luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: germania

310 articole
Internațional

Războiul împotriva Iranului, o încălcare a dreptului internațional (raport parlamentar german)

Un raport publicat duminică de serviciile științifice ale parlamentului german arată că acțiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran contravin normelor dreptului internațional. Potrivit documentului, aceste atacuri încalcă interdicția utilizării forței, prevăzută în Carta ONU, întrucât nu sunt justificate nici prin dreptul la autoapărare și nici nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Analiza Bundestag: posibile implicații pentru Germania Raportul, întocmit la solicitarea unor membri ai Bundestag din partea partidului Die Linke, analizează și implicațiile pe care aceste acțiuni le-ar putea avea pentru Germania. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Un punct central îl reprezintă utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul german, în special Baza aeriană Ramstein, una dintre cele mai importante infrastructuri ale forțelor aeriene americane în Europa. Germania ar putea avea responsabilitate juridică Autorii raportului examinează dacă folosirea acestor baze pentru operațiuni militare ar putea atrage răspunderea Germaniei în baza dreptului internațional. Concluzia documentului este că, „sub rezerva circumstanțelor specifice ale utilizării (...) acest lucru nu este, cu siguranță, exclus”. Cu toate acestea, raportul subliniază că nu există date clare privind utilizarea efectivă a bazei Ramstein în cadrul acestor atacuri. Diferențe de abordare în Europa: Spania vs. Germania De la începutul ostilităților, pe 28 februarie, Spania a interzis utilizarea a două baze militare americane de pe teritoriul său pentru astfel de operațiuni. În schimb, Germania nu a impus restricții privind folosirea bazelor americane, inclusiv Ramstein și Spangdahlem. Poziția oficială a guvernului german La începutul lunii, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că utilizarea bazelor militare din Germania se desfășoară în baza unor acorduri și tratate conforme cu dreptul internațional. Acesta a precizat că, în prezent, autoritățile germane nu intenționează să impună restricții suplimentare privind utilizarea acestor facilități militare.

Războiul împotriva Iranului, ilegal (raport Bundestag) (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Polonia prelungește controalele la granițe (sursa: Facebook/Marcin Kierwiński)
Internațional

Polonia, încă șase luni de controale la granițele cu Germania și Lituania

Autoritățile din Polonia au decis să extindă măsura controalelor temporare la frontierele cu Germania și Lituania pentru încă șase luni, până la data de 1 octombrie, potrivit unui anunț oficial al Ministerului de Interne. Măsuri extinse pentru combaterea migrației ilegale Decizia vine în contextul eforturilor continue ale guvernului polonez de a limita migrația ilegală și de a întări securitatea la granițe. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Controalele temporare au fost introduse inițial în iulie anul trecut, în linie cu măsuri similare adoptate de mai multe state din Uniunea Europeană. Ministerul de Interne: securitatea rămâne prioritară Reprezentanții Ministerului de Interne au justificat prelungirea măsurii prin necesitatea menținerii unui nivel ridicat de siguranță internă. "Această decizie este cauzată de nevoia de a contracara migraţia ilegală şi a asigura securitatea internă", a anunţat ministerul în postarea sa pe platforma X. Decizia Poloniei reflectă o tendință mai largă în Europa, unde mai multe guverne au reintrodus controale la frontierele interne, în încercarea de a gestiona fluxurile migratorii și de a răspunde preocupărilor legate de securitate.

Ucraina nu mai are nevoie de Taurus din Germania (sursa: bundeswehr.de)
Internațional

Ucraina are deja rachete proprii cu rază lungă, nu mai are nevoie de Taurus ale Germaniei

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat miercuri că Germania nu mai consideră necesară livrarea rachetelor Taurus către Ucraina, o decizie intens dezbătută în ultimii ani la Berlin. Schimbare de poziție față de perioada din opoziție În trecut, liderul german susținuse public ideea trimiterii acestor rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev. Totuși, după preluarea mandatului, poziția sa s-a modificat. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Răspunzând întrebărilor deputaților în Bundestag, Merz a explicat că declaraţiile iniţiale au fost formulate "într-un context diferit", într-un moment în care "se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaţionale pentru a putea aproviziona Ucraina". Ucraina și-a dezvoltat propriile arme Cancelarul a subliniat că evoluțiile recente din industria militară ucraineană au schimbat complet datele problemei. "În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acţiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parţial cu ajutorul nostru, şi care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra", a declarat acesta. Această realitate face, în opinia sa, ca dezbaterea privind livrarea rachetelor Taurus să devină irelevantă. Problemele Ucrainei: finanțarea, nu armamentul Deși Ucraina este mai bine echipată militar, provocările nu au dispărut. Friedrich Merz a atras atenția asupra dificultăților financiare cu care se confruntă Kievul. Chiar dacă Ucraina este "mai bine înarmată astăzi ca oricând", ea se confruntă cu "dificultăţi considerabile în materie de finanţare", a subliniat cancelarul, insistând asupra necesității de a "mobiliza fonduri pentru Ucraina". Germania, principalul susținător european al Kievului În contextul reducerii sprijinului american sub administrația Donald Trump, Germania a devenit principalul aliat al Ucrainei în Europa. Berlinul și-a majorat semnificativ ajutorul militar și a promis un sprijin de aproximativ 11,5 miliarde de euro pentru anul 2026. Acest pachet include sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, esențiale pentru protejarea infrastructurii ucrainene.

Spionaj pentru Rusia, româncă arestată în Germania (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei

Autoritățile germane au anunțat marți destructurarea unei rețele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, în urma căreia o femeie româncă a fost arestată în Germania, iar un cetățean ucrainean a fost reținut în Spania. Cei doi sunt suspectați că ar fi acționat pentru un serviciu de informații rus, vizând o persoană implicată în furnizarea de drone și echipamente către Ucraina. Colectare de informații despre furnizori de drone pentru Ucraina Potrivit Parchetului german, cetățeanul ucrainean, identificat drept Serghei N., ar fi început activitățile de spionaj în Germania încă din decembrie 2025. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acesta ar fi colectat informații despre o persoană implicată în livrarea de drone și piese de schimb către Ucraina, folosind surse online și realizând inclusiv înregistrări video la locul de muncă al acesteia. Arestare în Spania, în baza unui mandat european După desfășurarea activităților de supraveghere, Serghei N. a părăsit Germania și s-a stabilit în Spania, în orașul Elda, din regiunea Alicante. El a fost arestat marți de poliția spaniolă, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane pe 17 februarie 2026. Românca ar fi preluat misiunea de spionaj în Germania Anchetatorii susțin că, ulterior, o femeie româncă, identificată ca Alla S., ar fi continuat operațiunea de spionaj în Germania, cel târziu din martie 2026. Potrivit Parchetului german, aceasta s-ar fi deplasat la adresa persoanei vizate și ar fi filmat locația cu telefonul mobil. Anchetatorii consideră că aceste acțiuni ar fi avut rolul de a pregăti eventuale operațiuni ulterioare ale serviciilor de informații ruse împotriva țintei monitorizate. Arestare în Germania și percheziții la domiciliu Românca a fost arestată în orașul Rheine, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, în vestul Germaniei. Ea urmează să fie prezentată miercuri în fața judecătorilor Curții Supreme a Germaniei, care vor decide asupra măsurii de arestare preventivă. În paralel, autoritățile germane așteaptă transferul cetățeanului ucrainean din Spania către Germania. Suspiciuni de colaborare cu un serviciu de informații străin Parchetul german a precizat că ambii suspecți sunt anchetați pentru implicare în activități desfășurate în beneficiul unui serviciu de informații străin. De asemenea, autoritățile au efectuat percheziții la domiciliile celor doi, în cadrul investigației în curs.

AfD cere petrol importat din Rusia (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA și cere reluarea importurilor de energie din Rusia

Alice Weidel, lidera partidului german AfD, a criticat dur Statele Unite în contextul conflictului din Iran și a cerut reluarea livrărilor de petrol și gaze din Rusia, invocând riscurile majore pentru economia europeană și securitatea energetică. Declarațiile au fost făcute la Berlin, înaintea unei ședințe a grupului parlamentar AfD. Critici la adresa strategiei SUA în conflictul din Iran Weidel a pus sub semnul întrebării modul în care Washingtonul a gestionat intervenția militară, sugerând lipsa unui plan clar: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Faptul că acum se solicită ajutor arată că această intervenție a fost abordată fără o strategie coerentă. Aceste lucruri ar fi trebuit gândite dinainte.” Lidera AfD a reacționat astfel la apelul președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a sprijini securizarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. AfD avertizează: NATO riscă să devină o alianță ofensivă Potrivit lui Weidel, implicarea NATO în astfel de operațiuni ar schimba natura alianței: „Ar însemna că, dacă un stat membru atacă un alt stat, ceilalți ar trebui să intervină. Consider acest lucru destul de periculos.” Aceasta a subliniat că nu există o obligație clară de sprijin în acest context și a avertizat asupra riscului transformării NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă. Lipsa unei strategii de ieșire, criticată de AfD Partidul german susține că a avertizat încă de la început asupra riscului de escaladare a conflictului. „Este evident că nici americanii nu au gândit o strategie de ieșire și nu este clar cum va evolua situația”, a declarat Weidel. Apel pentru reluarea importurilor de energie din Rusia În contextul creșterii prețurilor la energie, lidera AfD a cerut schimbări majore în politica energetică a Germaniei și a Europei. Printre măsurile propuse se numără: renunțarea la taxarea CO₂; stoparea subvențiilor pentru energia eoliană și solară; revenirea la energia nucleară; reluarea negocierilor cu Rusia pentru importurile de petrol și gaze. „Europa nu poate renunța la resursele rusești” Alice Weidel a avertizat că situația geopolitică actuală face dificilă renunțarea completă la resursele energetice rusești: „Nici economia mondială, nici Germania nu pot, pe termen lung, să renunțe la materiile prime și la energia din Rusia, în contextul situației explozive din Golful Persic.”

România și Germania semnează acord energetic (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Cancelarul Merz, elogiat de Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

Germania, Franța și Marea Britanie avertizează Iranul (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, Franța și Marea Britanie amenință cu distrugerea capacităților militare ale Iranului

Liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii au transmis duminică un mesaj ferm privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, declarându-se pregătiți să adopte „acțiuni defensive necesare și proporționale” ca reacție la riposta iraniană. Grupul E3 avertizează: „Ne vom apăra interesele și aliații” Într-o declarație comună, Grupul E3, care reunește Berlinul, Parisul și Londra, a precizat că obiectivul acestor măsuri este „distrugerea la sursă” a capacităților militare ale Teheranului, în special a infrastructurii utilizate pentru lansarea de rachete și drone. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Cele trei puteri europene au anunțat că sunt pregătite să ia măsuri pentru a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților lor din regiune. „Vom lua măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, au transmis liderii europeni, indicând posibilitatea de a împiedica Iranul să lanseze noi rachete și drone. Riposta Iranului și atacurile din regiune Potrivit informațiilor disponibile, Iranul a lansat atacuri în mai multe direcții împotriva unor state vecine, în special a celor care găzduiesc baze militare americane, precum și împotriva Israelului. Duminică, nouă persoane au fost ucise în Israel, conform serviciilor de salvare, în urma atacurilor atribuite Iranului. Liderii europeni s-au declarat „consternați” de aceste atacuri, pe care le-au calificat drept „orbești și disproporționate”, subliniind că ele au vizat inclusiv țări din Orientul Mijlociu care nu au fost implicate în operațiunea militară inițială. Europa denunță amenințările la adresa militarilor și civililor În comunicatul comun, Berlinul, Parisul și Londra au atras atenția că atacurile iraniene „i-au lovit pe aliații noștri apropiați și amenință personalul nostru militar și civilii din întreaga regiune”. Cele trei capitale au anunțat că vor discuta măsurile defensive în coordonare cu Statele Unite și cu aliații regionali, într-un efort comun de limitare a extinderii conflictului. Tot duminică, autoritățile de la Washington au informat despre primii soldați americani uciși în cadrul operațiunii care a dus la moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul nu își impune "nicio limită" Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului american ABC că Iranul nu își impune „nicio limită” în exercitarea dreptului la autoapărare. „Ceea ce fac Statele Unite este un act de agresiune. Ceea ce facem noi este să ne apărăm. Este foarte diferit”, a susținut oficialul iranian.

Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene să nu mai facă angajări masive Foto: Facebook Friedrich Merz
Internațional

Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene să nu mai facă angajări masive

Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene, într-o scrisoare trimisă autorităților europene de la Bruxelles, să nu mai facă angajări masive. Proiectul de buget pentru 2028-2034 prevede o creştere de 2.500 de posturi în cadrul instituţiilor europene, care au în prezent circa 51.000 de salariaţi potrivit Curţii de conturi europene, din care peste 30.000 la Comisia Europeană. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe "Creşterea propusă de 2.500 de posturi" este "contrară obiectivelor declarate de eficienţă şi de reformă", scriu cele nouă state, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, joi. Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene să nu mai facă angajări masive În briefingul de vineri, un purtător de cuvânt al CE, Balazs Ujvari a răspuns că UE şi-a redus efectivele şi apoi şi le-a stabilizat în precedentele cadre financiare multianuale.Însă responsabilităţile atribuite Uniunii Europene sunt din ce în ce mai mari. Există "mai multă muncă, mai multe sarcini de îndeplinit, dar nu mai mult personal" ceea ce produce un "deficit de capacităţi", a afirmat purtătorul de cuvânt, menţionând nevoi în sectoare precum securitatea cibernetică."Este tocmai ceea ce încercăm să satisfacem cu noua propunere" de buget, a explicat acest purtător de cuvânt, subliniind că creşterea dorită nu priveşte doar Comisia, ci ansamblul instituţiilor europene.În iulie anul trecut, Uniunea Europeană a propus un buget pe 2028-2034 în creştere, de 2.000 de miliarde de euro pentru întreaga perioadă, cu mijloace financiare suplimentare care vor fi atribuite competitivităţii şi apărării."O creştere substanţială a bugetului UE este inacceptabilă", a reacţionat Germania.Bugetul multianual al UE urmează să facă în continuare obiectul mai multor luni de negociere cu statele membre şi Parlamentul European, notează AFP.

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană: Kievul și Berlinul semnează un acord militar

Miniștrii Apărării din Germania și Ucraina au semnat un acord care prevede trimiterea unor instructori ucraineni pentru pregătirea militarilor germani. Inițiativa marchează un pas important în cooperarea militară bilaterală și reflectă dorința Berlinului de a integra lecțiile învățate de armata ucraineană în războiul împotriva Rusiei. Experiența ucraineană, integrată în școlile militare germane Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a declarat că obiectivul principal este includerea experienței soldaților ucraineni în programele de instruire ale armatei germane, în special în cadrul școlilor militare. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Oficialul nu a oferit detalii suplimentare privind calendarul sau structura exactă a programului, însă a subliniat că expertiza dobândită de Ucraina pe câmpul de luptă este considerată extrem de valoroasă. Lecții din războiul modern: drone și tehnologie de comandă Armata germană își adaptează strategiile de pregătire în contextul schimbărilor majore produse pe frontul din Ucraina de la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape patru ani. Printre elementele considerate esențiale se numără: utilizarea intensivă a dronelor în operațiuni de luptă; integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control; capacitatea de adaptare la un război de uzură și la amenințări asimetrice. Forțele ucrainene au acumulat o experiență extinsă în aceste domenii, iar Berlinul dorește să o valorifice în procesul de modernizare a Bundeswehr. Exercițiu NATO: performanțe notabile ale militarilor ucraineni Potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal, o echipă de aproximativ zece invitați ucraineni a demonstrat eficiență ridicată într-un exercițiu militar al NATO desfășurat anul trecut în statele baltice. Conform relatărilor, o unitate „inamică” condusă de estonieni, cu participarea militarilor ucraineni, ar fi neutralizat două batalioane într-o singură zi, în timp ce forțele NATO nu au reușit să elimine echipele adverse de drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat în detaliu aceste informații, însă o purtătoare de cuvânt a precizat că scenariile exercițiilor pot fi concepute pentru a oferi avantaje deliberate unei părți, în scopuri de instruire.

SUA, amenințare globală, cred mulți germani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Germania, temeri pentru rezerva de aur din SUA (sursa: Facebook/Deutsche Bundesbank)
Internațional

O treime din rezerva de aur a Germaniei se află la New York. Temeri că Trump o poate bloca

Șeful băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, afirmă că nu există niciun motiv pentru repatrierea rezervelor de aur ale țării depozitate la Rezerva Federală a Statelor Unite. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, susține că aurul german aflat în seifurile Fed din New York este în deplină siguranță, în pofida dezbaterilor politice recente. Temerile privind siguranța aurului Într-un interviu acordat miercuri publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Joachim Nagel a declarat ferm că Bundesbank are deplină încredere în securitatea rezervelor de aur păstrate în Statele Unite. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Nu am nicio îndoială că aurul nostru este depozitat în siguranță la sediul Fed din New York”, a subliniat președintele Bundesbank, respingând speculațiile privind necesitatea aducerii acestuia înapoi în Germania. Declarațiile lui Nagel vin pe fondul unei dezbateri reaprinse în Germania și în Uniunea Europeană, alimentată de pozițiile agresive ale președintelui american Donald Trump față de statele europene, în special în contextul disputei privind Groenlanda. Această retorică a ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța rezervelor strategice ale unor state europene, inclusiv aurul Germaniei depozitat în afara granițelor naționale. Apel politic pentru repatrierea rezervelor de aur Președinta Comisiei de Apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut recent guvernului german să inițieze repatrierea aurului păstrat în SUA. „Într-o perioadă de incertitudine globală crescândă și sub o politică americană imprevizibilă a președintelui Trump, nu mai este acceptabil ca aproximativ 37% din rezervele de aur ale Germaniei să fie depozitate în seifurile Rezervei Federale din New York”, a declarat Strack-Zimmermann pentru revista Spiegel. Potrivit acesteia, peste 1.230 de tone de aur german se află în prezent în custodia Fed, o situație care, în opinia sa, ar trebui reevaluată în contextul geopolitic actual. Germania, a doua cea mai mare rezervă de aur din lume Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur la nivel global, după Statele Unite. La sfârșitul anului 2024, rezervele de aur ale Bundesbank însumau aproximativ 3.352 de tone, ceea ce conferă aurului un rol central în stabilitatea financiară și simbolică a statului german. Unde este stocat aurul Germaniei Conform datelor oficiale furnizate de Bundesbank, mai mult de jumătate din rezerva de aur a Germaniei este stocată în seifurile băncii centrale din Frankfurt. Restul este împărțit între Rezerva Federală din New York și Banca Angliei din Londra. Această distribuție este justificată istoric și strategic, având în vedere rolul centrelor financiare internaționale și lichiditatea piețelor de aur. Audituri regulate și repatrieri anterioare Joachim Nagel a amintit că Bundesbank efectuează periodic audituri riguroase ale stocurilor de aur, inclusiv ale celor depozitate în străinătate. El a subliniat că banca centrală germană monitorizează constant siguranța și integritatea rezervelor sale. De asemenea, Nagel a precizat că Germania a derulat deja un proces de repatriere în trecut. În urmă cu aproximativ 10 ani, Bundesbank a transferat 300 de tone de aur de la New York înapoi la Frankfurt, în cadrul unei strategii de consolidare a stocurilor interne.

Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Acordul UE–Mercosur, blocat temporar (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Acordul UE–Mercosur, blocat: Parlamentul cere aviz CJUE, Germania susține aplicarea provizorie

Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un aviz juridic privind compatibilitatea acordului UE–Mercosur cu tratatele europene, după un vot extrem de strâns la Strasbourg. Decizia a generat reacții rapide la nivel politic, cancelarul german Friedrich Merz calificând votul drept „regretabil” și susținând că acordul ar trebui aplicat provizoriu, invocând realitățile geopolitice și importanța strategică a parteneriatului comercial. Vot strâns în Parlamentul European Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care cer un aviz juridic din partea CJUE privind temeiul legal al acordului UE–Mercosur. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme O a doua rezoluție, care solicita o evaluare juridică pe alte baze, a fost respinsă, obținând 225 de voturi pentru, 402 împotrivă și 13 abțineri. Rezultatul votului a fost considerat incert până în ultimul moment, mai multe state membre, în special Franța, încercând să-și convingă colegii să susțină trimiterea acordului în fața CJUE. Ce urmează pentru acordul UE–Mercosur Temeiul juridic al Acordului de parteneriat UE–Mercosur și al Acordului comercial interimar va fi analizat acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Până la emiterea avizului CJUE, Parlamentul European va continua examinarea documentelor, însă nu va putea vota aprobarea sau respingerea finală a acordului. Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, decizia finală privind acordul va fi luată doar după prezentarea avizului juridic al Curții. Reacția fermierilor: aplauze și petarde la Strasbourg Decizia Parlamentului European a fost întâmpinată cu entuziasm de fermierii care se aflau încă în fața sediului legislativului european de la Strasbourg. Aceștia au salutat votul cu urale, aplauze și petarde, exprimându-și opoziția față de acordul comercial UE–Mercosur, pe care îl consideră o amenințare pentru agricultura europeană. Friedrich Merz cere aplicarea provizorie a acordului Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat critic la decizia Parlamentului European. Într-o postare pe platforma X, acesta a calificat votul drept „regretabil” și a susținut că ignoră realitățile geopolitice actuale. Merz s-a declarat „convins de legalitatea acordului” UE–Mercosur și a afirmat că documentul ar trebui aplicat cu titlu provizoriu, în pofida solicitării Parlamentului European de a obține un aviz al CJUE.

Finanțarea pro-rușilor din Ucraina, arestări în Germania (sursa: Polizei Berlin)
Internațional

Germania destructurează rețele pro-ruse din estul Ucrainei: arestări lângă Berlin

Un cetățean rus și unul german au fost arestați miercuri în apropiere de Berlin, fiind suspectați că au organizat transferuri de fonduri și bunuri către zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a anunțat Parchetul Federal german. Suspecți acuzați de sprijinirea „organizațiilor teroriste străine” Potrivit autorităților germane, cetățeanul rus Suren A. și cetățeanul german Falko H. sunt acuzați de sprijinirea unor „organizații teroriste străine”, respectiv așa-numitele „republici populare Donețk și Lugansk”. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Aceste teritorii ucrainene au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei și în urma a opt ani de conflict separatist susținut de Moscova. Arestări în regiunea Brandenburg, lângă Berlin Cei doi suspecți au fost reținuți în districte din Brandenburg, regiunea care înconjoară capitala Germaniei. Arestările fac parte dintr-o anchetă mai amplă privind sprijinirea rețelelor pro-ruse active în estul Ucrainei. Transporturi de provizii, echipamente medicale și drone către Donbas Parchetul federal precizează că, încă din 2016, Suren A. și Falko H. au deținut funcții de responsabilitate în cadrul unei asociații care organiza transporturi de provizii de bază, produse medicale și drone către regiunea Donbas, în beneficiul separatiștilor pro-ruși. Conform anchetatorilor, Suren A. ar fi finanțat transportul bunurilor și ar fi contribuit cu peste 14.000 de euro pentru susținerea acestor activități. La rândul său, Falko H. ar fi călătorit de mai multe ori în Donbas, participând în mod regulat la distribuirea mărfurilor în zonele controlate de separatiști. Germania, țintă a „războiului hibrid” atribuit Kremlinului De la invazia rusă la scară largă din februarie 2022, Germania a devenit principalul susținător european al Ucrainei, dar și una dintre țintele majore ale campaniilor de dezinformare, sabotaj, intimidare și spionaj, un așa-numit „război hibrid” atribuit Kremlinului. Germania a primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni, precum și disidenți ruși fugiți din calea represiunii. Totodată, autoritățile se confruntă cu existența unui segment al populației mai favorabil Moscovei, în special în estul țării, precum și cu o comunitate germano-rusă numeroasă, context care complică eforturile de securitate internă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră