaza ar urma să supravegheze activitatea unui nou comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, teritoriu grav afectat de conflictul dintre Hamas și Israel. Acest organism ar avea misiunea de a coordona procesul de stabilizare și reconstrucție post-conflict. Președintele Donald Trump va prezida Consiliul de Pace pentru Gaza, consolidând astfel implicarea directă a administrației americane în gestionarea viitorului regiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră