miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: refuz

53 articole
Eveniment

Comunele din preajma orașelor mari nu vor să renunțe la autonomie, cum propune Bolojan

Propunerea lui Ilie Bolojan de reorganizare a zonelor metropolitane și de reducere a autonomiei comunelor din jurul marilor orașe a fost criticată de primarii din Zona Metropolitană Iași. Comunele nu vor să renunțe la autonomie Aceștia, dar și primarul municipiului Iași, consideră că localitățile din jurul orașului nu ar trebui să renunțe la autonomia administrativă. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Bolojan a argumentat că actuala legislație nu permite o planificare coerentă a dezvoltării între reședința de județ și localitățile din jur, deoarece nu există o autoritate unică de coordonare. Primarul Mihai Chirica a explicat că, spre deosebire de București, unde sectoarele au autonomie juridică, în restul țării coordonarea administrativă revine consiliilor județene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Comunele nu vor să renunțe la autonomie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Spania nu susține acțiunile militare împotriva Iranului (sursa: Facebook/Ministerio de Asuntos Exteriores)
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 în Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

Rusia abandonează Iranul, BRICS nu oferă sprijin militar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își abandonează aliatul iranian: BRICS nu oferă sprijin militar în conflictul cu SUA și Israel

Kremlinul a exclus luni posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Iran, Rusia și China, să ofere sprijin militar Teheranului în conflictul său cu Statele Unite și Israel. Peskov: BRICS nu presupune asistență militară reciprocă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a precizat în conferința de presă zilnică faptul că apartenența la BRICS nu implică obligații de apărare colectivă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Apartenența la BRICS nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, organizația nu a organizat încă consultări privind escaladarea conflictului din jurul Republicii Islamice Iran și promovează cooperarea în domenii economice și politice, nu militare. Lavrov și Wang Yi condamnă atacurile asupra Iranului Serghei Lavrov și Wang Yi au condamnat duminică atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului. Cei doi miniștri de externe au transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice, că astfel de acțiuni „încalcă grav dreptul internațional și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite” și destabilizează întreaga regiune. Totodată, Lavrov și Wang Yi au criticat politicile pe care le consideră menite să răstoarne „autoritățile alese în mod legitim ale unor state suverane”. Vladimir Putin condamnă eliminarea lui Ali Khamenei Vladimir Putin a transmis un mesaj oficial de condoleanțe după eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. În telegrama adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, Putin a calificat uciderea ayatollahului drept o acțiune care încalcă „toate normele moralei umane și ale dreptului internațional”. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu a menționat explicit SUA sau Israelul în mesajul său. Rusia nu a intervenit nici în atacurile din 2025 Deși Iranul a furnizat Rusiei drone și echipamente militare utilizate în campania din Ucraina, Moscova nu a intervenit nici la jumătatea anului 2025, când Teheranul a fost vizat de atacuri americane și israeliene. Ce este BRICS și ce obligații presupune BRICS reunește Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși grupul promovează ideea unei ordini mondiale multipolare și a cooperării economice între economii emergente, nu funcționează ca o alianță militară similară NATO și nu presupune obligații de apărare colectivă. Analiza ISW: Rusia își abandonează aliatul iranian Experții Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că, în pofida retoricii despre „parteneriat strategic”, Rusia și-a abandonat practic aliatul iranian. Potrivit analizei, faptul că Vladimir Putin nu a menționat direct SUA sau Israelul în mesajul său reprezintă un semnal clar că Moscova încearcă să evite o deteriorare ireversibilă a relațiilor cu Washingtonul. Diplomația rusă, mai dură în declarații decât în fapte Oficiali ai Ministerului rus de Externe au adoptat un ton mult mai dur în declarațiile publice, acuzând Occidentul că ar fi declanșat o „vânătoare” împotriva liderilor iranieni. Diplomații ruși au susținut că astfel de acțiuni încalcă dreptul internațional. Observatorii internaționali subliniază însă că aceste poziții sunt în contradicție cu propriile acțiuni ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova este acuzată de ani de zile de încălcarea acelorași norme de drept internațional.

Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Mexicul refuză intervenția militară americană (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Trump, convins să nu intervină militar în Mexic, spune președinta țării

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de combaterea cartelurilor de droguri care operează pe teritoriul mexican. Refuz ferm al trimiterii trupelor americane în Mexic Într-o conferință de presă susținută ulterior, Claudia Sheinbaum a declarat că a respins din nou propunerea lui Donald Trump privind trimiterea de trupe americane în Mexic pentru a sprijini lupta împotriva cartelurilor. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Inițiativa a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice mexicane, fiind percepută ca o posibilă încălcare a suveranității naționale. Acord privind evitarea acțiunilor militare unilaterale Președinta mexicană a precizat că, în cadrul convorbirii telefonice de aproximativ 15 minute, a fost discutat și un acord prin care Statele Unite se angajează să nu întreprindă acțiuni militare unilaterale pe teritoriul Mexicului. Pe rețelele de socializare, Claudia Sheinbaum a descris dialogul cu liderul de la Casa Albă drept „o conversație foarte bună”, subliniind importanța colaborării bilaterale într-un cadru de respect reciproc. „Colaborarea și cooperarea, atunci când se bazează pe respect reciproc, dau întotdeauna rezultate”, a transmis aceasta. Rezultate invocate în combaterea traficului de fentanil Șefa statului mexican a evidențiat rezultatele cooperării în domeniul securității, afirmând că traficul de fentanil din Mexic către Statele Unite a fost redus cu 50% ca urmare a eforturilor comune. Donald Trump a criticat în repetate rânduri modul în care autoritățile mexicane combat violența generată de cartelurile de droguri, susținând că Mexicul ar fi, în mare parte, controlat de aceste organizații criminale. Temeri la Ciudad de México privind o intervenție americană Președintele american a sugerat de mai multe ori că SUA ar putea adopta măsuri mai ferme împotriva cartelurilor, declarații care au provocat neliniște în rândul oficialilor mexicani. Cu ocazia convorbirii telefonice, Claudia Sheinbaum a reiterat poziția fermă a Mexicului împotriva intervențiilor militare străine, reafirmând angajamentul țării pentru cooperare internațională fără încălcarea suveranității naționale.

Diana Buzoianu refuză să demisioneze (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

PSD vrea să modifice Constituția după ce Buzoianu a spus că nu-și dă demisia în ciuda moțiunii

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, la Senat, că nu va demisiona din funcție, în ciuda faptului că moțiunea simplă depusă împotriva sa a fost adoptată. Aceasta a subliniat că rezultatul votului nu este surprinzător și a respins ferm orice tentativă de presiune politică. Diana Buzoianu refuză să demisioneze „Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia și în niciun caz nu voi putea fi șantajată cu funcția”, a afirmat Buzoianu, precizând că moțiunea nu a avut ca scop identificarea unor soluții, ci doar „fabricarea unor vinovați”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu a fost adoptată luni de plenul Senatului, cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. La dezbaterea din Parlament a fost prezent și premierul Ilie Bolojan. Ministra Mediului a explicat că a ales să se prezinte în fața senatorilor pentru a oferi toate informațiile necesare și pentru a-și susține activitatea, insistând că nu consideră moțiunea un instrument real de dialog politic. Robert Cazanciuc propune modificarea Constituției În contextul adoptării moțiunii simple, senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunțat că va propune un amendament constituțional care să întărească rolul moțiunilor simple ca instrument de control parlamentar. Acesta a declarat că, în cazul în care împotriva unui ministru sunt adoptate două moțiuni simple, iar demnitarul refuză să demisioneze, prim-ministrul ar trebui să fie obligat constituțional să îl revoce din funcție. Controlul parlamentar asupra Guvernului, „banalizat” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Robert Cazanciuc a explicat că moțiunea simplă a fost gândită, încă din Constituția din 1991, ca un mecanism de control parlamentar bazat pe loialitatea constituțională a miniștrilor și pe responsabilitatea acestora față de cetățeni. Potrivit senatorului PSD, parlamentarii nu votează moțiuni în nume propriu, ci în numele poporului, iar ignorarea efectelor politice ale unei moțiuni simple slăbește grav raportul de echilibru dintre Legislativ și Executiv. Cine încalcă spiritul Constituției în cazul unei moțiuni simple Fostul ministru al Justiției a susținut că spiritul Constituției este încălcat în mai multe etape atunci când o moțiune simplă este adoptată, dar ignorată în practică. În opinia sa, responsabilitatea este împărțită între ministrul care refuză să demisioneze, prim-ministrul care nu îl revocă și președintele României, care nu intervine pentru a asigura buna funcționare a autorităților publice. Cazanciuc consideră că lipsa unor consecințe politice reale transformă moțiunea simplă într-un instrument lipsit de forță și subminează controlul democratic asupra Guvernului. Amendament constituțional pentru întărirea responsabilității miniștrilor Robert Cazanciuc a reiterat că, la o eventuală revizuire a Constituției sau la elaborarea unei noi Legi fundamentale, va depune un amendament clar: două moțiuni simple adoptate împotriva aceluiași ministru ar trebui să declanșeze automat revocarea acestuia de către prim-ministru. Propunerea vine pe fondul tensiunilor politice generate de refuzul Dianei Buzoianu de a demisiona și readuce în prim-plan dezbaterea privind eficiența reală a mecanismelor de control parlamentar în România.

Cehia refuză ajutoare financiare pentru Ucraina (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

Polonia refuză recunoașterea căsătoriilor gay (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Nimeni nu va impune căsătoriile persoanelor de același sex în Polonia, spune premierul Tusk

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit marți că toate statele membre sunt obligate să recunoască legal căsătoriile între persoane de același sex încheiate într-un alt stat UE. Decizia se aplică chiar și în țările unde legislația națională nu permite astfel de căsătorii, cum este cazul Poloniei. Instanța europeană argumentează că refuzul recunoașterii acestor căsătorii încalcă libertatea de circulație, dreptul la reședință și dreptul fundamental la viață privată și de familie. Tusk vrea respectarea legislației poloneze Într-o conferință de presă la Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia „va respecta verdictele și hotărârile instanțelor europene”, însă a subliniat că Uniunea Europeană „nu poate impune nimic” țării sale. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Tusk a precizat că, atunci când cupluri de același sex căsătorite legal în alte state europene vor veni în Polonia, acestea „vor trebui tratate cu respect deplin”, dar în acord cu legislația poloneză. Apel la calm într-o temă cu potențial de divizare socială Premierul polonez a recunoscut caracterul sensibil al subiectului, făcând apel la calm și dialog. El a amintit că este o „temă care generează multă diviziune și emoții puternice” în societatea poloneză. Totodată, Tusk a anunțat că va solicita un raport detaliat Ministerului de Externe privind consecințele legale și politice ale deciziei CJUE. Polonia pregătește o legislație proprie pentru reglementarea parteneriatelor Donald Tusk a confirmat că guvernul lucrează la un proiect legislativ care să reglementeze relațiile între partenerii necăsătoriți, inclusiv cei de același sex. Noul cadru legal ar introduce un „statut de partener apropiat” sau un „acord de concubinaj”, care ar oferi anumite drepturi în domenii precum proprietatea comună, folosirea spațiilor locative sau pensia alimentară. Fără adopție sau custodie în forma actuală a proiectului Proiectul legislativ nu va include însă drepturi legate de adopție sau custodie a copiilor, a precizat premierul. Scopul legii este de a oferi un cadru legal parțial, acceptabil pentru majoritatea societății poloneze și pentru majoritatea parlamentară.

Trump refuză rachetele Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din nou laș în fața lui Putin: a refuzat să dea Ucrainei rachete Tomahawk

Ucraina nu poate spera să primească rachete Tomahawk din Statele Unite, potrivit presei americane. Informaţia a apărut la scurt timp după întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Întâlnire tensionată între Trump şi Zelenski Surse citate de publicaţia Axios au descris discuţiile drept dificile. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Una dintre surse a declarat că dialogul „nu a fost uşor”, iar alta a afirmat că a decurs „rău”. CNN a relatat că întâlnirea a fost „emoţională” şi, pe alocuri, „incomodă”. Kievul cere rachete Tomahawk, Washingtonul refuză Zelenski a încercat să obţină acordul Statelor Unite pentru achiziţia unor rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acţiune, care ar fi oferit Ucrainei o capacitate ofensivă sporită în războiul cu Rusia. Preşedintele Trump s-a arătat deschis la discuţii, dar a precizat în repetate rânduri că SUA au, la rândul lor, nevoie de aceste rachete. Nici o menţiune despre Tomahawk în mesajul lui Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Donald Trump a publicat un mesaj pe reţeaua sa Truth Social, însă nu a menţionat deloc subiectul rachetelor Tomahawk. Într-o conferinţă de presă ulterioară, Volodimir Zelenski a declarat că partea americană i-a cerut să nu discute public tema rachetelor, pentru a evita o escaladare a tensiunilor. Totuşi, liderul ucrainean a subliniat că subiectul nu este închis: „Trebuie să mai lucrăm la asta.”

PSD, contra amendamentelor la Legea RCA (sursa: Pexels/Malte Luk)
Politică

PSD refuză schimbările la legea RCA și cere "preţuri rezonabile pentru reparaţiile auto"

Deputații Partidului Social Democrat (PSD) au anunțat marți că vor vota împotriva amendamentelor depuse la Legea RCA, argumentând că acestea ar limita „drastic” drepturile și beneficiile persoanelor asigurate. Formațiunea susține că modificările propuse ar avantaja companiile de asigurări în detrimentul șoferilor și al asiguraților. PSD: „Amendamentele propuse limitează drepturile asiguraților” „Deputații PSD vor vota împotriva amendamentelor depuse la Legea RCA, prin care sunt limitate drastic drepturile și beneficiile asiguraților”, se arată într-un comunicat oficial al partidului. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Social-democrații consideră că orice intervenție legislativă în domeniul asigurării obligatorii auto trebuie să aibă ca scop îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele asigurate, nu diminuarea lor. „PSD va respinge amendamentele introduse la Camera Deputaților care ar oferi asiguratorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate”, mai precizează comunicatul. Social-democrații invocă legislația europeană PSD a anunțat că va susține transpunerea în legislația românească a Directivei europene 2021/2118/CE, care vizează modernizarea cadrului juridic al asigurărilor de răspundere civilă auto. Totuși, partidul avertizează că această obligație nu trebuie folosită pentru a introduce în lege prevederi ce favorizează companiile de asigurări în defavoarea cetățenilor. PSD cere protejarea plătitorilor de RCA și prețuri corecte la reparații „PSD susține principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector de activitate”, se arată în comunicat. Totuși, formațiunea avertizează că normalizarea relațiilor dintre firmele de asigurări și service-urile auto nu trebuie realizată pe seama asiguraților. „Orice modificare legislativă trebuie să asigure echilibrul între interesele economice și protecția consumatorilor”, subliniază PSD, reafirmându-și opoziția față de orice măsuri care reduc protecția financiară a celor care plătesc polițe RCA.

The New York Times refuză acordul Pentagonului (sursa: X/Pentagon Force Protection Agency)
Internațional

The New York Times refuză să semneze acordul Pentagonului care limitează libertatea presei

Cotidianul american The New York Times a anunțat vineri că refuză să semneze documentul propus de Departamentul Apărării al Statelor Unite, care ar împiedica redacțiile să publice informații neautorizate dacă doresc să își mențină accesul în facilitățile Pentagonului. The New York Times refuză acordul Pentagonului „Jurnaliştii de la The New York Times nu vor semna politica revizuită a Pentagonului privind acreditarea presei, care ameninţă să-i pedepsească pentru activitatea lor de rutină de culegere de ştiri, protejată de Primul Amendament”, a declarat Richard Stevenson, redactorul-şef al publicației, într-un comunicat oficial. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Noua politică a Pentagonului, anunțată în septembrie, condiționează accesul jurnaliștilor de acceptarea unor reguli stricte privind publicarea informațiilor. Măsura ar conferi Departamentului Apărării un control fără precedent asupra conținutului difuzat de presă, limitând transparența instituțională. „Cetățenii au dreptul să știe cum funcționează guvernul și armata” Stevenson a subliniat că The New York Times respinge această abordare, pe care o consideră o limitare directă a libertății presei. „Politica impusă restrânge modul în care jurnaliştii pot relata despre armata americană, care este finanţată anual cu aproape un trilion de dolari din banii contribuabililor. Cetăţenii au dreptul să ştie cum funcţionează guvernul şi armata”, a afirmat redactorul-șef. El a adăugat că publicația rămâne dedicată apărării interesului public prin reportaje „amănunţite şi corecte” și printr-o „urmărire neclintită a faptelor”. Pentagonul impune o declarație de confidențialitate pentru jurnaliști Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, reporterii vor fi obligați să semneze o declarație prin care se angajează să nu dezvăluie informații clasificate sau documente considerate sensibile — chiar dacă acestea nu sunt etichetate oficial ca secrete. Noua regulă urmează să intre în vigoare în termen de două până la trei săptămâni și se va aplica tuturor instituțiilor media care acoperă activitatea Departamentului Apărării. Decizia Pentagonului a fost criticată de numeroase organizații de presă și de experți în libertatea de exprimare, care avertizează că aceasta deschide calea către cenzură și subminează principiile democrației americane.  

Friedrich Merz exclude majorări de impozite (sursa: Pexels/Markus Spiske)
Internațional

Șeful guvernului refuză să majoreze taxele, în ciuda situației bugetare grele (Germania)

Friedrich Merz exclude majorări de impozite. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică, într-un interviu pentru postul public ZDF, că nu vor exista creșteri de impozite, în pofida presiunilor din coaliția de guvernare și a unui deficit bugetar estimat în creștere. Friedrich Merz exclude majorări de impozite Liderul creștin-democrat (CDU) a subliniat că acordul de coaliție semnat la Berlin prevede clar menținerea nivelului actual de impozitare. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite „Avem un contract de coaliție, în care am convenit că impozitele nu vor fi majorate. Și acest contract se aplică”, a insistat Merz. De asemenea, acesta a precizat că nici el, nici Markus Söder, liderul aliatului bavarez CSU, „nu ar fi semnat un contract care să includă noi poveri fiscale”. Presiuni din partea SPD pentru taxe mai mari pe veniturile mari Declarațiile cancelarului vin după ce ministrul de finanțe și vicecancelar, social-democratul Lars Klingbeil (SPD), a sugerat recent că ar putea fi necesare majorări de impozite pentru veniturile mari, pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 30 miliarde de euro în 2027. Merz a recunoscut că partenerul de coaliție are „alte puncte de vedere”, dar a subliniat că acest lucru este legitim și nu reprezintă „o ciocnire” în interiorul guvernului. Relansarea economiei, prioritatea cancelarului Cancelarul german a subliniat că principala provocare rămâne relansarea economiei, aflată în recesiune din 2023. Potrivit lui Merz, Germania trebuie să muncească „mai mult și mai mult timp”, în condițiile unui număr ridicat de absențe motivate medical, a unei productivități stagnante și a unor costuri ale muncii printre cele mai ridicate din Europa. Aceste probleme afectează competitivitatea economiei germane pe plan internațional, a avertizat liderul CDU. Reduceri de impozite de peste 45 miliarde de euro În prezent, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind scăderi de impozite în valoare de peste 45 miliarde de euro, care urmează să fie implementate în perioada 2025-2029. Măsura are ca scop stimularea investițiilor companiilor și sprijinirea relansării economiei germane.

Chicago nu colaborează cu Garda Națională (sursa: NBC News)
Internațional

Forțele de ordine din Chicago nu vor colabora cu Garda Națională trimisă de Trump

Chicago nu colaborează cu Garda Națională. Primarul din Chicago, Brandon Johnson, a anunțat că respinge o posibilă desfășurare a Gărzii Naționale în oraș, măsură ce ar putea fi ordonată de guvernul federal condus de președintele Donald Trump. Johnson a semnat sâmbătă un ordin executiv pentru a contracara ceea ce a numit o „iminență de reprimare militarizată a imigrației”. Chicago nu colaborează cu Garda Națională „Nu vrem să vedem tancuri pe străzile noastre”, a declarat Johnson, referindu-se la desfășurarea de trupe ordonată de Trump la Washington la începutul lunii. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Primarul a precizat că are informații credibile potrivit cărora orașul ar putea fi martor, în următoarele zile, la o desfășurare de forțe federale. „Am putea vedea o aplicare militarizată a legilor privind imigrația. Am putea vedea trupe ale Gărzii Naționale, chiar și militari în serviciu activ și vehicule armate pe străzile noastre. Nu am cerut acest lucru, locuitorii noștri nu au cerut acest lucru, dar suntem în situația de a răspunde”, a afirmat Johnson. Ordin executiv pentru protejarea locuitorilor În acest context, primarul democrat a semnat un ordin executiv prin care a instruit toate departamentele orașului să protejeze cetățenii împotriva acțiunilor guvernului federal. Conform documentului, poliția din Chicago nu trebuie să colaboreze cu personalul militar în patrule sau în aplicarea legilor privind imigrația civilă. Johnson acuză administrația Trump de acțiuni „impulsive” Edilul a criticat modul în care administrația republicană gestionează situația, descriind deciziile lui Trump drept „neregulate și impulsive”. El l-a îndemnat pe președinte să se răzgândească și să evite desfășurarea militarizată în oraș. Trump a trimis Garda Națională la Washington La începutul lunii, președintele Donald Trump a activat Garda Națională în capitala SUA, justificând măsura printr-o presupusă creștere a criminalității. Totuși, statisticile poliției nu confirmă o astfel de evoluție. Trump a indicat ulterior că Chicago ar putea fi următorul oraș unde consideră necesară instaurarea ordinii. În schimb, Brandon Johnson susține că numărul omuciderilor, jafurilor și împușcăturilor a scăzut semnificativ în ultimul an, contrazicând afirmațiile președintelui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră