vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

286 articole
Internațional

Partidul de extrema dreaptă AfD nu poate fi interzis, nu sunt îndeplinite condițiile legale

Partidul AfD nu poate fi interzis. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că decizia recentă a serviciului de informații interne de a clasifica partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept organizație extremistă de dreapta confirmată nu este suficientă pentru a justifica o interzicere oficială a formațiunii politice. Partidul AfD nu poate fi interzis Dobrindt a reamintit că, în sistemul constituțional german, simpla exprimare a unor opinii anticonstituționale nu este suficientă pentru interzicerea unei formațiuni politice. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Pentru ca un partid să fie scos în afara legii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să urmeze în mod activ scopuri anticonstituționale și să existe o posibilitate reală, în opinia instanței, ca partidul să-și poată atinge aceste obiective AfD, reclasificată oficial ca organizație extremistă de dreapta Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne, a anunțat la începutul lunii că a modificat statutul partidului AfD de la „caz suspect de extremism” la „entitate extremistă de dreapta confirmată”. În motivarea sa, agenția a afirmat că partidul: „Desconsideră demnitatea umană” și „Amenință democrația”. Această reclasificare ar fi permis BfV să sporească nivelul de supraveghere a partidului, însă aplicarea măsurii a fost suspendată temporar, în așteptarea unei decizii în instanță, după ce AfD a contestat legal decizia. Controverse și relansarea dezbaterii privind interzicerea AfD Noua evaluare a partidului a reactivat o veche dezbatere în spațiul politic german: este justificată interzicerea AfD? Potrivit legislației în vigoare, o astfel de solicitare poate fi formulată doar de către Guvernul federal sau de una dintre cele două camere ale Parlamentului. Reclasificarea nu oferă suficiente temeiuri juridice Alexander Dobrindt a subliniat că susținătorii interzicerii AfD se înșală dacă cred că raportul serviciilor de informații oferă suficiente dovezi în acest sens. Ministrul a explicat că documentul se concentrează în principal pe chestiunea legată de încălcarea demnității umane, însă aceasta nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. „Mai sunt două criterii esențiale: dacă formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. Raportul nu atinge acest aspect.”

Partidul AfD nu poate fi interzis (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germanii, de acord cu măsurile mai dure la granițe împotriva migranților, arată un sondaj

Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale. Un sondaj realizat de YouGov indică faptul că 75% dintre germani sprijină noile măsuri privind respingerea azilanților la frontieră, introduse de ministrul de interne Alexander Dobrindt. Dintre aceștia, 50% sunt complet de acord, iar 25% oarecum de acord. Doar 16% contestă măsurile, iar 9% nu au o opinie clară. Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale Alexander Dobrindt, membru al Uniunii Creștin Sociale (CSU) și nou ministru de interne, a introdus instrucțiuni care permit poliției federale să respingă solicitanții de azil la graniță. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Sunt exceptate grupurile vulnerabile, precum femeile cu copii mici și persoanele grav bolnave. Guvernul Merz promite măsuri dure împotriva imigrației Noul guvern de coaliție de la Berlin, condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU), a anunțat de la bun început că va adopta o linie dură împotriva imigrației ilegale. Poliția federală a intensificat controalele la frontieră încă din săptămâna trecută. Țările vecine Germaniei, precum Polonia, Austria și Elveția, au exprimat critici față de noile măsuri implementate de Berlin, considerând că acestea afectează cooperarea transfrontalieră. Sondajul arată o opinie divizată despre cancelarul Merz Același sondaj YouGov, realizat în perioada 9-12 mai pe un eșantion de 2.200 de alegători, a analizat și percepția publică asupra noului cancelar Friedrich Merz. Doar 35% au o opinie pozitivă despre debutul său în funcție, în timp ce 34% îl evaluează negativ, iar 31% nu au dorit să se pronunțe. Merz, început controversat în fruntea Germaniei Friedrich Merz este al zecelea cancelar al Germaniei postbelice, fiind ales în funcție pe 6 mai, abia în al doilea tur de scrutin, după o primă înfrângere considerată „umilitoare”. Nu este clar ce membri ai coaliției formate din CDU, CSU și SPD au votat împotrivă la primul tur. Deși CDU și CSU au câștigat alegerile parlamentare din februarie, Friedrich Merz rămâne o figură polarizantă. Numeroși cetățeni îl percep drept un politician cu un stil agresiv și iritat, ceea ce generează controverse în rândul opiniei publice.

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania nu va mai comunica ce și câte arme livrează Ucrainei, au agreat Merz și Zelenski

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Germania, Oleksii Makeiev, a elogiat decizia cancelarului Friedrich Merz de a păstra secretă amploarea ajutorului militar oferit Ucrainei. Această tactică este văzută ca o formă de „ambiguitate strategică”, menită să împiedice Rusia să afle detalii despre capacitățile reale ale Kievului. Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei La scurt timp după preluarea mandatului, Friedrich Merz a convenit cu ministrul apărării, Boris Pistorius, să înceteze publicarea listelor detaliate privind livrările de arme către Ucraina. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Noua abordare include și oprirea comunicării cantităților exacte de echipamente militare. Un pas înapoi față de transparența instaurată sub Scholz Fostul cancelar Olaf Scholz a adoptat o strategie similară la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Însă, în iunie același an, guvernul său a cedat presiunii publice și a început să publice online o listă detaliată a livrărilor de arme. Aceasta a fost actualizată ultima dată pe 6 mai, chiar în ziua instalării noului guvern Merz. Merz se răzgândește față de propriile critici din trecut Ironia situației constă în faptul că, în calitate de lider al opoziției, Merz critica exact această lipsă de transparență. Într-o declarație din acea perioadă pentru RTL și n-tv, el afirma: „Suntem ținuți în suspans, avem parte de scuze, nu de informații precise despre ceea ce furnizează în realitate Germania”, promițând mai multă deschidere în cazul în care va deveni cancelar. Ucraina vede în noua strategie o mișcare inspirată Ambasadorul Oleksii Makeiev a justificat susținerea Kievului pentru această schimbare printr-o metaforă: „Un bun jucător de şah gândeşte cu câteva mutări înainte. Ceea ce nu face el este să-i anunţe aceste mutări adversarului său”. Astfel, noua strategie a Germaniei este percepută ca o măsură de protecție și anticipare în fața Rusiei. Voce discordantă: fostul ambasador Melnik critică noua politică Nu toți diplomații ucraineni sunt însă de acord. Andrii Melnik, fost ambasador la Berlin, a calificat noua abordare drept o practică „foarte ciudată” care amintește de „amintiri neplăcute” din perioada guvernului Scholz. Melnik consideră că publicarea dimensiunii exacte a ajutorului militar ar avea un rol descurajator asupra Rusiei și ar transmite un semnal clar de sprijin ferm pentru Ucraina.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Merz, cancelar după al doilea vot (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz a devenit cancelarul Germaniei, după ce al doilea vot în Bundestag a avut succes

Merz, cancelar după al doilea vot. Friedrich Merz a fost votat marți în funcția de cancelar federal al Germaniei de către Bundestag, după ce coaliția formată din conservatori și social-democrați a eșuat la primul vot. Merz, cancelar după al doilea vot Situația este fără precedent în istoria postbelică a Germaniei și subliniază fragilitatea noii coaliții de guvernare. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Coaliția CDU/CSU–SPD a prezentat un program de guvernare pentru următorii patru ani, concentrat pe relansarea economiei, reducerea migrației ilegale și creșterea cheltuielilor militare. Totodată, guvernul promite continuarea sprijinului pentru Ucraina și combaterea ascensiunii extremei drepte (AfD). Programul de guvernare, criticat pentru lipsa de concretețe Documentul de 144 de pagini a fost criticat pentru absența unor măsuri clare și pentru faptul că multe dintre promisiuni sunt condiționate de resurse financiare încă neasigurate. Cu toate acestea, noul guvern beneficiază de o relaxare a „frânei datoriilor”, permițând investiții suplimentare în infrastructură și tranziție verde, în valoare de 500 de miliarde de euro. Prioritate: relansarea economiei germane după recesiune După doi ani de recesiune, cauzată în mare parte de pierderea gazului rusesc, obiectivul principal al noii administrații este repornirea motorului economic. Printre măsuri se numără facilități fiscale pentru companii, reducerea birocrației și plafonarea prețului la energie pentru industriile energo-intensive. Coaliția promite eficientizarea aparatului administrativ prin reducerea cu 8% a numărului posturilor publice în următorii patru ani, cu excepția celor din domeniul securității și ordinii publice. Politici mai ferme împotriva migrației ilegale Negocierile privind migrația au fost cele mai tensionate. Programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră, respingerea migranților ilegali, inclusiv a solicitanților de azil, și limitarea reuniunii familiale pentru refugiații cu protecție limitată. Toate aceste măsuri vor fi implementate în coordonare cu statele europene vecine. Creșterea cheltuielilor pentru apărare Germania intenționează să majoreze bugetul Apărării și să introducă un serviciu militar voluntar inspirat de modelul suedez, după renunțarea la armata obligatorie în urmă cu 15 ani. Măsura vine în contextul îngrijorării privind o eventuală retragere strategică a SUA din Europa. Noul guvern federal Echipa guvernamentală formată de Merz include opt femei, trei persoane din fosta RDG și o persoană de origine străină. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, își păstrează portofoliul, în timp ce Alexander Dobrindt (CSU) preia Ministerul de Interne, Johann Wadephul (CDU) devine ministru de Externe, iar Katherina Reiche conduce Ministerul Economiei. Steinmeier: „Avem nevoie de mai multă încredere și unitate” La ceremonia de învestire, președintele german Frank-Walter Steinmeier a transmis un mesaj de responsabilitate și unitate: „Ar fi bine pentru Germania dacă ne-am plânge mai puțin și am vorbi mai mult despre ceea ce facem bine.”

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Șoc în Germania: Friedrich Merz nu a obținut votul parlamentar pentru a deveni cancelar

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Bundestag pentru a fi desemnat cancelar al Germaniei. Votul a produs un rezultat surprinzător și fără precedent în istoria politică recentă a țării. Friedrich Merz ratează funcția de cancelar Din cele 621 de voturi exprimate în Bundestag, Friedrich Merz (69 de ani) a primit 310 voturi – cu șase mai puține decât cele necesare pentru a fi validat. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete 307 parlamentari au votat împotrivă, trei s-au abținut, iar un vot a fost invalid. O coaliție majoritară care nu a livrat Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât CDU, aliatul său bavarez CSU și Partidul Social-Democrat (SPD) dețin împreună 328 de mandate – suficiente pentru o majoritate absolută. În ciuda acestei configurații favorabile, Merz nu a reușit să convingă suficienți parlamentari. Un precedent politic în Germania postbelică Este pentru prima dată în istoria recentă a Germaniei când un candidat la funcția de cancelar nu obține majoritatea absolută în primul tur de vot din Bundestag. Până acum, toți candidații au fost validați din prima rundă. Majoritate absolută sau decizie prezidențială Conform Constituției germane, Bundestagul are acum la dispoziție 14 zile pentru a alege un cancelar cu majoritate absolută. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este suficientă o majoritate simplă într-un vot ulterior. Președintele Frank-Walter Steinmeier are apoi șapte zile pentru a numi noul cancelar sau pentru a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate. AfD cere alegeri anticipate Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), clasat pe locul doi la alegerile din februarie, a salutat eșecul lui Merz. Co-lidera Alice Weidel a declarat că votul demonstrează „fundamentul slab” al coaliției dintre conservatori și social-democrați și a cerut organizarea de noi alegeri. Bernd Baumann, lider parlamentar AfD, a acuzat presupuse fraude electorale și a susținut că Merz a plătit prețul pentru „intrigile” care au precedat votul. Potrivit acestuia, un nou tur de scrutin este programat pentru miercuri. Critici interne la adresa liderului CDU Înaintea votului, Friedrich Merz a fost criticat chiar din interiorul CDU pentru concesiile făcute social-democraților în vederea formării unei coaliții guvernamentale. Aceste compromisuri ar fi slăbit încrederea în capacitatea sa de a conduce. Interimatul lui Olaf Scholz Alegerile parlamentare din 23 februarie au fost câștigate de blocul conservator cu 28,5% din voturi, în timp ce SPD a înregistrat cel mai slab scor postbelic – doar 16,4%. Fostul cancelar Olaf Scholz va asigura interimatul până la depunerea jurământului de către noul șef al guvernului. Indiferent cine va fi următorul cancelar, noul guvern va avea de înfruntat numeroase provocări: relansarea economiei, întărirea securității europene, redefinirea relației cu administrația Trump, precum și gestionarea migrației ilegale și reducerea birocrației.

În Germania se formează noul guvern (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

În Germania se instalează noua putere, alianța dintre conservatori și social-democrați

În Germania se formează noul guvern. Liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Uniunii Creștin-Sociale (CSU) și Partidului Social-Democrat (SPD) semnează luni, la Berlin, acordul de coaliție guvernamentală care va permite noii administrații să preia oficial mandatul, la 10 săptămâni după alegerile anticipate din 23 februarie. Documentul poartă titlul „Responsabilitate pentru Germania” și are 144 de pagini. În Germania se formează noul guvern Friedrich Merz, liderul CDU, este așteptat să fie ales cancelar marți, într-un vot în Bundestag unde coaliția are o majoritate confortabilă de 328 de locuri din 630. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Pentru alegerea sa sunt necesare minimum 316 voturi. Din partea SPD, co-liderul Lars Klingbeil va deveni vicecancelar și ministru al finanțelor, iar partidul va deține în total șapte portofolii, inclusiv Ministerul Apărării, care ar putea rămâne la Boris Pistorius. Conservatorii și-au stabilit deja echipa de miniștri Conservatorii au anunțat deja componența echipei guvernamentale. Johann Wadephul va prelua Ministerul de Externe, fiind cunoscut pentru susținerea ajutorului militar acordat Ucrainei și critica adusă Kremlinului. Katherina Reiche va conduce Ministerul Economiei, în timp ce Ministerul Educației va reveni lui Karin Prien, iar cel al Sănătății deputatei Nina Warken. Un nou minister – al Digitalizării și Modernizării Statului – va fi condus de antreprenorul Karsten Wildberger, CEO Ceconomy. Provocări majore pentru noul guvern Noul executiv se confruntă cu o agendă complexă: relansarea economiei germane, gestionarea eficientă a migrației, consolidarea apărării europene și redefinirea relațiilor cu SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. În alegerile din februarie, blocul conservator a obținut cele mai multe voturi, urmat de partidul de extremă dreapta AfD, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al treilea.

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germania va înăspri controalele la frontieră pentru a respinge migranți

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale. Alexander Dobrindt, noul ministru de interne al Germaniei și membru al Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, a anunțat că va impune măsuri ferme pentru reducerea migrației ilegale, începând chiar din prima săptămână de mandat. Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale Într-un interviu acordat publicației Bild, Dobrindt a precizat că nu se va închide nicio frontieră, dar că sunt necesare „control, claritate și coerență” pentru a reduce migrația ilegală. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Numărul migrației ilegale trebuie să scadă. Pregătim decizii naționale și europene în acest sens”, a spus oficialul. Mai mulți polițiști la granițe, dar resurse limitate Potrivit estimărilor, este posibil ca poliția federală să suplimenteze temporar efectivele la granițele externe ale Germaniei. Totuși, Sindicatul Poliției Germane (GdP) atrage atenția că nu poate fi susținut un efort prelungit, din cauza lipsei de personal. Andreas Rosskopf, președintele GdP pentru Poliția Federală și Vamă, avertizează că nu se poate asigura o creștere constantă a prezenței la frontieră cu resursele actuale. Respingerea solicitanților de azil la graniță Sindicatul este rezervat și în privința ideii de a respinge solicitanții de azil la frontierele terestre fără acordul vecinilor precum Austria sau Polonia. „Nu trebuie să existe un joc de ping-pong între țările vecine”, a spus Rosskopf. „Dacă trebuie să întoarcem solicitanți de azil, acest lucru trebuie să fie juridic sigur – iar acest răspuns lipsește deocamdată.” Un nou guvern german condus de CDU/CSU și SPD Friedrich Merz, liderul CDU, urmează să fie ales cancelar în Bundestag marți, în fruntea noului guvern format din CDU/CSU și SPD. Fostul guvern de centru-stânga a fost reticent față de controalele fixe la frontieră, invocând reglementările din Spațiul Schengen. Totuși, fosta ministră de interne, Nancy Faeser (SPD), a prelungit în mod repetat controalele la granița cu Austria și a instituit controale temporare și pentru frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția, notificând Comisia Europeană. Migrația în scădere În 2023, Germania a înregistrat 229.751 de cereri de azil, cu aproximativ 100.000 mai puține decât în anul precedent. Potrivit Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), scăderea se datorează în mare parte închiderii rutei refugiaților prin Serbia, în noiembrie 2023. În noul acord de guvernare, CDU/CSU și SPD au convenit respingeri la frontieră, însă rămâne neclar dacă „în coordonare cu vecinii” înseamnă consultare sau obținerea acordului acestora.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Extrema dreaptă germană, în continuare pe primul loc în sondaje, peste blocul conservator CDU-CSU

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor germani, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Forsa la solicitarea postului RTL. Extrema dreaptă germană conduce în sondaje Sondajul apare în contextul în care o nouă coaliție de guvernare formată din conservatori (CDU-CSU) și social-democrați (SPD) se pregătește să preia puterea la Berlin. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit datelor sondajului, AfD ar obține 26% din voturi dacă alegerile ar avea loc acum, cu două puncte procentuale peste blocul conservator CDU-CSU, care ar obține 24%. Diferențe majore față de rezultatele din februarie Rezultatele sondajului contrastează cu cele ale alegerilor parlamentare din 23 februarie, când CDU-CSU a obținut 28,5% din voturi și s-a clasat pe primul loc, urmat de AfD cu 20,8%. Sprijinul pentru Partidul Social-Democrat (SPD) a scăzut la 14%, în scădere față de 16,4% înregistrat la scrutinul din februarie. Partidul Verzilor ar obține 12% din voturi, în timp ce formațiunea de extremă stângă Die Linke ar atinge 10% în preferințele electoratului, potrivit aceluiași sondaj Forsa. Friedrich Merz, posibil viitor cancelar Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este favorit pentru funcția de cancelar. Votul de învestire este programat pentru 6 mai, în Bundestag. Dacă parlamentul federal își va da acordul, Merz va prelua oficial conducerea executivului german în cadrul noii coaliții CDU-SPD.

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Președintele german dezumflă iluziile celor care așteaptă rezultate după întâlnirea Trump - Zelenski

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară”. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat la prudență în ceea ce privește așteptările legate de rezultatele întâlnirilor politice desfășurate în marja funeraliilor Papei Francisc de la Roma. Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” „Trebuie să nu uităm că este, înainte de toate, o înmormântare și că nu ar trebui să ne așteptăm la progrese majore în politica externă din această așa-zisă diplomație funerară”, a declarat Steinmeier, după slujba de la Vatican. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Președintele german a subliniat că, în mod firesc, liderii care se cunosc între ei profită de ocazie pentru scurte discuții, dar a insistat că nu trebuie exagerată importanța acestor contacte: „Nu vă așteptați să se desfășoare vreo politică externă majoră aici”. Printre întâlnirile cele mai evidențiate s-a numărat cea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președinții SUA și Ucrainei. Trump și Zelenski: o întâlnire scurtă, dar promițătoare Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție de aproximativ 15 minute la Bazilica Sfântul Petru, față în față, într-un cadru sobru. Zelenski a descris întâlnirea pe rețeaua X ca fiind „o reuniune bună”, deși a recunoscut că a fost mai degrabă simbolică. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că, dacă vor exista rezultate concrete, întâlnirea ar putea deveni „istorică”. Zelenski a insistat că prioritatea sa rămâne încetarea focului necondiționată în războiul cu Rusia, ca premisă pentru orice negociere. Inițial, era planificată o a doua rundă de discuții între Trump și Zelenski după funeralii, însă aceasta a fost anulată din cauza plecării președintelui american din Roma. Continuarea dialogului cu aliații europeni Între timp, Zelenski a continuat consultările cu aliații săi europeni, inclusiv cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer. Cei doi lideri europeni și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în special după ce Trump a propus un plan de pace care prevedea, printre altele, recunoașterea controlului rus asupra Crimeei, punct respins ferm de Zelenski și de liderii europeni.

Berea fără alcool, noul trend german (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Internațional

Berea germană își pierde tăria: nemții consumă din ce în ce mai multă, dar fără alcool

Berea fără alcool, noul trend german. Consumul de bere fără alcool este în continuă creștere în Germania, iar producția s-a dublat în ultimele două decenii. Potrivit Asociației Berarilor Germani, în 2024 s-au produs aproximativ 700 de milioane de litri de bere fără alcool, o dovadă clară a schimbării gusturilor consumatorilor. Berea fără alcool, noul trend german Într-un comunicat transmis înaintea Zilei berii germane, celebrată anual pe 23 aprilie, Asociația Berarilor Germani a anunțat că producția de bere fără alcool a depășit toate recordurile istorice. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Comparativ cu acum 20 de ani, Germania produce de peste două ori mai multă bere fără alcool. Berile fără alcool – 9% din piața berii germane Astăzi, berile fără alcool reprezintă aproximativ 9% din totalul pieței berii din Germania. În întreaga țară există peste 800 de mărci de bere fără alcool, oferind consumatorilor o gamă tot mai diversificată de opțiuni. Pilsner, cea mai populară bere din Germania Chiar dacă berile fără alcool câștigă teren, berea Pilsner continuă să domine piața, cu o cotă de 48%. Pe locul al doilea se situează berile mai ușoare, cunoscute sub denumirea de Helles, cu o cotă de piață de 11%. Explicația popularității berii fără alcool Christian Weber, președintele Asociației Berarilor Germani, a explicat că inovația tehnologică joacă un rol cheie în succesul berii fără alcool. Progresele în procesul de producție au îmbunătățit semnificativ gustul și calitatea acestor produse, ceea ce le face mai atractive pentru publicul larg. Schimbarea obiceiurilor de consum Deși vânzările de bere cu alcool rămân dominante, experții estimează că berea fără alcool va deveni din ce în ce mai importantă, mai ales în contextul în care consumatorii manifestă o tendință de reducere a consumului de alcool. În 2024, în Germania s-au vândut aproximativ 6,8 miliarde de litri de bere – cel mai scăzut nivel din 1993 încoace. Această scădere vine în paralel cu diversificarea gamei de băuturi și cu interesul crescut pentru alternativele fără alcool.

Redenumirile iepurașului de Paște inflamează Germania (sursa: Pexels/Nancy Zjaba)
Eveniment

Iepurașii "așezați" de Paști inflamează Germania: extremiștii reclamă ocolirea tradiției pascale

Redenumirile iepurașului de Paște inflamează Germania. Pe măsură ce Paștele se apropie, rafturile magazinelor se umplu de dulciuri tematice, în special, clasicii iepurași din ciocolată. Însă, o schimbare aparent minoră a denumirii acestora a stârnit discuții aprinse în Germania. Unele supermarketuri au etichetat produsele ca „Sitzhasen” (iepurași șezători) în loc de „iepurași de Paște”. Un detaliu suficient pentru a genera critici culturale și acuzații privind o presupusă „renunțare” la tradițiile creștine. Redenumirile iepurașului de Paște inflamează Germania În pliantele actuale, Lidl promovează „Favorina Sitzhase mit Schleife” (iepuraș șezător cu fundiță), iar Aldi vinde iepurașii marca Moser Roth sub aceeași denumire. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Pe platforme sociale utilizatorii speculează că termenul „iepuraș de Paște” ar fi fost înlocuit din grijă față de alte culturi sau religii. Circulă postări în care se afirmă că lanțuri precum Lidl și Aldi „au interzis” denumirea tradițională. În locul ei, aceștia ar fi introdus termenul „Sitzhase” pentru a nu ofensa clienții de alte confesiuni. AfD acuză „islamizarea” prin denumirile produselor Politicieni ai partidului de extremă dreapta AfD au reacționat vehement, acuzând o „înstrăinare de tradiții” și avertizând asupra unei „islamizări subtile”. Deputatul german al partidului AfD, Johann Martel, a declanșat recent un val de reacții online, susținând că denumirea „Sitzhase” (iepuraș așezat) folosită de Lidl și ALDI ar fi o dovadă a unei „islamizări lente a Germaniei”. El acuză marile familii din spatele lanțurilor de magazine, precum Albrecht și Schwarz, că ar promova această schimbare. „#Sitzhase îl înlocuiește pe iepurașul de Paște”, a scris Martel pe platforma X. Explicațiile companiilor Denumirile variază din motive comerciale, nu religioase, susțin companiile, invocând rațiuni de marketing. Lidl a explicat clar: denumirea „iepuraș așezat” este folosită doar pentru a diferenția produsele din gama proprie Favorina. Nu este vorba despre eliminarea simbolului pascal, ci despre o etichetare practică. Pe site-ul Lidl, se pot găsi mai mulți iepurași de ciocolată sub diverse denumiri: „Iepuraș cu fundiță”, un iepuraș așezat, în trei culori, „Iepuraș de ciocolată”, un iepuraș cu capul întors, fără fundiță sau „XL Iepuraș de Paște”, un iepuraș de mari dimensiuni, Alte produse precum „cuib pascal”, „ouă de Paște” și „cană de Paște” păstrează clar referirea la sărbătoare Potrivit Lidl, denumirea „Sitzhase” este folosită de câțiva ani pentru a diferenția mai clar diversele modele de iepurași (șezători vs. verticali). Exemple similare și în alte magazine Nici ALDI nu elimină referințele pascale. Pe lângă „iepurașul așezat”, există și „iepurașul în picioare” („Stehhase”). De asemenea, cunoscutul „iepuraș auriu” de la Lindt este vândut sub numele „Goldhase”, iar produsul Milka se numește „Schmunzelhase” (iepuraș zâmbitor). Aldi vinde însă și produse precum „Feine Ostereier” (Ou de Paște delicios) sau „Mini-Ostereier” (Ou de Paște mic) Iepurașul „de aur” există din 1952, fără referire explicită la Paște Unele denumiri date de marii producători sunt deja parte a peisajului pascal de zeci de ani. „Schmunzelhase” de la Milka sau celebrul „Goldhase” (iepurașul de aur cu clopoțel) de la Lindt sunt doar două exemple. Niciunul nu menționează direct Paștele în denumire, iar acest lucru nu a fost niciodată considerat problematic. De altfel, iepurașul „Goldhase” este produs încă din 1952, iar „Schmunzelhase” a apărut în 1973. De ce au apărut denumiri diferite? Potrivit platformei de verificare Correctiv, fiecare produs dintr-un supermarket are nevoie de un cod și un nume unic pentru a putea fi comandat, urmărit și reaprovizionat. La casă, sistemul înregistrează exact ce produs se vinde, iar la atingerea unui anumit prag, acesta este reînnoit automat. Astfel, diferențierea între „iepuraș cu fundiță”, „iepuraș în picioare” sau „iepuraș XL” nu are legătură cu religia, ci cu logistica și organizarea eficientă a stocurilor, susține Correctiv.

AfD conduce sondajele naționale din Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Extrema dreaptă germană (AfD), în premieră pe primul loc în sondaje

AfD conduce sondajele naționale din Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află, pentru prima oară, pe primul loc într-un sondaj de opinie realizat la nivel național, cu doar câteva ore înainte de anunțul oficial privind viitoarea coaliție guvernamentală de la Berlin. AfD conduce sondajele naționale din Germania Potrivit sondajului realizat de institutul Ipsos, AfD este creditat cu 25% din intențiile de vot, depășind cu un punct procentual blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), condusă de Friedrich Merz, și partenerul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), care cumulează 24%. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica"   Pe locul al treilea în sondaj se află Partidul Social-Democrat (SPD), cu 15%, în timp ce Verzii și Die Linke (Stânga) sunt cotate fiecare cu 11% din intențiile de vot.  AfD, creștere constantă după alegerile federale Sondajul a fost publicat la șase săptămâni după alegerile parlamentare federale, în care AfD a obținut locul al doilea, imediat în urma blocului conservator CDU/CSU. Ascensiunea partidului de extremă dreapta a fost constantă, alimentată de nemulțumirile privind politicile migratorii, economice și climatice. În paralel cu aceste evoluții, liderii CDU/CSU și SPD urmează să anunțe formarea unei coaliții guvernamentale, iar funcția de cancelar va fi preluată de Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate.

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră