sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

197 articole
Eveniment

Tesla crește salariile angajaților din Berlin

Tesla crește salariile angajaților din Berlin. Producătorul american de vehicule electrice Tesla a anunțat marți o creștere de 4% a salariilor pentru toți angajații de la uzina sa din apropiere de Berlin, începând de la începutul acestei luni. Această majorare salarială vine la scurt timp după ce Tesla a decis ca 500 de angajați temporari să devină permanenți începând cu 1 noiembrie. Tesla crește salariile angajaților din Berlin Sindicatul german IG Metall, cunoscut pentru critica sa privind condițiile de muncă la fabrica Gruenheide, nu a fost implicat în această decizie. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Erik Demmler, directorul de Resurse Umane Tesla, a subliniat că această ajustare salarială reprezintă „o veste bună pentru forța noastră de muncă, mai ales în contextul în care companiile auto din Germania consideră concedieri și închideri de fabrici”. Tesla Gruenheide: singura gigafabrică din Europa Tesla Gruenheide, singura sa gigafabrică din Europa, angajează aproximativ 12.000 de oameni. Situația industriei auto din Germania rămâne tensionată, în contextul unui program de reducere a costurilor anunțat de Volkswagen AG, cel mai mare producător auto european.

Tesla crește salariile angajaților din Berlin (sursa: tesla.com)
Germania, amenințată de o criză politică (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, amenințată de o criză politică

Germania, amenințată de o criză politică. Germania se confruntă cu riscul unei crize politice, pe fondul disensiunilor din cadrul coaliției cancelarului Olaf Scholz, într-un context economic și geopolitic dificil. Vice-cancelarul Robert Habeck a avertizat că o posibilă implozie a coaliției ar veni „în cel mai rău moment”, având în vedere provocările economice ale Germaniei și incertitudinile externe, inclusiv situația din Ucraina și apropierea alegerilor din SUA. Germania, amenințată de o criză politică Cancelarul Olaf Scholz, alături de liderii Verzilor și FDP, încearcă să găsească un compromis în privința politicii economice și a bugetului pe 2025. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Robert Habeck, ministrul economiei și climei, a confirmat că au avut loc discuții cu ministrul de finanțe Christian Lindner pentru a clarifica divergențele majore. Coaliția, aflată la un nivel scăzut în sondaje, se confruntă cu presiuni pentru a evita o ruptură ce ar putea duce la alegeri anticipate înainte de 2025. Bugetul pe 2025, mărul discordiei în coaliția Scholz Bugetul pentru anul 2025 reprezintă sursa principală a tensiunilor dintre partenerii de coaliție. Negocierile vor continua și săptămâna aceasta, într-un efort de a evita un impas. Robert Habeck a subliniat dificultățile momentului, dar și-a exprimat convingerea că provocările pot fi depășite. „Guvernul trece printr-un moment dificil. Rezolvarea divergențelor privind bugetul nu este o provocare ușoară, dar este o provocare care poate fi depășită,” a declarat Habeck, accentuând nevoia de unitate în fața crizei economice. Disensiuni majore: priorități sociale, ecologice și economice Diferențele de viziune dintre partidele aflate la putere sunt tot mai evidente. Social-democrații lui Scholz nu vor să renunțe la programele sociale, în timp ce Verzii încearcă să mențină agenda ecologică. De cealaltă parte, propunerile ministrului de finanțe Christian Lindner includ eliminarea „taxei de solidaritate” și renunțarea la anumite obiective climatice ambițioase, contracarând măsurile agreate anterior în coaliție. Scholz face apel la pragmatism și compromis În fața acestei situații tensionate, cancelarul Olaf Scholz a îndemnat partenerii de coaliție să se concentreze pe pragmatism, nu pe ideologie. „Este vorba de a face față provocărilor cu care ne confruntăm în aceste vremuri dificile,” a transmis Scholz pe rețeaua de socializare X, subliniind necesitatea unui compromis pentru a asigura stabilitatea politică și economică a țării.

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania (sursa: Facebook/Volkswagen)
Economie

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania. Directorii Volkswagen au reafirmat luni necesitatea reducerii costurilor, în contextul creşterii cheltuielilor la fabricile din Germania. Thomas Schäfer, directorul responsabil pentru marca principală VW, a subliniat că uzinele germane au devenit prea costisitoare pentru a menţine competitivitatea companiei. Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania Într-o declaraţie, Schäfer a explicat că fabricile Volkswagen din Germania au costuri de producţie cu 25% - 50% mai mari decât cele planificate, fiind de două ori mai scumpe decât ale competitorilor. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Obiectivul companiei este creşterea marjei de exploatare la 6,5% până în 2026, pentru a susţine investiţiile viitoare. Potrivit preşedintelui comitetului de întreprindere de la Volkswagen, Daniela Cavallo, grupul intenţionează să închidă cel puţin trei fabrici din Germania şi să reducă producţia la celelalte. Printre măsurile anunţate se numără reducerea salariilor cu 10% şi îngheţarea lor pentru 2025 şi 2026, precum şi transferul unor activităţi în străinătate. Negocieri cu sindicatele Gunnar Kilian, directorul de la Resurse Umane al Volkswagen, a avertizat că fără măsuri de restabilire a competitivităţii, compania nu va putea finanţa investiţii majore în viitor. De asemenea, Kilian a subliniat gravitatea situaţiei şi responsabilitatea pe care o au partenerii de negocieri în elaborarea unui plan de restructurare. În prezent, Volkswagen şi sindicatele negociază un plan amplu de restructurare a afacerilor, incluzând, pentru prima dată în istoria companiei, posibilitatea închiderii unor uzine din Germania.

Germania, nou centru de comandă NATO (sursa: Facebook/Boris Pistorius)
Internațional

Germania, nou centru de comandă NATO

Germania, nou centru de comandă NATO. Germania Inaugurează un nou sediu tactic NATO în Regiunea Mării Baltice. Germania, nou centru de comandă NATO Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, va inaugura luni un nou sediu tactic destinat forțelor armate germane, menit să îmbunătățească pregătirea pentru NATO în regiunea Mării Baltice. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Această inițiativă vine într-un context geopolitic tensionat, având în vedere creșterea amenințărilor în zonă. Rolul Germaniei în Regiunea Mării Baltice Germania, care deține cea mai mare forță navală NATO din regiunea Mării Baltice, a preluat rolul de lider regional începând cu 1 octombrie. Sediul din portul Rostock, cunoscut sub denumirea de Commander Task Force Baltic (Comandamentul Forței Speciale Baltice), va coordona planificarea și desfășurarea operațiunilor maritime. De asemenea, va conduce forțele navale NATO în diverse scenarii, fie ele de pace, criză sau război. Deși Germania este responsabilă de conducerea task force-ului regional, personalul implicat provine din alte 11 țări aliate, subliniind caracterul multinațional al acestei inițiative. Amenințările Rusiei în regiune Invazia Rusiei în Ucraina a sporit îngrijorările privind o posibilă agresiune rusă în regiune. Marea Baltică este o rută de aprovizionare esențială pentru NATO și are o importanță economică strategică pentru statele aliate din zonă. NATO a semnalat riscuri crescute de spionaj și alte amenințări potențiale din partea Rusiei, care deține porturi importante la Marea Baltică, inclusiv în exclava Kaliningrad și Sankt Petersburg. Această inițiativă de consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Baltice reprezintă un răspuns la noile provocări de securitate, contribuind la stabilitatea și protecția aliaților din această zonă strategică.

Germania necesită o extindere a armatei (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania necesită o extindere a armatei

Germania necesită o extindere a armatei. Armata germană are nevoie de încă 35.000 de soldați pentru a îndeplini cerințele NATO, conform estimării făcute sâmbătă de Marcus Faber, președintele comisiei pentru apărare din Bundestag. Germania necesită o extindere a armatei Într-un interviu acordat grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), Faber a susținut planul de creștere a numărului de brigăzi combatante germane din cadrul NATO de la 82 la 131 până în 2031. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Conform acestui plan, armata germană ar avea nevoie de cinci divizii în loc de trei, ceea ce ar însemna un total de aproximativ 100.000 de soldați, față de cei 65.000 de soldați actuali. Faber a subliniat că acest obiectiv ar putea fi atins în aproximativ 10 ani și a susținut majorarea bugetului apărării la 3% din PIB. Reintroducerea armatei obligatorii Ministrul apărării german, Boris Pistorius, a militat constant pentru o creștere substanțială a cheltuielilor militare, argumentând că Germania are nevoie de mai mulți soldați pentru a-și spori capacitatea de apărare. În prezent, Ministerul Apărării elaborează o nouă propunere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

CSU cere limitarea cererilor de azil (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

CSU cere limitarea cererilor de azil

CSU cere limitarea cererilor de azil. Uniunea Creștin-Socială (CSU), partenerul bavarez al Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), a adoptat o moțiune care prevede un plafon de 100.000 de cereri de azil pe an și o reformă esențială a legislației privind azilul. CSU cere limitarea cererilor de azil Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni desfășurate sâmbătă în orașul Augsburg, în perspectiva alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Printre măsurile aprobate, CSU propune limitarea numărului de cereri de azil, după ce Germania a înregistrat peste 300.000 de cereri în anul precedent. Moțiunea subliniază că securitatea cetățenilor și stoparea migrației ilegale trebuie să fie priorități pentru guvernul federal, adăugând că ospitalitatea Germaniei nu trebuie să fie abuzată pentru a facilita conflicte, infracționalitate organizată sau ură împotriva modului de viață german. Avertizări asupra migranților CSU avertizează, de asemenea, că fluxul de migranți este prea mare și devine dificil de gestionat, observând că, în anumite orașe germane, oamenii nu se mai simt acasă. O altă moțiune propune reintroducerea serviciului militar obligatoriu, crearea unei „armate de drone” și majorarea bugetului apărării la 3% din PIB. În prezent, blocul conservator CDU-CSU se află în opoziție, în timp ce guvernul de coaliție de la Berlin este format din social-democrați, ecologiști și liberali.

Parlamentarii germani, demers contra AfD (sursa: afd.de)
Internațional

Parlamentarii germani, demers contra AfD

Parlamentarii germani, demers contra AfD. Un grup de parlamentari germani din partidele pro-europene examinează semnarea unei moţiuni care să iniţieze procesul de scoatere în afara legii a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Parlamentarii germani, demers contra AfD Acest partid, de orientare conservatoare, eurosceptică şi anti-migraţie, a câştigat luna aceasta pentru prima dată un scrutin regional, cel din landul estic Turingia, şi este aşteptat să facă progrese de asemenea la alegerile legislative naţionale în septembrie anul viitor. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” La alegerile europarlamentare din iunie AfD s-a clasat pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creştin-Democrate/Uniunii Creştin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formaţiuni din actuala coaliţie de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Curtea Constituţională a Germaniei are puterea de a examina dacă un partid politic poate fi considerat o ameninţare pentru ordinea democratică şi statul de drept şi poate lua măsuri care să includă chiar scoaterea partidului în afara legii. Însă numai membrii parlamentului german pot solicita Curţii Constituţionale lansarea unei asemenea proceduri, posibilitate asupra căreia o dezbatere a fost lansată de mai multe luni. 37 de semnături necesare Potrivit publicaţiilor Welt şi Spiegel, există deja un număr de parlamentari semnificativ mai mare decât minimul de 37 de semnături necesare iniţierii acestui demers împotriva partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Aceşti parlamentari provin din toate partidele pro-europene, respectiv blocul de centru-dreapta CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Stânga (Die Linke). Potrivit unui proiect de moţiune deja întocmit, în acesta se va cere inclusiv tăierea finanţării publice pentru AfD. Moţiunea ar urma să fie prezentată grupurilor parlamentare după data de 8 octombrie. Odată ce va fi votată, adversarii AfD vor trebui apoi să convingă Curtea Constituţională că acest partid acţionează agresiv pentru subminarea ordinii constituţionale a Germaniei. Serviciul de informaţii german, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat deja AfD ca partid suspectat de extremism şi a obţinut decizii judiciare care-i oferă baza legală să monitorizeze comunicaţiile acestui partid şi de asemenea să-l supravegheze folosind agenţi sub acoperire. Acţiuni de scoatere a unui partid în afara legii au mai fost lansate în trecut în Germania, dar împotriva unor formaţiuni mici şi niciodată împotriva unui partid care să fi atins un nivel de popularitate similar celui de care se bucură în prezent Alternativa pentru Germania (AfD). Criticii demersului Pe de altă parte, criticii demersului aflat acum în pregătire avertizează că ar putea fi un proces îndelungat şi cu un rezultat incert la Curtea Constituţională. "Este chiar cea mai stupidă moţiune de anul acesta", a remarcat Sahra Wagenknecht, lidera noii formaţiuni ce-i poartă numele, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW). Acest partid, scindat din formaţiunea de stânga Die Linke, este apropiat ideologic de AfD, împărtăşind cu acesta abordări similare eurosceptice şi împotriva migraţiei ilegale. Moţiunea de scoatere a AfD în afara legii a primit însă critici şi din partea unor reprezentanţi ai puterii. "O propunere de scoatere în afara legii acum ar fi politic contraproductivă" şi nu ar face decât să trimită şi mai mulţi votanţi "în braţele AfD", a avertizat o membră a SPD, Gesine Schwan.

Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel) (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Internațional

Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel)

Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel). Germania a anunţat sâmbătă evacuarea familiilor diplomaţilor săi din Israel, Liban şi Cisiordania unde a decis, de asemenea, să reducă la strictul necesar personalul din misiunile sale diplomatice. Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel) Ministerul german de Externe a declarat că a reunit celula de criză după asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, pentru a discuta "situaţia foarte tensionată din Liban şi regiune după ultimele lovituri". Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Berlinul a decis să "ridice nivelul de criză pentru misiunile sale la Beirut, Ramallah şi Tel Aviv", se arată într-un comunicat al ministerului. "Concret, acest lucru înseamnă că membrii familiilor personalului desemnat acolo vor pleca şi vor merge într-un loc sigur în regiune sau în Germania", a spus ministerul. "Personalul aflat la post va fi redus, asigurându-ne totodată că misiunile sunt în continuare capabile să-şi îndeplinească toate sarcinile", a adăugat sursa citată. Germania şi-a avertizat deja cetăţenii cu privire la riscurile de a călători în Israel, Liban şi teritoriile palestiniene

Germania va accelera expulzările de migranţi (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania va accelera expulzările de migranţi

Germania va accelera expulzările de migranţi. Germania va accelera, cu acordul Ankarei, expulzările de migranţi fără permis de şedere, a anunţat vineri ministrul de Interne Nancy Faeser, în plină ofensivă a guvernului Olaf Scholz împotriva imigraţiei ilegale. Germania va accelera expulzările de migranţi "Am obţinut ca trimiterile spre Turcia să fie mai rapide şi mai eficiente şi ca Turcia să readmită mai repede cetăţenii care nu pot rămâne în Germania", a declarat pe X ministrul Nancy Faeser, fără a detalia aranjamentele convenite cu Ankara. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Este un progres important şi un element suplimentar pentru a limita imigraţia ilegală. Numărul solicitanţilor de azil turci este ridicat, iar în Germania nu există motive de protecţie decât în unul din zece cazuri", a adăugat ea într-un interviu acordat ziarului Funke. Potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au încheiat, după mai multe luni de negocieri, un acord pentru accelerarea expulzărilor cetăţenilor turci fără drept de azil. La solicitarea AFP, guvernul german nu a comentat aceste informaţii. Turcia va primi 500 de cetățeni, pe săptămână Potrivit FAZ, Berlinul a iniţiat trimiterea, prin zboruri regulate, a unui prim grup de 200 de turci aflaţi ilegal în Germania. Cotidianul susţine că Turcia este pregătită să accepte "până la 500 de cetăţeni pe săptămână". Această decizie vine într-un moment în care lupta împotriva imigraţiei ilegale a revenit în prim-planul preocupărilor politice în Germania, ca de altfel şi în UE. Guvernul cancelarului Scholz se află sub presiunea opiniei publice după o serie de crime violente şi atacuri extremiste, care au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Măsurile contra imigrației s-au înmulțit Mai multe măsuri vizând înăsprirea politicii în domeniul imigraţiei au fost anunţate în ultimele săptămâni. Turcia este anul acesta a treia ţară de unde provin solicitanţii de azil din Germania, după Siria şi Afganistan, potrivit Ministerului de Interne. Majoritatea solicitanţilor declară că aparţin minorităţii kurde, indică FAZ. Întrucât cei mai mulţi dintre ei nu au obţinut dreptul de azil, mai mult de 15.000 de turci se află acum sub incidenţa unor ordine de deportare. Cel puţin 900 au fost deportaţi în Turcia anul trecut, relatează FAZ. Cea mai puternică economie europeană găzduieşte cea mai mare diasporă de origine turcă din lume, aproximativ 2,8 milioane de persoane, ca rezultat al imigrării forţei de muncă din anii 1960 şi 1970.

Prognozele economiei germane nu sunt bune (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Economie

Prognozele economiei germane nu sunt bune

Prognozele economiei germane nu sunt bune. Principalele institute economice din Germania şi-au revizuit drastic prognozele referitoare la evoluţia celei mai mari economii europene în acest an, până la minus 0,1%, au declarat marţi pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar. Prognozele economiei germane nu sunt bune Economia Germaniei a înregistrat anul trecut o contracţie de 0,3%, aceasta fiind cea mai slabă performanţă înregistrată de una dintre principalele economii ale zonei euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, cele cinci institute economice şi-au revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut al Germaniei în 2025, până la un avans de 0,8%, faţă de unul de 1,4% cât prognozau anterior. Pentru 2026, institutele mizează pe un avans al PIB-ului de 1,3%. Cele mai recente date economice înfăţişează o imagine pesimistă cu privire la economia germană. Chiar dacă inflaţia continuă să se diminueze, consumul rămâne la un nivel slab iar costurile mari cu energia, comenzile globale anemice şi dobânzile mari afectează importantul sector industrial german. Germania, principalul partener comercial al României Încrederea mediului de afaceri a înregistrat o scădere peste aşteptări în septembrie, pentru a patra lună consecutivă, iar datele publicate anterior arată că, tot în luna septembrie, activitatea economică a înregistrat cea mai gravă contracţie din ultimele şapte luni, ceea ce pune economia germană pe o traiectorie de contracţie pentru al doilea trimestru consecutiv. În mod oficial, prognozele economice comune elaborate de Institutul Ifo din Munchen, Institutul IWH din Halle, Institutul IfW din Kiel, Institutul RWI-Leibniz şi Institutul German de Cercetări Economice (DIW) urmează să fie prezentate joi la Berlin, ceea ce înseamnă că este posibil să sufere unele modificări. În mod obişnuit, Ministerul german al Economiei include aceste prognoze economice comune atunci când îşi publică propriile sale estimări. Conform celor mai recente prognoze, Guvernul german se aşteaptă ca economia să înregistreze un avans de 0,3% în acest an. Un set de noi previziuni urmează să fie publicate în luna octombrie. Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină (sursa: Facebook/Christian Lindner)
Internațional

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină. Partidul Liber Democrat german (FDP) discută asupra rămânerii în coaliţia de guvernare condusă de cancelarul federal social-democrat Olaf Scholz, în urma eşecului suferit de acest partid la alegerile regionale desfăşurate duminică în landul estic Brandenburg, unde nu a obţinut nici măcar 1% din voturi. Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină Liderul din Bavaria al partidului liberal, Martin Hagen, a cerut deschis ieşirea de la guvernare. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Când îţi dai seama că la un moment dat lucrurile nu mai funcţionează, trebuie să pui punct. Trebuie să vorbim clar despre asta la nivelul partidului", a spus Hagen pentru ziarul Augsburger Allgemeine. "De trei ani, FDP a fost sancţionat la fiecare scrutin regional, iar asta nu din cauza activităţii pe plan local. Oamenii resping în mod clar coaliţia", a remarcat el. La rândul său, vicepreşedintele partidului, Wolfgang Kubicki, a estimat că, în urma rezultatelor la scrutinul regional din estul Germaniei, câştigat de social-democraţii lui Scholz, dar la mică distanţă de extrema-dreaptă clasată pe locul doi, guvernul de coaliţie al acestuia va trebui să tragă concluziile, sau în caz contrar va înceta să existe. "Este o chestiune de câteva săptămâni. Nu vom aştepta până la Crăciun", a indicat vicepreşedintele FDP, în declaraţii acordate grupului media Funke. Înfrângeri în serie La începutul acestei luni, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record. De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor, în Germania vor avea loc alegeri legislative naţionale. Ruperea coaliției O rupere a coaliţiei de guvernare le-ar permite liberalilor să se distanţeze de această formulă tripartită pe care în prezent doar 3% din populaţie o mai susţine, potrivit ultimelor cercetări sociologice de săptămâna trecută, şi să încerce să revină în sondaje, în care FDP se află sunt pragul de 5% necesar intrării în parlamentul federal (Bundestag) la votul pe liste de partid. Totuşi, preşedintele formaţiunii, Christian Lindner, s-a pronunţat luni în favoarea continuării coaliţiei, dar nu cu orice preţ. "Trebuie să ai curajul să continui să lucrezi într-o coaliţie controversată dacă eşti convins că se poate realiza ceva", a spus Lindner în timpul unei discuţii cu presa la care a analizat rezultatele alegerilor regionale din landul Brandenburg. Dar, în acelaşi timp, "trebuie să ai şi curajul, când vezi că posibilităţile sunt epuizate, să declanşezi o nouă dinamică'", a adăugat ministrul de finanţe. Toamna deciziilor El a insistat că acum guvernul lui Scholz are în faţă o "toamnă a deciziilor", în care trebuie să finalizeze bugetul pentru anul viitor şi de asemenea să facă faţă unei serii de provocări, printre care Lindner a evidenţiat recăpătarea controlului asupra fluxurilor migratorii, acţiune în care, a spus el, trebuie să colaboreze toate partidele democratice. Guvernul de la Berlin a introdus controale la graniţe şi a elaborat un plan de combatere a migraţiei ilegale, ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor. Întrebat despre succesul pe care extrema dreaptă l-a înregistrat acum în Brandenburg în rândul tinerilor, care la alegerile legislative naţionale din 2021 au votat în acest land cu predilecţie pentru FDP şi Verzi, liderul liberalilor germani a observat că în prezent "oamenii sunt preocupaţi de securitate şi de situaţia economică", după ce la ultimele alegeri generale preocupările principale au fost schimbările climatice şi digitalizarea.

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale. Social-democraţii (SPD) cancelarului german Olaf Scholz s-au impus la limită în faţa partidului de extrema-dreaptă AfD în alegerile regionale din landul Brandenburg, deşi pe tot parcursul campaniei s-au situat în urma acestei formaţiuni, conform sondajelor la ieşirea de la urne. Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale SPD, care guvernează landul Brandenburg din jurul capitalei Berlin de la reunificarea din 1990, a obţinut 32% din voturi, devansând Alternativa pentru Germania, care a obţinut 29% din sufragii, într-o revenire de ultim moment, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de postul de televiziune ZDF. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Acest succes al SPD i-ar putea oferi lui Scholz un mic respiro de la discuţiile din partid cu privire la oportunitatea de a fi din nou candidatul acestuia la funcţia de cancelar pentru alegerile federale de anul viitor. Este însă puţin probabil ca acest succes să îi confere lui sau partidului său un impuls major, având în vedere că popularul premier în exerciţiu din landul Brandenburg din partea SPD, Dietmar Woidke, s-a distanţat de Scholz în timpul campaniei şi a criticat politicile guvernului federal, potrivit experţilor. AfD a devenit la 1 septembrie primul partid de extrema dreaptă care a câştigat alegerile dintr-un land în Germania după cel de-al Doilea Război Mondial, în Turingia, şi s-a clasat pe locul secund în Saxonia, în aceeaşi zi.

Germania restabilește controalele la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Germania restabilește controalele la frontierele terestre

Germania restabilește controalele la frontierele terestre. Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene. Germania restabilește controalele la frontierele terestre De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani. Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa'' locuitorilor. Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi'', a spus el. În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''. Atacurile islamiste Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepţionale'', şi a pledat ca ele să fie ''proporţionale''. Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere''. În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia. Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Presiunea politicii interne Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ''Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an. ''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi. În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie. În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''. Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE''. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''. Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ''de acţionism pur'', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus livrarea în viitor către Ucraina de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri. Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus La un dialog avut sâmbătă cu cetăţeni din Prenzlau, statul Brandenburg, Scholz şi-a reiterat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus, apreciind că o astfel de decizie ar presupune "un risc enorm de escaladare" a războiului din Ucraina. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Rachetele de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova. "Am spus nu acestui lucru. Şi desigur că aceasta se aplică şi altor arme, dacă le-am furnizat, care ar putea atinge o distanţă aşa de mare", a insistat Scholz. "Şi aşa rămân lucrurile. Chiar dacă alte ţări decid altfel", a adăugat cancelarul german. Presiunile lui Zelenski Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete Mars II, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă. SUA, Regatul Unit şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Discuții despre ridicarea restricțiilor În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer nu a luat încă o decizie în acest sens la o întâlnire care a avut loc vineri la Washington. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război. "Acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA, ţările europene se vor lupta cu Rusia'', a avertizat Putin. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, s-a referit chiar la armele nucleare ale Rusiei într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația. Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus. Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația ''Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă'', a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Germania este membră a spaţiului Schengen, ceea face ca aproximativ 420 de milioane de persoane din 29 de ţări să poată călători liber fără a întâmpina controale la graniţele interne. Autorităţile germane au introdus deja controale la graniţele cu mai multe ţări, printre care Polonia, iar luni aceste măsuri vor fi extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. "Încetarea" Schengen Knaus a afirmat că numeroase ţări din Uniunea Europeană, printre care Franţa şi Austria, au avut controale frontaliere timp de mai mulţi ani, dar acest lucru ''nu a redus deloc numărul cererilor de azil''. De asemenea, expertul german a estimat că aceste controale la graniţe nu sunt un mijloc de a împiedica terorismul islamist, întrucât mulţi dintre autori doar s-au radicalizat în Germania. ''Dacă ideea este de a stopa într-adevăr migraţia ilegală la frontierele germane, atunci acest lucru poate fi făcut permanent numai prin încetarea Schengen. Pentru asta, ai avea de asemenea nevoie de garduri la frontiera verde'', a spus el. Potrivit regulilor UE privind migraţia, cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră