duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: germania

313 articole
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Merz, cancelar după al doilea vot (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz a devenit cancelarul Germaniei, după ce al doilea vot în Bundestag a avut succes

Merz, cancelar după al doilea vot. Friedrich Merz a fost votat marți în funcția de cancelar federal al Germaniei de către Bundestag, după ce coaliția formată din conservatori și social-democrați a eșuat la primul vot. Merz, cancelar după al doilea vot Situația este fără precedent în istoria postbelică a Germaniei și subliniază fragilitatea noii coaliții de guvernare. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Coaliția CDU/CSU–SPD a prezentat un program de guvernare pentru următorii patru ani, concentrat pe relansarea economiei, reducerea migrației ilegale și creșterea cheltuielilor militare. Totodată, guvernul promite continuarea sprijinului pentru Ucraina și combaterea ascensiunii extremei drepte (AfD). Programul de guvernare, criticat pentru lipsa de concretețe Documentul de 144 de pagini a fost criticat pentru absența unor măsuri clare și pentru faptul că multe dintre promisiuni sunt condiționate de resurse financiare încă neasigurate. Cu toate acestea, noul guvern beneficiază de o relaxare a „frânei datoriilor”, permițând investiții suplimentare în infrastructură și tranziție verde, în valoare de 500 de miliarde de euro. Prioritate: relansarea economiei germane după recesiune După doi ani de recesiune, cauzată în mare parte de pierderea gazului rusesc, obiectivul principal al noii administrații este repornirea motorului economic. Printre măsuri se numără facilități fiscale pentru companii, reducerea birocrației și plafonarea prețului la energie pentru industriile energo-intensive. Coaliția promite eficientizarea aparatului administrativ prin reducerea cu 8% a numărului posturilor publice în următorii patru ani, cu excepția celor din domeniul securității și ordinii publice. Politici mai ferme împotriva migrației ilegale Negocierile privind migrația au fost cele mai tensionate. Programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră, respingerea migranților ilegali, inclusiv a solicitanților de azil, și limitarea reuniunii familiale pentru refugiații cu protecție limitată. Toate aceste măsuri vor fi implementate în coordonare cu statele europene vecine. Creșterea cheltuielilor pentru apărare Germania intenționează să majoreze bugetul Apărării și să introducă un serviciu militar voluntar inspirat de modelul suedez, după renunțarea la armata obligatorie în urmă cu 15 ani. Măsura vine în contextul îngrijorării privind o eventuală retragere strategică a SUA din Europa. Noul guvern federal Echipa guvernamentală formată de Merz include opt femei, trei persoane din fosta RDG și o persoană de origine străină. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, își păstrează portofoliul, în timp ce Alexander Dobrindt (CSU) preia Ministerul de Interne, Johann Wadephul (CDU) devine ministru de Externe, iar Katherina Reiche conduce Ministerul Economiei. Steinmeier: „Avem nevoie de mai multă încredere și unitate” La ceremonia de învestire, președintele german Frank-Walter Steinmeier a transmis un mesaj de responsabilitate și unitate: „Ar fi bine pentru Germania dacă ne-am plânge mai puțin și am vorbi mai mult despre ceea ce facem bine.”

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Șoc în Germania: Friedrich Merz nu a obținut votul parlamentar pentru a deveni cancelar

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Bundestag pentru a fi desemnat cancelar al Germaniei. Votul a produs un rezultat surprinzător și fără precedent în istoria politică recentă a țării. Friedrich Merz ratează funcția de cancelar Din cele 621 de voturi exprimate în Bundestag, Friedrich Merz (69 de ani) a primit 310 voturi – cu șase mai puține decât cele necesare pentru a fi validat. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete 307 parlamentari au votat împotrivă, trei s-au abținut, iar un vot a fost invalid. O coaliție majoritară care nu a livrat Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât CDU, aliatul său bavarez CSU și Partidul Social-Democrat (SPD) dețin împreună 328 de mandate – suficiente pentru o majoritate absolută. În ciuda acestei configurații favorabile, Merz nu a reușit să convingă suficienți parlamentari. Un precedent politic în Germania postbelică Este pentru prima dată în istoria recentă a Germaniei când un candidat la funcția de cancelar nu obține majoritatea absolută în primul tur de vot din Bundestag. Până acum, toți candidații au fost validați din prima rundă. Majoritate absolută sau decizie prezidențială Conform Constituției germane, Bundestagul are acum la dispoziție 14 zile pentru a alege un cancelar cu majoritate absolută. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este suficientă o majoritate simplă într-un vot ulterior. Președintele Frank-Walter Steinmeier are apoi șapte zile pentru a numi noul cancelar sau pentru a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate. AfD cere alegeri anticipate Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), clasat pe locul doi la alegerile din februarie, a salutat eșecul lui Merz. Co-lidera Alice Weidel a declarat că votul demonstrează „fundamentul slab” al coaliției dintre conservatori și social-democrați și a cerut organizarea de noi alegeri. Bernd Baumann, lider parlamentar AfD, a acuzat presupuse fraude electorale și a susținut că Merz a plătit prețul pentru „intrigile” care au precedat votul. Potrivit acestuia, un nou tur de scrutin este programat pentru miercuri. Critici interne la adresa liderului CDU Înaintea votului, Friedrich Merz a fost criticat chiar din interiorul CDU pentru concesiile făcute social-democraților în vederea formării unei coaliții guvernamentale. Aceste compromisuri ar fi slăbit încrederea în capacitatea sa de a conduce. Interimatul lui Olaf Scholz Alegerile parlamentare din 23 februarie au fost câștigate de blocul conservator cu 28,5% din voturi, în timp ce SPD a înregistrat cel mai slab scor postbelic – doar 16,4%. Fostul cancelar Olaf Scholz va asigura interimatul până la depunerea jurământului de către noul șef al guvernului. Indiferent cine va fi următorul cancelar, noul guvern va avea de înfruntat numeroase provocări: relansarea economiei, întărirea securității europene, redefinirea relației cu administrația Trump, precum și gestionarea migrației ilegale și reducerea birocrației.

În Germania se formează noul guvern (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

În Germania se instalează noua putere, alianța dintre conservatori și social-democrați

În Germania se formează noul guvern. Liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Uniunii Creștin-Sociale (CSU) și Partidului Social-Democrat (SPD) semnează luni, la Berlin, acordul de coaliție guvernamentală care va permite noii administrații să preia oficial mandatul, la 10 săptămâni după alegerile anticipate din 23 februarie. Documentul poartă titlul „Responsabilitate pentru Germania” și are 144 de pagini. În Germania se formează noul guvern Friedrich Merz, liderul CDU, este așteptat să fie ales cancelar marți, într-un vot în Bundestag unde coaliția are o majoritate confortabilă de 328 de locuri din 630. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Pentru alegerea sa sunt necesare minimum 316 voturi. Din partea SPD, co-liderul Lars Klingbeil va deveni vicecancelar și ministru al finanțelor, iar partidul va deține în total șapte portofolii, inclusiv Ministerul Apărării, care ar putea rămâne la Boris Pistorius. Conservatorii și-au stabilit deja echipa de miniștri Conservatorii au anunțat deja componența echipei guvernamentale. Johann Wadephul va prelua Ministerul de Externe, fiind cunoscut pentru susținerea ajutorului militar acordat Ucrainei și critica adusă Kremlinului. Katherina Reiche va conduce Ministerul Economiei, în timp ce Ministerul Educației va reveni lui Karin Prien, iar cel al Sănătății deputatei Nina Warken. Un nou minister – al Digitalizării și Modernizării Statului – va fi condus de antreprenorul Karsten Wildberger, CEO Ceconomy. Provocări majore pentru noul guvern Noul executiv se confruntă cu o agendă complexă: relansarea economiei germane, gestionarea eficientă a migrației, consolidarea apărării europene și redefinirea relațiilor cu SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. În alegerile din februarie, blocul conservator a obținut cele mai multe voturi, urmat de partidul de extremă dreapta AfD, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al treilea.

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germania va înăspri controalele la frontieră pentru a respinge migranți

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale. Alexander Dobrindt, noul ministru de interne al Germaniei și membru al Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, a anunțat că va impune măsuri ferme pentru reducerea migrației ilegale, începând chiar din prima săptămână de mandat. Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale Într-un interviu acordat publicației Bild, Dobrindt a precizat că nu se va închide nicio frontieră, dar că sunt necesare „control, claritate și coerență” pentru a reduce migrația ilegală. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Numărul migrației ilegale trebuie să scadă. Pregătim decizii naționale și europene în acest sens”, a spus oficialul. Mai mulți polițiști la granițe, dar resurse limitate Potrivit estimărilor, este posibil ca poliția federală să suplimenteze temporar efectivele la granițele externe ale Germaniei. Totuși, Sindicatul Poliției Germane (GdP) atrage atenția că nu poate fi susținut un efort prelungit, din cauza lipsei de personal. Andreas Rosskopf, președintele GdP pentru Poliția Federală și Vamă, avertizează că nu se poate asigura o creștere constantă a prezenței la frontieră cu resursele actuale. Respingerea solicitanților de azil la graniță Sindicatul este rezervat și în privința ideii de a respinge solicitanții de azil la frontierele terestre fără acordul vecinilor precum Austria sau Polonia. „Nu trebuie să existe un joc de ping-pong între țările vecine”, a spus Rosskopf. „Dacă trebuie să întoarcem solicitanți de azil, acest lucru trebuie să fie juridic sigur – iar acest răspuns lipsește deocamdată.” Un nou guvern german condus de CDU/CSU și SPD Friedrich Merz, liderul CDU, urmează să fie ales cancelar în Bundestag marți, în fruntea noului guvern format din CDU/CSU și SPD. Fostul guvern de centru-stânga a fost reticent față de controalele fixe la frontieră, invocând reglementările din Spațiul Schengen. Totuși, fosta ministră de interne, Nancy Faeser (SPD), a prelungit în mod repetat controalele la granița cu Austria și a instituit controale temporare și pentru frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția, notificând Comisia Europeană. Migrația în scădere În 2023, Germania a înregistrat 229.751 de cereri de azil, cu aproximativ 100.000 mai puține decât în anul precedent. Potrivit Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), scăderea se datorează în mare parte închiderii rutei refugiaților prin Serbia, în noiembrie 2023. În noul acord de guvernare, CDU/CSU și SPD au convenit respingeri la frontieră, însă rămâne neclar dacă „în coordonare cu vecinii” înseamnă consultare sau obținerea acordului acestora.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Extrema dreaptă germană, în continuare pe primul loc în sondaje, peste blocul conservator CDU-CSU

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor germani, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Forsa la solicitarea postului RTL. Extrema dreaptă germană conduce în sondaje Sondajul apare în contextul în care o nouă coaliție de guvernare formată din conservatori (CDU-CSU) și social-democrați (SPD) se pregătește să preia puterea la Berlin. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit datelor sondajului, AfD ar obține 26% din voturi dacă alegerile ar avea loc acum, cu două puncte procentuale peste blocul conservator CDU-CSU, care ar obține 24%. Diferențe majore față de rezultatele din februarie Rezultatele sondajului contrastează cu cele ale alegerilor parlamentare din 23 februarie, când CDU-CSU a obținut 28,5% din voturi și s-a clasat pe primul loc, urmat de AfD cu 20,8%. Sprijinul pentru Partidul Social-Democrat (SPD) a scăzut la 14%, în scădere față de 16,4% înregistrat la scrutinul din februarie. Partidul Verzilor ar obține 12% din voturi, în timp ce formațiunea de extremă stângă Die Linke ar atinge 10% în preferințele electoratului, potrivit aceluiași sondaj Forsa. Friedrich Merz, posibil viitor cancelar Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este favorit pentru funcția de cancelar. Votul de învestire este programat pentru 6 mai, în Bundestag. Dacă parlamentul federal își va da acordul, Merz va prelua oficial conducerea executivului german în cadrul noii coaliții CDU-SPD.

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Președintele german dezumflă iluziile celor care așteaptă rezultate după întâlnirea Trump - Zelenski

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară”. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat la prudență în ceea ce privește așteptările legate de rezultatele întâlnirilor politice desfășurate în marja funeraliilor Papei Francisc de la Roma. Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” „Trebuie să nu uităm că este, înainte de toate, o înmormântare și că nu ar trebui să ne așteptăm la progrese majore în politica externă din această așa-zisă diplomație funerară”, a declarat Steinmeier, după slujba de la Vatican. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Președintele german a subliniat că, în mod firesc, liderii care se cunosc între ei profită de ocazie pentru scurte discuții, dar a insistat că nu trebuie exagerată importanța acestor contacte: „Nu vă așteptați să se desfășoare vreo politică externă majoră aici”. Printre întâlnirile cele mai evidențiate s-a numărat cea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președinții SUA și Ucrainei. Trump și Zelenski: o întâlnire scurtă, dar promițătoare Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție de aproximativ 15 minute la Bazilica Sfântul Petru, față în față, într-un cadru sobru. Zelenski a descris întâlnirea pe rețeaua X ca fiind „o reuniune bună”, deși a recunoscut că a fost mai degrabă simbolică. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că, dacă vor exista rezultate concrete, întâlnirea ar putea deveni „istorică”. Zelenski a insistat că prioritatea sa rămâne încetarea focului necondiționată în războiul cu Rusia, ca premisă pentru orice negociere. Inițial, era planificată o a doua rundă de discuții între Trump și Zelenski după funeralii, însă aceasta a fost anulată din cauza plecării președintelui american din Roma. Continuarea dialogului cu aliații europeni Între timp, Zelenski a continuat consultările cu aliații săi europeni, inclusiv cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer. Cei doi lideri europeni și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în special după ce Trump a propus un plan de pace care prevedea, printre altele, recunoașterea controlului rus asupra Crimeei, punct respins ferm de Zelenski și de liderii europeni.

Berea fără alcool, noul trend german (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Internațional

Berea germană își pierde tăria: nemții consumă din ce în ce mai multă, dar fără alcool

Berea fără alcool, noul trend german. Consumul de bere fără alcool este în continuă creștere în Germania, iar producția s-a dublat în ultimele două decenii. Potrivit Asociației Berarilor Germani, în 2024 s-au produs aproximativ 700 de milioane de litri de bere fără alcool, o dovadă clară a schimbării gusturilor consumatorilor. Berea fără alcool, noul trend german Într-un comunicat transmis înaintea Zilei berii germane, celebrată anual pe 23 aprilie, Asociația Berarilor Germani a anunțat că producția de bere fără alcool a depășit toate recordurile istorice. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Comparativ cu acum 20 de ani, Germania produce de peste două ori mai multă bere fără alcool. Berile fără alcool – 9% din piața berii germane Astăzi, berile fără alcool reprezintă aproximativ 9% din totalul pieței berii din Germania. În întreaga țară există peste 800 de mărci de bere fără alcool, oferind consumatorilor o gamă tot mai diversificată de opțiuni. Pilsner, cea mai populară bere din Germania Chiar dacă berile fără alcool câștigă teren, berea Pilsner continuă să domine piața, cu o cotă de 48%. Pe locul al doilea se situează berile mai ușoare, cunoscute sub denumirea de Helles, cu o cotă de piață de 11%. Explicația popularității berii fără alcool Christian Weber, președintele Asociației Berarilor Germani, a explicat că inovația tehnologică joacă un rol cheie în succesul berii fără alcool. Progresele în procesul de producție au îmbunătățit semnificativ gustul și calitatea acestor produse, ceea ce le face mai atractive pentru publicul larg. Schimbarea obiceiurilor de consum Deși vânzările de bere cu alcool rămân dominante, experții estimează că berea fără alcool va deveni din ce în ce mai importantă, mai ales în contextul în care consumatorii manifestă o tendință de reducere a consumului de alcool. În 2024, în Germania s-au vândut aproximativ 6,8 miliarde de litri de bere – cel mai scăzut nivel din 1993 încoace. Această scădere vine în paralel cu diversificarea gamei de băuturi și cu interesul crescut pentru alternativele fără alcool.

Redenumirile iepurașului de Paște inflamează Germania (sursa: Pexels/Nancy Zjaba)
Eveniment

Iepurașii "așezați" de Paști inflamează Germania: extremiștii reclamă ocolirea tradiției pascale

Redenumirile iepurașului de Paște inflamează Germania. Pe măsură ce Paștele se apropie, rafturile magazinelor se umplu de dulciuri tematice, în special, clasicii iepurași din ciocolată. Însă, o schimbare aparent minoră a denumirii acestora a stârnit discuții aprinse în Germania. Unele supermarketuri au etichetat produsele ca „Sitzhasen” (iepurași șezători) în loc de „iepurași de Paște”. Un detaliu suficient pentru a genera critici culturale și acuzații privind o presupusă „renunțare” la tradițiile creștine. Redenumirile iepurașului de Paște inflamează Germania În pliantele actuale, Lidl promovează „Favorina Sitzhase mit Schleife” (iepuraș șezător cu fundiță), iar Aldi vinde iepurașii marca Moser Roth sub aceeași denumire. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Pe platforme sociale utilizatorii speculează că termenul „iepuraș de Paște” ar fi fost înlocuit din grijă față de alte culturi sau religii. Circulă postări în care se afirmă că lanțuri precum Lidl și Aldi „au interzis” denumirea tradițională. În locul ei, aceștia ar fi introdus termenul „Sitzhase” pentru a nu ofensa clienții de alte confesiuni. AfD acuză „islamizarea” prin denumirile produselor Politicieni ai partidului de extremă dreapta AfD au reacționat vehement, acuzând o „înstrăinare de tradiții” și avertizând asupra unei „islamizări subtile”. Deputatul german al partidului AfD, Johann Martel, a declanșat recent un val de reacții online, susținând că denumirea „Sitzhase” (iepuraș așezat) folosită de Lidl și ALDI ar fi o dovadă a unei „islamizări lente a Germaniei”. El acuză marile familii din spatele lanțurilor de magazine, precum Albrecht și Schwarz, că ar promova această schimbare. „#Sitzhase îl înlocuiește pe iepurașul de Paște”, a scris Martel pe platforma X. Explicațiile companiilor Denumirile variază din motive comerciale, nu religioase, susțin companiile, invocând rațiuni de marketing. Lidl a explicat clar: denumirea „iepuraș așezat” este folosită doar pentru a diferenția produsele din gama proprie Favorina. Nu este vorba despre eliminarea simbolului pascal, ci despre o etichetare practică. Pe site-ul Lidl, se pot găsi mai mulți iepurași de ciocolată sub diverse denumiri: „Iepuraș cu fundiță”, un iepuraș așezat, în trei culori, „Iepuraș de ciocolată”, un iepuraș cu capul întors, fără fundiță sau „XL Iepuraș de Paște”, un iepuraș de mari dimensiuni, Alte produse precum „cuib pascal”, „ouă de Paște” și „cană de Paște” păstrează clar referirea la sărbătoare Potrivit Lidl, denumirea „Sitzhase” este folosită de câțiva ani pentru a diferenția mai clar diversele modele de iepurași (șezători vs. verticali). Exemple similare și în alte magazine Nici ALDI nu elimină referințele pascale. Pe lângă „iepurașul așezat”, există și „iepurașul în picioare” („Stehhase”). De asemenea, cunoscutul „iepuraș auriu” de la Lindt este vândut sub numele „Goldhase”, iar produsul Milka se numește „Schmunzelhase” (iepuraș zâmbitor). Aldi vinde însă și produse precum „Feine Ostereier” (Ou de Paște delicios) sau „Mini-Ostereier” (Ou de Paște mic) Iepurașul „de aur” există din 1952, fără referire explicită la Paște Unele denumiri date de marii producători sunt deja parte a peisajului pascal de zeci de ani. „Schmunzelhase” de la Milka sau celebrul „Goldhase” (iepurașul de aur cu clopoțel) de la Lindt sunt doar două exemple. Niciunul nu menționează direct Paștele în denumire, iar acest lucru nu a fost niciodată considerat problematic. De altfel, iepurașul „Goldhase” este produs încă din 1952, iar „Schmunzelhase” a apărut în 1973. De ce au apărut denumiri diferite? Potrivit platformei de verificare Correctiv, fiecare produs dintr-un supermarket are nevoie de un cod și un nume unic pentru a putea fi comandat, urmărit și reaprovizionat. La casă, sistemul înregistrează exact ce produs se vinde, iar la atingerea unui anumit prag, acesta este reînnoit automat. Astfel, diferențierea între „iepuraș cu fundiță”, „iepuraș în picioare” sau „iepuraș XL” nu are legătură cu religia, ci cu logistica și organizarea eficientă a stocurilor, susține Correctiv.

AfD conduce sondajele naționale din Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Extrema dreaptă germană (AfD), în premieră pe primul loc în sondaje

AfD conduce sondajele naționale din Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află, pentru prima oară, pe primul loc într-un sondaj de opinie realizat la nivel național, cu doar câteva ore înainte de anunțul oficial privind viitoarea coaliție guvernamentală de la Berlin. AfD conduce sondajele naționale din Germania Potrivit sondajului realizat de institutul Ipsos, AfD este creditat cu 25% din intențiile de vot, depășind cu un punct procentual blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), condusă de Friedrich Merz, și partenerul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), care cumulează 24%. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica"   Pe locul al treilea în sondaj se află Partidul Social-Democrat (SPD), cu 15%, în timp ce Verzii și Die Linke (Stânga) sunt cotate fiecare cu 11% din intențiile de vot.  AfD, creștere constantă după alegerile federale Sondajul a fost publicat la șase săptămâni după alegerile parlamentare federale, în care AfD a obținut locul al doilea, imediat în urma blocului conservator CDU/CSU. Ascensiunea partidului de extremă dreapta a fost constantă, alimentată de nemulțumirile privind politicile migratorii, economice și climatice. În paralel cu aceste evoluții, liderii CDU/CSU și SPD urmează să anunțe formarea unei coaliții guvernamentale, iar funcția de cancelar va fi preluată de Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate.

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Germania nu a scăpat, extremiștii de la AfD cresc în continuare în sondaje

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania. Alternativa pentru Germania (AfD) ajunge la același nivel de susținere ca blocul conservator CDU/CSU, potrivit unui sondaj INSA publicat sâmbătă, de publicația Bild. Rezultatele reflectă schimbări semnificative în opțiunile electorale ale germanilor, la doar șase săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate. Extrema dreaptă câștigă teren în Germania Potrivit sondajului realizat de institutul INSA pentru publicația Bild, atât AfD, cât și CDU/CSU sunt cotate cu 24% din intențiile de vot. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Pentru AfD, aceasta este cea mai bună performanță înregistrată până acum într-un sondaj național și o creștere de 1 punct procentual față de măsurătoarea anterioară. În schimb, blocul conservator condus de Friedrich Merz a pierdut 2 puncte procentuale. Scădere semnificativă pentru CDU/CSU după victorie CDU/CSU a obținut 28,5% la alegerile din 23 februarie, clasându-se pe primul loc. Totuși, sondajele recente indică o pierdere treptată de sprijin în rândul electoratului. AfD, care a încheiat alegerile pe poziția a doua cu 20,8%, pare să câștige teren în mod constant. SPD rămâne stabil, Verzii și Stânga, la egalitate Partidul Social Democrat (SPD), care a suferit o scădere puternică la alegeri, rămâne stabil în sondaj la 16%, față de 16,4% în februarie. Verzii pierd 1%, iar Partidul Stânga (Die Linke) câștigă 1%, ajungând ambele la 11%, în luptă directă pentru electoratul de stânga. Partidele mici, sub pragul electoral Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, Partidul Liberal Democrat (FDP) și noua formațiune populistă de stânga BSW nu ar reuși să intre în parlament. Ambele sunt cotate la 4%, sub pragul electoral de 5% necesar pentru a obține reprezentare parlamentară.

Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani (sursa: Pexels/Edward Jenner)
Internațional

Germania vrea să atragă cercetători de top din SUA, afectați de politica lui Donald Trump

Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani. Opt cercetători de renume internațional au lansat marți un apel către autoritățile din Germania, cerând inițierea unui program dedicat atragerii cercetătorilor americani ale căror activități au fost afectate de măsurile restrictive ale administrației Trump, informează Der Spiegel. Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani Cei opt cercetători subliniază că Germania și Europa au o oportunitate unică de a inversa fenomenul de "exod al creierelor", atrăgând elite academice americane în propriile instituții. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Un astfel de program ar contribui decisiv la consolidarea potențialului de inovație al Germaniei. Propunerea prevede crearea a până la 100 de catedre în cadrul Comunității Germane de Cercetare (Deutsche Forschungsgemeinschaft), cu finanțare din partea Ministerului Federal al Cercetării. Programul ar viza domenii strategice precum inteligența artificială, robotica, schimbările climatice, sănătatea publică și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică). Programul „Meitner-Einstein” Cercetătorii propun ca programul să fie denumit „Meitner-Einstein”, în onoarea fizicienilor Lise Meitner și Albert Einstein, ambii forțați să părăsească Germania în anii ’30, în contextul regimului nazist. Programul „Meitner-Einstein” ar trebui să se concentreze pe domenii strategice pentru viitor, precum: inteligența artificială, robotica, schimbările climatice, sănătatea publică, disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) Selecția participanților se va baza exclusiv pe criterii de exigență științifică. SUA, din paradis academic în teritoriu incert Semnatarii atrag atenția că Statele Unite, odinioară destinația preferată a cercetătorilor pentru libertatea academică și resursele generoase, încep să piardă acest statut. Politicile administrației Trump au declanșat reduceri bugetare semnificative și un climat de nesiguranță pentru universități și cercetători. Universități prestigioase, vizate direct de Trump Printre instituțiile afectate se numără universități de top precum Columbia, Johns Hopkins sau Harvard. Administrația Trump a anunțat chiar intenția de a retrage subvenții federale în valoare de 9 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând universitatea că ar permite „antisemitismului” să se răspândească în campus.

Germania, multe concedii medicale pentru depresie (sursa: Pexels/Gerd Altmann)
Internațional

Angajații din Germania, din ce în ce mai abătuți: creștere cu 50% a concediilor pentru depresie

Germania, multe concedii medicale pentru depresie. Numărul zilelor de concediu medical acordate angajaților din Germania din cauza depresiei a crescut cu aproximativ 50% în 2024, conform datelor publicate de compania de asigurări medicale DAK-Gesundheit. Germania, multe concedii medicale pentru depresie Raportul privind sănătatea mintală arată că, în 2024, au fost înregistrate 183 de zile de concediu medical pentru depresie la fiecare 100 de angajați asigurați de DAK, comparativ cu 122 de zile în anul precedent. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu În total, concediile medicale pentru probleme legate de sănătatea mintală au crescut de la 323 la 342 de zile la 100 de angajați. Cele mai afectate domenii sunt îngrijirea copiilor și a vârstnicilor, unde nivelul de stres și presiunea profesională sunt foarte ridicate. Impactul afecțiunilor mintale asupra angajaților și companiilor Directorul executiv al DAK, Andreas Storm, a subliniat impactul negativ al acestei tendințe: "Numărul ridicat de afecțiuni mintale este deseori asociat cu absențe prelungite și cu stigmatizarea angajaților afectați și a angajatorilor lor. Nu mai putem închide ochii, deoarece sănătatea mintală este un factor-cheie al succesului unei societăți reziliente și al competitivității economiei germane." Storm a lansat un apel pentru conștientizarea cauzelor depresiei și a tulburărilor de anxietate, precum și pentru oferirea unor servicii de sprijin eficiente. Creștere accentuată a depresiei în rândul vârstnicilor Toate grupele de vârstă sunt afectate de creșterea incidenței depresiei, însă raportul DAK subliniază o evoluție alarmantă în rândul persoanelor în vârstă. Deși numărul cazurilor de depresie la tineri a crescut gradual în ultimii ani, în 2024 s-a înregistrat o creștere semnificativă în rândul persoanelor mai în vârstă. Durata concediilor pentru afecțiuni mintale, în creștere Potrivit DAK, durata medie a concediului medical pentru afecțiuni mintale în 2024 a fost de aproape 33 de zile, o ușoară creștere față de anul precedent. DAK-Gesundheit, una dintre cele mai mari companii de asigurări de sănătate din Germania, a realizat acest raport în colaborare cu Institutul IGES din Berlin, pe baza datelor anonimizate a 2,42 milioane de angajați asigurați. Această creștere semnificativă a concediilor medicale pentru depresie ridică semne de alarmă în ceea ce privește sănătatea mintală a angajaților germani și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenție și tratament.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră