duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: germania

313 articole
Internațional

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania din cauza imigrației

Polonia a reinstaurat controale la granițe. Începând din noaptea de duminică, 7 iulie, Polonia a reinstaurat controale la granițele cu Germania și Lituania, într-o măsură destinată să limiteze imigrația ilegală. Polonia a reinstaurat controale la granițe Decizia vine în contextul intensificării dezbaterilor politice interne, dar și al tensiunilor cu Berlinul pe tema migranților respinși la frontieră. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Ministrul de interne al Poloniei, Tomasz Siemoniak, a anunțat că au fost instalate 52 de puncte de control la frontiera cu Germania și 13 la granița cu Lituania. Acestea vor funcționa inițial timp de 30 de zile, până pe 5 august, dar perioada ar putea fi extinsă. Controalele vor fi aleatorii și vizează în principal vehiculele cu mai mulți pasageri, potrivit autorităților de frontieră. Varșovia reacționează la respingerile făcute de Germania Premierul polonez Donald Tusk a justificat măsura prin schimbarea „practicii de la granița polono-germană” din ultima lună. Acesta a acuzat autoritățile germane că refuză migranților accesul pe teritoriul Germaniei, chiar și pentru solicitarea de azil. Tusk a descris situația drept una care generează „tensiuni și un sentiment justificat de asimetrie”. Presiuni de securitate la granița cu Lituania Controalele la frontiera cu Lituania sunt motivate de autoritățile poloneze prin necesitatea opririi migrației „orchestrate de Moscova și Minsk”. Potrivit Varșoviei, rutele migratorii dinspre Belarus, Letonia și Lituania spre Polonia s-au intensificat, alimentând temerile legate de manipularea geopolitică a crizei migranților. Controverse interne și opoziție naționalistă vocală Subiectul imigrației a fost central în campania electorală care l-a adus la președinție pe Karol Nawrocki, susținut de opoziția naționalist-populistă. Criticii guvernului Tusk, în special din rândul extremei drepte, îl acuză că a cedat în fața Berlinului, permițând „invazia” de migranți. La sfârșitul lunii iunie, grupuri de extremă dreaptă au organizat „patrule de cetățeni” la frontiere, demers condamnat de autorități ca fiind ilegal. Berlinul propune controale comune, Polonia refuză Pentru a evita un „ping-pong” de solicitări de azil între cele două țări, ministrul german de Interne a declarat că se află în contact cu partea poloneză și a propus realizarea de controale comune la frontieră. Varșovia a respins însă săptămâna trecută această idee, preferând menținerea controlului unilateral asupra granițelor.

Polonia a reinstaurat controale la granițe (sursa: Facebook/Tomasz Siemoniak)
Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania (sursa: X/Johann Wadephul)
Internațional

Putin nu vrea să negocieze cu Kievul, vrea capitularea Ucrainei, spune ministrul german de Externe

Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania. Șeful diplomației germane, Johann Wadephul, l-a acuzat luni pe președintele rus Vladimir Putin că urmărește doar capitularea Ucrainei, nu o soluție negociată. Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania Aflat într-o vizită-surpriză la Kiev, oficialul german a declarat că liderul de la Kremlin „nu cedează asupra niciuneia dintre cererile maximaliste”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ Wadephul a dat asigurări că sprijinul Germaniei pentru Ucraina rămâne neclintit, atât prin livrarea de sisteme moderne de apărare aeriană și alte arme, cât și prin ajutor umanitar și economic. Acesta a precizat că a venit la Kiev ca purtător al acestei „promisiuni” ferme din partea Berlinului. Libertatea Ucrainei, prioritate în politica externă europeană Ministrul german a subliniat că „libertatea și viitorul Ucrainei” reprezintă principala sarcină a politicii externe și de securitate europene, în contextul unui război prelungit, aflat într-un moment critic. Vizita survine într-o perioadă în care Rusia a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, iar negocierile internaționale sunt blocate. Sancțiuni extinse împotriva Kremlinului În fața refuzului Rusiei de a purta negocieri autentice, Germania va continua să susțină sancțiunile economice menite să limiteze capacitatea Kremlinului de a finanța războiul, a spus Wadephul. Berlinul colaborează strâns în acest sens cu Uniunea Europeană și partenerii din G7, menținând o poziție fermă în fața agresiunii ruse.

Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

O nouă tentativă de a interzice partidul AfD, inițiată de social-democrații germani

Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD. Partidul Social Democrat din Germania (SPD) a adoptat duminică, în a treia zi a congresului său național de la Berlin, o moțiune prin care solicită interzicerea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Decizia reflectă o schimbare fermă de atitudine în contextul escaladării tensiunilor politice și sociale din Germania, relatează agenția dpa. Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD Lars Klingbeil, copreședintele SPD și vicecancelar în noul guvern condus de Friedrich Merz, a declarat că datele furnizate de serviciile de informații interne justifică inițierea procedurilor legale împotriva AfD. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD „În momentul în care serviciile de informații interne susțin că există un partid de extremă dreapta confirmat, nu mai este loc de manevră”, a subliniat Klingbeil. Moțiunea solicită demararea procedurii de interzicere Textul moțiunii solicită organismelor constituționale relevante să creeze condițiile pentru deschiderea unui dosar în vederea declarării neconstituționalității AfD. Este cel mai clar apel de până acum venit din partea unui partid de guvernământ privind interzicerea formațiunii radicale. AfD, o amenințare în creștere pentru democrația germană Alternativa pentru Germania este cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, anti-musulmani, eurosceptice și naționaliste. În ultimul deceniu, AfD a capitalizat nemulțumirile legate de economie și imigrație, devenind cel mai mare partid de opoziție din Germania. Reclasificată oficial drept extremă dreapta Controversele s-au amplificat în mai 2024, când Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a reclasificat AfD ca grup confirmat de extremă dreapta, ceea ce permite extinderea supravegherii. Totuși, această clasificare este contestată în instanță, iar până la un verdict, formațiunea este tratată doar ca „suspectă”. Context politic tensionat pentru SPD SPD, care a condus guvernul german sub Olaf Scholz, a suferit o scădere semnificativă în sondaje, ajungând la doar 16% în alegerile parlamentare din februarie. În prezent, partidul face parte dintr-o coaliție cu alianța conservatoare CDU-CSU, în încercarea de a redobândi stabilitatea politică.

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Rusia a amenințat Germania cu războiul (sursa: mbda-systems.com)
Internațional

Rusia amenință Germania cu războiul dacă livrează Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune

Rusia a amenințat Germania cu războiul. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a transmis o scrisoare oficială omoloagei sale din Germania, Julia Klöckner, în care avertizează că o eventuală livrare a rachetelor Taurus către Ucraina ar reprezenta, din perspectiva Moscovei, o implicare directă a Germaniei în conflictul din Ucraina. Rusia a amenințat Germania cu războiul Volodin susține că Ucraina nu are competențele necesare pentru a utiliza aceste rachete sofisticate, ceea ce implică operarea lor de către militari germani din Bundeswehr. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Cu alte cuvinte, rachetele germane vor ataca Rusia, iar acest lucru va fi făcut de ofițeri germani”, a declarat oficialul rus. Președintele Dumei afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz riscă să atragă Germania într-un nou conflict cu Rusia, fără un mandat explicit din partea poporului german. Volodin face apel la memoria istorică, reamintind eforturile de reconciliere postbelică dintre cele două națiuni. Ucraina cere insistent rachete cu rază lungă Până în prezent, Ucraina a primit din partea partenerilor săi occidentali rachete cu rază de acțiune de până la 300 km, precum ATACMS (SUA), Storm Shadow (Marea Britanie) și SCALP (Franța). Președintele Volodimir Zelenski solicită insistent de la Berlin rachete Taurus cu rază de peste 500 km, capabile inclusiv să lovească podul Crimeei. Scholz a refuzat, Merz ezită Fostul cancelar Olaf Scholz a refuzat transferul rachetelor Taurus, temându-se de implicarea directă a militarilor germani. Deși actualul cancelar Friedrich Merz s-a declarat anterior favorabil livrării, odată ajuns în funcție a preferat să amâne o decizie în acest sens. În schimb, cancelarul Merz a promis Ucrainei sprijin pentru producerea de armament cu rază lungă de acțiune, astfel încât Kievul să poată lovi ținte strategice în spatele frontului rusesc, fără intervenția directă a militarilor germani. Probleme tehnice: rachetele nu pot fi lansate ușor Livrarea rachetelor Taurus vine și cu provocări tehnice, întrucât Ucraina nu are platforme aeriene compatibile. Ar fi necesară integrarea pe avioanele de luptă ucrainene, proces complicat. Totuși, potrivit unor discuții militare germane interceptate și publicate de Rusia, modificările realizate de britanici pentru Storm Shadow ar putea permite și folosirea rachetelor Taurus pe avioanele ucrainene Suhoi SU-27.

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi (sursa: bbk.bund.de)
Internațional

Germania chiar se pregătește de un război cu rușii: adăposturile subterane vechi sunt modernizate

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi. Germania se confruntă cu o realitate alarmantă: rețeaua sa de buncăre, în mare parte învechită și inoperabilă, nu poate proteja decât aproximativ 5% din populație în cazul unui atac. Germania își modernizează rețeaua de adăposturi Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung, Ralph Tiesler, președintele Agenției Federale pentru Protecție Civilă și Asistență în Caz de Dezastre (BBK), a avertizat asupra acestei probleme. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Tiesler a declarat că Germania trebuie să se pregătească pentru eventualitatea unui „război de agresiune major în Europa”. Timp de decenii, ideea unui conflict militar de amploare a fost considerată improbabilă, dar acest context s-a schimbat. Potrivit estimărilor, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un nou atac asupra Europei în cel mult patru ani, după încheierea războiului din Ucraina. Doar 580 de buncăre rămase din cele 2.000 Germania are în prezent doar 580 de buncăre, comparativ cu cele aproape 2.000 existente în perioada Războiului Rece. Multe dintre ele nu mai sunt funcționale. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de locuitori, Germania ar putea oferi adăpost doar unui număr foarte mic de cetățeni în caz de urgență. Planuri de extindere: un milion de locuri de adăpost Pentru a remedia situația, BBK intenționează să transforme tuneluri, stații de metrou, parcări subterane și subsoluri ale clădirilor publice în adăposturi civile. Obiectivul este crearea rapidă a unui milion de spații sigure. De asemenea, se urmărește extinderea sistemului de sirene și notificări în caz de pericol. Costuri uriașe: peste 40 de miliarde de euro Tiesler a estimat că modernizarea și extinderea sistemului de adăposturi va necesita cel puțin 10 miliarde de euro în următorii patru ani și alte 30 de miliarde de euro în următorul deceniu. „Noile sisteme de buncăre, care trebuie să respecte standarde de protecție extrem de ridicate, sunt foarte costisitoare și consumatoare de timp”, a precizat acesta. Armata germană, afectată de lipsa de resurse și personal În paralel, și armata germană se confruntă cu probleme majore. Un raport recent al comisiei parlamentare a forțelor armate arată că Bundeswehr-ul „are prea puțin din toate”. Infrastructura este depășită, iar recrutările sunt sub așteptări. Germania și-a propus să ajungă la 203.000 de soldați până în 2031, dar în prezent are doar 181.000. Friedrich Merz promite cea mai puternică armată din Europa Cancelarul Friedrich Merz, care a obținut deja un buget de 570 miliarde de dolari pentru apărare, promite să transforme armata germană în cea mai puternică din Europa. Totuși, în fața unei sarcini uriașe de modernizare, o parte importantă din fonduri ar putea fi redirecționată spre nevoile militare, în detrimentul protecției civile. Serviciu militar obligatoriu Atât Merz, cât și Tiesler iau în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau lansarea unui serviciu civil alternativ. „Avem nevoie de personal în caz de urgență”, a declarat Tiesler. „Poate că este momentul să oferim cetățenilor o alegere între serviciul militar și cel civil pentru țară.”

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania susține că are numai trei ani pentru a se înarma în vederea unui atac rusesc

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei. Armata germană (Bundeswehr) are la dispoziție trei ani pentru a achiziționa echipamentele necesare apărării țării și aliaților NATO, în eventualitatea unui atac rusesc. Anunțul a fost făcut de Annette Lehnigk-Emden, președinta Oficiului Federal pentru Achiziții Militare, într-un interviu acordat publicației Tagesspiegel. Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei Lehnigk-Emden a declarat că toate achizițiile necesare trebuie finalizate până în 2028, astfel încât soldații să aibă timp să se antreneze cu noile echipamente. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Obiectivul este ca Bundeswehr-ul să fie complet pregătit pentru apărarea teritoriului național și a statelor NATO, în contextul tensiunilor crescânde cu Rusia. Declarația vine după ce Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac la scară largă asupra NATO încă din 2029, în ciuda pierderilor suferite în Ucraina. Bugete record pentru apărare Potrivit oficialei responsabile cu achizițiile, obiectivul este realizabil datorită simplificării procedurilor birocratice și fondurilor masive alocate pentru apărare. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz a promis „cea mai puternică armată din Europa”, iar bugetul alocat înzestrării militare se ridică la sute de miliarde de euro. Skyranger, vehicule blindate și tancuri Leopard Până la finalul anului, Bundestag-ul va primi planurile pentru noile achiziții, cu accent pe arme grele. Printre priorități se numără tancurile antiaeriene Skyranger și vehiculele blindate care vor înlocui transportorul Fuchs. De asemenea, au fost semnate contracte pentru producția de noi tancuri Leopard 2. Germania are nevoie de până la 60.000 de soldați noi O altă provocare majoră pentru Bundeswehr este lipsa de personal, în contextul în care serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a estimat că armata va avea nevoie de încă 50.000–60.000 de soldați în anii următori, pentru a răspunde cerințelor NATO. În 2024, Bundeswehr-ul avea peste 180.000 de militari activi.

Germania ia în calcul armata obligatorie (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu este necesar, avertizează un general german

Germania ia în calcul armata obligatorie. General-maiorul Andreas Henne, comandantul diviziei de securitate internă a Germaniei, atrage atenția că, pe termen lung, ar putea fi necesară reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania ia în calcul armata obligatorie Avertismentul vine în contextul în care recrutarea voluntarilor nu pare suficientă pentru a acoperi nevoile de apărare ale țării. „Pentru protecția infrastructurii critice de apărare, am pur și simplu nevoie de mai mulți soldați decât putem obține în prezent”, a declarat generalul Henne într-un interviu acordat grupului de presă RND. Oficialul german subliniază că soluția ideală ar fi recrutarea voluntară, însă avertizează că aceasta are limite: „Cu cât avem nevoie de mai mulți soldați, cu atât este mai probabil să atingem aceste limite.” Soluție de compromis în coaliția de guvernare Guvernul german, format din CDU/CSU și SPD, intenționează să introducă un nou model de serviciu militar bazat exclusiv pe voluntariat. Acest compromis reflectă pozițiile divergente din cadrul coaliției: SPD preferă recrutarea voluntară, în timp ce conservatorii din CDU/CSU se opun revenirii la recrutarea obligatorie. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, anul în care a fost eliminat și serviciul civil alternativ. Primii voluntari ar putea fi înrolați în cursul acestui an Generalul Henne anticipează că primii recruți voluntari ar putea fi înrolați în 2025, în cadrul noului program. Totuși, dacă numărul de voluntari nu va fi suficient pentru a susține nevoile armatei, guvernul ar putea fi nevoit să ia în considerare măsuri obligatorii, deși nu au fost încă precizate detalii în acest sens.

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia critică dur planurile Germaniei de consolidare militară: intenții „foarte îngrijorătoare”

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „foarte îngrijorătoare” intențiile recente ale Germaniei de a-și consolida forțele armate. Comentariile au fost făcute miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Moscova, și reflectă temeri legate de istoria militară a Europei. Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane Lavrov a reacționat la declarațiile noului cancelar german, Friedrich Merz, care a afirmat că dorește ca Germania să devină principala putere militară din Europa. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Șeful diplomației ruse a amintit de momentele din secolul trecut în care Germania a ocupat această poziție și a provocat „nenorociri”, referindu-se la Primul și Al Doilea Război Mondial. Friedrich Merz: „Germania va avea cea mai puternică armată” La începutul lunii mai, Friedrich Merz a subliniat că Germania trebuie să facă față unei amenințări crescânde din partea Rusiei și unei protecții americane incerte în cadrul NATO. În acest context, el a declarat că „prioritatea este consolidarea Bundeswehr-ului” și că Germania va construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Răspunsul Germaniei la ofensiva rusă Cancelarul german a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina, subliniind că o victorie rusească sau anexarea unor teritorii nu ar fi suficiente pentru ambițiile Kremlinului. Din acest motiv, Berlinul consideră esențială întărirea capacităților sale de apărare. O schimbare de paradigmă după decenii de pacifism După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a menținut o politică profund pacifistă și a subfinanțat apărarea, bazându-se pe protecția SUA în cadrul NATO. Totuși, atacul Rusiei asupra Ucrainei, declanșat în februarie 2022, a provocat o schimbare strategică majoră la Berlin. Deși guvernul precedent, condus de Olaf Scholz, a inițiat o creștere semnificativă a bugetului apărării, armata germană se confruntă în continuare cu provocări serioase. Rapoartele indică lipsuri majore în ceea ce privește echipamentele, infrastructura și eficiența birocratică.

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice (sursa: X/Johann Wadephul)
Internațional

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice. Ministrul adjunct de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a transmis un mesaj clar guvernului israelian: acuzațiile de antisemitism nu trebuie folosite pentru a constrânge Germania politic, în contextul criticilor tot mai ferme formulate la adresa campaniei militare israeliene din Fâșia Gaza. Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice „Sprijinul nostru pentru lupta împotriva antisemitismului și pentru dreptul Israelului de a exista nu trebuie exploatat pentru a justifica războiul din Gaza”, a declarat Wadephul într-o conferință de presă susținută la Berlin. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Oficialul german a subliniat că, în ciuda complexității situației din regiune, Guvernul federal nu va accepta să fie supus unei „solidarități forțate”. „Nu vom permite să fim împinși într-o poziție în care să fim obligați la o susținere necondiționată”, a afirmat Wadephul. Critici la adresa duratei și intensității acțiunilor Israelului Ministrul german a recunoscut dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a acționa împotriva grupării Hamas, mai ales în contextul în care aceasta ține în continuare ostatici israelieni. Cu toate acestea, a adăugat că „durata, severitatea și consistența” operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea. Aprovizionarea populației din Gaza, o preocupare majoră Wadephul a condamnat situația umanitară din Gaza, subliniind că este „complet inacceptabil” ca civilii să nu aibă acces la alimente de bază și medicamente. „Germania are o responsabilitate specială față de Israel, dar suntem de asemenea alături de populația civilă din Fâșia Gaza”, a punctat oficialul german. Posibilă limitare a livrărilor de arme către Israel Referindu-se la viitoarele livrări de arme către Israel, Wadephul a afirmat că există o „linie roșie” pe care Germania nu o va depăși. „Acolo unde Guvernul german vede un risc de încălcare a dreptului umanitar internațional, vom interveni și nu vom livra arme”, a declarat ministrul adjunct. În încheiere, Wadephul a anunțat că ministrul israelian Gideon Saar va efectua în curând o vizită oficială în Germania, context în care aceste teme vor fi discutate la cel mai înalt nivel diplomatic.  

Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ (sursa: faz.net)
Eveniment

Protestatari pro-Palestina au ocupat temporar sediul Frankfurter Allgemeine Zeitung

Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ. Un grup de protestatari pro-palestinieni a blocat luni, temporar, accesul în sediul cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), în Frankfurt. Aproximativ 20 de manifestanți au ocupat intrarea principală a clădirii pentru a denunța războiul din Gaza. Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ Forțele de ordine au intervenit treptat și au îndepărtat protestatarii, fără incidente majore. Citește și: Un fost lider AUR, sponsor al campaniei lui Simion, și-a cerut personal scuze de la Nicușor Dan: „Iartă-mă!” Acțiunea de tip sit-in a fost marcată de scandări precum: „Opriți crima, opriți războiul, opriți genocidul din Gaza” și „Palestina liberă”. Protestatarii au cerut publicarea unei declarații pro-palestiniene Reprezentanții FAZ au confirmat protestul și solicitarea manifestanților ca ziarul să publice o declarație de susținere a cauzei palestiniene. Petra Hoffmann, purtătoarea de cuvânt a publicației, a declarat că redacția nu va răspunde acestei cereri, subliniind că activitatea editorială nu a fost perturbată de manifestație. Organizatorii acuză mass-media germane de complicitate Manifestația a fost organizată de Alianța de Acțiune pentru Palestina din Frankfurt, ai cărei membri susțin că războiul din Fâșia Gaza reprezintă un genocid care durează de un an și jumătate. Ei acuză mass-media din Germania, inclusiv FAZ, că ar fi complice prin tăcere, publicând informații militare din Israel și ignorând acuzațiile de genocid împotriva palestinienilor. Acuzațiile de genocid și reacția Israelului În plan internațional, Africa de Sud a inițiat o acțiune împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, acuzând statul israelian de genocid. Guvernul de la Ierusalim respinge categoric aceste acuzații, argumentând că acțiunile sale vizează exclusiv gruparea militantă Hamas. O decizie a instanței internaționale este, momentan, în așteptare.

Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei (sursa: DW)
Internațional

Germania se înarmează până în dinți: până în 2029, capacitatea militară ar crește de patru ori

Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei. Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a ordonat ca până în anul 2029 forțele armate ale Germaniei să fie complet echipate cu armament și alte resurse esențiale. Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei Potrivit unui document oficial există o preocupare majoră: până în 2029, Rusia ar putea avea capacitatea de a-și reconstitui forțele armate pentru a lansa un posibil atac asupra teritoriului NATO. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Această evaluare este împărtășită de generalul Breuer și de alți oficiali militari din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Documentul intitulat „Priorități directoare pentru creșterea pregătirii de luptă”, semnat de generalul Breuer pe 19 mai, evidențiază direcțiile strategice pentru următorii ani. Germania se bazează pe relaxarea regulii „frânei datoriilor”, decisă în martie, pentru a finanța aceste investiții militare majore. Ministerul Apărării de la Berlin nu a emis încă un punct de vedere oficial cu privire la aceste planuri. Apărare aeriană și capacități de atac în profunzime Printre prioritățile trasate de generalul Breuer se numără întărirea apărării aeriene a Germaniei, slăbită în ultimele decenii, cu accent pe capacitățile de interceptare a dronelor. Această direcție corespunde în mare parte cu cerințele exprimate anterior de NATO. În 2023, surse NATO au indicat că Germania ar trebui să-și multiplice de cel puțin patru ori capacitățile de apărare aeriană, incluzând sisteme cu rază lungă (precum Patriot) și sisteme cu rază scurtă. De asemenea, documentul stabilește ca prioritate strategică lansarea de lovituri de precizie în adâncime, vizând obiective aflate la peste 500 km, adânc în spatele liniilor inamice. Rezerve de muniție, război electronic și capabilități spațiale O altă măsură importantă este refacerea și extinderea stocurilor de muniție ale armatei germane, alături de stabilirea unor ținte mai ambițioase pentru toate tipurile de muniții. Generalul Breuer insistă și asupra extinderii rapide a capacităților de război electronic și dezvoltării unui sistem rezilient de capabilități ofensive și defensive în spațiu, un domeniu din ce în ce mai important în arhitectura de securitate globală.

Partidul AfD nu poate fi interzis (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Partidul de extrema dreaptă AfD nu poate fi interzis, nu sunt îndeplinite condițiile legale

Partidul AfD nu poate fi interzis. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că decizia recentă a serviciului de informații interne de a clasifica partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept organizație extremistă de dreapta confirmată nu este suficientă pentru a justifica o interzicere oficială a formațiunii politice. Partidul AfD nu poate fi interzis Dobrindt a reamintit că, în sistemul constituțional german, simpla exprimare a unor opinii anticonstituționale nu este suficientă pentru interzicerea unei formațiuni politice. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Pentru ca un partid să fie scos în afara legii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să urmeze în mod activ scopuri anticonstituționale și să existe o posibilitate reală, în opinia instanței, ca partidul să-și poată atinge aceste obiective AfD, reclasificată oficial ca organizație extremistă de dreapta Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne, a anunțat la începutul lunii că a modificat statutul partidului AfD de la „caz suspect de extremism” la „entitate extremistă de dreapta confirmată”. În motivarea sa, agenția a afirmat că partidul: „Desconsideră demnitatea umană” și „Amenință democrația”. Această reclasificare ar fi permis BfV să sporească nivelul de supraveghere a partidului, însă aplicarea măsurii a fost suspendată temporar, în așteptarea unei decizii în instanță, după ce AfD a contestat legal decizia. Controverse și relansarea dezbaterii privind interzicerea AfD Noua evaluare a partidului a reactivat o veche dezbatere în spațiul politic german: este justificată interzicerea AfD? Potrivit legislației în vigoare, o astfel de solicitare poate fi formulată doar de către Guvernul federal sau de una dintre cele două camere ale Parlamentului. Reclasificarea nu oferă suficiente temeiuri juridice Alexander Dobrindt a subliniat că susținătorii interzicerii AfD se înșală dacă cred că raportul serviciilor de informații oferă suficiente dovezi în acest sens. Ministrul a explicat că documentul se concentrează în principal pe chestiunea legată de încălcarea demnității umane, însă aceasta nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. „Mai sunt două criterii esențiale: dacă formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. Raportul nu atinge acest aspect.”

Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germanii, de acord cu măsurile mai dure la granițe împotriva migranților, arată un sondaj

Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale. Un sondaj realizat de YouGov indică faptul că 75% dintre germani sprijină noile măsuri privind respingerea azilanților la frontieră, introduse de ministrul de interne Alexander Dobrindt. Dintre aceștia, 50% sunt complet de acord, iar 25% oarecum de acord. Doar 16% contestă măsurile, iar 9% nu au o opinie clară. Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale Alexander Dobrindt, membru al Uniunii Creștin Sociale (CSU) și nou ministru de interne, a introdus instrucțiuni care permit poliției federale să respingă solicitanții de azil la graniță. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Sunt exceptate grupurile vulnerabile, precum femeile cu copii mici și persoanele grav bolnave. Guvernul Merz promite măsuri dure împotriva imigrației Noul guvern de coaliție de la Berlin, condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU), a anunțat de la bun început că va adopta o linie dură împotriva imigrației ilegale. Poliția federală a intensificat controalele la frontieră încă din săptămâna trecută. Țările vecine Germaniei, precum Polonia, Austria și Elveția, au exprimat critici față de noile măsuri implementate de Berlin, considerând că acestea afectează cooperarea transfrontalieră. Sondajul arată o opinie divizată despre cancelarul Merz Același sondaj YouGov, realizat în perioada 9-12 mai pe un eșantion de 2.200 de alegători, a analizat și percepția publică asupra noului cancelar Friedrich Merz. Doar 35% au o opinie pozitivă despre debutul său în funcție, în timp ce 34% îl evaluează negativ, iar 31% nu au dorit să se pronunțe. Merz, început controversat în fruntea Germaniei Friedrich Merz este al zecelea cancelar al Germaniei postbelice, fiind ales în funcție pe 6 mai, abia în al doilea tur de scrutin, după o primă înfrângere considerată „umilitoare”. Nu este clar ce membri ai coaliției formate din CDU, CSU și SPD au votat împotrivă la primul tur. Deși CDU și CSU au câștigat alegerile parlamentare din februarie, Friedrich Merz rămâne o figură polarizantă. Numeroși cetățeni îl percep drept un politician cu un stil agresiv și iritat, ceea ce generează controverse în rândul opiniei publice.

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania nu va mai comunica ce și câte arme livrează Ucrainei, au agreat Merz și Zelenski

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Germania, Oleksii Makeiev, a elogiat decizia cancelarului Friedrich Merz de a păstra secretă amploarea ajutorului militar oferit Ucrainei. Această tactică este văzută ca o formă de „ambiguitate strategică”, menită să împiedice Rusia să afle detalii despre capacitățile reale ale Kievului. Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei La scurt timp după preluarea mandatului, Friedrich Merz a convenit cu ministrul apărării, Boris Pistorius, să înceteze publicarea listelor detaliate privind livrările de arme către Ucraina. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Noua abordare include și oprirea comunicării cantităților exacte de echipamente militare. Un pas înapoi față de transparența instaurată sub Scholz Fostul cancelar Olaf Scholz a adoptat o strategie similară la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Însă, în iunie același an, guvernul său a cedat presiunii publice și a început să publice online o listă detaliată a livrărilor de arme. Aceasta a fost actualizată ultima dată pe 6 mai, chiar în ziua instalării noului guvern Merz. Merz se răzgândește față de propriile critici din trecut Ironia situației constă în faptul că, în calitate de lider al opoziției, Merz critica exact această lipsă de transparență. Într-o declarație din acea perioadă pentru RTL și n-tv, el afirma: „Suntem ținuți în suspans, avem parte de scuze, nu de informații precise despre ceea ce furnizează în realitate Germania”, promițând mai multă deschidere în cazul în care va deveni cancelar. Ucraina vede în noua strategie o mișcare inspirată Ambasadorul Oleksii Makeiev a justificat susținerea Kievului pentru această schimbare printr-o metaforă: „Un bun jucător de şah gândeşte cu câteva mutări înainte. Ceea ce nu face el este să-i anunţe aceste mutări adversarului său”. Astfel, noua strategie a Germaniei este percepută ca o măsură de protecție și anticipare în fața Rusiei. Voce discordantă: fostul ambasador Melnik critică noua politică Nu toți diplomații ucraineni sunt însă de acord. Andrii Melnik, fost ambasador la Berlin, a calificat noua abordare drept o practică „foarte ciudată” care amintește de „amintiri neplăcute” din perioada guvernului Scholz. Melnik consideră că publicarea dimensiunii exacte a ajutorului militar ar avea un rol descurajator asupra Rusiei și ar transmite un semnal clar de sprijin ferm pentru Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră