sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

197 articole
Internațional

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat, luni, primirea unui nou pachet extins de arme din Germania. Germania, livrări importante de arme, Ucrainei Ucraina va primi din partea Germaniei tancuri, sisteme antiaeriene și muniție. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Confirmat și de guvernul german, pachetul va include: 15 tancuri Leopard 1A5 2 tancuri antiaeriene Gepard 1 obuzier autopropulsat Panzerhaubitze 2000 2 sisteme antiaeriene Iris-T 2 lansatoare de rachete Patriot Sistemele antiaeriene, cruciale pentru Ucraina Sistemele Iris-T și Patriot joacă un rol vital în apărarea Ucrainei împotriva atacurilor tot mai frecvente cu drone și rachete ale Rusiei. Guvernul german a reiterat angajamentul său de a furniza mai multe astfel de sisteme, promisiune făcută încă din 2023. În plus, Germania a livrat 65.000 de runde de muniție pentru Gepard și muniție suplimentară pentru Iris-T. Sprijin aerian: rachete AIM-9L/I Berlinul a inclus în pachet și rachete aer-aer AIM-9L/I, care permit avioanelor de vânătoare ale Ucrainei să lovească ținte aeriene cu mai multă eficiență. Pe lângă armele grele, noul pachet german cuprinde camioane, drone, sisteme radar și alte echipamente esențiale, menite să întărească apărarea Ucrainei. Germania: sprijin militar de 28 de miliarde de euro Germania a furnizat sau a promis sprijin militar în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro, fiind al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei după SUA. Din această sumă, majoritatea a fost direcționată către achiziția de arme din industrie, în timp ce 5,2 miliarde de euro reprezintă livrări directe din stocurile armatei germane. Ucraina: aproape trei ani de rezistență Ucraina continuă să se apere de invazia pe scară largă a Rusiei, declanșată în februarie 2022. Pachetul extins din Germania reflectă angajamentul internațional de a sprijini Kievul în lupta sa pentru independență.

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Partidele pro-UE din Germania s-au aliat (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Partidele pro-UE din Germania s-au aliat

Partidele pro-UE din Germania s-au aliat. Partidele germane din spectrul progresist pro-UE au semnat un acord prin care se angajează să desfășoare o campanie electorală „curată” înainte de alegerile legislative anticipate din 23 februarie. Acordul interzice utilizarea agresiunilor personale, dezinformării, precum și a expresiilor rasiste, discriminatorii sau antisemite. Partidele pro-UE din Germania s-au aliat În Germania, partidele pro-UE au refuzat cooperarea cu formațiunile suveraniste și extremiste. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Acest lucru vizează în mod explicit formațiuni precum Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, și partidul de stânga naționalistă Alianța Sarah Wagenknecht (BSW). Semnatarii pactului includ principalele partide politice din Germania: Partidul Social-Democrat (SPD), Uniunea Creștin-Democrată (CDU), aripa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), Verzii, Partidul Liber-Democrat (FDP) și Stânga. În document se menționează: "Vom dezbate cu respect reciproc, nu vom recurge la atacuri personale sau la adresa mediului personal și profesional al adversarilor noștri," se menționează în document. Criza guvernamentală și alegerile anticipate Alegerile anticipate au fost convocate după ce coaliția de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz a pierdut majoritatea parlamentară. Decizia de a înlătura Partidul Liber-Democrat (FDP) din guvern a survenit în urma unor dispute bugetare, într-un context economic dificil pentru Germania, aflată în al doilea an de recesiune. Sectorul auto, unul dintre pilonii economiei germane, a anunțat concedieri masive, adăugând presiuni suplimentare asupra guvernului. Toate cele trei formațiuni din coaliția anterioară – SPD, FDP și Verzii – au înregistrat înfrângeri în alegerile regionale din toamnă. Ascensiunea partidelor suveraniste În timp ce partidele guvernamentale au pierdut teren, formațiunile suveraniste au obținut rezultate record. La alegerile europarlamentare din iunie, coaliția SPD-FDP-Verzi a reușit să adune doar 31% din voturi, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe primul loc. Ce urmează pentru Germania? Alegerile anticipate din 23 februarie vor juca un rol crucial în definirea viitorului politic al Germaniei, în timp ce țara se confruntă cu provocări economice majore. Pactul pentru o campanie electorală „curată” este un pas important către menținerea unui climat politic civilizat și către reafirmarea valorilor democratice ale statului german.

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului. Arabia Saudită a transmis un avertisment către autoritățile germane cu privire la Taleb A., suspectul implicat în atacul de la târgul de Crăciun din Magdeburg. Potrivit surselor de securitate de la Riad, suspectul era cunoscut și solicitat pentru extrădare de către regatul saudit. Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului Arabia Saudită a cerut extrădarea lui Taleb A., un cetățean saudit de 50 de ani, conform legislației germane. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Cu toate acestea, autoritățile germane nu au răspuns solicitării, au precizat sursele. Avertismentul despre suspect fusese transmis cu aproximativ un an înainte de incident, dar detaliile privind natura acestuia rămân necunoscute. Cine este Taleb A.? Taleb A., un medic de origine saudită, provine din orașul Al-Hofuf, situat în estul Arabiei Saudite. El aparține comunității șiite, care reprezintă aproximativ 10% din populația majoritar sunnită a regatului. Este important de menționat că minoritatea șiită din Arabia Saudită se confruntă adesea cu discriminare, conform rapoartelor repetate din regiune. Acest context ar putea oferi indicii despre posibilele motive sau tensiuni în viața suspectului. Atacul din Magdeburg: cinci morți, peste 200 de răniți Vineri seara, Taleb A. a intrat cu o mașină închiriată în mulțimea adunată la târgul de Crăciun din Magdeburg. Tragedia s-a soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, conform unui bilanț actualizat. ncidentul a generat reacții puternice, iar măsurile de securitate au fost intensificate în mai multe țări europene. Cooperarea internațională, sub semnul întrebării Avertismentul emis de Arabia Saudită și lipsa unui răspuns din partea Germaniei ridică semne de întrebare privind cooperarea între state în prevenirea unor astfel de incidente tragice. Contextul cultural și religios al suspectului adaugă un strat de complexitate la înțelegerea motivațiilor din spatele atacului.

Atentatul din Germania, morți și răniți (sursa: youtube/BBC News)
Internațional

Atentatul din Germania, morți și răniți

Atentatul din Germania, morți și răniți. Un incident tragic a avut loc vineri la târgul de Crăciun din orașul Magdeburg, în nordul Germaniei, unde o mașină a intrat în mulțime, provocând moartea a cel puțin două persoane și rănirea a între 60 și 80 de oameni. Atentatul din Germania, morți și răniți Incidentul a avut loc în apropierea primăriei din Magdeburg, o zonă aglomerată, specifică târgurilor de Crăciun. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Imaginile distribuite pe rețelele sociale arată o prezență masivă a ambulanțelor și a echipelor de paramedici care acordă primul ajutor răniților. Conform presei locale, peste 20 de persoane au fost rănite în urma impactului. Martorii au raportat mai multe decese, dar autoritățile nu au oferit încă un bilanț oficial al victimelor. Un purtător de cuvânt al serviciilor de urgență din Magdeburg a declarat pentru AFP că incidentul s-a soldat cu „mai multe persoane grav rănite”. Suspectul, arestat Poliția germană a intervenit rapid și l-a arestat pe șoferul vehiculului implicat în incident. Surse guvernamentale locale confirmă această informație, fără a preciza motivele din spatele acțiunii șoferului. Suspectul, un medic în vârstă de aproximativ 50 de ani, a fost reținut de poliție. Potrivit premierului landului Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff, acesta locuiește și lucrează în Bernburg, un oraș situat la sud de Magdeburg. Suspectul este originar din Arabia Saudită, însă se află în Germania din 2006 și deține rezidență permanentă. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă să colecteze informații pentru a stabili motivele acestui atac.

Atacurile cu drone și baza Ramstein (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Atacurile cu drone și baza Ramstein

Atacurile cu drone și baza Ramstein. Curtea Constituțională a Germaniei va examina dacă guvernul federal de la Berlin poate fi considerat responsabil pentru loviturile americane cu drone desfășurate din baza aeriană Ramstein. Procesul, aflat în atenția instanței de la Karlsruhe, este legat de o plângere veche de un deceniu, înaintată de doi yemeniți care susțin că rudele lor au fost victime ale unui atac cu dronă americană în Yemen, în 2012. Atacurile cu drone și baza Ramstein Atacul cu dronă a avut loc în timpul unei întâlniri în care au fost ucise două victime: un polițist și un cleric care predica împotriva organizației teroriste al-Qaeda. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Documentele Curții indică faptul că SUA suspectau prezența unor membri al-Qaeda în acel loc. Reclamanții argumentează că baza aeriană Ramstein, situată în vestul Germaniei, a avut un rol central în executarea loviturii. Evoluția juridică a cazului Cazul a fost inițial prezentat în instanțele germane în 2014. Reclamanții susțin că implicarea bazei militare Ramstein ar face guvernul german complice și, implicit, responsabil de încălcarea dreptului internațional. Instanțele germane au fost până acum divizate. În 2019, Înalta Curte Administrativă din Münster a obligat guvernul german să investigheze activ utilizarea bazei Ramstein în misiuni americane cu drone în Yemen. În 2020, Curtea Administrativă Federală a anulat decizia din Münster. Argumentele aduse în fața Curții Constituționale Avocații reclamanților susțin că loviturile cu drone constituie o încălcare a dreptului la viață și integritate fizică, garantat de Legea Fundamentală a Germaniei. O întrebare esențială pentru Curtea Constituțională este în ce condiții aceste drepturi se aplică în afara granițelor Germaniei și cine beneficiază de protecția acestora. Decizia Curții Curtea Constituțională de la Karlsruhe a început audierile marți, dar o decizie finală este așteptată abia peste câteva luni. Rezultatul acestui proces ar putea crea un precedent important în ceea ce privește responsabilitatea guvernelor europene în contextul utilizării infrastructurilor militare pentru operațiuni străine. Acest caz aduce în prim-plan tensiuni juridice și morale între alianțele internaționale, drepturile fundamentale ale omului și suveranitatea statului german.

Germania, AfD respinge apartenența la NATO (sursa: Facebook/Tino Chrupalla)
Internațional

Germania, AfD respinge apartenența la NATO

Germania, AfD respinge apartenența la NATO. Tino Chrupalla, co-liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat că Germania ar trebui să-și reevalueze poziția în cadrul NATO, dacă alianța continuă să ignore interesele țărilor europene, inclusiv ale Rusiei. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Welt. Germania, AfD respinge apartenența la NATO Chrupalla a criticat modul în care NATO funcționează, declarând că alianța "nu este în prezent o alianță de apărare". Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia El a subliniat că: "Europa a fost forțată să implementeze interesele Statelor Unite. Respingem acest lucru." În opinia liderului AfD, o alianță de apărare ar trebui să țină cont de interesele tuturor țărilor europene, inclusiv ale Rusiei, și a sugerat că Germania ar trebui să evalueze utilitatea NATO în actuala sa formă. Alegeri anticipate și prăbușirea coaliției Scholz Declarațiile lui Chrupalla vin într-un moment de incertitudine politică pentru Germania, cu alegeri generale anticipate programate pentru 23 februarie. Acestea urmează unui vot de neîncredere inițiat de cancelarul Olaf Scholz, care a dus la dizolvarea Bundestagului după prăbușirea coaliției sale de guvernare. În sondajele pre-electorale: AfD este creditată cu 18-19% din intențiile de vot, situându-se înaintea social-democraților (SPD) ai lui Scholz, care au între 16-17%. Blocul conservator CDU-CSU rămâne lider, cu 31-32%. Chiar dacă scorul electoral al AfD este în creștere, șansele sale de a forma un guvern sunt reduse, deoarece toate celelalte partide au exclus orice formă de cooperare cu partidul de extremă dreaptă. Critici dure la adresa sprijinului Germaniei pentru Ucraina AfD și-a construit o parte semnificativă a discursului politic pe opunerea față de sprijinul militar oferit de Germania Ucrainei. Tino Chrupalla a afirmat: "Guvernul german trebuie să ajungă în sfârșit la punctul în care vrea să pună capăt războiului." El a susținut că Rusia a câștigat deja conflictul și că încercările de a face Ucraina capabilă să câștige războiul sunt lipsite de fundament. Acest mesaj reflectă poziția mai largă a AfD, care cere o soluționare rapidă a conflictului. Tema campaniei electorale: războiul din Ucraina Conflictul din Ucraina este de așteptat să domine campania electorală. Cancelarul Scholz, care sprijină durabil Ucraina, a îndemnat totuși la prudență, în special în estul Germaniei, unde vocile pacifiste sunt mai numeroase. Scholz a rezistat presiunilor pentru a trimite rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina, temându-se că Germania ar putea fi atrasă mai profund în conflict. Recent, cancelarul a avut un contact direct cu președintele rus Vladimir Putin, o mișcare văzută ca o încercare de a echilibra susținerea pentru Ucraina cu nevoia de dialog diplomatic. Succesele regionale ale AfD și influența în creștere Deși AfD are puține șanse de a forma un guvern, partidul a înregistrat victorii semnificative la nivel regional, inclusiv un rezultat spectaculos în Turingia, o regiune din fosta Germanie de Est comunistă. Creșterea AfD reflectă nemulțumirile unor segmente ale populației față de politicile actuale și o dorință tot mai mare pentru schimbare. Declarațiile lui Tino Chrupalla pun în discuție viitorul relațiilor Germaniei cu NATO și poziționarea țării în contextul geopolitic actual. Cu o campanie electorală axată pe războiul din Ucraina și politica externă, viitoarele alegeri anticipate vor oferi un indicator clar al direcției politice dorite de electoratul german.

Olaf Scholz, mesaj pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz, mesaj pentru refugiații ucraineni

Olaf Scholz, mesaj pentru refugiații ucraineni. Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat miercuri, în Bundestag, necesitatea ca refugiații ucraineni șomeri să fie încurajați să își găsească un loc de muncă sau să revină în țara lor de origine. Olaf Scholz, mesaj pentru refugiații ucraineni "Prea mulți dintre ei sunt aici de atâta timp și ar trebui, de fapt, să înceapă acum să facă ceva," a declarat Scholz. Citește și: Fără precedent: CSAT a declasificat și publicat documentele care arată cum vrea Rusia să influențeze alegerile și cum a fost susținut Georgescu Scholz a evidențiat importanța programelor guvernamentale de integrare, precum învățarea limbii germane și sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă. Deși programul "job turbo" a avut rezultate, cancelarul consideră că aceste eforturi trebuie intensificate. "Germania trebuie să se asigure că cât mai mulți ucraineni și alți refugiați își găsesc un loc de muncă după finalizarea procesului de integrare," a precizat Scholz. Colaborarea cu Ucraina și Polonia La două zile după vizita sa la Kiev, Scholz a declarat că a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre crearea unei autorități ucrainene în Germania și Polonia. Aceasta ar urma să sprijine refugiații în găsirea unui loc de muncă sau în procesul de întoarcere în Ucraina. "Președintele Zelenski intenționează să contribuie la înființarea unei autorități care să sprijine ucrainenii," a adăugat Scholz. Peste un milion de refugiați în Germania Conform ONU, aproape 7 milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Peste un milion de refugiați se află în Germania, majoritatea fiind femei și copii. În prezent, peste 260.000 dintre aceștia au un loc de muncă. Ucraina a redenumit recent Ministerul Reintegrării, transformându-l în Ministerul Unității Naționale, responsabil pentru sprijinirea cetățenilor care doresc să revină în țară. Sprijin continuu pentru Ucraina Declarațiile cancelarului vin pe fondul unui război care durează de peste doi ani și jumătate, în care Ucraina se apără împotriva agresiunii Rusiei, cu sprijinul Occidentului. Scholz a reafirmat angajamentul Germaniei de a ajuta Ucraina, însă a subliniat necesitatea ca refugiații să contribuie activ la integrare sau reconstrucția țării lor.

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei (sursa: Facebook/ Nancy Faeser)
Internațional

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei. Ministrul de interne german, Nancy Faeser, a atras atenția asupra unei amenințări crescânde de confruntare între Rusia și NATO, subliniind necesitatea unei abordări prudente și decisive pentru protejarea securității naționale. Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei Nancy Faeser a declarat că, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, Europa se confruntă cu un „punct de cotitură” în securitatea internă. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Ministrul a acuzat Rusia că duce un război hibrid, utilizând campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și acte de sabotaj controlate de stat. Creșterea sabotajelor: infrastructura critică, în pericol Faeser a confirmat o intensificare semnificativă a activităților de sabotaj rusești, subliniind importanța protejării infrastructurii critice. Ea a amintit că guvernul german a propus o lege pentru îmbunătățirea securității fizice a facilităților esențiale, precum nodurile energetice, rețelele de transport și telecomunicațiile. Apel la sprijinul opoziției pentru securitate națională Ministrul a făcut apel la opoziția CDU/CSU să sprijine adoptarea legii, avertizând că blocarea acesteia ar fi „iresponsabilă” în contextul actualelor amenințări. Coaliția de guvernare nu deține o majoritate în parlament, fiind necesar sprijinul opoziției pentru a asigura trecerea legislației. Planuri pentru adăposturi naționale Faeser a anunțat planuri pentru dezvoltarea unei rețele naționale de identificare a buncărelor și a altor adăposturi accesibile. Printre acestea se numără parcările subterane, stațiile de metrou și subsolurile clădirilor publice, care vor fi integrate în aplicații de navigație și avertizare. Recomandări pentru o mai bună securitate Deși conceptul adăposturilor este în curs de dezvoltare, Faeser a recunoscut că „nu se pot compensa decenii de neglijență în doar câțiva ani”. Între timp, autoritățile germane oferă recomandări pentru protejarea locuințelor individuale, inclusiv măsuri simple pentru întărirea pivnițelor. În fața riscurilor tot mai mari, Nancy Faeser îndeamnă la o abordare echilibrată, care să combine decizia fermă cu prudența, pentru a răspunde eficient amenințărilor la adresa securității europene.

Germania inventariază buncărele pentru protecția populației (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania inventariază buncărele pentru protecția populației

Germania inventariază buncărele pentru protecția populației. Autoritățile germane au anunțat luni un program de inventariere a buncărelor și adăposturilor care pot fi folosite de populație în caz de atac, pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia. În procesul de inventariere sunt incluse toate clădirile ce pot servi drept adăposturi, precum pivnițele, garajele și stațiile de metrou, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Germania inventariază buncărele pentru protecția populației Germania intenționează să creeze un registru digital al tuturor buncărelor, astfel încât cetățenii să le poată localiza rapid prin intermediul telefoanelor mobile. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Totodată, populația va fi încurajată să își amenajeze adăposturi în propriile locuințe, transformând pivnițele și garajele în spații sigure. Capacitatea actuală În prezent, Germania dispune de 579 de buncăre, majoritatea datând din perioada Războiului Mondial și a Războiului Rece, cu o capacitate totală de 480.000 de persoane. Cu toate acestea, numărul este insuficient pentru cei 83 de milioane de locuitori, motiv pentru care autoritățile doresc să extindă infrastructura de protecție. Preocupări sporite după războiul din Ucraina De la începutul conflictului din Ucraina, Germania a încetat să vândă buncărele aflate în proprietatea statului, după ce peste 300 au fost cedate începând cu 2005. Programul actual, denumit „Ofensiva buncăr” de publicația "Bild", reflectă temerile în creștere privind o potențială amenințare din partea Rusiei și necesitatea protejării populației.

Germania are nevoie de muncitori imigranți (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Germania are nevoie de muncitori imigranți

Germania are nevoie de muncitori imigranți. Un studiu realizat de Bertelsmann Foundation arată că Germania va avea nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori imigranți anual până în 2040 pentru a compensa declinul demografic și cererea de forță de muncă. Fără imigrație suplimentară, numărul angajaților ar putea scădea cu aproape 10%, de la 46,4 milioane în prezent la 41,9 milioane în 2040. Germania are nevoie de muncitori imigranți Un scenariu alternativ mai puțin favorabil indică necesitatea atragerii a 368.000 de muncitori internaționali pe an până în 2040. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” După această perioadă, cererea ar urma să scadă ușor, ajungând la 270.000 de muncitori anual între 2041 și 2060, datorită efectelor pozitive ale imigrației anterioare. Regiunile vulnerabile în fața deficitului de muncitori Landuri precum Turingia, Saxonia-Anhalt și Saarland sunt cele mai afectate. Chiar și regiunile puternice economic, precum Bavaria, Baden-Württemberg și Hesse, se confruntă cu un risc semnificativ fără o imigrație suplimentară. Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land, ar urma să înregistreze o reducere moderată de 10% a forței de muncă. "Barierele pentru imigranți trebuie înlăturate" Susanne Schultz, expert în migrație la Bertelsmann Foundation, a subliniat că îmbunătățirea condițiilor pentru imigranți și reducerea barierelor de acces sunt esențiale pentru acoperirea cererii. "Trebuie să atragem și să menținem imigranți internaționali calificați pentru a susține economia germană", a declarat Schultz. Viitorul pieței muncii din Germania Studiul evidențiază că fără o creștere a migrației forței de muncă, schimbările demografice vor afecta puternic economia. Atracția muncitorilor calificați din străinătate este considerată o soluție-cheie pentru menținerea stabilității pieței muncii în deceniile următoare.

Germania avertizează China, dacă ajută Rusia (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Germania avertizează China, dacă ajută Rusia

Germania avertizează China, dacă ajută Rusia. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a transmis un avertisment clar Chinei, cerând să nu sprijine invazia Rusiei în Ucraina cu echipamente militare. Germania avertizează China, dacă ajută Rusia Declarația a fost făcută în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles. Citește și: Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari Baerbock a subliniat că sprijinul pentru Rusia afectează interesele fundamentale de securitate ale Europei și a avertizat că acest tip de susținere „trebuie și va avea consecințe” pentru Beijing. UE pregătește noi sancțiuni împotriva Iranului Pe lângă avertismentul adresat Chinei, Baerbock a confirmat că Uniunea Europeană va introduce noi sancțiuni împotriva Iranului pentru livrarea de rachete balistice către Rusia. Decizia vine în contextul sprijinului militar crescut pe care Rusia îl primește din partea unor state precum Coreea de Nord, China și Iran. Drone chinezești și bunuri duale, o preocupare majoră Un oficial al Uniunii Europene a declarat că informații din surse de intelligence indică producția de drone în China care ajung în Rusia și sunt utilizate în războiul din Ucraina. De asemenea, Beijingul ar furniza Rusiei bunuri și tehnologii duale, cu potențial de utilizare militară. Cu toate acestea, blocul european nu dispune de dovezi directe privind transferul de materiale militare între China și Rusia, dar consideră aceste practici „extrem de îngrijorătoare”. UE, vigilentă în fața sprijinului pentru Rusia Miniștrii afacerilor externe din UE continuă să monitorizeze atent sprijinul pe care Rusia îl primește din partea aliaților săi. Reuniunea de la Bruxelles reflectă hotărârea Uniunii de a lua măsuri împotriva oricărei forme de susținere militară care alimentează conflictul din Ucraina.

Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate

Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate. Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat miercuri satisfacția în legătură cu acordul convenit de principalele partide politice pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate pe 23 februarie anul viitor. Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate În cadrul unei intervenții în parlamentul federal, Scholz a declarat că este "foarte bucuros" și "recunoscător" pentru acest acord, realizat după căderea recentă a coaliției guvernamentale tripartite. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Adresându-se deputaților, Scholz a lansat un apel către partidele parlamentare pentru adoptarea unor măsuri sociale esențiale, inclusiv sprijinul pentru creșterea copilului. Cancelarul a subliniat că cetățenii germani nu ar trebui să fie forțați să aleagă între securitate și prosperitate, avertizând că țara se află într-un moment vulnerabil. O economie în dificultate Germania, cea mai mare economie a Europei, trece printr-o perioadă de incertitudine economică, marcată de o contracție economică pentru al doilea an consecutiv. Problemele legate de tarifele comerciale, competitivitatea companiilor germane și sprijinul viitor pentru Ucraina complică și mai mult situația economică. Responsabilitatea față de Ucraina, fără sacrificii interne Olaf Scholz a subliniat în fața parlamentului că sprijinul european pentru Ucraina este o responsabilitate importantă, dar că acest ajutor nu trebuie să vină în detrimentul cetățenilor germani. Cancelarul a precizat că, în opinia sa, sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să implice reduceri de pensii sau scăderea fondurilor pentru sănătate, subiecte care vor figura printre prioritățile dezbaterii electorale. Mesaj pentru unitate până la noile alegeri În încheierea discursului său, Scholz a făcut un apel la unitate, îndemnând toate partidele să colaboreze "pentru binele țării" până la alegerile din februarie. Subiectele legate de sprijinul pentru Ucraina și stabilitatea economică vor fi teme esențiale în campania electorală, iar cancelarul a subliniat că eforturile comune sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea Germaniei în acest context incert.

Presiuni pentru alegeri anticipate în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Presiuni pentru alegeri anticipate în Germania

Presiuni pentru alegeri anticipate în Germania. Cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea opoziției pentru a accelera procesul de organizare a alegerilor generale. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și al blocului CDU-CSU, Friedrich Merz, solicită ca un vot crucial privind încrederea în guvernul său minoritar să aibă loc miercuri. Presiuni pentru alegeri anticipate în Germania După retragerea Partidului Liber Democrat (FDP) din coaliția cu Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz și cu Verzii, Scholz a anunțat că va organiza un vot de încredere în ianuarie, cu posibile alegeri anticipate în martie. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Cu toate acestea, Friedrich Merz dorește ca votul să aibă loc cât mai curând, considerând că situația guvernamentală actuală impune alegeri urgente. Dezbateri aprinse și opoziția din CDU-CSU Aliații de coaliție ai lui Scholz, inclusiv liderul Verzilor, Omid Nouripour, au exprimat deschiderea pentru alegeri anticipate. În contextul scăderii popularității SPD, sondajele recente plasează CDU-CSU pe primul loc, cu 32%, în timp ce SPD se află pe locul al treilea, cu 15%. În ciuda unui scor de 19% obținut de partidul de extremă dreapta AfD, CDU-CSU a respins categoric ideea unei coaliții cu acesta. Provocările logistice: stocurile de hârtie Comisarul electoral german, Ruth Brand, a avertizat asupra dificultăților logistice în cazul alegerilor anticipate, inclusiv asupra riscului unei posibile penurii de hârtie pentru buletinele de vot și alte provocări organizatorice. Brand susține că este necesară utilizarea completă a termenului de 60 de zile pentru pregătirea alegerilor în siguranță. Reacțiile opoziției și pregătirile pentru alegerile anticipate Blocul conservator CDU-CSU a criticat avertismentele comisarului electoral, iar liderii conservatori au insistat că Germania ar trebui să fie capabilă să organizeze alegeri într-un termen scurt. Autoritățile electorale federale și regionale se vor reuni pentru a discuta pregătirile necesare, în timp ce partidele din coaliție solicită o întâlnire publică pentru a stabili un calendar electoral cât mai realist. Divizările coaliției și problemele bugetare Guvernul Scholz, format în decembrie 2021, a fost marcat de numeroase conflicte interne, iar nevoia de a conveni asupra bugetului pentru anul viitor a contribuit la prăbușirea coaliției. Partidele aflate la conducere, SPD și Verzii, rămân în guvern, însă perspectiva unei coaliții conduse de Merz ar putea întâmpina provocări similare.

Căderea zidului Berlinului, 35 de ani (sursa: bundesstiftung-aufarbeitung.de)
Internațional

Căderea zidului Berlinului, 35 de ani

Căderea zidului Berlinului, 35 de ani. În seara zilei de 9 noiembrie 1989, autoritățile din Germania Democrată au decis deschiderea punctelor de trecere între Berlinul de Est și Berlinul de Vest, ceea ce a condus la prăbușirea simbolului „cortinei de fier” în Europa. Zidul Berlinului, care diviza orașul din 13 august 1961, și-a pierdut astfel semnificația, marcând un moment istoric atât pentru Germania, cât și pentru continentul european. Căderea zidului Berlinului, 35 de ani Căderea Zidului Berlinului a semnificat în mod simbolic sfârșitul cortinei de fier și începutul colapsului comunismului în Europa de Est. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Zidul a reprezentat o graniță fizică și ideologică, separând două lumi antagonice și reflectând tensiunile dintre Uniunea Sovietică și lumea occidentală. Totodată, căderea sa a fost rezultatul unei perioade lungi de frământări sociale și politice în Germania Democrată, culminând cu acțiunile cetățenilor care au spart zidul cu unelte de construcție. Ascensiunea și căderea lui Erich Honecker După demisia lui Walter Ulbricht în 1971, Erich Honecker a preluat conducerea Partidului Unității Socialiste și a Republicii Democrate Germane. Sprijinit de liderul sovietic Leonid Brejnev, Honecker a continuat cooperarea cu Germania Federală, asigurând recunoașterea internațională a Germaniei Democrate prin Tratatul de bază din 1972. Totuși, problemele economice și lipsurile de aprovizionare au afectat puternic Germania Democrată în anii 1980. Mișcările de protest și începutul sfârșitului În vara anului 1989, Ungaria a deschis granițele către Austria, permițând est-germanilor să emigreze către Vest. În Germania Democrată, demonstrațiile de masă de la Leipzig, începând din septembrie 1989, au reprezentat un moment critic pentru regimul comunist. La 9 octombrie 1989, peste 40.000 de oameni au ieșit în stradă, cu mesajul „Wir Sind das Volk!” (Noi suntem poporul), punând o presiune uriașă asupra conducerii centrale. Demisia lui Honecker La 17 octombrie 1989, partidul a decis să-l înlăture pe Erich Honecker, care a fost înlocuit de Egon Krenz. Odată cu schimbările de leadership, protestele au continuat să crească în intensitate, culminând cu manifestațiile de la Alexanderplatz din 4 noiembrie 1989, unde aproape un milion de oameni au cerut reforme și democrație. Deschiderea granițelor Pe 9 noiembrie 1989, într-o conferință de presă televizată, Günter Schabowski a anunțat că granițele sunt deschise. Mii de oameni s-au adunat la zid, reușind astfel să dărâme simbolul regimului opresiv. Reunificarea Germaniei După căderea zidului, cancelarul vest-german Helmut Kohl a prezentat un plan de zece pași pentru reunificarea Germaniei. La 18 martie 1990 au avut loc primele alegeri libere în Germania Democrată, iar CDU a câștigat alegerile. Pe 1 iulie 1990, a avut loc uniunea monetară, iar marca est-germană a fost înlocuită de cea vest-germană. Semnarea Tratatului final În 1990, Conferința 2+4 a reunit miniștrii de externe din Germania de Est, Germania de Vest și cele patru puteri care au avut responsabilități asupra Germaniei după război. Tratatul de reglementare definitivă cu privire la Germania, semnat la 12 septembrie 1990, a pus bazele unificării. Pe 3 octombrie 1990, Germania Democrată a încetat să existe, iar statul german a fost unificat, marcând sfârșitul procesului de reunificare și începutul unei noi ere pe scena internațională, ca un singur stat unificat, Republica Federală Germania.

Mircea Marian
Opinii

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România

Să fie clar de la început: sunt 100% de acord cu Donald Trump când spune că statele europene trebuie să-și majoreze alocarea pentru Apărare dacă vor să beneficieze de protecția SUA. Nu poți cere americanilor să plătească taxe și impozite ca să protejeze Germania (sau alte state europene), în timp ce guvernul de la Berlin continuă să aloce între 1,4% și 1,6% din PIB pentru Apărare (față de 2%, cât prevede tratatul NATO). Și, ce face guvernul de la Berlin cu aceste economii? Ajută industria germană să exporte în SUA. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză România este într-o situație asemănătoare. În ultimii ani, aliații noștri, în frunte cu SUA, au investit enorm în bazele de aici, pentru protecția noastră. În paralel, alocarea guvernului de la București pentru Apărare s-a redus de la 2,01% în 2020 la 1,6% în 2023. Mai rău, banii s-au dus în cea mai mare măsură pentru „personal”, nu pentru înzestrare. În schimb, țările baltice și Polonia au crescut masiv cheltuielile cu Apărarea după invazia Rusiei. Polonia a atins, în 2023, astronomicul procent de 3,92% din PIB. Estonia - 2,89%. Și, ca să fie mai clar: din 2014 în 2023, alocarea SUA pentru Apărare nu a scăzut sub 3,24% din PIB. Dublu față de Germania. Ce spunea Trump acum câteva luni: „Voi insista ca fiecare națiune NATO să cheltuiască cel puțin trei procente. Trebuie să mergeți până la 3% (...) Două procente este furtul secolului, mai ales când noi plătim pentru asta. Știi, noi plătim pentru ei. Pur și simplu nu este nici măcar credibil. Noi eram cei care făceam diferența și plăteam pentru a compensa lipsurile și a ajuta la descurajarea amenințărilor”. Nu avea dreptate? Avea! Guvernul Ciolacu nu și-a respectat angajamentele luate în cadrul NATO, nu a respectat deciziile CSAT și nu a respectat leega bugetului. Ce a făcut cu banii? Pomeni. Șpăgi electorale și corupție. A făcut economie de la Apărare, dar deficitul tot a explodat. Mi se pare perfect logic și moral acceptabil, ca Statele Unite să refuze să mai plătească pentru a proteja țări care nu-și respectă angajamentele din cadrul NATO. Armata SUA este suprasolicitată și, dacă ar fi să prioritizăm, probabil cea mai mare problemă este cu China comunistă/Taiwan, nu cu Ucraina. Faptele mie mi se par clare. Va reuși Europa de Vest, plus România, să se adapteze noii situații de la Washington? Mă tem că nu. Balticii și Polonia au înțeles pe deplin ce primejdie reprezintă Rusia. Noi întrebăm americanii dacă posmegii-s muiați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră