joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: refuz

49 articole
Internațional

Un american, condamnat pentru asaltul asupra Capitoliului, refuză grațierea lui Trump

American condamnat refuză grațierea lui Trump. Jason Riddle, fost militar al Marinei americane și participant la asaltul asupra Capitoliului din ianuarie 2021, a refuzat public grațierea oferită de Donald Trump și a afirmat că fostul președinte „merită să ajungă la închisoare”. American condamnat refuză grațierea lui Trump Riddle, care a fost condamnat la 90 de zile de închisoare și trei ani de eliberare condiționată, a declarat că a comis fapte grave în timpul participării la evenimentele violente din 6 ianuarie 2021. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Am rănit mulți oameni pe parcurs și am spus lucruri urâte. Nu pot accepta nicio formă de grațiere care neagă această realitate”, a spus el într-un interviu acordat WMUR News 9. Veteranul a precizat că a cerut ajutorul biroului senatoarei democrate Maggie Hassan pentru a refuza oficial grațierea prezidențială. De la admirație la deziluzie: „Eram obsedat de Trump” Jason Riddle a recunoscut că a fost profund influențat de figura lui Donald Trump, participând constant la mitingurile acestuia. „Mental, eram ținut ostatic de ceva ce mă seca. A fost un lucru oribil, iar Trump trebuie să răspundă pentru ce a provocat”, a declarat el, exprimându-și convingerea că președintele SUA va trebui să plătească într-o zi. Deși credea că Trump a pierdut corect alegerile din 2020, veteranul a participat la deplasarea la Washington „pentru a face parte din experiență”, atras de sentimentul de comunitate cultivat în jurul liderului republican. Alt caz: Pamela Hemphill Riddle nu este singurul care a refuzat grațierea oferită de Donald Trump. În ianuarie, Pamela Hemphill, o femeie de 71 de ani condamnată pentru agresiune, a respins la rândul ei iertarea prezidențială. Ea a declarat că s-a simțit parte a unei „secte” care o făcuse să creadă în teoria fraudei electorale din 2020. „Acceptarea unei grațieri ar fi o insultă la adresa polițiștilor de la Capitoliu, a statului de drept și a națiunii noastre”, a afirmat Hemphill. Grațiere în masă semnată de Trump în 2021 Donald Trump a semnat o grațiere colectivă pentru aproximativ 1.500 de persoane implicate în atacul asupra Capitoliului. Măsura, adoptată pe 20 ianuarie 2021, a fost contestată de unii dintre cei condamnați, care consideră că acceptarea iertării ar însemna negarea responsabilității și a realității.

American condamnat refuză grațierea lui Trump (sursa: nhpr.org)
Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride (sursa: Facebook/Karácsony Gergely)
Internațional

Poliția ungară refuză să deschidă anchete împotriva participanților la Marșul Pride din Budapesta

Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride. Poliția din Budapesta a anunțat că nu va lua măsuri împotriva celor care au participat la Marșul Pride din 28 iunie, desfășurat în ciuda unei interdicții oficiale. Evenimentul, care a atras între 200.000 și 400.000 de persoane, a fost cel mai numeros din istoria Ungariei, devenind totodată cea mai mare demonstrație pentru drepturile omului de la căderea Cortinei de Fier. Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride Într-un comunicat emis luni, Poliția a explicat că nu va iniția proceduri împotriva participanților, motivând că „există interpretări divergente” cu privire la legalitatea marșului desfășurat la sfârșitul lunii iunie. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Totuși, deși până în prezent autoritățile nu au aplicat sancțiuni generale, care ar fi putut ajunge la 500 de euro, un caz individual a fost confirmat. Este vorba despre activista Lili Pankotai, care face obiectul unei anchete, după ce un cetățean ungar a depus plângere pentru participarea sa la marșul interzis. Guvernul Orban continuă restricționarea drepturilor LGBTI Guvernul condus de Viktor Orban a impus în ultimii ani mai multe reforme legislative și constituționale menite să interzică desfășurarea Marșului Pride. Măsurile fac parte dintr-o campanie mai amplă de restrângere a drepturilor comunității LGBTI, începută odată cu venirea la putere a lui Orban, în 2010. Noile reglementări interzic organizarea de evenimente care, în viziunea guvernului, ar putea afecta „dezvoltarea adecvată” a minorilor. În acest context, autoritățile centrale au refuzat să autorizeze Marșul Pride de anul acesta. Primarul Budapestei a susținut desfășurarea Pride Primarul progresist al capitalei, Gergely Karácsony, a propus ca Pride-ul să fie organizat ca eveniment municipal, ceea ce nu ar fi necesitat aprobarea guvernului. În ciuda avertismentelor premierului Orban, care a vorbit despre posibile „consecințe juridice”, zeci de mii de oameni au ales să participe.  

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Tractoristul Paul Stănescu, lăsat fără funcție la Curtea de Conturi: „Rămân alături de partid”

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu. Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a respins ferm, sâmbătă, speculațiile privind o posibilă numire a sa la Curtea de Conturi. Acesta a declarat că nu a cerut și nu a acceptat nicio funcție și că nu acesta este drumul său. Mesajul a fost transmis public prin intermediul paginii de Facebook a PSD. Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu „Rămân alături de partid şi de oameni. Curtea de Conturi nu este drumul meu”, a afirmat Paul Stănescu, reafirmându-și angajamentul față de echipa PSD și de activitatea politică. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Acesta a subliniat că prioritatea sa este pregătirea unei noi generații de lideri politici, „oameni serioși, cu conștiință, bine pregătiți și cu respect pentru români”. Formarea noii generații din PSD Stănescu a punctat că viitorul partidului depinde de felul în care este crescută noua generație. „Trebuie să ne aplecăm tot mai mult asupra viitorului. Tânăra generație care vine trebuie să fie formată din oameni serioși”, a declarat liderul social-democrat. El susține că investiția în caracter, competență și responsabilitate este esențială pentru continuitatea politică. Politica nu este loc pentru superficialitate În opinia lui Paul Stănescu, politica trebuie abordată cu seriozitate și echilibru. „Nu e loc de superficialitate și aventură. Sfatul celor cu experiență rămâne esențial. Este ancora de echilibru”, a subliniat acesta. Pentru el, rolul generației actuale este de a îndruma, nu de a controla. Un pas în spate, dar nu din slăbiciune Stănescu a recunoscut că va veni momentul în care va face un pas în spate, însă nu din slăbiciune, ci „din respect pentru viitor și pentru cei care trebuie să ducă mai departe munca noastră”. Acesta le-a mulțumit celor care l-au întrebat direct și nu au dat crezare zvonurilor. „Sunt aici. Rămân aproape. Și voi continua să sprijin, să construiesc și să dau mai departe ce am învățat”, a concluzionat Paul Stănescu, reafirmându-și loialitatea față de partid și angajamentul pentru viitorul PSD.

Preot ieșean refuză împărtășirea unor copii (sursa: Pexels/Muhammed Fatih Beki)
Eveniment

Ce se mai dezbate aprig online: refuzul unui preot de a împărtăși copii care au mâncat dimineața

Preot ieșean refuză împărtășirea unor copii. La Iași s-a iscat o dispută online, după ce un preot a refuzat împărtășirea unor copii. Preot ieșean refuză împărtășirea unor copii O ieșeancă a stârnit reacții puternice în mediul online. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Aceasta a postat, pe un grup public, un mesaj în care își exprimă nemulțumirea față de atitudinea unui preot. Preotul ar fi refuzat să-i împărtășească cei doi copii mici, pe motiv că mâncaseră înainte de slujbă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump și Putin, conversație fără rezultat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu a obținut nimic de la Putin: liderul rus refuză să dispună o încetare a focului

Trump și Putin, conversație fără rezultat. Președintele rus Vladimir Putin a respins apelul lansat de omologul său american, Donald Trump, privind o încetare imediată a focului în Ucraina. Informația a fost publicată luni seara de The Moscow Times, după ce cei doi lideri au avut o convorbire telefonică de peste două ore. Trump și Putin, conversație fără rezultat Putin a declarat că Rusia este pregătită să colaboreze la un memorandum care să definească termenii unui posibil tratat de pace, dar nu va accepta o încetare unilaterală a ostilităților fără „acorduri corespunzătoare”. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” „Principalul lucru pentru noi este să eliminăm cauzele profunde ale acestei crize”, a spus liderul de la Kremlin. Potrivit lui Putin, memorandumului propus ar putea include principiile soluționării conflictului, termene pentru semnarea unui acord de pace și un armistițiu temporar, condiționat de atingerea unor înțelegeri. Liderul rus a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul oferit în reluarea negocierilor directe cu Ucraina și a caracterizat discuția ca fiind una „foarte sinceră și semnificativă”. Negocierile de pace de la Istanbul Reluarea contactelor ruso-ucrainene, vinerea trecută, la Istanbul, după o pauză de trei ani, a fost interpretată de Putin ca un semn pozitiv. „Suntem pe drumul cel bun. Contactele între participanții la discuțiile de la Istanbul au fost reluate”, a afirmat președintele rus. Kremlinul refuză concesii Surse apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg, susțin că Putin nu este dispus să facă nicio concesie, deoarece este încrezător în superioritatea armatei ruse pe frontul din Ucraina. El ar aștepta ca până la finalul anului forțele ruse să controleze în întregime regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson În cadrul negocierilor de la Istanbul, delegația rusă a cerut ca Ucraina să cedeze complet teritoriile menționate, inclusiv zonele care nu sunt în prezent sub control rusesc. Harkov și Sumî, următoarele ținte Potrivit Reuters și The Economist, Vladimir Medinski, liderul delegației ruse, a avertizat că Rusia ar putea extinde conflictul militar și în regiunile Harkov și Sumî. Mesajul transmis: Moscova este pregătită să lupte timp de decenii, „așa cum a făcut în războiul cu Suedia din vremea lui Petru cel Mare”.  

Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace

Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace. În ciuda intensificării conflictului și a costurilor umane ridicate, majoritatea ucrainenilor se opun în continuare concesiilor teritoriale către Rusia, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS). Ancheta, desfășurată telefonic pe un eșantion de 2.004 persoane din teritoriul controlat de Kiev, a fost realizată între 20 septembrie și 3 octombrie 2024, înainte de realegerea lui Donald Trump, care a reaprins dezbaterea despre posibile negocieri de pace cu Moscova. Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace Sondajul arată că, la începutul lunii octombrie 2024, 58% dintre ucraineni resping ideea de a ceda teritorii pentru a obține pacea, o creștere cu trei puncte procentuale față de luna mai. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Deși această proporție a scăzut față de începutul invaziei din februarie 2022, când 82% dintre ucraineni se opuneau ferm concesiilor, majoritatea populației rămâne în favoarea păstrării integrității teritoriale. În același timp, 32% dintre respondenți s-au declarat dispuși să accepte concesii teritoriale pentru a păstra independența Ucrainei. Această cifră s-a triplat față de mai 2022, dar rămâne în continuare o opinie minoritară în rândul publicului ucrainean. Impactul realegerii lui Trump Realegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA generează îngrijorări la Kiev, având în vedere declarațiile sale anterioare în care a lăudat liderul rus Vladimir Putin și a promis că ar putea încheia conflictul în 24 de ore. Ucraina se teme că această schimbare ar putea însemna o reducere a sprijinului militar din partea SUA, în condițiile în care trupele ruse controlează încă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Intensificarea dezbaterii privind negocierile pentru pace În ultimele săptămâni, discuțiile despre posibile negocieri de pace cu Moscova s-au intensificat, în ciuda opoziției președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Această dezbatere este alimentată de avansul trupelor ruse în Donbas și de incertitudinile din partea aliaților occidentali în privința continuării sprijinului militar. Strategia ofensivei ucrainene În august, armata ucraineană a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk, obținând câteva sute de kilometri pătrați de teritoriu. Kievul consideră acest succes ca pe un argument strategic pentru a exercita presiune asupra Moscovei în cadrul unor eventuale discuții de pace.

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate. Oamenii de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone. Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate Ei readuc în prim-plan o problemă veche asupra căreia statul nu s-a aplecat, iar efectele se văd deja în mii de companii, care fie au apelat la muncitori străini, fie și-au restrâns activitatea din cauza lipsei de personal, cum este și cazul unor firme de transport din Iași. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Patronul Ami Turing, de exemplu, ne-a mărturisit că, în lipsa șoferilor de tir, a fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de camioane. Dacă nu se iau măsuri imediate, companiile românești se vor închide una după alta, avertizează antreprenorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director de spital (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director. O situație nemaiîntâlnită în sistemul sanitar: un manager de spital așteaptă de luni bune să îi vină decizia de numire în funcție, după ce a câștigat concursul. Grindeanu refuză ilegal numirea unui director Este vorba despre Spitalul CF Iași, unde dr. Mihai Glod a câștigat concursul pentru funcția de manager în decembrie 2023. Citește și: Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția La concurs a mai concurat și dr. Cristina Mitrofan, care a rămas manager interimar până în prezent. Ba mai mult, sursele noastre au explicat că zilele acestea, la minister, se pregătește ordinul de ministru de prelungire a interimatului dr. Cristina Mitrofan pentru încă șase luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cîrstoiu a refuzat să-și retragă candidatura (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cîrstoiu a refuzat să-și retragă candidatura

Cîrstoiu a refuzat să-și retragă candidatura. Medicul Cătălin Cîrstoiu a respins cererea să-și depună mandatul de candidat pentru funcția de primar al Capitalei. Cîrstoiu a refuzat să-și retragă candidatura Cîrstoiu a fost prezent aproape șase ore la ședința coaliției PSD-PNL de la Guvern, care a început luni dimineață la ora 10.00. Citește și: Explicațiile lui Cîrstoiu, ignorate de PSD: conferința sa n-a fost preluată pe pagina de Facebook, iar Firea posta citate inspiraționale în timp ce candidatul vorbea Cîrstoiu a ajuns la ședință în jurul orei 18.00, potrivit mai multor surse politice. După aproape șase ore, medicul a părăsit ședința fără a da nici un fel de declarații presei. Conform unor participanți la ședința coaliției, Cîrstoiu a reiterat poziția pe care a anunțat-o vineri seară într-o conferință de presă: mandatul său se află "pe masa coaliției". În ciuda încercărilor repetate ale liderilor PSD și PNL de a-l convinge să se retragă, medicul a refuzat.

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate. Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheş, reţinut în Germania după ce a părăsit ţara ilegal, refuză să-şi dea acordul pentru extrădare simplificată, a anunţat, duminică, avocatul acestuia, Răzvan Doseanu. Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate "Cătălin Cherecheş refuză să îşi dea acordul pentru o extrădare simplificată. Am discutat cu avocatul său din Germania şi acesta spune că, în situaţia unei extrădări fără o procedură simplificată, aceasta poate dura între trei şi șase luni de zile. Citește și: „Mai întâi, teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o în cap. Era o femeie minunată cu chip de înger” – mărturia lui Yoni Saadon, care scăpat prefăcându-se mort În aproximativ cinci zile, Cătălin Cherecheş urmează să fie transferat la un loc de detenţie din Munchen", a spus Răzvan Doseanu. Conform lui Doseanu, clientul său a discutat doar cu avocatul din Germania. "Până în prezent, nu i s-a permis lui Cătălin Cherecheş să ia contact cu nicio altă persoană decât avocatul său din Germania. Din discuţiile cu avocatul din Germania, Cătălin Cherecheş nu s-a opus în momentul în care a fost prins de autorităţile germane", a precizat Răzvan Doseanu.

Nici PSD nu-l vrea pe Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Nici PSD nu-l vrea pe Chirica

Nici PSD nu-l vrea pe Chirica. Forfotă mare la sediul PSD: parlamentari, şefi de organizaţii, primari şi simpli membri ai partidului au discutat pentru prima dată despre situaţia filialei ieşene a partidului cu o altă conducere. Nici PSD nu-l vrea pe Chirica Cu două zile înainte, preşedintele Maricel Popa anunţa că nu mai conduce organizaţia, iar interimatul era preluat de Bogdan Cojocaru, actualul prefect. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat dacă exclude reîntoarcerea în PSD a lui Mihai Chirica, Bogdan Cojocaru a spus că nu s-a discutat acest lucru la nivelul PSD. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă "Nu am avut discuţii în ultima perioadă cu dl. Mihai Chirica. Excludem varianta ca dl Chirica să revină în PSD", a mai spus liderul interimar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari. Biserica Armeană din Iaşi încearcă să obţină măcar despăgubiri de pe urma unor imobile care i-au aparţinut şi peste care s-a construit actuala Hală Centrală. Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari Culmea, a ajuns să se judece tocmai cu Comisia Specială de Retrocedare, cea care ar fi trebuit să soluţioneze dosarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comisia insistă ca biserica să demonstreze că imobilele i-au fost confiscate "cu japca", deşi legea cere statului să demonstreze că preluarea a fost legală. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice Poziţia Comisiei este cu atât mai ciudată cu cât CCR a decis acum câţiva ani că decretul în baza căruia fuseseră confiscate imobilele este neconstituţional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea (sursa: patriarchia.ru)
Internațional

Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea

Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea. Capul puternicei Biserici Ortodoxe din Rusia, Kirill, i-a calificat marţi pe ruşii care nu-şi servesc ţara drept "duşmani interni", şi a declarat că patriotismul este "cea mai mare virtute", potrivit patriarchia.ru. Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea Patriarhul Kirill, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, este un susţinător ferm al războiului declanşat de Kremlin în Ucraina, în cursul căruia zeci de mii de persoane au fost ucise, iar alte milioane şi-au părăsit locuinţele, căutând refugiu în străinătate sau în zonele mai sigure din interiorul ţării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astăzi, rugăciunea noastră se îndreaptă către patria noastră, pentru ca Domnul să o protejeze de duşmani interni şi externi, de toţi cei care nu-şi asociază viaţa cu Rusia, care sunt gata să facă bani în Rusia, dar care nu au fost niciodată dispuşi să-şi servească patria", a declarat Kirill într-o predică. "Trebuie să le inculcăm oamenilor, inclusiv prin predica bisericii, dragostea de patrie, cea mai mare dintre virtuţi", a spus el în predica ţinută la Catedrala Sf. Arhanghel Mihail din incinta Kremlinului, în centrul Moscovei. Kirill nu a detaliat, dar remarcile sale par să-i vizeze în parte pe ruşii care se eschivează de recrutare, preferând uneori să plece în străinătate pentru a evita să fie chemaţi în armată pentru a merge să lupte în ceea ce Putin numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. Kirill + Putin = dragoste Putin s-a folosit deseori de Biserica Ortodoxă Rusă şi de tradiţiile sale bogate pentru a promova sentimentul de mândrie naţională şi de patriotism în rândul ruşilor. El a participat săptămâna trecută la o slujbă de Paşte şi şi-a făcut semnul crucii de mai multe ori. Preşedintele rus, susţinut puternic de patriarhul Kirill, prezintă invazia Moscovei în Ucraina drept o ripostă defensivă împotriva a ceea ce el consideră a fi un Occident agresiv şi decadent care este hotărât să distrugă Rusia şi cultura sa. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Ucraina susţine că Rusia duce un război de agresiune neprovocat pentru acaparare de teritoriu şi pentru a-i strivi independenţa. Războiul, care se prelungeşte de 14 luni, a aprofundat diviziunile între creştinii ortodocşi din întreaga lume şi i-a determinat pe mulţi ucraineni să rupă cu Patriarhia Moscovei, condusă de Kirill, şi să treacă la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, aflată în comuniune cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, care i-a recunoscut autocefalia în 2019.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră