duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

197 articole
Internațional

Migrația provoacă dispute politice în Germania

Migrația provoacă dispute politice în Germania. Liderul conservatorilor de opoziţie din Germania, Friedrich Merz, a declarat că discuţiile cu guvernul cancelarului Olaf Scholz privind înăsprirea politicii de azil şi migraţie au eşuat. Migrația provoacă dispute politice în Germania Potrivit lui Merz, coaliţia de centru-stânga a lui Scholz a decis să nu efectueze respingeri complete ale solicitanţilor de azil la graniţele naţionale ale Germaniei - o cerere cheie a creştin-democraţilor şi a aripii lor bavareze, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU). Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Aceasta înseamnă că încercarea de a găsi o cale comună a eşuat", a spus el după discuţiile dintre partide la Berlin. Propuneri "lipsite de ambiție" La rândul său, Thorsten Frei, un parlamentar de rang înalt care a reprezentat blocul conservator CDU/CSU, a declarat că propunerile prezentate de guvernul de centru-stânga nu au fost suficient de ambiţioase. El a spus că măsurile vizează îndepărtarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, nu limitarea numărului de sosiri în primul rând. Înainte de discuţii, conservatorii au pus drept condiţie a participării lor ca respingerea migranţilor la graniţele Germaniei să fie discutată. Potrivit cercurilor guvernamentale, ministrul de interne Nancy Faeser a sugerat că, în viitor, poliţia federală ar trebui să verifice dacă un alt stat membru este responsabil pentru efectuarea procedurii de azil în cazul intrării neautorizate atunci când cineva solicită azil, precum şi interogarea persoanei străine. Poliţia federală putea apoi să solicite instanţei competente reţinerea din cauza riscului de sustragere, cu condiţia să fie disponibilă capacitatea de detenţie. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) ar putea apoi iniţia o procedură accelerată de readmisie de către ţara responsabilă, în conformitate cu aşa-numitul Regulament Dublin al UE

Migrația provoacă dispute politice în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a denunţat marţi ca fiind "inacceptabil" anunţul Berlinului privind o înăsprire a politicii migratorii a Germaniei prin controale la toate graniţele. Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia Germania a decis luni să instaureze controale la frontiere pentru a combate imigraţia ilegală, care a devenit din nou o problemă politică majoră pentru guvernul lui Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Acest tip de acţiune este inacceptabil din punctul de vedere al Poloniei", a spus Tusk într-un discurs televizat adresat ambasadorilor polonezi reuniţi la Varşovia pentru o conferinţă anuală. Potrivit lui Tusk, "ceea ce are nevoie Polonia nu este o consolidare a controalelor la frontierele noastre, ci o mai mare participare a ţărilor, inclusiv a ţărilor precum Germania, la supravegherea şi securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene", în special pentru a face faţă unui val de imigraţie ilegală orchestrat, potrivit Varşoviei, de Rusia şi Belarus. Reacție de urgență UE Şeful guvernului polonez îşi doreşte o consultare cu privire la noua situaţie pentru ţările vecine Germaniei. "În următoarele ore, ne vom adresa celorlalte ţări afectate de aceste decizii ale Berlinului, pentru a ne concentra de urgenţă asupra unei reacţii în cadrul Uniunii Europene pe această temă. Cu toţi vecinii statului german", a spus Tusk. Conform anunţurilor făcute de Berlin, controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi introduse pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Ele se vor adăuga la controalele deja existente la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. Marţi, Comisia Europeană a cerut Berlinului măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale"

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei. Comisia Europeană a pledat marţi pentru măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale" după ce Germania a anunţat înăsprirea politicii sale cu privire la migraţie prin instituirea de controale la toate frontierele sale. Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei Reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o "posibilitate", dar acestea trebuie să fie "necesare şi proporţionale", a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei la Bruxelles. "Astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale", a insistat ea. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Germania a anunţat luni introducerea controalelor pe ansamblul frontierei sale în vederea combaterii imigraţiei ilegale, redevenită o temă politică majoră pentru guvernul cancelarului Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi instituite pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Acestea se vor adăuga controalelor deja instituite la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. UE a fost "notificată" UE a primit o "notificare" din partea Germaniei cu privire la aceste măsuri. Berlinul consideră că aceste dispoziţii sunt necesare pentru "a proteja securitatea internă împotriva ameninţărilor actuale din partea terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere". Comisia nu doreşte să "speculeze" cu privire la fondul dispoziţiilor şi va "evalua situaţia", a declarat purtătoarea de cuvânt citată, insistând asupra "principiului proporţionalităţii" şi "măsurilor alternative" posibile, cum ar fi "patrule comune" între statele europene

Germania introduce controale la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei München)
Internațional

Germania introduce controale la frontierele terestre

Germania introduce controale la frontierele terestre. Guvernul german a anunţat luni că, de la 16 septembrie, introduce temporar controale la toate frontierele terestre, cu obiectivul de „a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă”. Germania introduce controale la frontierele terestre Începând din 16 septembrie, vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Politica de azil şi imigraţie a revenit în centrul dezbaterilor în Germania odată cu ascensiunea puternică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), care a obţinut rezultate record în alegerile din landurile estice Turingia, unde s-a plasat pe primul loc, şi Saxonia pe 1 septembrie. Peste două săptămâni vor avea loc alegeri şi în Brandenburg, unde Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz şi ministrului de interne Nancy Faeser încearcă să păstreze controlul guvernării. Protecția securității interne În comunicatul de luni, guvernul federal declară că întărirea controalelor este necesară pentru "protecţia securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere", la două săptămâni după atentatul de la Solingen revendicat de gruparea Statul Islamic. Berlinul îşi explică decizia şi prin "capacităţile limitate ale municipalităţilor în materie de găzduire, educaţie şi integrare" a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil primiţi în ţară. Ministerul de Interne a precizat că a notificat Comisia Europeană despre noile controale, fiind vorba despre măsuri excepţionale pe teritoriul UE. Test pentru UE De altfel, impunerea controalelor temporare la frontiere ar putea fi un alt test pentru unitatea UE. După atacul de la Solingen, al cărui autor prezumat este un sirian de 26 de ani care ar fi trebuit expulzat, coaliţia condusă de Scholz a introdus unele măsuri în materie de control al imigraţiei. Guvernul a anunţat desfiinţarea ajutoarelor pentru solicitanţii de azil intraţi în UE printr-o altă ţară decât Germania, şi vrea să înlesnească expulzarea unor refugiaţi care au fost condamnaţi penal. Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat luni pentru cotidianul german Bild că ţara sa nu va prelua niciunul dintre migranţii respinşi de Germania la frontieră. "Nu există niciun spaţiu de manevră aici. Aceasta este legea. Am dat dispoziţie şefului poliţiei federale să nu permită nicio returnare", a spus ministrul austriac

Scholz cere coaliții politice fără AfD (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz cere coaliții politice fără AfD

Scholz cere coaliții politice fără AfD. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni "tuturor partidelor democratice" să formeze "guverne stabile fără extrema dreaptă" în landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD a obţinut scoruri record în alegerile de duminică. Scholz cere coaliții politice fără AfD "AfD face rău Germaniei. Slăbeşte economia, divizează societatea şi distruge reputaţia ţării noastre", a declarat liderul social-democrat într-un mesaj postat pe Facebook, descriind rezultatele alegerilor ca fiind "amare". Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În Turingia, AfD a fost chiar cel mai votat partid, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare, din 2019, şi va avea astfel 32 de mandate, cu zece mai mult decât atunci. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%. Triumful AfD în Turingia - primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial - a avut loc sub conducerea lui Bjorn Hocke, şeful vizibil al celei mai radicale aripi a grupării, care are două condamnări pentru folosirea de sloganuri naziste. Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz a avut 6,1% în Turingia şi 7,3% în Saxonia, în timp ce soarta celor doi parteneri de coaliţie a fost şi mai rea. FDP a scăzut sub pragul de 5% în cele două landuri şi, prin urmare, va rămâne în afara celor două parlamente regionale. Verzii au avut aceeaşi soartă în Turingia şi au fost salvaţi cu 5,1% în Saxonia. Unele sondaje înaintea alegerilor susţineau că SPD ar urma să nu mai prindă parlamentele regionale, lucru care a fost totuşi evitat. "Deşi rezultatele sunt amare pentru noi, lupta a meritat şi pentru că cele mai proaste predicţii despre SPD nu s-au adeverit", a spus Scholz. Formarea dificilă a guvernului Formarea unui guvern în cele două landuri va fi dificilă, deoarece, din cauza slăbiciunii SPD şi a Verzilor şi a dispariţiei FDP, CDU va trebui să caute acorduri cu BSW, un nou partid, condus de Sahra Wagenkneckt, care a apărut dintr-o scindare a Stângii, iar în Turingia probabil şi un fel de cooperare cu Stânga. Principiul CDU, stabilit într-o rezoluţie a unui congres al partidului, este de a nu forma coaliţii nici cu AfD, nici cu Stânga. Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite de la guvernare nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea. "Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

Turingia a votat AfD câștigă alegerile (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Turingia a votat AfD câștigă alegerile

Turingia a votat: AfD câștigă alegerile. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a câştigat detaşat alegerile regionale din Turingia şi s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia, cele două landuri federale din estul Germaniei unde duminică s-au desfăşurat scrutine regionale, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne. Turingia a votat: AfD câștigă alegerile Scorurile fără precedent pentru acest partid reprezintă o nouă lovitură dură pentru fragila coaliţia a cancelarului Olaf Scholz. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cele două scrutine cu valoare de teste s-au derulat într-un context deosebit de tensionat, la ceva mai mult de o săptămână după atacul cu cuţit de la Solingen, în care trei persoane au fost ucise şi opt rănite. Suspectul, un sirian, a fost arestat, dar atacul a bulversat ţara şi a relansat o vie dezbatere cu privire la imigraţie. În Turingia, unul din cele mai mici landuri şi unde AfD este condus de Bjorn Hoecke, una din figurile sale cele mai radicale, partidul este creditat cu scoruri între 30,5% şi 33,5%, cu un avans consistent faţă de CDU (24,5%), conform primelor sondaje publicate după închiderea secţiilor de vot de televiziunile publice ARD şi ZDF. Locul al doilea, în Saxonia În Saxonia, CDU (între 31,5% şi 32%) are un uşor avans, fiind urmată îndeaproape de AfD (cu 30-31,5%). O formaţiune nouă, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), condusă de o fostă politiciană vedetă a SPD, îşi face o intrare spectaculoasă, cu scoruri între 12% şi 16% în cele două landuri, şi ar putea juca un rol decisiv în formarea viitoarelor guverne regionale. Victoria din Turingia constituie o premieră pentru AfD, chiar dacă este improbabil că acest partid va putea forma guvernul, toate celelalte refuzând până acum orice coaliţie cu el. Primele rezultate confirmă astfel un nou regres major al guvernului de coaliţie al lui Scholz cu Verzii şi liberalii din FDP, cu un an înaintea alegerilor legislative federale din 2025. Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului a obţinut scoruri între 6,5% şi 8,5%, Verzii au coborât sub pragul electoral în Turingia, iar FDP nu va mai fi reprezentat în niciunul din cele două parlamente regionale. Aceste landuri, care dispun de prerogative importante în domenii precum educaţia şi securitatea, ar putea fi guvernate de alianţe heteroclite de formaţiuni de dreapta şi de stânga

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a susţinut un discurs duminică la cea de a 85-a comemorare a invadării Poloniei de Germania, a cerut din nou compensaţii din partea Germaniei pentru pagubele suferite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Polonia cere compensaţii din partea Germaniei "Iertarea şi recunoaşterea vinei sunt una, reparaţiile pentru pagube sunt alta", a spus Duda în micul oraş polonez Wielun, care la momentul respectiv se afla în apropierea frontierei germano-poloneze. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Iar chestiunea nu a fost încă rezolvată", a spus el. Invadarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939 este considerată începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Deşi prima bătălie este considerată cea de la Westerplatte, Wielun a fost bombardat de aviaţia germană înainte, un atac soldat cu circa 1.200 de morţi în rândul civililor. Duda provine din rândurile partidului conservator Lege şi justiţie (PiS), care a condus Polonia între 2015 şi 2023. În această perioadă a deteriorat grav relaţiile cu Berlinul prin retorica sa anti-germană şi a solicitat reparaţii totale de 1,3 trilioane de euro. Olaf Scholz, despre ajutorul victimelor Totuşi, nici pentru pentru actualul guvern de centru-dreapta al premierului Donald Tusk, care conduce ţara din decembrie, chestiunea reparaţiilor din Al Doilea Război Mondial nu este una la care să se fi renunţat definitiv. La consultările guvernamentale germano-polone de la începutul lui iulie, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre ajutor pentru victimele ocupaţiei germane în Polonia, deşi nu a furnizat cifre concrete. Între timp, Tusk a reamintit evenimentele de la Westerplatte, din apropiere de Gdansk, în primele ore ale zilei de 1 septembrie 1939, când nava militară germană SMS Schleswig-Holstein a ajuns la Danzig. Nava germană a început să tragă asupra unui depozit de muniţie al armatei poloneze la ora locală 04.45. Astăzi, războiul vine din est, a spus Tusk, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. "Astăzi nu spunem: niciodată război. Astăzi trebuie să spunem: niciodată iarăşi singuri. Niciodată în istorie Polonia nu mai trebuie să reziste singură agresiunii unuia sau altuia dintre vecinii săi", a spus Tusk. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a subliniat, într-o postare pe X, reconcilierea dintre Germania şi Polonia în ultimele decenii. "Este responsabilitatea şi datoria noastră să ne trăim prietenia în inima Europei datorită conştientizării trecutului nostru", a scris ea

1 septembrie 1939: ziua invadării Poloniei (sursa: pap.pl)
Eveniment

1 septembrie 1939: ziua invadării Poloniei

1 septembrie 1939: ziua invadării Poloniei. 1 septembrie 1939 Germania nazistă a invadat Polonia, conform ''Planului Alb'', elaborat încă din primăvara anului 1939. Atacarea Poloniei marchează declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945). Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei la 3 septembrie 1939. Ostilităţile începute astfel mai întâi în Europa s-au extins continuu în anii următori, cuprinzând alte ţări şi continente. Un război mai "facil" decât pacea La sfârşitul Primului Război Mondial, preşedintele SUA, Woodrow Wilson, adresându-se preşedintelui Republicii Franceze, Raymond Poincare, spunea că ''va fi mai dificil de realizat pacea decât războiul'', ceea ce în bună măsură a fost confirmat de cursul evenimentelor ulterioare, se arată în volumul ''Din istoria relaţiilor internaţionale'', autor Constantin Buşe (Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2009). Nu a existat niciodată unanimitate de vederi între învingători, Aliaţi şi Asociaţi, în cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920). Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% ''Divergenţele dintre învingători nu numai că nu au fost aplanate, dar s-au accentuat, s-au înăsprit la puţină vreme după semnarea tratatelor de pace. În acelaşi timp, au persistat şi au sporit nemulţumirile învinşilor care îşi afişau tot mai agresiv tendinţa de a eluda unele dintre cele mai importante obligaţii ce le-au fost impuse prin tratatele de pace (...).'' (''Din istoria relaţiilor internaţionale'', autor Constantin Buşe) Diplomația europeană Pe plan european, diplomaţia se confrunta cu tendinţele revanşarde şi revizioniste ale Germaniei, Ungariei, Bulgariei şi ale altor state, cu rivalitatea dintre Franţa şi Marea Britanie cu privire la hegemonia în Europa şi în Orientul Apropiat, cu apariţia pe scena politică a statului fascist italian. La sugestia ambasadorului britanic la Berlin, lordul d'Abernon, făcută ministrului de externe german, Gustav Stresemann, la sfârşitul lunii ianuarie 1925, acesta a propus guvernului britanic semnarea unui pact de garanţie vest-european. La 9 februarie, proiectul a fost acceptat şi de premierul francez E. Herriot. La conferinţă fuseseră invitaţi şi reprezentanţi ai Italiei, Belgiei, Cehoslovaciei şi Poloniei. ''Aşadar, după numai cinci ani de la semnarea tratatelor de pace, învingătorii şi învinşii se aşezau la masa tratativelor: Mussolini şi Stresemann, lângă Aristide Briand, Austen Chamberlain şi delegaţii belgian, polonez şi ceh'', se arată în lucrarea ''Mari conferinţe internaţionale (1939-1945)'', autor Leonida Loghin (Bucureşti, Ed. Politică, 1989). Conferința de la Locarno Conferinţa de la Locarno s-a desfăşurat între 5 şi 16 octombrie 1925, la ea luând parte reprezentanţii Marii Britanii, Belgiei, Franţei, Germaniei, Italiei, Cehoslovaciei şi Poloniei. Tratativele şi discuţiile s-au desfăşurat în şedinţe plenare, dar cu deosebire prin contacte bilaterale aşa cum au fost cele dintre Aristide Briand şi Gustav Stresemann. ''Germanii nu au acceptat decât garantarea securităţii frontierelor apusene ale Germaniei, cu Franţa şi cu Belgia. Nu şi a securităţii graniţelor răsăritene, cu Polonia şi cu Cehoslovacia. Au beneficiat de poziţia Marii Britanii, de garantare a securităţii în Vest, dar şi de refuzul categoric al acesteia în a-şi asuma obligaţii asemănătoare în Europa Centrală'', se subliniază în lucrarea ''Din istoria relaţiilor internaţionale'', autor Constantin Buşe (Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2009). Actele agresive ale Germaniei s-au intensificat În faţa atitudinii conciliante a Marii Britanii şi a Franţei, actele agresive ale Germaniei şi Italiei s-au intensificat. La începutul anului 1937 Hitler era decis să-şi aplice planul anexionist. ''De la 28 mai 1937 Neville Chamberlain a preluat conducerea guvernului britanic. În politica faţă de Germania nu se va schimba aproape nimic; dimpotrivă, cedările se vor accentua, angajând în acest carusel, tot mai mult, şi Franţa'', se arată în volumul ''Mari conferinţe internaţionale (1939-1945)'', autor Leonida Loghin (Bucureşti, Ed. Politică, 1989). Anschluss, 1938 În martie 1938 are loc Anschluss-ul - anexarea Austriei de către Germania nazistă, iar la 30 septembrie 1938, Adolf Hitler, Benito Mussolini, Neville Chamberlain şi Eduard Daladier au semnat la Munchen acordul prin care Cehoslovacia ceda, forţată, regiunea sudetă Germaniei naziste. Prin primul Dictat de la Viena, din noiembrie 1938, Ungaria horthystă răpea Cehoslovaciei un teritoriu de 12.000 kmp, cu o populaţie de cca un milion de locuitori. Guvernele Marii Britanii şi Franţei şi-au menţinut aceeaşi politică capitulardă. Drept urmare, în martie 1939, Cehoslovacia va fi cotropită în întregime de Reichul nazist. Pe agenda expansiunilor lui Hitler urma Polonia, iar Danzig-ul (oraş port la Marea Baltică) şi coridorul teritorial erau doar pretexte. (''Mari conferinţe internaţionale (1939-1945)'', autor Leonida Loghin). ''Decizia nu viza Polonia decât în mod secundar: ea privea în mod direct ţările occidentale. Hitler voia, într-adevăr, să obţină de la acestea, prin înţelegere sau cu forţa, acordul pentru o nouă împărţire a lumii'', arată istoricul Jacques de Launay în cartea sa ''Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial'' (Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988). Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, la 23 august 1939, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa răsăriteană. Protocolul adiţional secret la Pactul de neagresiune semnat de V. Molotov şi Joachim von Ribbentrop la 23 august 1939 arăta la punctul 2: ''În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez, sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale URSS, vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi San''. (''Documente privind istoria României între anii 1918-1944'', coordonator Ioan Scurtu; Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1995) Fiind asigurată că Uniunea Sovietică nu va interveni (ca urmare a pactului de neagresiune germano-sovietic) şi mizând pe faptul că nici Anglia şi nici Franţa nu vor intra în război pentru această ţară, Germania a concentrat la graniţele Poloniei 57 de divizii, din care şase divizii de tancuri şi opt motorizate, cu peste 1,5 milioane soldaţi. Pretextul imediat al războiului l-a constituit incidentul Gleiwitz, din 31 august 1939, de fapt un atac executat de un grup de SS-işti şi câţiva deţinuţi de drept comun, îmbrăcaţi in uniforme poloneze, asupra postului de radio Gleiwitz, din apropierea frontierei polono-germane. (''Istorie universală'', Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1979) 1 septembrie 1939: ziua invadării Poloniei Invadarea Poloniei a fost declanşată la 1 septembrie 1939. Trupele germane, a căror comandă era încredinţată generalului von Brauchitsch, erau împărţite în două grupe: Grupul de armate Nord, sub comanda generalului von Bock, şi Grupul de armate Sud, sub conducerea generalului von Rundstedt. Marea Britanie şi Franţa au adresat Germaniei un ultimatum, cerându-i să înceteze agresiunea şi să-şi retragă trupele de pe teritoriul polonez. Ultimatumul a fost respins şi forţele armate germane şi-au continuat ofensiva. La 3 septembrie 1939 guvernele englez şi francez au declarat război Germaniei. Polonia era decisă la o rezistenţă armată faţă de agresiunea hitleristă. Armata poloneză, comandată de mareşalul Smigly-Rydz, dispunea după decretarea mobilizării generale de un milion de oameni sub arme. Raportul de forţe era net în defavoarea lor, îndeosebi din cauza gradului de motorizare a Wehrmachtului. Comandamentul german a prevăzut ca o lovitură principală împotriva trupelor poloneze să fie executată din Silezia şi Cehoslovacia de vest, pe direcţia generală Varşovia, de Grupul de armate ''Sud'', iar alta din Pomerania şi Prusia Orientală, executată de grupul de armate ''Nord'', tot pe direcţia capitalei poloneze. În timp ce aviaţia germană bombarda puternic aerodromurile poloneze, nimicind din prima zi circa o treime din aviaţia poloneză, armatele germane au rupt fortificaţiile de pe frontieră şi au pătruns în adâncimea teritoriului polonez. Ofensiva germană a continuat, reuşind la 14 septembrie să încercuiască la vest de Vistula forţele principale ale armatei poloneze şi să încercuiască Varşovia. De asemenea, armatele germane au întreprins o operaţie de încercuire a trupelor poloneze care se găseau la est de Vistula, interceptând căile de retragere spre est a acestora. Trupele poloneze au fost blocate în patru zone: Kutno, Varşovia, Modlin şi Przemysl. (''Istorie universală'', Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1979) Von Rundstedt a străpuns linia de pe Vistula, asediind Varşovia începând cu ziua de 17 septembrie. ''Ruşii aleg acest moment pentru a pătrunde în partea orientală a Poloniei. La 17 septembrie, la ora 4.00 dimineaţa, armatele mareşalului Voroşilov trec frontiera pe ambele părţi ale mlaştinilor de la Pripet. Aproape complet înfrânţi în partea de vest, polonezii nu mai sunt capabili să organizeze un front în est''. (''Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial'', de Jacques de Launay; Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988) Mareşalul Smigly-Rydz încercase să organizeze o ultimă rezistenţă în regiunea Lvov, dar la 17 septembrie atacul blindatelor ruseşti a înnăbuşit această rezistenţă. Trupele poloneze s-au retras spre frontierele cu Ungaria şi România. Guvernul polonez şi statul major al mareşalului Smigly-Rydz s-au refugiat în România, în timp ce trupele ruse şi germane au efectuat joncţiunea pe râul Bug.

Un nou atac în vestul Germaniei (sursa: euronews.com)
Internațional

Un nou atac în vestul Germaniei

Un nou atac în vestul Germaniei. O femeie de 32 de ani a înjunghiat mai multe persoane într-un autobuz la Siegen, în vestul Germaniei, şi a făcut cinci răniţi, a anunţat poliţia locală vineri seară. Un nou atac în vestul Germaniei Suspecta a fost arestată şi nu există dovezi ale unui "atac terorist", potrivit unui comunicat al poliţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Prognosticul vital a trei dintre cele cinci victime este angajat, în timp ce una a fost grav rănită, iar cealaltă uşor. "În prezent nu există alt pericol", a asigurat poliţia. În jurul orei 19.40, la momentul atacului, "cel puţin alţi 40 de pasageri se aflau în autobuzul care mergea la sărbătorile oraşului Siegen", a precizat aceasta. Atentatul de la Solingen Acest atac vine într-un moment în care Germania este încă în stare de şoc din cauza atentatului de la Solingen. În timpul unui festival local, în urmă cu o săptămână, un sirian a atacat mulţimea cu un cuţit, făcând trei morţi şi opt răniţi. Acesta este un nou atac cu cuţitul în Germania, după ce ministrul de interne Nancy Faeser a anunţat joi interzicerea purtării de arme albe la evenimente publice precum festivaluri, evenimente sportive şi târguri, precum şi în mijloacele de transport pe distanţă lungă (trenuri, autocare). Marţi, poliţia a împuşcat un bărbat suspectat că ar fi atacat cu cuţite trecători la Moers, în vestul Germaniei.

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară (sursa: dw.com)
Internațional

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară. Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni că va intensifica deportările şi va reduce imigraţia ilegală, în timpul unei vizite în oraşul Solingen, unde vineri trei persoane au fost înjunghiat mortal. Scholz: "Terorism împotriva noastră, a tuturor"" "Acesta este terorism, terorism împotriva noastră, a tuturor", a declarat Scholz după ce a depus o coroană de flori la locul atacului, în memoria victimelor. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Atacul, despre care anchetatorii cred că a fost comis de sirian suspectat de apartenenţă la Statul Islamic, a alimentat tensiunile în Germania în privinţa regulile de azil şi de deportare, precum şi a infracţiunilor cu violenţă, înaintea alegerilor ce vor avea loc în septembrie în trei landuri estice. "Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că aceia care nu pot şi nu au permisiunea să stea în Germania sunt repatriaţi şi deportaţi", a spus cancelarul. Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară El l-a descris pe suspect drept "un caz Dublin", referindu-se la regulamentul UE ce prevede că solicitanţii de azil trebuie să îşi depună cererile în prima ţară membră a UE în care ajung. Potrivit media din Germania, autorităţile plănuiau deportarea sirianului în Bulgaria anul trecut, însă aceasta nu s-a realizat pentru că, atunci când au încercat să o pună în aplicare, bărbatul nu a fost găsit în centrul pentru refugiaţi unde era cazat. Scholz a mai promis luni înăsprirea legislaţiei privind portul armelor letale, la trei zile după atacul cu cuţit de la Solingen, declarându-se convins că un proiect de lege în acest sens va fi aprobat rapid de parlament. Înjunghieri mortale la Solingen Trei persoane au fos ucise şi opt rănite în atacul comis vineri într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Poliţia l-a arestat pe presupusul agresor, un sirian de 26 de ani, care, la ordinul unui judecător, a rămas în custodia poliţiei. Parchetul federal a preluat cazul şi îl investighează pe suspect pentru omor şi posibilă apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic. Se caută vinovații pentru întârzierea deportării Tot luni, agenţia germană DPA a relatat că secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de a se limita imigraţia din Siria şi Afganistan. În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica antiimigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Social-democratul Kühnert a respins luni această cerere. Multe dintre propunerile lui Merz contravin Legii fundamentale germane, care statuează dreptul la azil, a afirmat el la televiziunea ARD. "Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă", a explicat social-democratul. În schimb, trebuie clarificat de ce suspectul, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, nu a fost returnat, a spus politicianul social-democrat. Kühnert a spus că, din câte se cunoaşte, Bulgaria era pregătită să îl accepte pe sirian. "Landurile federale sunt responsabile în Germania cu deportările, iar în acest caz ar fi fost vorba de Renania de Nord - Westfalia", a declarat el, referindu-se la landul vestic în care se află oraşul Solingen. Reguli mai dure pentru refugiați Kühnert a mai spus că guvernul - SPD, Verzii şi FDP - lucrează la soluţii pentru a înlesni deportarea celor care comit infracţiuni grave, inclusiv spre Siria şi Afganistan. Mai multă atenţie este necesară în ce priveşte radicalizarea, domeniu în care Germania nu face progrese bune în acest moment, a adăugat el. Opoziţia a continuat luni să facă presiuni pentru modificarea legii azilului. Grupul parlamentar al CDU şi CSU a cerut convocarea unei şedinţe speciale a comisiei pentru afaceri interne, în această săptămână, care să ia în discuţie atacul de la Solingen, a anunţat vicepreşedintele CSU Andrea Lindholz la postul RTL/ntv. În timpul reuniunii, ministrului de interne Nancy Faeser i se va cere să spună ce măsuri are în plan guvernul şi cum intenţionează să îmbunătăţească situaţia de securitate, a subliniat Lindholz.

Germania are nevoie de muncitori străini (sursa: Facebook/AfD)
Eveniment

Germania are nevoie de muncitori străini

Germania are nevoie de muncitori străini. Aceștia sunt un pilon indispensabil al economiei din estul Germaniei, potrivit unui studiu publicat duminică de institutul economic german (IW), în avanpremiera alegerilor care vor avea loc luna viitoare în trei landuri est-germane. Germania are nevoie de muncitori străini "În 2023, aproximativ 403.000 de persoane care nu aveau paşaport german, lucrau în cele cinci landuri est-germane, cu aproximativ 173.000 mai multe decât în urmă cu cinci ani", se arată în studiul publicat de IW. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Aceste persoane au generat o valoare adăugată de aproximativ 24,6 miliarde euro, echivalentul a 5,8% din toată valoarea adăugată din estul Germaniei. Concluzia studiului este că muncitorii străini sunt "indispensabili pentru estul Germaniei, având în vedere că între 2018 şi 2023, numărul angajaţilor germani s-a redus cu 116.000". Afd vizează migranții Estul Germaniei nu are cea mai bună reputaţie când vine vorba de primirea străinilor, subliniază IW înaintea alegerilor care vor avea loc în trei landuri est-germane, unde partidul de extremă dreapta AfD se bucură în prezent de popularitate. Alegătorii din landurile Thuringia şi Saxonia sunt chemaţi la vot în data de 1 septembrie, iar cei din Brandenburg vor vota pe 22 septembrie. "AfD se concentrează pe migranţi şi se bucură de rezultate bune în sondaje, în timp ce mulţi migranţi sunt îngrijoraţi. Însă tocmai străinii sunt cei care susţin economia din estul Germaniei", susţine institutul IW. Fără străinii noi veniţi, economia din estul Germaniei ar fi scăzut în mod semnificativ, potrivit IW, însă în schimb a crescut graţie lor. "În special Saxonia a beneficiat de pe urma acestui fenomen, străinii generând o valoare adăugată de aproximativ 7,9 miliarde de euro. În landul Brandenburg, cu o economie mai mică, străinii au generat o valoare adăugată de 6,8 miliarde de euro, iar Thuringia una de 3,9 miliarde de euro", estimează autorii studiului.

Un refugiat, autorul atacului din Germania (sursa: politico.eu)
Eveniment

Un refugiat, autorul atacului din Germania

Un refugiat, autorul atacului din Germania. Parchetul federal german responsabil cu antiterorismul a preluat duminică ancheta referitoare la atacul cu cuţit comis vineri seară la Solingen, în vestul ţării, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) şi al cărui autor s-a predat autorităţilor. Un refugiat, autorul atacului din Germania "Parchetul federal s-a sesizat" şi a deschis o anchetă pentru "participare la o organizaţie teroristă", vizându-l pe principalul suspect, un sirian în vârstă de 26 de ani care s-a predat duminică autorităţilor, a declarat o purtătoare de cuvânt a parchetului federal din Karlsruhe. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Puţin mai devreme, poliţia locală a anunţat că principalul suspect s-a predat şi şi-a recunoscut fapta. În atacul comis în timpul unei sărbători locale la Solingen au murit trei persoane şi opt au fost rănite. Duminică, poliţia a informat că persoana arestată sâmbătă seara într-un centru pentru refugiaţi din Solingen, nu departe de locul atacului, este considerată 'martor'. Un adolescent de 15 ani, suspectat de 'ne-denunţare' a planului de act criminal, fusese şi el reţinut puţin mai devreme, anchetatorii urmărind să afle dacă s-a aflat în legătură cu autorul atacului. Statul Islamic a revendicat atacul Într-un comunicat transmis prin organul său de propagandă Amaq, SI a revendicat acest atac care a bulversat Germania. "Autorul atacului contra unei adunări de creştini în oraşul Solingen" este "un soldat" al SI, care a acţionat "pentru a-i răzbuna pe musulmanii din Palestina şi de pretutindeni", se spune în text. Potrivit publicaţiilor Bild şi Der Spiegel, sirianul a sosit la sfârşitul lui 2022 în Germania, unde beneficiază de statut de protecţie subsidiară, acordat frecvent persoanelor refugiate din această ţară în război. El nu era cunoscut serviciilor de securitate ca extremist islamist, au scris publicaţiile, informaţie neconfirmată până acum de poliţie. Loviţi cu cuţitul, doi bărbaţi de 56, respectiv 67 de ani, şi o femeie de 56 de ani au murit, iar alte opt persoane au fost rănite, patru dintre ele grav. Agresorul şi-a atacat victimele 'la nivelul gâtului', a indicat poliţia. Reacții politice Ministrul de interne Nancy Faeser, care s-a deplasat la Solingen, a chemat populaţia să 'rămână unită' în faţa acestui "atentat oribil". "Să nu ne lăsăm divizaţi", a îndemnat ea, denunţându-i pe "cei care vor să semene ură". După atacul de la Solingen, partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) a acuzat lacune în politica de securitate la nivelul regional şi federal. Coaliţia cancelarului social-democrat are în faţă alegeri regionale cheie peste o săptămână în trei landuri din est, unde AfD devansează cu mult în sondaje cele trei partide de la guvernare. "Vinovatul trebuie arestat rapid şi pedepsit cu toată rigoarea legii", a afirmat Scholz, pe reţeaua X, declarându-se 'bulversat' de cele întâmplate.

Atactul din Germania a fost revendicat (sursa: dw.com)
Internațional

Atactul din Germania a fost revendicat

Atacul din Germania a fost revendicat. Gruparea Stat Islamic a revendicat sâmbătă atacul cu cuţit din oraşul german Solingen, Germania, soldat cu moartea a trei persoane şi rănirea altor opt, transmit agenţiile internaţionale de presă. Atacul din Germania a fost revendicat Într-un comunicat difuzat de braţul său de propagandă Amaq, gruparea jihadistă a afirmat că "autorul atacului asupra unei adunări de creştini din oraşul Solingen" este unul dintre membrii săi, care a acţionat pentru "răzbunarea musulmanilor din Palestina şi de pretutindeni". Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Bărbatul încă este căutat în Germania. Poliţia a reţinut un adolescent care ar putea avea legătură cu un atac cu cuţitul. Atacul a avut loc în Fronhof, o piaţă din oraşul din vestul Germaniei, unde cântau formaţii live în cadrul unui festival care marca cea de-a 650-a aniversare a oraşului. Autorităţile au anulat evenimentele din restul weekendului. Markus Caspers, un oficial din cadrul biroului procurorului public din Duesseldorf, a declarat că autorităţile tratează atacul ca pe un posibil incident terorist, deoarece nu există niciun alt motiv cunoscut, iar victimele nu par a avea legătură între ele. Normele privind purtarea cuțitelor Un oficial al poliţiei, Thorsten Fleiss, a declarat că atacatorul părea să vizeze gâtul victimelor sale. Ministrul de interne din Renania de Nord-Westfalia, Herbert Reul, a vizitat scena crimei din Solingen sâmbătă dimineaţă. El a declarat ziariştilor că a fost un atac ţintit asupra vieţii umane. "Autorul trebuie să fie prins rapid şi pedepsit cu toată rigoarea legii", a scris cancelarul federal Olaf Scholz într-o postare pe X. Înjunghierile şi împuşcăturile mortale sunt relativ rare în Germania. Guvernul a anunţat la începutul acestei luni că doreşte să înăsprească normele privind cuţitele care pot fi purtate în public prin reducerea lungimii maxime permise. Solingen, cunoscut pentru industria sa de fabricare a cuţitelor, este un oraş cu aproximativ 165.000 de locuitori. Atacul are loc înaintea a alegerilor care vor avea loc luna viitoare în Turingia, Saxonia şi Brandenburg, în care Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune de extremă dreapta antiimigraţie, are şanse de câştig.

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina. Guvernul german este al doilea mare ajutor financiar al Ucrainei, după SUA. Plafonul planificat de guvernul federal asupra plăților ajutoarelor pentru Ucraina generează însă temeri privind o dezangajare a Berlinului. Inițiativa, criticat atât de politicieni din CDU/CSU, cât și din SPD Scrisoare lui Lindner Ministrul Finanțelor Christian Lindner (FDP) a scris într-o scrisoare către Ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) și Ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzi) că „noi măsuri” de sprijinire a Ucrainei ar trebui luate, doar dacă bugetul prevede, pentru anul acesta și următorii ani „o finanțare asigurată”. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Lindner adaugă: „Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare.” Planificarea guvernului federal prevede că sprijinul pentru Ucraina dincolo de cele patru miliarde de euro planificate pentru 2025 va fi finanțat dintr-un nou pot internațional cu un volum de 50 de miliarde de euro, și nu mai de la bugetul federal. Totuși, Ministerul de Finanțe a anunțat că este încă dispus să discute. Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina Politicianul CDU Roderich Kiesewetter a declarat că doar finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina de la buget „înseamnă de facto că Ucraina este abandonată”. „Nu este suficient să finanțezi Ucraina din buzunarul tău și, atunci când devine incomod, să te referi la activele UE sau cele înghețate ale Rusiei, de la care se ia doar dobândă, dacă există, și la care Ucraina are oricum dreptul.” Kiesewetter l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz (SPD) că se concentrează asupra viitoarelor alegeri de stat din Turingia, Saxonia și Brandenburg. De asemenea, Thorsten Frei (CDU), a susținut că, deși folosirea activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina sunt justificate, „nimeni nu știe dacă, când și câți bani ar putea fi efectiv disponibili. Nici în guvernul federal nimeni nu știe când se vor încheia negocierile internaționale în acest sens”. Criticile SPD Critica la adresa guvernului federal vine chiar din propriile rânduri. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat: „Va fi un semnal fatal din partea guvernului federal către Ucraina dacă nu sunt planificate alte fonduri pentru un nou ajutor militar în viitor buget federal.” El a adăugat: „Armata ucraineană este din nou în ofensivă pentru prima dată în câteva luni, țara are acum nevoie de sprijinul deplin al celui mai important aliat militar al său din Europa, Germania. În schimb, dezbaterea despre viitoarea finanțare a ajutorului militar pare o retragere mascată a Germaniei de la responsabilitate. Nu putem face securitatea noastră dependentă de constrângerile bugetare Cele 50 de miliarde de dolari dintr-un fond de ajutor al țărilor G-7, care ar trebui să fie, de asemenea, acoperite din dobânzi pentru activele înghețate, sunt „departe de a fi suficiente”. Scholz asigură susținerea Germaniei Germania "este şi rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa", a dat asigurări luni cancelarul federal Olaf Scholz, în pofida tăierilor bugetare prevăzute în 2025. În căutarea unor economii bugetare pe fond de dispută între partidele coaliţiei, guvernul Federal a decis să reducă la jumătate în 2025 suma alocată în cadrul bilateral ajutorului militar pentru Kiev. Pentru a compensa această reducere, Berlinul mizează pe punerea la dispoziţia Ucrainei a unui împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate, mecanism care a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul lor din iunie. Berlinul a încercat luni să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina. "Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare", a afirmat Olaf Scholz pe platforma X. Cu toate acestea, reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania şi adaugă incertitudine în contextul în care alegerile prezidenţiale din SUA ar putea modifica sprijinul internaţional pentru Kiev.

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră