joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

germania

318 articole
Politică

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare

Germania ia în calcul limitarea accesului partidului de extremă dreapta AfD la informații clasificate, ministrul Apărării Boris Pistorius invocând apropierea formațiunii de Rusia și riscurile pentru securitatea națională. Dezbaterea readuce în atenție situația din România, unde AUR s-a aflat în ultimii ani în centrul unor controverse privind presupuse legături sau convergențe cu interesele Kremlinului, acuzații respinse constant de conducerea partidului. Dincolo de aceste suspiciuni, între AUR și AfD există contacte politice și numeroase puncte comune de discurs privind Ucraina, Uniunea Europeană și sancțiunile împotriva Rusiei. AfD, fără acces la informații clasificate Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că susține excluderea reprezentanților partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de la accesul la informații clasificate, în eventualitatea în care formațiunea ar ajunge la guvernare într-un land german. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Oficialul și-a justificat poziția prin preocupările privind securitatea națională și prin legăturile pe care le atribuie AfD cu Rusia. Declarațiile au fost făcute înaintea alegerilor regionale din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde AfD speră să obțină, pentru prima dată, o majoritate absolută care i-ar permite să formeze un guvern regional. Pistorius: „Securitatea țării este prioritară” Într-un interviu acordat publicației Bild, Boris Pistorius a afirmat că Ministerul Apărării analizează permanent cine poate avea acces la informații clasificate. „Ne ocupăm intens de întrebarea cui îi putem acorda acces la informații clasificate. Facem acest lucru deja în prezent. Suntem obligați să procedăm astfel, deoarece este vorba despre securitatea țării noastre”, a declarat ministrul. Întrebat dacă ar avea rețineri în a transmite informații clasificate unui ministru din partea AfD, Pistorius a răspuns afirmativ. Apropierea AfD de Rusia Ministrul german al Apărării și-a argumentat poziția prin declarațiile publice ale liderilor AfD și prin relațiile pe care partidul le-ar avea cu Rusia. „Trebuie doar să ascultați declarațiile publice ale foarte multor reprezentanți ai AfD. Apropierea lor de Putin este evidentă. De asemenea, există suspiciuni că ar exista finanțare din Rusia”, a spus Pistorius. În opinia sa, transmiterea unor informații sensibile către reprezentanți ai formațiunii „nu trebuie să se întâmple”. Declarațiile vin în contextul în care AfD este investigat de serviciile germane de informații interne în mai multe landuri pentru presupuse activități și poziții considerate extremiste, în special în domeniul politicilor privind imigrația. Alegerile regionale din septembrie sporesc tensiunile Pistorius a afirmat că perspectiva unei victorii a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt îi provoacă „cea mai mare îngrijorare” ca democrat. „AfD nu lasă niciun dubiu cu privire la ceea ce intenționează să facă cu democrația noastră. Din acest motiv, ar fi un semnal foarte, foarte prost. Trebuie să ne pregătim să acționăm și mai consecvent și să îi opunem rezistență”, a declarat ministrul. AfD speră să obțină o majoritate absolută la scrutinul din 6 septembrie, ceea ce i-ar permite să conducă, pentru prima dată, un guvern regional în Germania. „Firewall”-ul politic împotriva AfD AfD este în prezent cel mai mare partid de opoziție din Germania, însă toate formațiunile politice considerate mainstream au exclus o colaborare cu acesta, strategie cunoscută în spațiul politic german drept „firewall”. Cancelarul Friedrich Merz a reafirmat în repetate rânduri că nu va coopera cu AfD, menținând poziția adoptată de principalele partide democratice față de formațiunea de extremă dreapta. Întrebat ce mesaj ar transmite unui militar care votează AfD, Boris Pistorius a răspuns: „Gândiți-vă foarte bine la această alegere, în interesul democrației noastre. Dar, în cele din urmă, este decizia dumneavoastră pe cine votați.” Cum este tratată aceeași problemă în România Deși AUR și AfD nu fac parte din același grup politic oficial în Parlamentul European, au existat și continuă să existe legături evidente între AUR și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Relațiile dintre cele două partide se manifestă în special prin participarea comună la conferințe internaționale suveraniste, interacțiuni directe între lideri și o agendă politică extrem de similară. În martie 2026, George Simion a participat ca vorbitor principal la o conferință anti-globalistă desfășurată la Washington, intitulată „Alianța Națiunilor Suverane”. Pe scena acestui eveniment, liderul AUR s-a aflat alături de Markus Frohnmaier, unul dintre liderii importanți ai AfD. Frohnmaier este o figură controversată în Europa, jurnaliștii de investigație de la Spiegel și BBC dezvăluind în trecut că acesta a primit sprijin din partea rețelelor de influență ruse și s-a opus vehement sancțiunilor UE impuse Moscovei. AfD și AUR De asemenea, analiștii politici evidențiază izbitoarea asemănare de discurs dintre AUR și AfD încă de la intrarea partidului românesc în Parlament. Ambele partide mizează pe exploatarea frustrărilor sociale, pe o retorică dură anti-sistem, euroscepticism pronunțat și opoziție fermă față de politicile de migrație și de mediu ale Uniunii Europene. Atât AUR, cât și AfD s-au poziționat ferm împotriva trimiterii de ajutoare militare către Ucraina și critică sancțiunile economice impuse Rusiei. AUR și suspiciunile legăturilor cu Rusia În ultimii ani, asupra AUR au planat în mod repetat suspiciuni privind posibile conexiuni sau convergențe cu interesele Federației Ruse. Aceste suspiciuni au fost formulate de oficiali politici români și străini, foști șefi ai serviciilor de informații, autorități din Ucraina și Republica Moldova, precum și de jurnaliști de investigație. Conducerea AUR a respins constant toate acuzațiile, susținând că este vorba despre atacuri politice menite să compromită imaginea partidului. Interdicțiile impuse lui George Simion Una dintre principalele controverse o reprezintă interdicțiile de intrare impuse liderului AUR în Republica Moldova, prelungită până în 2028, și în Ucraina. Autoritățile din cele două state au invocat motive de securitate națională. În spațiul public au existat inclusiv acuzații privind presupuse întâlniri ale lui George Simion cu reprezentanți ai serviciilor secrete ruse la Cernăuți, acuzații respinse categoric de liderul AUR. Conexiunile din Republica Moldova O altă controversă privește Republica Moldova. În cadrul anchetelor desfășurate asupra rețelei oligarhului fugar Ilan Șor, considerat apropiat de Moscova, poliția moldoveană a descoperit în telefoanele unor coordonatori mesaje electorale care îndemnau la susținerea lui George Simion. De asemenea, în spațiul public au fost semnalate colaborări sau contacte politice ale AUR cu persoane și formațiuni din Republica Moldova considerate apropiate de cercuri de influență pro-ruse. Discurs politic și colaborări europene Mai multe analize media, inclusiv realizate de Europa Liberă, au arătat că pagini și canale asociate unor membri sau simpatizanți AUR au preluat în repetate rânduri teme întâlnite în propaganda Kremlinului. Printre acestea se numără discursul anti-occidental, criticile la adresa Uniunii Europene și NATO și pozițiile rezervate privind sprijinul acordat Ucrainei. Totodată, reprezentanți ai AUR au participat la evenimente internaționale alături de politicieni europeni de extremă dreapta care au fost investigați sau acuzați public de legături financiare ori politice cu Moscova. Ce spun instituțiile statului român În ciuda acestor controverse, autoritățile române nu au prezentat până în prezent dovezi publice care să demonstreze existența unor relații operative între conducerea AUR și serviciile de informații ale Federației Ruse. Serviciul Român de Informații nu a făcut publice informații care să confirme existența unor astfel de legături, iar împotriva liderilor AUR nu există acuzații penale privind colaborarea cu serviciile secrete ruse. Din acest motiv, dezbaterea publică s-a concentrat mai degrabă asupra ideii că partidul promovează, prin unele dintre mesajele sale, teme care coincid cu interesele strategice ale Kremlinului, fără ca acest lucru să reprezinte, în sine, dovada unei coordonări directe. Poziția lui George Simion George Simion a respins în mod repetat acuzațiile potrivit cărora ar fi apropiat de Rusia. În 2022, liderul AUR l-a numit public pe Vladimir Putin „un criminal” și un dictator responsabil pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Ulterior, într-un interviu acordat publicației Financial Times, acesta a declarat că „Rusia lui Putin a fost și este una dintre cele mai mari amenințări pentru statele europene, în special pentru România, statele baltice și Polonia”. Cu toate acestea, numeroși analiști politici și jurnaliști de investigație au remarcat că, dincolo de declarațiile explicite împotriva lui Vladimir Putin, o parte dintre mesajele și pozițiile politice promovate de AUR privind Ucraina, Uniunea Europeană, NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei coincid cu teme utilizate frecvent în propaganda Kremlinului.

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare
De la Miroslava, la Köln: firma ieșeană care a construit cupola unui impresionant centru cultural din Germania
Eveniment

De la Miroslava, la Köln: firma ieșeană care a construit cupola unui impresionant centru cultural din Germania

Compania ieșeană AG Steel Building & Cladding SRL (Avinci) a înregistrat în 2025 o creștere de aproape 39% a cifrei de afaceri, până la 84,14 milioane de lei, și un profit net de 3,45 milioane de lei. Proiecte impresionante în Köln Firma din Miroslava, specializată în proiectarea, fabricarea și montajul de structuri metalice și fațade, derulează proiecte atât în România, cât și în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic Printre cele mai importante lucrări finalizate se numără cupola noii săli de rugăciune a centrului cultural al VIKZ din Köln, o structură metalică impresionantă care cuprinde 145 de tone de oțel. AG Steel Building & Cladding, deținută de Ciprian Covalciuc, își consolidează astfel poziția pe piața construcțiilor metalice prin proiecte de amploare realizate la nivel internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

Român arestat în Germania, acuzat că pregătea prăbușirea statului român. Ce spun procurorii federali
Eveniment

Român arestat în Germania, acuzat că pregătea prăbușirea statului român. Ce spun procurorii federali

Autoritățile germane au arestat marți un cetățean român în vârstă de 22 de ani, suspectat că a încercat să constituie o organizație teroristă de extremă dreapta care avea drept obiectiv declanșarea unui „război al terorii” în România, prăbușirea statului român și înființarea unui nou stat inspirat de modelul național-socialist. Arestarea a fost anunțată de Parchetul General Federal al Germaniei (Generalbundesanwaltschaft), care îl acuză pe tânăr atât de tentativă de constituire a unei organizații teroriste, cât și de pregătirea unei infracțiuni grave împotriva securității statului. Gruparea urmărea destabilizarea României Potrivit comunicatului transmis de Parchetul Federal, cetățeanul român, identificat doar ca Nichita P., a fost arestat în districtul Enz, din landul Baden-Württemberg, în urma unei operațiuni desfășurate de polițiști din Baden-Württemberg și Rheinland-Pfalz. Citește și: Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător? Anchetatorii susțin că, începând cu primele luni ale anului 2023, suspectul ar fi încercat să înființeze o grupare extremistă care urmărea să declanșeze în România un „război al terorii”, să contribuie la prăbușirea statului român și să creeze o nouă structură statală inspirată de ideologia național-socialistă. Potrivit procurorilor, tânărul ar fi acționat din Germania, de unde administra două canale pe o aplicație de mesagerie, destinate în special tinerilor români. Prin intermediul acestora, ar fi încercat să recruteze membri și să îi determine să participe la acțiuni violente. Instigare la violență: uciderea „Untermenschen” Mandatul de arestare descrie o serie de activități care, în opinia anchetatorilor, depășesc sfera propagandei extremiste și intră în cea a pregătirii unor acte de violență. Parchetul Federal susține că suspectul îi îndemna pe membrii și abonații canalelor să comită diverse infracțiuni, între care realizarea de graffiti cu simboluri de extremă dreapta, determinarea unor fete tinere să își provoace automutilări, incendierea unor clădiri folosite de migranți sau de persoane din comunitatea LGBTQ și chiar uciderea unor persoane pe care le denumea „Untermenschen” („suboameni”), termen specific ideologiei naziste. Anchetatorii mai afirmă că pe aceleași canale erau publicate instrucțiuni privind fabricarea de otrăvuri și explozibili, precum și ghiduri pentru construirea de cocktailuri Molotov și automobile-capcană. Suspectul a fost prezentat marți în fața judecătorului de instrucție al Curții Federale de Justiție a Germaniei, care urmează să decidă asupra menținerii arestării preventive. Detalii apărute în presa germană În articolul dedicat acestui caz, Stern explică acuzațiile și insistă asupra faptului că suspectul (în vârstă de 22 de ani) era considerat un „adolescent/tânăr adult” în momentul începerii activității sale infracționale în 2023. „Atacuri incendiare, mașini-capcană și graffiti de extremă dreapta: un bărbat ar fi încercat să recruteze tineri români pentru o grupare teroristă. Acum se află în arest preventiv. Potrivit procurorilor din Karlsruhe, organizația urma să declanșeze în România un «război al terorii» și să contribuie la «prăbușirea statului român și la crearea unui nou stat după modelul național-socialist».” Platforma Onvista detaliază mecanismul prin care tânărul îndemna la uciderea persoanelor pe care le numea „subumane” (Untermenschen). Potrivit Onvista suspectul și-ar fi îndemnat abonații și membrii canalelor să comită diverse infracțiuni și ar fi publicat instrucțiuni pentru fabricarea de otrăvuri și explozibili, precum și ghiduri pentru construirea de cocktailuri Molotov și mașini-capcană. SWR Aktuell (Südwestrundfunk), postul public regional, aduce cele mai multe detalii exclusive din teren. Jurnaliștii germani au aflat că arestarea a avut loc exact în localitatea Knittlingen (districtul Enzkreis). Potrivit informațiilor postului public regional SWR, suspectul s-ar fi inspirat din lumea jocurilor video în încercările sale de a recruta complici. Tânărul ar fi creat un sistem de recompensare bazat pe puncte pentru diferite tipuri de atentate. Detenția preventivă Suspectul va rămâne încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranță din Germania pe parcursul întregii anchete. Procurorii Parchetului Federal vor continua strângerea de probe, perchezițiile informatice asupra dispozitivelor sale (telefoane, calculatoare) și analizarea celor două canale de Telegram. Sprijinul tehnic va fi asigurat de serviciile secrete interne germane (BfV) și poliția din landurile partenere. Trimiterea în judecată și procesul Din cauza gravității acuzațiilor (terorism și amenințare la adresa securității unui stat aliat), procesul nu se va judeca la o instanță locală, ci la o Curte Regională Superioară (Oberlandesgericht) din Germania, cel mai probabil cea din Stuttgart (competentă pentru landul Baden-Württemberg, unde a fost arestat). Nichita P. este cercetat pentru mai multe infracțiuni concurente, iar instanța va stabili pedeapsa rezultantă în funcție de toate capetele de acuzare Este pus sub acuzare în baza Codului Penal german (StGB), în special pentru tentativă de înființare a unei organizații teroriste străine. În legislația germană, inițierea sau conducerea unei asocieri teroriste ca lider (Rädelsführer) se pedepsește cu ani grei de închisoare. Dacă va fi găsit vinovat, Nichita P. riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 1 și 10 ani. Instanța va trebui să decidă dacă îi va aplica Codul Penal pentru adulți sau cel pentru minori/tineri, având în vedere că faptele sale au început în 2023, când avea aproximativ 19 ani (fiind încadrat juridic ca „tânăr adult” conform normelor germane). Extrădarea în România Extrădarea în România este puțin probabil în primă fază. Deși ținta atacurilor planificate era România, infracțiunile de propagandă, recrutare și stocare de ghiduri pentru bombe au fost comise pe teritoriul Germaniei, de unde opera canalele digitale. Justiția germană are prioritate absolută deoarece Parchetul Federal din Karlsruhe a emis primul mandatul național și a efectuat arestarea. El va fi judecat și își va ispăși pedeapsa mai întâi în Germania. O eventuală extrădare sau transfer în România ar putea fi luate în calcul abia după finalizarea sentinței germane.

Sebastian Ghiță susține că l-ar fi convins pe Ciolacu să primească un sistem german anti-dronă
Politică

Sebastian Ghiță susține că l-ar fi convins pe Ciolacu să primească un sistem german anti-dronă

Fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, care a fugit în Serbia când era cercetat de DNA, scrie, pe Facebook că l-ar fi convins pe Marcel Ciolacu să primească un sistem anti-dronă de la o firmă germană. Ghiță prezintă și o scrisoare adresată lui Ciolacu de către un grup de consultanță, Higgins CM GMBH, la o întâlnire cu Electronic System and Logistics Group, care dorea să discute cu premierul României. El mai publică o invitație a directorului grupului de consultanță Higgins CM GMBH la o demonstrație cu drone și sisteme antdrone ale firmelor germane pe aerodromul de la Strejnic, lângă Ploiești. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Presa nu consemnează vreo întâlnire a premierului Ciolacu cu acest grup, Electronic System and Logistics Group, care oferă servicii în sectorul militar.  În 2024, Realitatea scria despre firma de consultanță Higgins: „Odată cu dosarul generalilor de la DNA, ies la iveală oameni influenți și firme paravan ce făceau parte din sistem! Un exemplu este și firma de consultanță DW Communications Services și compania geamănă Higgins, care aparțin unui om de afaceri influent și controversat, pe nume Daniel Walter. Potrivit unor surse, omul de afaceri german este apropiat de fostul premier Victor Ponta, cu care ar derula mai multe afaceri. Daniel Walter a locuit în România, iar conform unor surse, are o relație apropiată cu Edi Rama și Florian Coldea! De firma de consultanță din România se ocupă Alexandru Constantin Radan, licențiat la Academia Națională de Informații, unde profesor a fost Florian Coldea, și cu o experiență în multinaționale de peste 15 ani”.  Moș Crăciun: Ghiță aducea României cadouri germane Ghiță susține că România a primit gratuit un sistem antidrone, l-a folosit timp de un an în Dobrogea și l-a returnat. „Imi pare tare rau pentru suferinta oamenilor din Galati. In ultimii ani m-am imprietenit si am cooperat cu Directorii Serviciului de Informatii Militare al German Bundeswehr ( Fortele Armate ale Germaniei ).   Vazand ce se intampla in Ukraina , la granita cu Romania, cu dronele rusesti, am intrebat care ar fi solutiile Europei.   Am obtinut promisiunea ca Romania poate primi gratuit un Sistem Antidrone.   Cu ajutorul Prim Ministrului Ciolacu si cu efortul Ambasadei Germaniei la Bucuresti oferit prin intermediul Atasatului Militar al Germaniei la Bucuresti, Romania a primit un astfel de Sistem de Aparare AntiDrone.   SISTEMUL A FOST FOLOSIT TIMP DE 1 AN IN DOBROGEA.   Pentru ca unii de la Ministerul Apararii au diverse alte aranjamente, Sistemul Germaniei a fost returnat !!!   Sistemul al fi putut sa fie foarte usor conectat cu Ghepardurile Romaniei.   Nici o drona ruseasca nu ar fi putut sa treaca !   Miruta vrea sa cumpere din banii SAFE .. MEROPS frantuzesc. Sa fie sanatos !   Testat la exercitiile NATO de la Capul Midia... a dat multe rateuri.   Romania are la OPTOELECTRONICA cea mai buna tehnologie NATO impotriva dronelor rusesti si iraniene.   Ministerul Apararii din Romania nu vrea sa cumpere tehnologie romaneasca. Vrea Miruta... frantuzeasca ! A romanilor merge perfect A lui Miruta... 50% !!!   Nu vad procurori sa verifice achizitiile de la Aparare... dar macar.. trebuie sa spunem public adevarul !”, a scris Ghiță, pe Facebook. 

Piața auto second-hand din România, plină de vehicule avariate: care sunt cele mai riscante țări de proveniență
Eveniment

Piața auto second-hand din România, plină de vehicule avariate: care sunt cele mai riscante țări de proveniență

Peste 85% dintre mașinile second-hand importate din Belgia și verificate în România anul trecut aveau înregistrări de daune, potrivit unui studiu realizat de carVertical. Belgia și Germania, lideri la daune Procentul este apropiat de cel al vehiculelor aduse din Germania, unde 88% dintre mașinile verificate prezentau istorice de accidente sau reparații, ceea ce arată riscurile ridicate de pe piața auto second-hand din Europa. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Datele analizate arată că 60,6% dintre mașinile verificate în România în 2025 proveneau din import, cele mai multe fiind aduse din Germania, Franța, Italia, Belgia și Olanda. Specialiștii avertizează că, deși nu toate daunele sunt grave, unele vehicule pot ascunde reparații costisitoare sau accidente serioase care nu pot fi observate la o simplă verificare vizuală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Berlinul, noua țintă a lui Trump: taxe de 25% pentru automobile și retragerea trupelor din Germania
Internațional

Berlinul, noua țintă a lui Trump: taxe de 25% pentru automobile și retragerea trupelor din Germania

Decizia de a impune taxe de 25% pentru automobilele europene, anunțată în aceeași zi cu retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, nu este o simplă coincidență. Mesajul transmis de Donald Trump este unul clar: Berlinul este vizat direct. Berlinul, noua țintă a lui Trump Vineri, 1 mai, pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a anunțat majorarea taxelor vamale pentru vehiculele europene la 25%, aplicabilă din săptămâna următoare.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Mașinile produse pe teritoriul SUA vor fi exceptate. În realitate, măsura lovește în special Germania, aceeași țară pentru care Pentagonul confirma, cu doar câteva ore înainte, retragerea a 5.000 de militari americani în următoarele 6–12 luni. Industria auto și securitatea colectivă, pilonii reconstrucției Germaniei după 1945, devin astfel punctele vulnerabile exploatate de Washington. Disputa iraniană, declanșatorul conflictului La baza acestei duble presiuni se află o dispută deschisă între cancelarul Friedrich Merz și Donald Trump, pe tema războiului împotriva Iranului. Liderul german a afirmat că Washingtonul este „umilit” de regimul iranian și a criticat lipsa unei strategii americane în conflictul declanșat pe 28 februarie, odată cu atacurile americano-israeliene asupra Teheranului. Declarațiile au fost percepute drept inflamatorii, iar lipsa de control în comunicarea pe teme sensibile riscă să devină o problemă de securitate pentru Germania. Partenerul de coaliție, SPD, ar putea interveni pentru a impune o disciplină mai strictă la nivel guvernamental. Replica lui Trump nu a întârziat. Pe același canal, acesta a susținut că Merz „nu știe despre ce vorbește” în privința programului nuclear iranian, combinând atacul politic cu măsuri comerciale concrete. Europa, între îngrijorare și fragilizarea relației transatlantice Decizia Washingtonului a generat îngrijorare la nivel european, pe fondul unei relații transatlantice deja tensionate. Donald Tusk a sintetizat situația într-un mesaj publicat pe platforma X: „Cea mai mare amenințare pentru comunitatea transatlantică nu sunt dușmanii externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă.” Reacție oficială: calm în public, fermitate în culise În culise, liderii europeni încearcă să mențină echilibrul. Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron au convenit asupra unei strategii prudente: evitarea reacțiilor impulsive și păstrarea calmului în spațiul public. Poziția oficială a Comisiei Europene este atent calibrată: „UE își respectă angajamentele în conformitate cu procedurile legislative obișnuite, informând pe deplin administrația americană. Dacă SUA adoptă măsuri incompatibile cu declarația comună, vom păstra toate opțiunile deschise pentru a proteja interesele UE.” În paralel, Bruxelles-ul transmite mesaje mai ferme pe canale diplomatice, reamintind Washingtonului obligațiile asumate prin acordul de la Turnberry. Acordul de la Turnberry, blocat și contestat Acordul comercial încheiat în iulie 2025 prevedea un plafon de 15% pentru taxele vamale între SUA și UE, oferind Europei un avantaj competitiv față de alte economii globale. Acest echilibru a fost însă perturbat în februarie, când decizii ale Curții Supreme au dus la anularea unor tarife, iar administrația Trump a recurs la alte instrumente legislative care depășesc limitele stabilite. Deși Parlamentul European a aprobat acordul în martie, implementarea lui rămâne condiționată de restabilirea echilibrului de către SUA. Reacții dure din Parlamentul European Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a reacționat fără echivoc: „Comportamentul președintelui Trump este pur și simplu inacceptabil. Pentru a exercita presiune, recurge din nou la taxe vamale. Afirmațiile sale sunt false: UE și Parlamentul European respectă acordul încheiat în Scoția.” Cine plătește prețul: industria auto europeană Impactul noilor taxe diferă de la un producător la altul. BMW și Mercedes sunt parțial protejate datorită producției din SUA, însă continuă să importe modele din Germania, care vor fi taxate cu 25%. În schimb, Volkswagen este mult mai vulnerabil, exportând majoritatea modelelor sale către piața americană. Porsche și Audi, care nu produc în SUA, sunt expuse integral. Porsche estima deja pierderi de aproximativ 400 de milioane de euro doar în prima jumătate a anului 2025. Un semnal geopolitic cu bătaie lungă Dincolo de impactul economic, deciziile administrației Trump transmit un mesaj strategic: tensiunile cu Germania sunt gestionate simultan pe mai multe fronturi — comercial, militar și geopolitic. Pentru Friedrich Merz, este un avertisment clar. Pentru Uniunea Europeană, este confirmarea unei realități incomode: stabilitatea acordurilor internaționale depinde mai degrabă de voința politică a Washingtonului decât de mecanisme juridice solide. Într-un astfel de climat imprevizibil, marcat de decizii bruște și declarații cu tentă strategică sau chiar de bluff, companiile și investitorii întâmpină dificultăți majore în construirea unor planuri pe termen lung.

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

Lupta pentru supraviețuire a balenei „Timmy”: eliberată din ape puțin adânci, cetaceul a eșuat din nou
Eveniment

Lupta pentru supraviețuire a balenei „Timmy”: eliberată din ape puțin adânci, cetaceul a eșuat din nou

Balena cu cocoașă care a atras atenția autorităților și a presei din Germania a eșuat din nou marți, după ce reușise cu o seară înainte să se elibereze și să ajungă în ape mai adânci. Mamiferul marin, supranumit „Timmy”, este blocat într-un golf din largul orașului Wismar, în nord-estul țării, potrivit unui expert al Greenpeace. Balena a eșuat din nou în ape puțin adânci Biologul marin Thilo Maack a confirmat situația: Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie „Balena a eşuat” în apele de mică adâncime ale golfului din apropierea orașului Wismar. Specialiștii urmează să reevalueze situația la fața locului, în timp ce echipele de intervenție rămân mobilizate. Intervenție în curs: salvatorii încearcă să împiedice apropierea de țărm Echipele formate din polițiști și ecologiști, aflate la bordul unor ambarcațiuni, au reușit să limiteze deplasarea balenei spre țărm, unde riscul de blocare ar fi fost mult mai grav. „Am putut să o împiedicăm să avanseze şi mai mult spre ţărm”, a explicat Thilo Maack. Starea animalului: slăbit și în nevoie de odihnă Potrivit experților, balena este într-o stare fragilă. „Animalul este slăbit şi are nevoie de odihnă”, a precizat biologul marin. Autoritățile și oamenii de știință speră că cetaceul va reuși să revină în larg pe cont propriu, dacă va avea suficientă energie. Cum a ajuns balena în Marea Baltică Balena cu cocoașă rătăcește de aproximativ patru săptămâni în Marea Baltică, un habitat neobișnuit pentru această specie. Primul incident major a avut loc în golful din Lübeck, unde animalul, de aproximativ 12 metri lungime, a eșuat pe un banc de nisip. Operațiuni de salvare complexe: utilaje și intervenții coordonate După mai multe zile de eforturi, care au implicat inclusiv utilaje grele, balena a fost eliberată, însă a eșuat din nou în zona Wismar. Luni seară, cetaceul a reușit din nou să ajungă în ape mai adânci, fiind ghidat de salvatori cu ajutorul unei bărci pneumatice. Speranțe și mobilizare: autoritățile urmăresc evoluția Marți, autoritățile germane au observat balena înotând liber și sperau că aceasta se va salva definitiv. Cu toate acestea, situația rămâne incertă. Operațiunea de salvare a mobilizat pompieri, scafandri, biologi, Poliția maritimă și autoritățile locale, devenind un subiect intens urmărit de presa germană. Un fenomen rar și emoționant Prezența unei balene cu cocoașă în Marea Baltică este considerată un fenomen rar, ceea ce explică interesul public și mediatic. Ministrul regional al Mediului, Till Backhaus, declarase anterior: „Liniştea pe care i-am acordat-o balenei a dat roade”.

Războiul împotriva Iranului, o încălcare a dreptului internațional (raport parlamentar german)
Internațional

Războiul împotriva Iranului, o încălcare a dreptului internațional (raport parlamentar german)

Un raport publicat duminică de serviciile științifice ale parlamentului german arată că acțiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran contravin normelor dreptului internațional. Potrivit documentului, aceste atacuri încalcă interdicția utilizării forței, prevăzută în Carta ONU, întrucât nu sunt justificate nici prin dreptul la autoapărare și nici nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Analiza Bundestag: posibile implicații pentru Germania Raportul, întocmit la solicitarea unor membri ai Bundestag din partea partidului Die Linke, analizează și implicațiile pe care aceste acțiuni le-ar putea avea pentru Germania. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Un punct central îl reprezintă utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul german, în special Baza aeriană Ramstein, una dintre cele mai importante infrastructuri ale forțelor aeriene americane în Europa. Germania ar putea avea responsabilitate juridică Autorii raportului examinează dacă folosirea acestor baze pentru operațiuni militare ar putea atrage răspunderea Germaniei în baza dreptului internațional. Concluzia documentului este că, „sub rezerva circumstanțelor specifice ale utilizării (...) acest lucru nu este, cu siguranță, exclus”. Cu toate acestea, raportul subliniază că nu există date clare privind utilizarea efectivă a bazei Ramstein în cadrul acestor atacuri. Diferențe de abordare în Europa: Spania vs. Germania De la începutul ostilităților, pe 28 februarie, Spania a interzis utilizarea a două baze militare americane de pe teritoriul său pentru astfel de operațiuni. În schimb, Germania nu a impus restricții privind folosirea bazelor americane, inclusiv Ramstein și Spangdahlem. Poziția oficială a guvernului german La începutul lunii, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că utilizarea bazelor militare din Germania se desfășoară în baza unor acorduri și tratate conforme cu dreptul internațional. Acesta a precizat că, în prezent, autoritățile germane nu intenționează să impună restricții suplimentare privind utilizarea acestor facilități militare.

Polonia, încă șase luni de controale la granițele cu Germania și Lituania
Internațional

Polonia, încă șase luni de controale la granițele cu Germania și Lituania

Autoritățile din Polonia au decis să extindă măsura controalelor temporare la frontierele cu Germania și Lituania pentru încă șase luni, până la data de 1 octombrie, potrivit unui anunț oficial al Ministerului de Interne. Măsuri extinse pentru combaterea migrației ilegale Decizia vine în contextul eforturilor continue ale guvernului polonez de a limita migrația ilegală și de a întări securitatea la granițe. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Controalele temporare au fost introduse inițial în iulie anul trecut, în linie cu măsuri similare adoptate de mai multe state din Uniunea Europeană. Ministerul de Interne: securitatea rămâne prioritară Reprezentanții Ministerului de Interne au justificat prelungirea măsurii prin necesitatea menținerii unui nivel ridicat de siguranță internă. "Această decizie este cauzată de nevoia de a contracara migraţia ilegală şi a asigura securitatea internă", a anunţat ministerul în postarea sa pe platforma X. Decizia Poloniei reflectă o tendință mai largă în Europa, unde mai multe guverne au reintrodus controale la frontierele interne, în încercarea de a gestiona fluxurile migratorii și de a răspunde preocupărilor legate de securitate.

Ucraina are deja rachete proprii cu rază lungă, nu mai are nevoie de Taurus ale Germaniei
Internațional

Ucraina are deja rachete proprii cu rază lungă, nu mai are nevoie de Taurus ale Germaniei

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat miercuri că Germania nu mai consideră necesară livrarea rachetelor Taurus către Ucraina, o decizie intens dezbătută în ultimii ani la Berlin. Schimbare de poziție față de perioada din opoziție În trecut, liderul german susținuse public ideea trimiterii acestor rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev. Totuși, după preluarea mandatului, poziția sa s-a modificat. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Răspunzând întrebărilor deputaților în Bundestag, Merz a explicat că declaraţiile iniţiale au fost formulate "într-un context diferit", într-un moment în care "se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaţionale pentru a putea aproviziona Ucraina". Ucraina și-a dezvoltat propriile arme Cancelarul a subliniat că evoluțiile recente din industria militară ucraineană au schimbat complet datele problemei. "În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acţiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parţial cu ajutorul nostru, şi care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra", a declarat acesta. Această realitate face, în opinia sa, ca dezbaterea privind livrarea rachetelor Taurus să devină irelevantă. Problemele Ucrainei: finanțarea, nu armamentul Deși Ucraina este mai bine echipată militar, provocările nu au dispărut. Friedrich Merz a atras atenția asupra dificultăților financiare cu care se confruntă Kievul. Chiar dacă Ucraina este "mai bine înarmată astăzi ca oricând", ea se confruntă cu "dificultăţi considerabile în materie de finanţare", a subliniat cancelarul, insistând asupra necesității de a "mobiliza fonduri pentru Ucraina". Germania, principalul susținător european al Kievului În contextul reducerii sprijinului american sub administrația Donald Trump, Germania a devenit principalul aliat al Ucrainei în Europa. Berlinul și-a majorat semnificativ ajutorul militar și a promis un sprijin de aproximativ 11,5 miliarde de euro pentru anul 2026. Acest pachet include sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, esențiale pentru protejarea infrastructurii ucrainene.

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar fi urmărit furnizorii de drone pentru Ucraina
Internațional

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar fi urmărit furnizorii de drone pentru Ucraina

Autoritățile germane au anunțat marți destructurarea unei rețele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, în urma căreia o femeie româncă a fost arestată în Germania, iar un cetățean ucrainean a fost reținut în Spania. Cei doi sunt suspectați că ar fi acționat pentru un serviciu de informații rus, vizând o persoană implicată în furnizarea de drone și echipamente către Ucraina. Colectare de informații despre furnizori de drone pentru Ucraina Potrivit Parchetului german, cetățeanul ucrainean, identificat drept Serghei N., ar fi început activitățile de spionaj în Germania încă din decembrie 2025. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acesta ar fi colectat informații despre o persoană implicată în livrarea de drone și piese de schimb către Ucraina, folosind surse online și realizând inclusiv înregistrări video la locul de muncă al acesteia. Arestare în Spania, în baza unui mandat european După desfășurarea activităților de supraveghere, Serghei N. a părăsit Germania și s-a stabilit în Spania, în orașul Elda, din regiunea Alicante. El a fost arestat marți de poliția spaniolă, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane pe 17 februarie 2026. Românca ar fi preluat misiunea de spionaj în Germania Anchetatorii susțin că, ulterior, o femeie româncă, identificată ca Alla S., ar fi continuat operațiunea de spionaj în Germania, cel târziu din martie 2026. Potrivit Parchetului german, aceasta s-ar fi deplasat la adresa persoanei vizate și ar fi filmat locația cu telefonul mobil. Anchetatorii consideră că aceste acțiuni ar fi avut rolul de a pregăti eventuale operațiuni ulterioare ale serviciilor de informații ruse împotriva țintei monitorizate. Arestare în Germania și percheziții la domiciliu Românca a fost arestată în orașul Rheine, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, în vestul Germaniei. Ea urmează să fie prezentată miercuri în fața judecătorilor Curții Supreme a Germaniei, care vor decide asupra măsurii de arestare preventivă. În paralel, autoritățile germane așteaptă transferul cetățeanului ucrainean din Spania către Germania. Suspiciuni de colaborare cu un serviciu de informații străin Parchetul german a precizat că ambii suspecți sunt anchetați pentru implicare în activități desfășurate în beneficiul unui serviciu de informații străin. De asemenea, autoritățile au efectuat percheziții la domiciliile celor doi, în cadrul investigației în curs.

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA pentru războiul din Iran și cere reluarea importurilor de energie din Rusia
Internațional

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA pentru războiul din Iran și cere reluarea importurilor de energie din Rusia

Alice Weidel, lidera partidului german AfD, a criticat dur Statele Unite în contextul conflictului din Iran și a cerut reluarea livrărilor de petrol și gaze din Rusia, invocând riscurile majore pentru economia europeană și securitatea energetică. Declarațiile au fost făcute la Berlin, înaintea unei ședințe a grupului parlamentar AfD. Critici la adresa strategiei SUA în conflictul din Iran Weidel a pus sub semnul întrebării modul în care Washingtonul a gestionat intervenția militară, sugerând lipsa unui plan clar: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Faptul că acum se solicită ajutor arată că această intervenție a fost abordată fără o strategie coerentă. Aceste lucruri ar fi trebuit gândite dinainte.” Lidera AfD a reacționat astfel la apelul președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a sprijini securizarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. AfD avertizează: NATO riscă să devină o alianță ofensivă Potrivit lui Weidel, implicarea NATO în astfel de operațiuni ar schimba natura alianței: „Ar însemna că, dacă un stat membru atacă un alt stat, ceilalți ar trebui să intervină. Consider acest lucru destul de periculos.” Aceasta a subliniat că nu există o obligație clară de sprijin în acest context și a avertizat asupra riscului transformării NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă. Lipsa unei strategii de ieșire, criticată de AfD Partidul german susține că a avertizat încă de la început asupra riscului de escaladare a conflictului. „Este evident că nici americanii nu au gândit o strategie de ieșire și nu este clar cum va evolua situația”, a declarat Weidel. Apel pentru reluarea importurilor de energie din Rusia În contextul creșterii prețurilor la energie, lidera AfD a cerut schimbări majore în politica energetică a Germaniei și a Europei. Printre măsurile propuse se numără: renunțarea la taxarea CO₂; stoparea subvențiilor pentru energia eoliană și solară; revenirea la energia nucleară; reluarea negocierilor cu Rusia pentru importurile de petrol și gaze. „Europa nu poate renunța la resursele rusești” Alice Weidel a avertizat că situația geopolitică actuală face dificilă renunțarea completă la resursele energetice rusești: „Nici economia mondială, nici Germania nu pot, pe termen lung, să renunțe la materiile prime și la energia din Rusia, în contextul situației explozive din Golful Persic.”

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii
Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră