Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia
Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite.
Berlinul spune, de asemenea „Nu”.
Inițiativa SUA amenință ordinea internațională
Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară.
Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite.
„Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1.
De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv
Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă.
Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global.
Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional.
„Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob.
Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului
Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte.
Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA.
Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi.
Mandate limitate și contribuții financiare controversate
Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani.
Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent.
La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane.
Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU
Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump.
Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite.
Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri.
Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm.
Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza.
Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.
