duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

198 articole
Internațional

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia, arată, azi, publicația britanică The Times. Potrivit cotidianului britanic, livrările de armament către Kiev sunt tergiversate intenționat pentru a-l determina pe Zelenski să înțeleagă că acest conflict este acum „înghețat”. Citește și: Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei. Presa: edilul-șef al Băii-Mari s-ar afla pe o insulă idilică din Mediterana SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea The Times amintește că, la 20 noiembrie, pe Twitter, delegația SUA la NATO a scris despre faptul că va continua să sprijine Ucraina „să fie în cea mai puternică poziție la masa negocierilor când acest moment va veni”. Ukraine has taken back more than half of its territory seized by Russia’s forces since February 2022. In this tough and dynamic battle, Ukraine’s soldiers are fighting bravely every single day, and they continue to inspire the world with their bravery and courage. We will… pic.twitter.com/ELeU4EbVfK— U.S. Mission to NATO (@USNATO) November 20, 2023 „Ucraina a recucerit mai mult de jumătate din teritoriul său confiscat de forțele Rusiei începând cu februarie 2022. În această bătălie dură și dinamică, soldații ucraineni luptă cu curaj în fiecare zi și continuă să inspire lumea cu curajul și îndrăzneala lor. Vom continua să îi sprijinim pentru a fi în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor atunci când va veni momentul. Continuăm să rămânem #UnitedWithUkraine în timp ce își apără libertatea”, a afirmat delegația SUA la NATO. „Deși ulterior a precizat că SUA crede că bătălia Ucrainei pentru a-și recupera granițele de la Rusia «poate fi câștigată», mesajul a contribuit la speculațiile potrivit cărora susținătorii Kievului caută o modalitate de a pune capăt luptelor pe fondul «oboselii de război», al îngrijorărilor economice și al preocupărilor legate de epuizarea propriilor stocuri militare. În urmă cu câteva săptămâni, Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a declarat, răspunzând unui apel fals, care era o farsă, că «există multă oboseală din toate părțile» și că «se apropie momentul în care toată lumea va înțelege că există o cale de ieșire»”, explică The Times. Britanicii mai arată că Berlinul refuză să furnizeze Ucrainei rachete nedetectabile de tip Taurus, cu o rază de 300 de mile, iar Uniunea Europeană nu poate livra Kievului cantitatea de obuze promisă. Zelenski trebuie să priceapă singur ce vor aliații de la Berlin și Washington „Cotidianul Bild a declarat că o sursă guvernamentală germană i-a spus că scopul este acum de a pune Ucraina într-o «poziție de negociere bună din punct de vedere strategic», de unde ar putea deschide discuții cu Kremlinul despre «suveranitatea și integritatea sa teritorială». Sursa a fost citată spunând: «Casa Albă și cancelaria [germană] se consultă în acest sens. Zelenski însuși ar trebui să ajungă la concluzia că nu mai poate continua, fără nicio cerere din exterior. Din proprie inițiativă, el ar trebui să se uite la națiunea sa și să explice că trebuie să negocieze … ceea ce Berlinul și Washingtonul caută ca alternativă la negocieri este un conflict înghețat, fără concordie între părțile implicate în conflict». Casa Albă a declarat că reportajul realizat de Bild nu reflectă cu exactitate perspectiva administrației asupra conflictului”, mai arată The Times. Jurnaliștii de la Bild citează un colonel german în rezervă, apropiat formațiunii de opoziție creștin-democrate, CDU, care susține că Berlinul „în mod deliberat, nu furnizează ceea ce Ucraina are nevoie pentru a-și elibera teritoriul ocupat, cum ar fi Taurus”.

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia Foto: Twitter
România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate Foto: Nine o`clock
Economie

România, în topul primelor țări UE la prețul electricitate

Eurostat arată, azi, că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. În Germania, curentul electric este mai ieftin. În plus, prețul la gaze a explodat în România, creșterea fiind de 134%, doar Letonia înregistrând o majorare mai abruptă. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. Datele arată că prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Olanda. Creșteri mari, în moneda națională, au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Scăderi mari ale prețurilor la energie, în moneda națională, au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%). Explozie-record a prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețul gazelor naturale a crescut în 20 din cele 24 de state membre ale UE care raportează prețurile gazelor naturale. „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”, arată statistica oficială a Comisiei Europene. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022, explică Eurostat.

Germania, umanitară cu rușii calificați superior (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, umanitară cu rușii calificați superior

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing, inițiativă lăudată de Bettina Stark-Watzinger, ministrul de la Berlin al Educației Foto: Facebook
Internațional

Germania nu mai acceptă studenți China Beijing

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Astfel, Universitatea Friedrich-Alexander (FAU) din Erlangen, landul Bavaria, nu mai acceptă, de la 1 iunie, bursieri finanţaţi exclusiv de Consiliul de Burse de Studii din China (''China Scholarship Council'', CSC), un organism public. Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing Potrivit cercetărilor publicate recent de serviciul internaţional de radiodifuziune Deutsche Welle şi platforma de investigaţii Correctiv, deţinătorii unor astfel de burse trebuie să se angajeze prin contract că sunt loiali statului chinez. Cei care nu respectă aceste condiţii ar putea suferi consecinţe legale, au precizat sursele citate. FAU, care cooperează cu regularitate cu industria germană în domeniul cercetării, a reacţionat ''la constatarea că libertatea de opinie şi libertatea ştiinţifică ancorate în dreptul fundamental german nu pot fi exercitate pe deplin de către bursierii CSC din cauza condiţiilor de acordare de burse şi că există, de asemenea, un risc crescut de spionaj ştiinţific'', a spus Stark-Watzinger, ministru liberal al Educației din guvernul premierului social-democrat Olaf Scholz. Bettina Stark-Watzinger, a făcut apel la vigilenţă faţă de riscurile de spionaj ştiinţific din partea studenţilor chinezi care deţin burse de stat la universităţi germane, relatează AFP şi dpa. ''China devine tot mai mult un competitor şi un rival sistemic în domeniul ştiinţei şi cercetării'', a declarat Bettina Stark-Watzinger pentru grupul media Mediengruppe Bayern, într-un interviu publicat sâmbătă. În acest context, ea a salutat decizia Universităţii Friedrich-Alexander. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles ''Decizia FAU ar trebui, de asemenea, să determine alte instituţii să revizuiască termenii cooperării lor cu CSC'', a insistat ea.

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa

Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa. Potrivit unor date Eurostat, țări precum Norvegia, Suedia, sau Danemarca au cei mai mulți funcționari publici, proporțional cu numărul total de angajați. Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa În Norvegia, cota este de 30,7%, ceea ce înseamnă că aproape unul din trei angajați este angajat în sectorul public. Iar în Suedia și Danemarca cota e, de asemenea, peste 25%. La capătul opus al topului se situează Germania, cota reprezentând puțin peste 10% dintre lucrători. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Franța, cifrele oficiale arată că puțin peste unul din cinci angajați (21,2%) lucrează în serviciul public, ceea ce reprezintă aproximativ 5,5 milioane de oameni. Cifra este mai mare decât media OCDE (18%). Însă în spatele cifrelor se ascund multe detalii – pe când în țările scandinave funcționarii publici nu au statut preferențial (precum pensii mai mari), nu același lucru se întâmplă în Germania sau în Franța. În Spania, creșterea angajărilor în sectorul public a fost, oficial, o măsură pentru a contracara șomajul, însă motivele electorale nu sunt excluse. Cu costurile de rigoare. Macron, promisiune electorală neonorată În campania electorală din 2017, Emmanuel Macron promitea eliminarea, pe parcursul mandatului său, a 120.000 de posturi de funcționar public (70.000 în autoritățile locale și 50.000 în funcția publică de stat). O promisiune pe care nu a respectat-o. După doi ani de mandat, în 2019, șeful statului a declarat că are de gând să "abandoneze" acest obiectiv, motivând că nu este sustenabil. Câteva săptămâni mai târziu, Gérald Darmanin, pe atunci ministru pentru Conturi Publice, a confirmat că guvernul nu va respecta această promisiune de campanie, din cauza situației economice și a "Vestelor galbene", stabilind un nou obiectiv: 85.000 de posturi de funcționari publici eliminate până în 2022. În 2021, ținta a fost desființarea a 70.000 de posturi, însă nici de data aceasta promisiunea nu a fost ținută. În timpul campaniei prezidențiale pentru al doilea mandat, Emmanuel Macron nu s-a mai angajat la nici o reducere a numărului de funcționari publici. Oficial, 5.674.000 de funcționari publici în Franța Oficial, potrivit ultimelor cifre, în Franța există 5.674.000 de funcționari publici, însă numărul lor pare a ajunge undeva la șapte milioane. Căci cifra oficială exclude numărul "operatorii de stat" (492.000) care e prevăzut într-o anexă a bugetului de stat pentru 2023. E vorba despre personalul din universități și școli de stat, organizații de cercetare precum CNRS sau CEA, personalul din muzee, agenții regionale de sănătate, toți beneficiind de toate privilegiile unui bugetar. Și anume: angajare pe viață, studii superioare gratuite, avansare pe bază de vechime, program redus de muncă, pensii mari și foarte mari (calculându-se, în pezent, în baza a 75% din media ultimelor șase luni în serviciu față de 50% din cei mai buni zece ani), locuințe publice alocate cu prioritate, vacanțe subvenționate etc. Alte două milioane de funcționari la secret Într-o altă anexă, bugetul de stat oferă o estimare pentru anul 2023, la rubrica "organisme private cu finanțare publică predominantă": 2% din totalul locurilor de muncă, adică 560.000. În 2009, în această anexă, cifra estimată era de 2,7% din totalul locurilor de muncă, iar în 2015, 1,4%, fluctuațiile arătând că nu e ușor de estimat numărul de angajați ai organizațiilor private care beneficiază de finanțare publică predominantă, precum asociațiile, care angajează în jur de două milioane de oameni. De asemenea, unii angajați ai La Poste și Orange (fostă France-Telecom), și angajați ai unor companii deținute 100% de stat, precum EDF, SNCF, RATP au statut de funcționar public, fără a fi incluși în statisticile funcționarilor publici – numărul acestora nu se cunoaște, invocându-se dreptul la confidențialitate. Germania, "republică de funcționari" În Germania crește numărul de funcționari publici, care în prezent se situează la 5,096 milioane. Cu toate acestea, Asociația funcționarilor publici (DBB) a criticat faptul că nu există suficient personal în sectorul public. Șeful DBB, Ulrich Silberbach, s-a referit la creșterea sarcinilor în multe domenii, adăugând că, potrivit evaluărilor, mai e nevoie de peste 360.000 de angajați la nivel național pentru a se furniza servicii, în mod adecvat. Pe de altă parte, există critici care susțin că Germania pe cale de a deveni o "republică de funcționari", reproșându-i lui Ulrich Silberbach că numărul angajaților din sectorul public crește de ani de zile, însă nu în domeniile utile cetățeanului, precum centrele de zi și clinici, profesori și ofițeri de poliție, ci mai ales în domenii care țin de instituții, în care investițiile ar trebui să meargă, nu înspre noi angajați, ci în direcția digitalizării. Un angajat la privat, muncă 91 de ani pentru pensie de funcționar Pe de altă parte, bugetarii germani beneficiază de multe avantaje. Nu plătesc taxe și au beneficii generoase la pensionare, mult mai mari decât cea a angajaților în sectorul privat. Tratamentul preferențial al funcționarilor publici a fost de altfel criticat de Rainer Holznagel, Președintele Federației Germane a Contribuabililor, care a comentat faptul că funcționarii publici primesc contracte pe viață și sunt scutiți de taxe: "Pe de o parte, acest lucru dăunează asigurărilor sociale statutare, deoarece se pierd venituri, iar pe de alta, dăunează contribuabililor, deoarece trebuie să finanțeze pensiile mari.". Nivelul pensiilor funcționarilor publici în Germania este deosebit de ridicat. Pentru a primi o pensie echivalentă cu cea a unui funcționar public, o persoană care lucrează în mediul privat ar trebui să muncească 91 de ani. În luna aprilie, la presiunea sindicatelor, Guvernul german a aprobat grile de salarizare mai mari pentru 2,5 milioane de lucrători din sectorul public. Mulți funcționari, puțini angajați În Spania, numărul funcționarilor publici a crescut de 5,3 ori mai mult decât numărul total de angajați din țară. Potrivit Labour Force Survey, ocuparea forței de muncă în rândul funcționarilor publici spanioli a crescut cu 95.800 de persoane în 2022, cea mai mare creștere înregistrată în grupul marilor economii euro, fiind depășită doar de Letonia, unde creșterea anuală a fost de 7,6% (ceea ce înseamnă, de fapt, 4.000 de angajați). Paradoxal, Spania a devenit liderul zonei euro în privința creșterii numărului de funcționari publici, fără însă a crea locuri noi de muncă, Guvernul fiind criticat că astfel realizează prin bugete ceea ce nu reușește prin politici, preferând să umfle ocuparea forței de muncă în administrațiile publice decât să faciliteze crearea de locuri de muncă pentru companii, susținând o economie reală. Spania, cei mai mulți șomeri din zona euro Potrivit Eurostat, În Spania, numărul funcționarilor publici este de 1,44 milioane, ceea ce reprezintă doar 7% din numărul total de angajați, însă datele se referă doar la angajații din sistemul guvernamental, nu la toți lucrătorii din sectorul public (precum sănătatea și învățământul), ceea ce ridică cifra la 3,53 milioane, adică 17,2% din totalul persoanelor angajate. Guvernul spaniol este criticat și pentru proasta funcționare a sistemului public, pe care, departe de a-l îmbunătăți, îl menține în mediocritate - potrivit Legii Funcției Publice, aprobată în ajunul alegerilor regionale, bugetarii care nu trec evaluarea performanței nu pot fi disponibilizați și nu-și pierd calitatea de funcționari publici. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei! În plus, noul val de angajări are iz de scop electoral: cu cât ai mai mulți funcționari publici, cu atât primești mai multe voturi. Deși Guvernul se laudă că a creat locuri de muncă, noii angajați în sistemul public au contracte temporare, ceea ce scurtează listele de șomaj doar pentru o perioadă. Iar șomajul a devenit o reală problemă în Spania: în luna aprilie s-au înregistrat 2,8 milioane de șomeri, cea mai mare rată a șomajului din zona euro.

Au început construirea celei mai mari centrale solare plutitoare Foto: Twitter
Mediu

Au început construirea centrale solare plutitoare

Două companii germane au început construirea celei mai mari centrale solare plutitoare din această țară, relatează DPA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Au început construirea celei mai mari centrale solare plutitoare Cu o întindere de 16 hectare, situl de lângă Cottbus este cea mai mare instalaţie fotovoltaică plutitoare din Germania şi una dintre cele mai mari din Europa, conform operatorului Leag şi dezvoltatorului de proiecte EP New Energies (EPNE). Unitatea Este programată să intre în funcţiune în a doua jumătate a anului 2024, într-o etapă ulterioară a tranziţiei economiei regionale în Luzacia. Se estimează că centrala solară va genera aproximativ 29.000 de megawaţi ore de energie electrică pe an, suficient pentru a alimenta 8.250 de gospodării. Aproximativ 51.000 de module solare sunt montate pe aproape 1.900 de flotoare în lac. Citește și: Vasile Blaga, despre discuțiile PNL-PSD pentru formarea viitorului guvern: „Negociem cu șoferii PSD-iștilor de altădată”. Reacție dură din PSD Cunoscută anterior ca mina în aer liber Cottbus-Nord, lucrările la acest obiectiv au început în 2019 prin inundarea unității, care, în cursul acestui deceniu, va deveni cel mai mare lac interior artificial din Germania.

UE, subvenții masive pentru investiții "verzi" (sursa: Facebook/Northvolt)
Mediu

UE, subvenții masive pentru investiții "verzi"

UE, subvenții masive pentru investiții "verzi". Grupul suedez Northvolt va investi câteva miliarde de euro pentru construirea unei fabrici de celule de baterii - gigafactory - în Germania, care va putea aproviziona anual aproximativ un milion de vehicule electrice, se arată într-o declaraţie comună a Guvernului german şi a producătorului de baterii litiu-ion. UE, subvenții masive pentru investiții "verzi" Executivul de la Berlin şi landul Schleswig-Holstein vor acorda subvenţii pentru acest proiect din Heide, nordul Germaniei, care va fi supus spre aprobare Comisiei Europene. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În martie, Comisia Europeană a anunţat că a relaxat prevederile referitoare la ajutoarele de stat, pentru a permite statelor membre UE să acorde ajutoare de stat companiilor, pentru a le încuraja să rămână pe continent în loc să se mute în America de Nord, profitând de subvenţiile acordate de SUA (IRA). Programul american de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA), un pachet de 369 de miliarde de dolari, prevede distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi, precum fabricarea de baterii pentru vehiculele electrice sau producţia de panouri solare. Și Tesla produce baterii în Germania Investiţia Northvolt va crea 3.000 locuri de muncă directe în Heide şi mii de locuri de muncă indirecte în industria auto şi sectorul serviciilor din regiune. Construcţia ar putea demara în 2023 iar livrările de de celule de baterii ar putea începe în 2026, a informat compania. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Şi Tesla anunţa în februarie că a început asamblarea bateriilor în Germania, folosite la vehiculele produse la Brandenburg. Joi, ProLogium din Taiwan a anunţat că a ales Franţa ca sediu pentru prima sa uzină de baterii pentru vehiculele electrice de peste hotare.

Germania a introdus un bilet lunar unic de transport Foto: Facebook Deutsche Bahn
Mediu

Germania a introdus un bilet lunar unic de transport.

Germania a introdus, de la 1 mai, un bilet lunar unic de transport. Acesta costă 49 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin această inițiativă, țara vrea să sprijine populația în fața inflației, încurajând în același timp utilizarea transportului în comun, care este mai puțin poluant. Automobilul individual termic este o sursă majoră de gaze cu efect de seră, care sunt motorul încălzirii globale, relatează francetvinfo.fr. Biletul Deutschland-Ticket oferă acces nelimitat la autobuze, metrou, trenuri locale și regionale – trenurile de mare viteză sunt excluse. Germania a introdus un bilet lunar unic de transport. Asociația germană a operatorilor de transport public (VDV) se așteaptă la cel puțin 16 milioane de viitori abonați, într-o țară cu 84 de milioane de locuitori. Aproximativ 750.000 de bilete au fost deja vândute, fără a lua în calcul cei care și-au transformat abonamentul obișnuit în Deutschland-Ticket. S-a ajuns la un acord de finanțare între regiuni și statul federal, care vor plăti fiecare câte 1,5 miliarde de euro pe an, pentru a evita creșterea deficitului Deutsche Bahn, operatorul feroviar național, estimat la 30 de miliarde de euro. Aceste cheltuieli sunt criticate de opoziție. Banii ar fi trebuit să fie folosiți „pentru îmbunătățirea și renovarea infrastructurii feroviare”, a declarat deputatul creștin-democrat Michael Donth. Rețeaua este îmbătrânită, cu un necesar de investiții de 8,6 miliarde de euro pe an timp de un deceniu. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Doar 65,2% dintre trenurile pe distanțe lungi au ajuns la timp în 2022, o scădere de 10 puncte în decurs de un an. Aceste dificultăți au fost scoase la iveală atunci când a fost introdus primul bilet low-cost, vara trecută. Pentru 9 euro pe lună, germanii puteau utiliza toate mijloacele de transport regionale. A fost un succes uriaș, cu 52 de milioane de bilete vândute, dar operatorii feroviari au avut dificultăți în gestionarea acestei situații.

Scholz: armele livrate către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Scholz: armele livrate Ucraina a ataca teritoriul Rusiei

Cancelarul Olaf Scholz insistă că armele livrate de Germania către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei. El a susținut că și alte state ar fi impus reguli asemănătoare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scholz: armele livrate către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei „Potrivit cancelarului Olaf Scholz, Ucraina nu trebuie să tragă pe teritoriul rusesc cu arme furnizate de Germania. Scholz a subliniat acest lucru în cadrul unui dialog cu cetățenii în Bendorf, Renania-Palatinat. El a adăugat că aceste reguli au fost stabilite și de alte state occidentale care furnizează Ucrainei arme împotriva atacului rusesc. Cu tot ajutorul necesar, trebuie de asemenea să se facă totul pentru a preveni un război între Rusia și NATO”, relatează postul german NTV. Partenerii occidentali ai Ucrainei, care îi furnizează ajutor militar pentru a contracara agresiunea rusă, subliniază în mod regulat că nu susţin loviturile asupra teritoriului Rusiei în special cu utilizarea armelor livrate de ei, notează Unian, amintind că SUA au subliniat în mod particular că respectă deciziile Ucrainei pe câmpul de luptă, dar nu aprobă loviturile asupra teritoriului Rusiei. În acelaşi timp, explozii au loc cu regularitate pe teritoriul Federaţiei Ruse, pentru care Ucraina de cele mai multe ori nu şi-a asumat responsabilitatea. Poziţia autorităţilor de la Kiev a fost până acum aceea că incidentele de pe teritoriul Rusiei sunt problemele statului agresor. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov, a declarat recent că Ucraina dispune de propriile arme pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse. La rândul său, Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR) afirmase că Kremlinul se afla în zona de ţintă a forţelor armate ucrainene.

Fostele zone miniere din Valea Jiului ar putea fi transformate în beneficiul comunităţilor locale, cu sprijin german Foto: Facebook Ilie Pintea
Mediu

Fostele zone miniere Jiului, transformate sprijin german

Fostele zone miniere din Valea Jiului ar putea fi transformate în beneficiul comunităţilor locale, cu sprijin german, dispus să aducă noi tehnologii verzi care să aducă prosperitate comunităţilor locale, acestea ne mai fiind obligate să migreze spre alte zone, a declarat directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno - Germane (AHK România), Sebastian Metz, la Timişoara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fostele zone miniere din Valea Jiului, transformate cu sprijin german Sebastian Metz a participat la conferinţa organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, la Timişoara, privind restructurarea şi revitalizarea Văii Jiului în era post-minerit. "Nu dorim doar să aducem doar o delegaţie germană în Timişoara (la conferinţă, n.r.), ci prin evenimentul de astăzi dorim să contribuim la revitalizarea şi restructurarea anumitor zone; vorbim despre zonele de extragere miniere din Valea Jiului, dorim să prezentăm tehnologiile şi know-how-ul german aici, să contribuim la transformarea acelei zone. Dorim să depăşim domeniile obişnuite de automotive, comerţul cu amănuntul şi vrem să mergem şi în zonele în care apar probleme, să intervenim şi să colaborăm la nivel local şi în zonele cu probleme. Astfel de zone sunt fostele centre de extragere minieră, de extragere a cărbunilor, cum este Valea Jiului, dorim să ajutăm la transformare, la tranziţie, să trecem la energie verde, la turism în acele zone. Ne preocupă transformarea verde şi cea digitală. Prin discuţiile de astăzi dorim să pornim proiecte-pilot, care să convingă comunităţile locale că această transformare spre tehnologiile verzi va avea succes şi pe plan local", a detaliat directorul general al AHK România. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Sebastian Metz a punctat şi faptul că forţa de muncă este un alt aspect important, urmărindu-se ca oamenii să aibă de muncă. În zona Timişoarei nivelul de şomaj este foarte redus şi de aceea este foarte importantă creşterea şi formarea profesională, şcolarizarea personalului.

Finlanda a pus în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3 Foto: News.ro
Mediu

Finlanda a pus în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3

După 18 ani, Finlanda a pus duminică în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3, cel mai mare din Europa, mărind securitatea energetică a regiunii, anunță Reuters. Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar ştirile despre lansarea OL3 vin în momentul în care Germania a oprit sâmbătă ultimele trei reactoare ale sale care mai erau în funcţie, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte de energie nucleară. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Finlanda a pus în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3 Operatorul OL3 Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză Fortum şi un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că unitatea este de aşteptat să satisfacă aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând nevoia de importuri din Suedia si Norvegia. Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda în mai bine de patru decenii şi prima din Europa în ultimii 16 ani, a început în 2005, arată news.ro. Centrala trebuia iniţial să fie deschisă patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice. OL3 a furnizat pentru prima dată producţia sa de testare reţelei electrice naţionale a Finlandei în martie anul trecut şi era de aşteptat la momentul respectiv să înceapă producţia obişnuită patru luni mai târziu, dar a suferit în schimb o serie de defecţiuni şi întreruperi a căror remediere a avut nevoie de mai multe luni de zile. Ca urmare a lansării, analiştii au spus că Finlanda, singura ţară nordică cu un deficit mare de energie, se poate aştepta la costuri mai mici ale energiei electrice. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Exporturile de energie ale Rusiei către Finlanda au fost oprite în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a lărgirii disensiunilor dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina. La scurt timp, grupul rus Gazprom a oprit la rândul său livrările de gaze naturale către Finlanda.

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Germania investește masiv pentru energie curată (sursa: Facebook/Bundesministerium für Wirtschaft und Klimaschutz) Credit: BMWK / bundesfoto / Christina Czybik
Mediu

Germania investește masiv pentru energie curată

Germania investește masiv pentru energie curată. Germania intenţionează să pună la dispoziţia industriei sale sume de ordinul zecilor de miliarde de euro pentru a o sprijini în tranziţia spre o producţie mai curată, a anunţat joi Ministerul Economiei de la Berlin. Germania investește masiv pentru energie curată În conformitate cu un mecanism intitulat "contracte de carbon pentru diferenţă", al cărui scop este acela de a modifica sursa de energie utilizată în industriile cu un consum intensiv de energie, de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen, companiile vor fi eligibile pentru subvenţii dacă îşi reduc emisiile de carbon în procesul de producţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Companii mari cu un consum intensiv de energie, dar şi companii de talie medie precum şi firme mici, vor beneficia de subvenţii, a precizat Ministerul german al Economiei. În comunicatul de presă se mai precizează că se lucrează şi la un model diferenţiat pentru ca electricitatea cu costuri reduse, produsă din surse regenerabile, să fie pusă la dispoziţia sectorului industrial. Pentru a-i ajuta pe consumatorii privaţi să facă trecerea la energiile regenerabile, Ministerul german al Economiei intenţionează să pună la punct un program în valoare de mai multe miliarde de euro care va oferi sprijin pentru gospodăriile cu venituri medii şi mici. Citește și: Lăcomie extremă: medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an Un summit dedicat energie fotovoltaice, care este programat a avea loc vineri, are drept obiectiv ajungerea la un acord cu privire la punerea la dispoziţie a unor suprafeţe mai mari de teren pentru sistemele fotovoltaice precum şi oferirea unui acces mai facil la energia fotovoltaică în cazul proprietăţilor închiriate.

Germania plătește foarte scump schimbările climatice (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Mediu

Germania plătește foarte scump schimbările climatice

Germania plătește foarte scump schimbările climatice. Amplificarea fenomenelor meteorologice extreme, consecinţe ale schimbărilor climatice, ar putea costa Germania aproape 1.000 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu comandat de guvernul federal şi publicat luni, relatează AFP. Germania plătește foarte scump schimbările climatice Consecinţele schimbărilor climatice, cum ar fi inundaţiile sau valurile de căldură, ar putea cauza cheltuieli de 910 de miliarde de euro pentru cea mai mare economie a Europei dacă nu se iau măsuri de adaptare, potrivit studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Această cifră este doar o "estimare scăzută" a posibilelor repercusiuni, a adăugat Ministerul Economiei şi Climei, deoarece modelul analitic utilizat pentru studiu nu a putut lua în considerare toate implicaţiile posibile ale schimbărilor climatice. De exemplu, decesele suplimentare, deteriorarea calităţii vieţii şi dispariţia multor specii de animale şi plante nu au fost incluse "în pofida importanţei lor primordiale", precizează ministerul. Prin urmare, costurile reale generate de schimbările climatice ar trebui deci să fie "semnificativ mai mari" decât estimările studiului. Posibil, "doar" 280 de miliarde de euro În cazul "une schimbări climatice scăzute", costurile s-ar ridica la 280 de miliarde de euro, dacă nu s-ar lua măsuri de adaptare la creşterea temperaturilor. Măsurile preconizate de studiu variază de la dezvoltarea soiurilor de plante rezistente la schimbările climatice la un sistem de irigare mai bun, la investiţii în cercetare publică. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Împreună, acestea ar putea compensa "pe deplin" costurile unei "schimbări climatice uşoare" şi ar putea atenua pâna la 60% din scenariul cel mai grav. Potrivit studiului, Germania a suportat deja 145 de miliarde de euro, reprezentând cheltuieli legate de climă între 2000 şi 2021, mai mult de jumătate din cele înregistrate în 2018.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră