duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: refuz

29 articole
Internațional

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare (sursa: kremlin.ru)
Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia (sursa: Twitter/МИД России)
Eveniment

Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia

Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia. Rusia a denunţat sâmbătă ceea ce a numit decizia "provocatoare" a Varşoviei de a nu autoriza intrarea pe teritoriul Poloniei a ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, pentru a participa la o reuniune ministerială a OSCE. Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia "Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent", a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat. "Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE", estimează comunicatul citat. Polonia, care organizează la începutul lunii decembrie reuniunea ministerială a OSCE, a anunşat vineri că a refuzat să autorizeze intrarea lui Serghei Lavrov pe teritoriul ei. "Aşteptăm de la Federaţia Rusă să aleagă membrii delegaţiei sale conform cu reglementările în vigoare", a explicat pentru AFP o sursă din interiorul preşedinţiei poloneze a OSCE. Potrivit acestei surse, delegaţia rusă nu trebuie să "includă persoane sancţionate de către Uniunea Europeană în urma ofensivei ruse în Ucraina declanşate pe 24 februarie, printre care Serghei Lavrov". Cine va fi înlocuitorul lui Lavrov Reuniunea celor 57 de miniştri de Externe din OSCE va avea loc pe 1 şi 2 decembrie la Lodz, în centrul Poloniei. Potrivit Moscovei, delegaţia rusă va fi condusă de ambasadorul rus la OSCE, Aleksandr Lukacevici. Citește și: Două avioane rusești de luptă, manevre intenționat periculoase în preajma unor nave NATO din Marea Baltică De la crearea sa în 1975, în plin "război rece", pentru a favoriza dialogul între Vest şi Est, OSCE are sediul la Viena. Reuniunea ministerială anuală a OSCE, la care în mod normal Serghei Lavrov participă, este organismul central al acestei organizaţii internaţionale.

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri că Statele Unite vor lua în considerare toate mijloacele de a promova diplomaţia în relaţia cu Rusia dacă observă o deschidere, dar în acest moment Moscova nu dă semne de disponibilitate să se angajeze în discuţii semnificative, informează Reuters. Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene "Toate indiciile arată că, departe de a fi dispus să se angajeze într-o diplomaţie semnificativă, preşedintele Putin continuă să împingă în direcţia opusă", a declarat Blinken la o conferinţă de presă cu omologul său francez, Catherine Colonna. "Luăm în considerare şi vom lua în considerare toate mijloacele de a avansa diplomaţia dacă vedem o deschidere pentru a o promova prin orice mijloace, bineînţeles că vom lua mereu în considerare acest lucru", a spus el. În schimb, a adăugat el, Moscova " îşi dublează şi triplează" agresiunea. Rusia şi-a intensificat în această săptămână atacurile cu rachete şi drone asupra infrastructurii care asigură aprovizionarea cu energie şi apă. Ucraina şi Occidentul consideră că aceasta este o campanie de intimidare a civililor înaintea venirii iernii. Puteri sporite pentru guvernatorii regionali La începutul acestei luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, într-un interviu, că Rusia este dispusă să se angajeze cu SUA sau cu Turcia în privinţa modalităţilor de a pune capăt războiului, aflat acum în a opta lună, dar că nu a primit încă nicio propunere serioasă de negociere. Blinken şi alţi oficiali americani au spus în mod repetat că Moscova nu este interesată de un demers diplomatic serios. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu omologul său rus, Serghei Şoigu. În prima conversaţie telefonică din luna mai, şeful Pentagonului a subliniat importanţa menţinerii liniilor de comunicaţie pe fondul războiului din Ucraina. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă În declaraţiile televizate adresate Consiliului de Securitate, preşedintele Putin a anunţat sporirea puterile guvernatorilor regionali şi a ordonat crearea unui consiliu coordonator sub conducerea primului ministru Mihail Mişustin care să susţină "operaţiunea militară specială", aşa cum numeşte liderul de la Kremlin invadarea Ucrainei.

Germania nu trimite tancuri în Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania nu trimite tancuri în Ucraina

Germania nu trimite tancuri în Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins luni din nou cererile de a furniza Kievului tancuri de luptă principale, relatează Reuters. Germania nu trimite tancuri în Ucraina „Nicio țară nu a livrat până acum vehicule de luptă de infanterie sau tancuri de luptă principale construite în Occident”, a declarat ea la Berlin. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina „Am convenit cu partenerii noștri că Germania nu va lua astfel de măsuri în mod unilateral”.

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei (sursa: cfr.org)
Internațional

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei. Miliţiile proruse din autoproclamata Republică Populară Lugansk (LNR) au refuzat să lupte în regiunea vecină Doneţk (estul Ucrainei) şi s-au plâns de "ritmul epuizant" al ofensivelor desfăşurate în acea zonă de trupele ruse împreună cu aceste grupări aliate, relatează marţi EFE, citând o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului din SUA (ISW). Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei Lugansk şi Doneţk formează împreună bazinul minier Donbas, o zonă situată la frontiera cu Rusia în care acţionează forţe legate de Moscova, care a recunoscut cele două regiuni drept republici independente cu doar câteva zile înainte de începerea invaziei în Ucraina la 24 februarie. Potrivit ISW, un grup format din experţi americani, invazia în Ucraina, axată în ultimele săptămâni pe preluarea sub control al întregului Donbas, provoacă o sciziune în rândul proruşilor din ambele regiuni. Aparent, miliţiile din Lugansk, regiune controlată practic în totalitate de Moscova, s-au săturat de "ofensivele dure" la care trebuie să participe dincolo de graniţele provinciei lor. LNR nu luptă în DNR Potrivit ISW, "mai multe canale ucrainene au distribuit la 15 august o înregistrare video arătând combatanţi din Batalionul 2740 LNR (miliţia prorusă din Lugansk) care refuză să lupte pentru DNR (Republica Populară Doneţk)". "Soldaţii afirmă că au celebrat deja victoria la 3 iulie, când forţele LNR au ajuns la graniţele administrative ale regiunii Lugansk, şi că munca lor s-a terminat", confirmând că ei controlează teritoriul regiunii Lugansk, adaugă grupul de experţi americani. Cel puţin un "milblogger" (blogger specializat în probleme de apărare) rus a criticat miliţiile din LNR pentru că au cerut sprijinul Rusiei pentru propria "eliberare" şi apoi au refuzat să lupte în regiunea vecină Doneţk. O "scădere" a moralului ISW recunoaşte că nu poate să verifice în mod independent originea sau autenticitatea respectivei înregistrări video în special, dar adaugă că astfel de mesaje relevă o "scădere" a moralului în rândurile miliţiilor care au luptat pentru Lugansk. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Această tendinţă este în special periculoasă pentru forţele ruse care doresc să recruteze şi mai mulţi soldaţi noi din Lugansk pentru a compensa pierderile recente, conform analiştilor americani. O nouă sciziune în cadrul forţelor conduse de ruşi ar afecta de asemenea eficienţa efortului de război rusesc, notează ISW în analiza sa de marţi. Carne de tun, la propriu Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) sesizase încă în luna martie că ocupanţii ruşi îi utilizează drept carne de tun pe cei mobilizaţi din regiunile Lugansk şi Doneţk - regiuni pe care Moscova le controlează - pentru a identifica poziţiile ucrainene, potrivit Ukrinform. Unităţile compuse din bărbaţi racolaţi în cele două regiuni din Donbas se disting printr-un nivel scăzut în ceea ce priveşte pregătirea de luptă, disciplina sau moralul. Astfel de unităţi erau trimise în vehicule militare spre linia de contact, ignorându-se pierderile mari. În acest fel, ruşii determinau amplasamentul poziţiilor de foc ale forţelor armate ucrainene, conform GUR. "Genocid" comis de Moscova împotriva prorușilor Una dintre aceste unităţi compusă din 250-300 de persoane a suferit pierderi în perioada 16-17 martie de ordinul a aproximativ 200 de persoane în luptele care se duceau în direcţia Nikolaev. Unele media independente ruse, care transmit din străinătate, precum Meduza.io, au calificat mobilizarea forţată a bărbaţilor şi tinerilor din regiunile Lugansk şi Doneţk drept un adevărat "genocid" comis de Moscova. Aceştia nu pot să se sustragă mobilizării, fiind practic lipsiţi de drepturi, iar numele lor nu figurează pe listele cu pierderi ale armatei ruse. În multe cazuri, familiile lor nu li s-au plătit recompensele băneşti promise în caz de deces.

Elon Musk nu mai cumpără Twitter (sursa: BBC)
Internațional

Elon Musk nu mai cumpără Twitter

Elon Musk nu mai cumpără Twitter. Preşedintele Twitter, Bret Taylor, a afirmat vineri că compania va angaja o acţiune în justiţie pentru "a face respectat acordul" de achiziţionare, după ce Elon Musk a anunţat că va pune capăt acestui acord, scrie AFP. Elon Musk nu mai cumpără Twitter "Consiliul de administraţie al Twitter este hotărât să finalizeze tranzacţia la preţul şi în condiţiile convenite" cu Elon Musk, a spus Bret Taylor într-un tweet, precizând că sunt "încrezători" în şansa lor de a obţine câştig de cauză în faţa instanţei. Elon Musk, patronul Tesla şi SpaceX, a informat vineri Twitter că reziliază acordul încheiat cu consiliul de administraţie pentru achiziţionarea reţelei sociale din cauza informaţiilor "false şi înşelătoare" despre companie, potrivit BBC. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Într-o scrisoare publicată de jandarmul bursier american, avocaţii săi menţionează că Twitter nu şi-a respectat angajamentele asumate în acord, neoferind toate informaţiile solicitate cu privire la numărul de conturi false şi de spam. Potrivit acordului, dacă Twitter sau Elon Musk se retrag din acord, trebuie să plătească celeilalte părţi o taxă de reziliere de un miliard de dolari.

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina (sursa: independent.co.uk)
Internațional

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina. Guvernul de la Berna a respins livrarea de muniţie autohtonă către Ucraina prin Germania, a confirmat duminică Ministerul Economiei elveţian, citat de France Presse. Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina Germania intenţionează să trimită muniţie elveţiană în Ucraina aflată în război şi Berlinul a întrebat Berna dacă o astfel de livrare este posibilă, potrivit săptămânalului elveţian Sonntagszeitung. Ministerul Economiei federal a confirmat duminică agenţiei de presă Keystone-ATS că a refuzat cererea Germaniei, invocând neutralitatea Elveţiei şi "criteriile imperative ale legislaţiei privind materialul de război". Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Conform legislaţiei elveţiene, o astfel de livrare este imposibilă din punct de vedere legal, exporturile către ţări implicate în conflicte interne sau internaţionale intense şi de lungă durată fiind interzise. Declarația de nereexportare Ministerul subliniază de asemenea că Elveţia cere, în principiu, o declaraţie de nereexportare a materialului de război, când o ţară se angajează să nu transmită material de război primit din Elveţia fără acordul ei prealabil. Aceasta este o practică comună în rândul ţărilor exportatoare de materiale de război pentru a menţine un anumit control asupra produselor sensibile. Potrivit Sonntagszeitung, voci se ridică în Germania - al cărei cancelar Olaf Scholz este acuzat că se arată prea timorat în sprijinul său pentru Ucraina - care critică Elveţia, ce ar fi responsabilă că Germania nu poate livra blindate Marder Ucrainei. Aceste blindate ar urma să fie echipate cu muniţie din Elveţia, potrivit ziarului. Cheia: firmele private Referitor la faptul, menţionat de Sonntagszeitung, că muniţia elveţiană pentru arme blindate, provenind de exemplu din Marea Britanie, ajunge totuşi în Ucraina, Ministerul Economiei precizează că trebuie să se facă distincţia exportului materialului de război încheiat cu state şi subcontractarea pieselor de schimb şi modulelor către firme private. În acest din urmă caz, nu este necesară o declaraţie de nereexportare. Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, cancelarul german ar trebui să-şi anunţe în următoarele zile deciziile privind vânzarea de către grupul german de armament Rheinmetall a o sută dintre aceste vehicule. Guvernul federal german a refuzat să comenteze această informaţie. Cazul UK Potrivit Ministerului Economiei elveţian, cazul Regatului Unit şi al elementelor livrate de Elveţia pentru armele antitanc NLAW (Next Generation Light Anti-Tank Weapon) care au fost furnizate în masă armatei ucrainene este distinct. Decizia de a exporta aceste arme antitanc şi modulele elveţiene care le compun revine în exclusivitate autorităţilor britanice, a indicat ministerul.

Primăria refuză plata facturii primite online (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăria refuză plata facturii primite online

Primăria refuză plata facturii primite online. O primărie din judeţul Iași refuză cu încăpăţânare să intre în secolul al XXI-lea. Primăria refuză plata facturii primite online Adică nu a plătit o factură de peste 40.000 de lei, pentru că aceasta fusese trimisă pe e-mail, iar nu printr-o scrisoare recomandată. În faţa instanţei, reprezentanţii primăriei au afirmat că nici nu primiseră factura, deşi aceasta fusese trimisă pe adresa oficială de e-mail a instituţiei. Citește și: Cernihiv este supus unui „atac colosal”, în ciuda afirmațiilor Moscovei privind reducerea operațiunilor, spune primarul orașului Până la urmă, factura pierdută a fost găsită de judecători în dosar, semnată chiar de oficialii comunei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski (sursa: the times.co.uk)
Internațional

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski. Ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte "critice". Çavuşoğlu și-a exprimat speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, informează Reuters. Ministrul turc de Externe este optimist Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună în Antalia (Turcia), pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlüt Çavuşoğlu, dar care nu a produs rezultate concrete. Însă Çavuşoğlu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat "o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal "Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale", a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii. La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, "denazificarea" la care se referă Rusia şi protejarea limbii ruse în Ucraina. Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor. Potrivit lui Kalin, o încetare permanentă a focului nu poate veni decât în urma unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kalin a spus însă că Putin simte că poziţiile în privinţa "subiectelor strategice" Donbas şi Crimeea nu sunt suficient de apropiate pentru a avea loc o astfel de întâlnire.

Pentagon: MiG-29 nu ajung în Ucraina (sursa: fightglobal.com)
Internațional

Pentagon: MiG-29 nu ajung în Ucraina

Pentagon: MiG-29 nu ajung în Ucraina. Statele Unite au respins definitiv propunerea Poloniei de a livra avioanele sale MiG armatei americane pentru a le trimite apoi Ucrainei, a anunţat miercuri Pentagonul, notează AFP. Pentagon: MiG-29 nu ajung în Ucraina După o discuţie, miercuri, între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi omologul său polonez, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat într-o conferinţă de presă că Washingtonul "nu sprijină la ora actuală transferul suplimentar de avioane de luptă către forţele aeriene ucrainene". "Considerăm că adăugarea de aeronave la inventarul ucrainean nu este de natură să schimbe în mod important eficacitatea forţelor aeriene ucrainene în raport cu capacităţile ruseşti" în aer, a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=i0fgjbA7I3s În plus, "serviciile de informaţii sunt de părere că transferul avioanelor MiG-29 Ucrainei ar putea fi perceput ca o deversare a conflictului şi ar putea antrena o reacţie importantă a Rusiei care ar creşte perspectiva unei escaladări militare cu NATO", a declarat John Kirby. "Motive semnificative de îngrijorare pentru NATO" Polonia a propus marţi să-şi trimită toate avioanele de tip MiG-29 la baza aeriană Ramstein din Germania şi să le pună la dispoziţia SUA şi a cerut şi altor state membre ale NATO care deţin aparate de zbor de acest tip să facă acelaşi lucru. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine SUA au considerat că propunerea nu este viabilă deoarece o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, confruntată cu invazia rusă, "trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său", potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Rusia s-a declarat miercuri îngrijorată de un astfel de "scenariu deloc de dorit şi potenţial periculos", potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP. The Wall Street Journal a catalogat toată povestea drept un "fiasco".

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că se opune trimiterii de avioane de luptă MiG-29 Ucrainei din ţări membre ale NATO, transmit dpa şi Reuters. Asistenţa pentru Ucraina s-a aflat pe agenda discuţiilor dintre cancelarul german şi premierul canadian Justin Trudeau, aflat în vizită la Berlin, dar şi cooperarea în planul energiei dintre Germania şi Canada. Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina Cancelarul german a evocat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, livrarea de ajutor financiar, umanitar şi de sisteme individuale de arme, menţionând că Germania a furnizat toate tipurile de echipamente militare şi a trimis arme. "Pe lângă asta, totuşi, trebuie să ne gândim cu foarte mare grijă ce facem în termeni concreţi. Şi asta cu siguranţă nu include avioane de luptă", a declarat Scholz. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Polonia a propus trimiterea unora dintre aeronavele sale MiG-29, indirect, în Ucraina, via o bază a SUA din Germania, aminteşte dpa. În ce-l priveşte, Justin Trudeau a afirmat că ţara sa va continua să trimită echipamente şi arme şi va lucra în acest scop alături de partenerii săi. "Vrem să dezescaladăm conflictul, vrem ca acest conflict să înceteze", a explicat el. Germania nu renunță nici la gazul rusesc Cei doi lideri au discutat de asemenea despre cooperarea în planul energiei, atât prin prisma obiectivelor de protejare a climei cât şi a crizei din Ucraina, care a scos în evidenţă dependenţa Europei şi în special a Germaniei de importurile de petrol şi gaz din Rusia. Canada este al patrulea cel mai mare producător mondial de petrol şi al şaselea de gaz natural. Olaf Scholz a subliniat că Germania trebuie să diversifice materiile prime folosite în industrie, iar la întrebarea dacă Berlinul se opune categoric unei interdicţii asupra importurilor de energie din Rusia, cancelarul german a menţionat că se preocupă de câteva luni de reducerea dependenţei de importurile de combustibil fosil.

Israelul refuză căști și veste Ucrainei (sursa: Agerpres)
Internațional

Israelul refuză căști și veste Ucrainei

Israelul refuză căști și veste Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Israel, Evghen Korniciuk, a apărut luni la o conferinţă de presă cu o cască din cele pe care statul israelian refuză să le furnizeze ţării sale. Korniciuk a întrebat retoric cum poate fi considerat letal un astfel de echipament defensiv, transmite Reuters. Canalul de comunicare cu Rusia, deschis Deşi nemulţumit de lipsa contribuţiei Israelului la apărarea Ucrainei, diplomatul şi-a exprimat recunoştinţa faţă de eforturile israelienilor de a media conflictul cu Rusia, afirmând că acestea sunt mai importante decât un eventual ajutor militar. Israelul a condamnat invazia rusă în Ucraina, dar nu le-a trimis ucrainenilor decât ajutoare umanitare şi în acelaşi timp a menţinut deschise canale de comunicare cu Rusia, reaminteşte Reuters. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Premierul israelian Naftali Bennett a discutat sâmbătă la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin. "Prim-ministrul a spus ieri că, chiar dacă există (o şansă) de doar 1% de succes, va încerca să facă (...) tot ce este posibil pentru a obţine pacea", a declarat Korniciuk presei. Israelul refuză căști și veste Ucrainei "Asta este mult mai important decât, de exemplu, vânzările de arme sau muniţii etc., pentru care ne luptăm încă cu guvernul israelian ca o chestiune colaterală, dar ca urmare a limitărilor (Israelului - n. red.) - le înţelegem". Ambasadorul a afirmat că totuşi Ucraina a solicitat veste de protecţie şi căşti, cerere neonorată de Israel. "Spuneţi-mi vă rog, cum poţi ucide cu aşa ceva? Pur şi simplu nu se poate. Deci nu ştiu de ce se tem aceşti oameni. Să furnizeze securitate individuală pentru ucraineni... este cel mai simplu lucru pe care îl pot face", a spus el, punându-şi casca pe cap.

Europa menține Rusia în comerțul internațional (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat la Boston (sursa: CBS)
Justiție

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat. Un spital din Boston a refuzat să realizeze un transplant de inimă pentru un pacient în vârstă de 31 de ani. Motivul: acesta nu este vaccinat împotriva COVID-19 şi, prin urmare, transplantul ar eşua, au relatat miercuri posturile de televiziune americane, potrivit BBC. Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat O purtătoare de cuvânt de la Brigham and Women's Hospital a confirmat într-un comunicat că vaccinul împotriva coronavirusului este "cerut" tuturor candidaţilor la un transplant de organe. David Ferguson, tatăl pacientului, a vorbit la CNN şi ABC despre lupta fiului său împotriva "morţii", spunând că acesta a fost "împins la limită". Citește și: Doza a patra poate fi făcută începând cu 18 ani pentru cei din grupa de risc, în Israel Pacientul refuză însă să fie vaccinat împotriva coronavirusului. "Este fundamental împotriva principiilor sale, el nu crede în asta", a declarat David Ferguson. Şi, din moment ce Brigham and Women's Hospital "aplică această politică (...), medicii l-au scos de pe lista de aşteptare cu transplanturi de inimă", a explicat el. Mai multe vaccinuri sunt cerute Într-un comunicat trimis AFP, spitalul din Boston a explicat că "sistemul său de îngrijire necesită mai multe vaccinuri recomandate de autorităţile sanitare, inclusiv vaccinul împotriva COVID-19". Vaccinarea alături de "o disciplină de viaţă creează pentru candidatul la transplant cele mai bune condiţii pentru ca o operaţie să reuşească şi optimizează supravieţuirea pacientului după transplant, mai ales că sistemul imunitar este drastic slăbit". Şi astfel, în absenţa vaccinării, "pacienţii ies de pe lista de aşteptare" pentru transplanturi, a precizat spitalul din Boston, unde fiul lui David Ferguson este în continuare tratat. Spitalul a indicat că respectă "alegerea" pacientului şi că ia în considerare posibilitatea de a-l transfera la o altă unitate medicală, însă timpul curge în defavoarea bărbatului, a cărui stare de sănătate este deja precară. Autorităţile sanitare din Statele Unite, unde doar 62% din populaţie este vaccinată cu schemă completă împotriva COVID-19 din cauza diviziunilor politice profunde pe această temă, au raportat până în prezent aproape 60 de milioane de infecţii şi 872.000 de decese asociate coronavirusului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră