sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

667 articole
Internațional

Dosarele OZN, desecretizate: Trump redeschide un subiect care a fascinat liderii SUA decenii la rând

Președintele american Donald Trump reaprinde una dintre cele mai persistente fascinații ale epocii moderne, anunțând desecretizarea unor documente „foarte interesante” despre OZN-uri. Declarațiile sale se înscriu într-o tradiție mai largă a liderilor de la Casa Albă: de la experiența personală relatată de Jimmy Carter, la metaforele geopolitice ale lui Ronald Reagan, și curiozitatea prudentă a lui Bill Clinton. Între transparență, scepticism și imaginație, discursul prezidențial american despre extratereștri rămâne un amestec de fascinație publică și prudență instituțională. Trump anunță desecretizarea dosarelor OZN Președintele american Donald Trump a declarat că analiza realizată de administrația sa asupra documentelor legate de OZN-uri a scos la iveală informații „foarte interesante”, anunțând că primele dosare vor fi făcute publice în perioada imediat următoare.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei În cadrul unui eveniment organizat de grupul conservator Turning Point USA, Donald Trump a confirmat că procesul de desecretizare este în desfășurare și că publicul va avea acces curând la primele materiale: „Am găsit multe documente foarte interesante, trebuie să spun, iar primele eliberări (de documente) vor începe foarte, foarte curând, astfel încât să puteţi vedea dacă acest fenomen este corect”. Ordin oficial pentru publicarea dosarelor OZN În februarie, administrația Trump a cerut agențiilor federale să înceapă publicarea documentelor guvernamentale privind OZN-urile, fenomenele aeriene neidentificate și posibila existență a vieții extraterestre. Decizia a fost justificată prin interesul major al opiniei publice pentru aceste subiecte. Schimb de acuzații cu Barack Obama Decizia de a analiza documentele a venit și pe fondul unei controverse politice. Donald Trump l-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama că ar fi gestionat necorespunzător informații clasificate, după ce acesta a afirmat, într-un podcast, că extratereștrii sunt „reali”. Ulterior, Obama a revenit asupra declarației, precizând că nu a văzut dovezi ale contactului cu forme de viață extraterestră în timpul mandatului său, dar a subliniat că probabilitatea existenței vieții în univers rămâne ridicată. Poziția lui Trump: scepticism în lipsa dovezilor La rândul său, Donald Trump a declarat că nu a întâlnit dovezi concrete care să confirme existența extratereștrilor și că rămâne rezervat în această privință. Această poziție reflectă o abordare prudentă, în contrast cu interesul public tot mai mare pentru subiect. Investigațiile Pentagonului și concluziile oficiale În ultimii ani, Pentagonul a analizat numeroase raportări privind OZN-uri. În 2022, oficiali militari de rang înalt au declarat că nu există dovezi care să indice că extratereștrii ar fi vizitat Pământul sau ar fi aterizat pe Terra. Un raport publicat în 2024 a consolidat această concluzie: investigațiile guvernului american, desfășurate încă de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, nu au identificat dovezi ale existenței tehnologiei extraterestre. Majoritatea observațiilor analizate s-au dovedit a fi obiecte sau fenomene obișnuite, interpretate eronat. Ce au spus alți președinții SUA despre extratereștri Tema extratereștrilor spune adesea mai multe despre stilul politic al unui președinte decât despre existența vieții din afara Pământului. În declarațiile liderilor americani apare o distincție importantă: una este să admiți că, statistic, viața în univers este probabilă, și alta este să afirmi că există dovezi că extratereștrii au ajuns pe Terra. Tocmai în acest spațiu dintre fascinație, ironie și prudență s-au mișcat, de-a lungul timpului, mai mulți președinți ai Statelor Unite. Jimmy Carter: o experiență personală Dintre toți președinții americani, Jimmy Carter a avut una dintre cele mai personale legături cu subiectul. Înainte de a ajunge la Casa Albă, el a relatat că a văzut un OZN în Georgia și a depus chiar un raport despre acel episod. Cazul a devenit celebru tocmai pentru că nu era vorba despre un star de televiziune sau un conspiraționist, ci despre un viitor președinte. Totuși, ceea ce e esențial la Carter este nu atât relatarea în sine, cât poziția lui ulterioară. De-a lungul timpului, el s-a arătat favorabil unei transparențe mai mari privind dosarele OZN, dar nu a devenit un promotor al ideii că extratereștrii ar fi vizitat Pământul. Ronald Reagan: extratereștrii ca metaforă politică Ronald Reagan a lăsat una dintre cele mai cunoscute formulări pe această temă, dar nu ca afirmație despre dovezi, ci ca instrument retoric. În discursul său din 1987 la ONU, el spunea că se gândește uneori cât de repede ar dispărea diferențele dintre state dacă omenirea s-ar confrunta cu o amenințare venită din afara acestei lumi. Ideea lui Reagan nu era că extratereștrii există și se apropie, ci că o amenințare externă absolută ar putea uni umanitatea. Formula a avut o viață lungă în cultura populară tocmai pentru că îmbina Războiul Rece, imaginația SF și apelul la solidaritate globală. În termeni politici, Reagan a folosit imaginarul extraterestru mai degrabă ca pe o alegorie morală și geopolitică, nu ca pe o pistă factuală. Bill Clinton: curios, dar prudent Bill Clinton a fost, poate, cel mai relaxat și mai sincer în a recunoaște curiozitatea publicului. Într-o apariție televizată, fostul președinte a spus că s-a interesat de dosarele privind Roswell și Area 51 și că, dacă omenirea ar fi vizitată într-o zi, nu ar fi surprins. Nu a spus însă că ar fi găsit probe. Dimpotrivă, mesajul lui a fost: am verificat, nu am văzut dovada pe care o caută mitologia populară.

OZN-urile în discursurile liderilor SUA (Pexels/RDNE Stock project)
Trump și lideri politici care au sfidat Vaticanul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Când liderii politici sfidează Vaticanul: Trump, în compania lui Napoleon, Stalin, Hitler, Castro

Disputa recentă dintre Donald Trump și Papa Leon arată că tensiunea dintre politicieni și Vatican nu este doar o neînțelegere de moment, ci ecoul unei rivalități istorice dintre două forme diferite de autoritate: una politică, sprijinită pe stat, armată și vot, și una morală, sprijinită pe influență spirituală și pe o voce globală. Actualul conflict s-a amplificat după criticile Papei Leon la adresa războiului cu Iranul și a politicilor dure privind migrația, urmate de atacurile publice lansate de Trump împotriva pontifului. De-a lungul istoriei, asemenea confruntări au schimbat nu doar relațiile diplomatice, ci și cursul unor state întregi. Henric al VIII-lea: divorțul care a rupt Europa Cel mai celebru conflict dintre un lider politic și Vatican rămâne, probabil, cel dintre Henric al VIII-lea și Papa Clement al VII-lea. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” În aparență, disputa pornea de la o chestiune dinastică: regele Angliei voia anularea căsătoriei cu Ecaterina de Aragon, convins că uniunea sa este nu doar sterilă politic, ci și problematică religios. Henric ajunsese să creadă că trăiește în „păcat de moarte” și a apelat la Roma pentru anulare, însă momentul ales era prost, iar cazul său era complicat de contextul politic european. Inițial regele era convins că Roma îl va susține, dar a devenit tot mai frustrat pe măsură ce procedurile au fost blocate. Până în 1534, ruptura de Roma și asumarea conducerii Bisericii Angliei erau deja oficializate. Napoleon, împăratul care l-a întemnițat pe Papă Dacă Henric a rupt legătura cu Roma, Napoleon a încercat să o subordoneze direct. Relația sa cu Vaticanul a început pragmatic, dar s-a degradat rapid pe măsură ce ambițiile imperiale au intrat în conflict cu autonomia papală. În 1809 Napoleon a abolit puterea temporală a papalității și a anexat Roma și restul Statelor Papale la Franța. Papa Pius al VII-lea a răspuns excomunicându-l, însă Napoleon a ripostat dur, luându-l prizonier. În noaptea de 5 iulie 1809, trupele franceze l-au răpit pe Pius al VII-lea din apartamentele sale din Palatul Quirinal. Papa a refuzat să renunțe la regatul său din Italia centrală și nu a acceptat nici pretenția lui Napoleon de a controla numirile episcopale din imperiu. A urmat o captivitate de cinci ani. Bismarck și Kulturkampf În cazul lui Otto von Bismarck, miza nu a fost una personală sau teritorială, ci consolidarea unui stat-națiune recent format. După unificarea Germaniei, cancelarul a privit influența Bisericii Catolice și legătura acesteia cu Roma ca pe o posibilă vulnerabilitate politică, într-un moment în care loialitatea cetățenilor trebuia să se îndrepte, fără echivoc, către noul Reich. Așa a luat naștere Kulturkampf, o serie de măsuri adoptate între anii 1870 și 1880, prin care statul a încercat să limiteze autonomia Bisericii, să controleze formarea clerului și să reducă influența acesteia în spațiul public. Kulturkampf a fost o încercare de a redefini raportul dintre autoritatea politică și cea religioasă într-un stat modern, însă rezultatul a fost ambivalent. În loc să diminueze rolul catolicismului, aceste politici au contribuit la consolidarea identității și mobilizării politice a comunității catolice. Mussolini: de la adversitate la compromis calculat Benito Mussolini oferă un caz diferit, pentru că relația lui cu Vaticanul nu a mers până la ruptură totală, ci s-a transformat într-un compromis strategic. După decenii de tensiuni între statul italian și Sfântul Scaun, chestiunea romană a fost rezolvată prin Tratatul de la Lateran. Acordul, semnat de Mussolini pentru guvernul italian și de cardinalul Pietro Gasparri pentru papalitate, a stabilit raporturile dintre Italia și Vatican și a fost ulterior confirmat în ordinea constituțională italiană. Mussolini a înțeles că recunoașterea independenței Vaticanului îi putea aduce legitimitate internă și stabilitate. Hitler și Vaticanul Relația dintre regimul nazist și Vatican a fost una dintre cele mai ambigue și controversate. În 1933, noul stat nazist a semnat un concordat cu Sfântul Scaun. Documentul nu a protejat, în fapt, comunitatea catolică din Germania de ingerințele și persecuțiile autorităților naziste. Miza politică a acordului a fost ca, în schimbul promisiunii că naziștii nu vor interfera cu activitatea Bisericii, Vaticanul să ofere recunoaștere diplomatică regimului, devenind primul stat care îl valida oficial. Acordul a fost un succes de imagine pentru Hitler și a contribuit la reducerea opoziției catolice interne. Stalin: când Vaticanul devine inamicul unei ideologii Relațiile dintre Iosif Stalin și Vatican au fost marcate de o ostilitate profundă, reflectată atât în persecuția sovietică a religiei, inclusiv a catolicilor, cât și în opoziția fermă a Vaticanului față de comunism. Stalin este asociat cu replica devenită celebră „Câte divizii are Papa?”, simbol al disprețului față de influența spirituală a Bisericii, în timp ce Papa Pius al XII-lea a denunțat constant ideologia comunistă și expansiunea sovietică în Europa. Fidel Castro: de la ostilitate la apropiere Dintre exemplele moderne, cazul lui Fidel Castro este poate cel mai nuanțat. Deși fusese botezat catolic și educat de iezuiți, Castro a devenit după 1959 un persecutor al Bisericii. Totuși, aproape patru decenii mai târziu, a început o apropiere care avea să permită Vaticanului să joace un rol în reluarea relațiilor dintre Cuba și Statele Unite. Castro a înțeles treptat că Vaticanul putea funcționa și ca punte diplomatică, nu doar ca adversar ideologic. Trump pierde sprijinul catolicilor conservatori Disputa dintre președintele Donald Trump și Papa Leon a declanșat o reacție puternică, inclusiv din partea unor aliați conservatori catolici care, până de curând, îi erau fideli liderului american. Criticile nu mai vizează doar atacurile publice la adresa pontifului sau controversata imagine generată de inteligența artificială în care Trump se prezenta ca o figură christică, ci reflectă o nemulțumire mai profundă legată de poziția administrației față de războiul din Iran. Episcopul Joseph Strickland, cunoscut pentru sprijinul său constant față de Trump, a produs o ruptură rară de politicile liderului de la Casa Albă, afirmând că războiul nu îndeplinește criteriile unui „război just” și că se aliniază poziției Vaticanului. El a avertizat că folosirea religiei pentru a justifica violența contrazice însăși esența credinței și a subliniat că adevărata autoritate nu aparține liderilor politici, ci lui Hristos. Schimbarea de atitudine în rândul catolicilor conservatori evidențiază riscurile politice pentru Trump, într-un context în care sprijinul acestui electorat a fost esențial în alegerile recente. O istorie care nu s-a încheiat De la Henric al VIII-lea la Trump, de la Napoleon la Stalin, Hitler și Castro, istoria arată că liderii politici intră în conflict cu Vaticanul atunci când simt că acesta le limitează libertatea de acțiune, le contestă legitimitatea sau le vorbește direct electoratului peste capul instituțiilor statului. Dar tot istoria arată și că, deși Vaticanul nu are, de regulă, multă forță militară sau control administrativ, are ceva ce liderii politici subestimează adesea: capacitatea de a transforma o dispută punctuală într-o chestiune de conștiință publică.

Trump și războiul cu Iranul care tot se termină (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De câte ori a spus Trump că războiul cu Iranul e pe final de la începerea conflictului

Președintele american Donald Trump a declarat recent că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de final. De la începutul conflictului, liderul de la Casa Albă a sugerat acest lucru de aproape 12 ori conturând un tipar de declarații care combină optimismul strategic cu ambiguitatea. O analiză a intervențiilor sale publice, reflectate în presa internațională, indică asemenea afirmații, de la estimări precum „va dura 4–5 săptămâni” sau „se poate termina rapid”, până la formule precum „am câștigat deja” ori „foarte aproape de final”. Donald Trump: războiul cu Iranul, „foarte aproape de final” Președintele american Donald Trump a declarat marți că războiul cu Iran s-ar putea apropia de final, potrivit unui interviu acordat postului Fox News. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” „Cred că se apropie de final. Îl consider foarte aproape de sfârșit”, a afirmat Trump, conform declarațiilor distribuite de jurnalista Maria Bartiromo. Trump: Iranul ar avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui Liderul american a susținut că o eventuală retragere a Statele Unite ale Americii ar lăsa Iranul într-o poziție dificilă pe termen lung. „Dacă plecăm acum, Iranul va avea nevoie de 20 de ani pentru a se reconstrui”, a spus Trump, adăugând că situația rămâne fluidă și că evoluțiile din perioada următoare vor fi decisive. Totodată, acesta a sugerat că Teheranul ar fi interesat de reluarea negocierilor și de ajungerea la un acord. Negocieri tensionate și semnale privind o nouă rundă de discuții Declarațiile vin în contextul unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran, aflat în prezent în vigoare. Anterior, Trump sugerase că o nouă rundă de discuții ar putea avea loc în scurt timp: „S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”, declara acesta pentru New York Post, fără a oferi detalii suplimentare. Prima rundă de negocieri, desfășurată în Islamabad, s-a încheiat fără un acord, însă informații neconfirmate indică posibilitatea unei noi întâlniri în zilele următoare. JD Vance: „Nu vrem un acord mic, ci o mare înțelegere” Vicepreședintele JD Vance a confirmat că armistițiul se menține, subliniind că administrația americană urmărește un acord amplu, nu unul limitat. „Încetarea focului se menține, iar discuțiile au înregistrat progrese enorme”, a declarat Vance în cadrul unui eveniment din Athens, Georgia. Potrivit acestuia, motivul pentru care nu s-a ajuns încă la un acord este dorința președintelui Trump de a obține garanții clare că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. Condițiile SUA: fără arme nucleare și fără sprijin pentru terorism Vicepreședintele american a detaliat și principalele condiții impuse Teheranului: - renunțarea la programul nuclear militar, - încetarea sprijinului pentru grupări considerate teroriste, - deschiderea către integrarea economică globală. „Președintele își dorește un acord în care poporul iranian să prospere și să se alăture economiei mondiale”, a explicat Vance. Posibilă nouă rundă de negocieri înainte de expirarea armistițiului Potrivit CNN, o a doua rundă de negocieri ar putea avea loc înainte de expirarea armistițiului, programată pentru săptămâna viitoare. Surse apropiate discuțiilor indică faptul că delegația americană ar putea fi condusă chiar de JD Vance. De asemenea, la negocieri ar putea participa Steve Witkoff și Jared Kushner. De câte ori a spus Trump că războiul e „aproape de final” Declarația recentă a lui Donald Trump, potrivit căreia războiul cu Iran este „foarte aproape de final”, nu este o premieră. De la începutul conflictului, liderul american a transmis în mod repetat mesaje similare, sugerând în mai multe rânduri că finalul este iminent, uneori chiar în timp ce operațiunile militare continuau. O analiză a declarațiilor publice arată un tipar: optimism constant privind încheierea rapidă a războiului, combinat cu mesaje contradictorii despre continuarea luptelor. Martie 2026: războiul ar putea fi „terminat rapid” La scurt timp după declanșarea conflictului, Trump a declarat că războiul ar putea fi încheiat „destul de repede”. În același interval, el estima că operațiunile ar putea dura aproximativ 4–5 săptămâni, deși admitea că ar putea „merge mult mai departe”. Mesaje contradictorii: „am câștigat”, dar „nu plecăm încă” Pe măsură ce conflictul a evoluat, discursul lui Trump a devenit mai nuanțat și, uneori, contradictoriu. În martie, el a afirmat că Statele Unite „au câștigat” războiul, sugerând chiar că, în esență, acesta fusese decis foarte devreme. În același timp, a insistat că operațiunile trebuie continuate pentru „a termina treaba”, refuzând ideea unei retrageri rapide. Această combinație de declarații — victorie deja obținută, dar război încă în desfășurare — a alimentat percepția unei strategii neclare. „Războiul este aproape complet”: declarațiile din interviuri În mai multe interviuri, Trump a reiterat ideea că războiul este practic încheiat. El a declarat că războiul este „foarte complet, aproape terminat” și că Iranul nu mai are capacități militare relevante. Într-o altă intervenție, a spus că conflictul este „pretty much over” (aproape încheiat), fără a oferi însă un calendar clar sau condiții precise pentru final. De asemenea, a afirmat că războiul va fi „încheiat în curând” sau „foarte curând”, menținând aceeași linie de comunicare. „Nu mai e nimic de lovit”: argumentul militar Un alt argument invocat frecvent de Trump pentru a susține apropierea finalului a fost degradarea capacităților militare ale Iranului. Într-un interviu, el a afirmat că nu mai există „practic nimic de țintit”, sugerând că obiectivele militare au fost atinse. În alte declarații, a spus că Iranul este „la capătul liniei” și că infrastructura sa militară este aproape distrusă. Acest tip de retorică a fost constant folosit pentru a justifica ideea că războiul se apropie inevitabil de final. Aprilie 2026: „foarte aproape de sfârșit” În ultimele zile, Trump a reluat această temă, declarând că războiul este „foarte aproape de final”. Totuși, chiar și în acest context, mesajul său rămâne ambiguu: pe de o parte, sugerează că finalul este iminent; pe de altă parte, afirmă că „nu am terminat” și că evoluțiile viitoare rămân deschise. Un tipar de comunicare: finalul anunțat înainte de a exista Analizând cronologic declarațiile, se conturează un tipar clar: începutul conflictului: războiul va fi „scurt” faza intermediară: „am câștigat deja” ulterior: „este aproape complet” prezent: „foarte aproape de final” În paralel, operațiunile militare au continuat, iar negocierile nu au produs încă un acord concret. Experții citați în presa internațională subliniază că aceste mesaje reflectă mai degrabă o strategie politică și de comunicare decât o evaluare strict militară a situației. Între optimism strategic și realitate operațională Declarațiile repetate ale lui Donald Trump privind apropierea finalului războiului din Iran arată o constantă: anticiparea unui deznodământ rapid, chiar și în absența unor evoluții decisive pe teren. Deși acest tip de discurs poate avea rolul de a transmite încredere și control, el evidențiază și o tensiune între mesajul politic și realitatea operațională a conflictului. În lipsa unui acord clar sau a unei încetări definitive a ostilităților, întrebarea nu mai este doar „când se va termina războiul?”, ci și „de câte ori poate fi anunțat finalul înainte ca acesta să devină realitate?”.

Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, după eșecul negocierilor cu Iranul

Președintele american Donald Trump a anunțat duminică instituirea imediată a unei blocade navale în Strâmtoarea Ormuz, în urma eșecului negocierilor de pace cu Iran. Decizia vine pe fondul refuzului calificat drept „intransigent” al Teheranului de a renunța la ambițiile sale nucleare, în cadrul discuțiilor desfășurate la Islamabad. Negocieri fără rezultat: disputa privind programul nuclear al Iranului Deși liderul american a recunoscut că discuțiile „au decurs bine” și că s-a ajuns la un acord asupra majorității punctelor, impasul major a fost reprezentat de programul nuclear iranian. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns „Contează un singur lucru – Iranul nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare”, a transmis Donald Trump pe platforma Truth Social. Potrivit acestuia, aproximativ 20 de ore de negocieri nu au reușit să conducă la un acord de pace, tocmai din cauza refuzului Teheranului de a face concesii pe acest subiect sensibil. Blocadă navală totală Președintele american a anunțat că United States Navy va începe imediat blocarea tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. În plus, marina americană a primit instrucțiuni să identifice și să interzică accesul în apele internaționale navelor care ar fi plătit taxe Iranului pentru tranzit. „Nicio navă care plătește o taxă ilegală nu va avea o trecere în siguranță în apele internaționale”, a subliniat liderul american. Echipa de negociere a SUA, lăudată de Trump Donald Trump a apreciat activitatea delegației americane prezente la negocierile din Pakistan, desfășurate între sâmbătă și duminică dimineață. Din echipă au făcut parte vicepreședintele JD Vance, consilierul Jared Kushner și emisarul special Steve Witkoff. Tensiuni în creștere în regiune Decizia privind blocada navală în Strâmtoarea Ormuz riscă să amplifice tensiunile într-o zonă strategică pentru comerțul global cu petrol. În contextul în care Iranul refuză să renunțe la programul său nuclear, iar SUA adoptă măsuri drastice, situația rămâne extrem de volatilă, cu posibile implicații majore la nivel internațional.

Trump vrea un arc de triumf (sursa: TruthSocial/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea un arc de triumf în stil parizian la Washington, dar unul mult mai mare

Administrația condusă de Donald Trump a prezentat vineri planurile pentru construirea unui arc de triumf grandios la Washington, un proiect ambițios menit să marcheze vizibil amprenta liderului american asupra capitalei SUA. „Cel mai frumos arc de triumf din lume” Anunțul a fost făcut chiar de Donald Trump, printr-o postare pe platforma sa Truth Social: Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești "Sunt încântat să anunţ că ASTĂZI administraţia mea a înaintat oficial prezentarea şi planurile către foarte respectata Comisie pentru Arte Frumoase pentru ceea ce va fi CEL MAI BUN şi MAI FRUMOS arc de triumf din lume". "Va fi o completare minunată a regiunii Washington de care toţi americanii se vor putea bucura timp de multe decenii!", a adăugat el. Un proiect record: cel mai mare arc de triumf Potrivit planurilor, monumentul ar urma să aibă o înălțime de aproximativ 76 de metri, ceea ce l-ar transforma în cel mai mare arc de triumf din lume. Proiectul a fost înaintat către Comisia Națională pentru Arte Frumoase, instituție ai cărei membri au fost numiți de Donald Trump. Design inspirat de Arcul de Triumf din Paris Noul monument va fi inspirat de celebrul Arcul de Triumf și va include elemente simbolice puternice. Planul prevede un arc surmontat de trei statui aurii, însoțite de inscripțiile: "One nation under God" ("O naţiune sub Dumnezeu") "Liberty and justice for all" ("Libertate şi dreptate pentru toţi") Ambele mesaje ar urma să fie realizate cu litere aurii, accentuând caracterul solemn și patriotic al monumentului. Parte dintr-o strategie mai amplă de remodelare simbolică Acest proiect se înscrie într-o serie mai largă de inițiative susținute de Donald Trump sau de cercul său apropiat, menite să redefinească peisajul simbolic și arhitectural al Statelor Unite. Printre acestea se numără construirea unei săli de bal de mari dimensiuni la Casa Albă, destinată recepțiilor oficiale, dar și redenumirea unei instituții culturale importante în „Trump Kennedy Center”. Monedă comemorativă cu efigia lui Trump În paralel, președintele american a obținut aprobarea pentru emiterea unei monede comemorative de aur care să poarte propria sa efigie. Aceste inițiative reflectă dorința liderului de la Washington de a lăsa o moștenire vizibilă și durabilă, atât în plan arhitectural, cât și simbolic, în istoria Statelor Unite.

Trump va ajuta Ungaria, dacă Orbán câştigă (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Donald Trump promite sprijin economic pentru Ungaria, dacă Orbán va câştiga alegerile parlamentare

Preşedintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să sprijine economia Ungariei, în cazul în care aliatul său, premierul Viktor Orbán, va câştiga alegerile parlamentare programate pentru duminică. Trump, sprijin total pentru economia Ungariei Într-o postare publicată pe platforma sa Truth Social, liderul de la Casa Albă a transmis un mesaj clar de susținere pentru guvernul de la Budapesta: Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești "Administraţia mea este pregătită să folosească întreaga putere economică a Statelor Unite pentru a consolida economia Ungariei, aşa cum am făcut-o pentru marii noştri aliaţi în trecut, în cazul în care prim-ministrul Viktor Orban şi poporul maghiar vor avea nevoie". Relația Trump–Orbán, miză politică înaintea scrutinului Declarația vine într-un moment sensibil, cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, fiind un semnal puternic de susținere politică pentru Viktor Orbán. Donald Trump a subliniat că vede în continuarea mandatului premierului maghiar o oportunitate economică. Trump a adăugat că este "entuziasmat" de ideea de a "investi în prosperitatea viitoare care va fi generată de menţinerea la conducere a lui Orban"."

Trump reconfigurează NATO, România în avantaj (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

România ar putea primi mai multe trupe americane, Trump ia în calcul relocarea bazelor NATO

Președintele Donald Trump își intensifică criticile la adresa NATO și analizează relocarea bazelor militare americane din Europa către state considerate mai cooperante. Printre țările preferate de liderul american se numără și România, văzută ca un aliat strategic care ar putea beneficia de noua repoziționare a forțelor SUA, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal. Trump sugerează relocarea bazelor americane în Europa Președintele Donald Trump a reluat criticile dure la adresa NATO, după o întâlnire cu secretarul general Mark Rutte, punând sub semnul întrebării fiabilitatea alianței într-un moment în care Washingtonul analizează relocarea unor baze militare din Europa. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial La scurt timp după întâlnirea de la Casa Albă, Trump a transmis un mesaj dur pe platforma sa, Truth Social, afirmând că NATO nu ar fi fost alături de Statele Unite în momente critice și că nu poate fi considerată un aliat de încredere nici în viitor. Planuri de relocare a bazelor militare americane Administrația americană analizează posibilitatea mutării unor baze militare din Europa către state considerate mai cooperante în politica externă a SUA. Potrivit informațiilor apărute în The Wall Street Journal, această strategie ar putea reprezenta o formă de presiune asupra aliaților NATO. Printre statele care ar putea primi trupe americane suplimentare se numără: România, Polonia, Lituania și Grecia. Aceste țări sunt percepute ca fiind mai aliniate intereselor Washingtonului, în special în contextul tensiunilor legate de Iran. Posibile sancțiuni pentru aliați: baze închise sau reduse Pe lângă relocări, planul discutat la Washington ar putea include și închiderea unor baze americane din Europa, inclusiv în țări precum: Spania și Germania Aceste măsuri sunt încă în fază incipientă, dar sunt susținute de unii oficiali de rang înalt din administrația Trump. Un precedent din primul mandat al lui Trump Ideea reducerii prezenței militare americane în Europa nu este nouă. În timpul primului său mandat, Trump a propus retragerea a aproximativ 12.000 de militari din Germania, ca reacție la nivelul considerat insuficient al cheltuielilor de apărare ale Berlinului. Planul nu a fost implementat și a fost ulterior anulat de succesorul său, Joe Biden. Importanța strategică a bazelor americane din Europa Reconfigurarea rețelei militare americane din Europa ar fi un proces complex și costisitor, având în vedere infrastructura dezvoltată de-a lungul deceniilor. Ramstein Air Base este cea mai importantă bază americană din Europa, funcționând ca un hub logistic esențial pentru operațiuni globale. Mutarea capacităților sale ar necesita investiții masive. Zonele de instruire de la Grafenwoehr și Hohenfels, considerate „bijuteria coroanei” pentru armata americană în Europa, sunt dificil de replicat în alte locații. Deși Polonia a investit în dezvoltarea facilităților pentru trupele americane, acestea rămân inferioare celor din Germania și nu sunt pregătite pentru desfășurări permanente de amploare, inclusiv pentru familiile militarilor. Tensiuni legate de Iran și pozițiile divergente ale aliaților Disensiunile din NATO sunt amplificate de pozițiile diferite privind conflictul din Iran. Germania, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a transmis mesaje contradictorii, în timp ce Spania a refuzat utilizarea bazelor și spațiului său aerian pentru operațiuni legate de acest conflict. Secretarul general Mark Rutte a admis că există frustrări legitime din partea SUA, dar a subliniat că majoritatea țărilor europene și-au respectat angajamentele privind logistica și sprijinul operațional. Spania, în vizorul Washingtonului Relațiile dintre SUA și Spania sunt tensionate și din cauza refuzului Madridului de a susține obiectivul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Această poziție ar putea afecta inclusiv baza navală de la Rota, esențială pentru sistemul de apărare aeriană al alianței. Alternative strategice: mutarea bazei din Rota O posibilă alternativă ar fi relocarea operațiunilor de la Rota către baza navală Souda Bay Naval Base din Grecia. Totuși, această mutare ar implica costuri ridicate și pierderea unei poziții strategice cheie la intrarea în Marea Mediterană.

SUA-Iran, armistițiu condiționat de Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Donald Trump acceptă un armistițiu cu Iranul, însă impune redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Donald Trump a anunțat că este dispus să accepte un armistițiu de două săptămâni între Statele Unite și Iran, însă doar în anumite condiții. Potrivit declarației sale, suspendarea atacurilor ar urma să aibă loc dacă Iranul permite traficul maritim liber prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Negocieri avansate și „obiective militare atinse” Liderul american a subliniat că decizia vine în urma unor discuții cu oficiali pakistanezi și în contextul unor negocieri avansate pentru un acord de pace pe termen lung în Orientul Mijlociu. Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Donald Trump susține că Statele Unite „au atins și chiar depășit toate obiectivele militare”, ceea ce ar permite o pauză în acțiunile militare. În același timp, acesta a declarat că există progrese semnificative în direcția unui acord cu Iranul. Potrivit afirmațiilor sale, Teheranul ar fi transmis o propunere în 10 puncte, considerată de partea americană drept o bază „viabilă” pentru negocieri. De asemenea, majoritatea punctelor de divergență dintre cele două state ar fi fost deja clarificate. O fereastră de două săptămâni pentru pace Perioada de două săptămâni propusă ar avea rolul de a permite finalizarea acordului și transformarea negocierilor într-un rezultat concret. Trump a descris acest moment drept o oportunitate de a închide un conflict de lungă durată și de a aduce stabilitate în regiune. Mesajul integral al lui Donald Trump „Pe baza discuțiilor cu prim-ministrul Shehbaz Sharif și cu mareșalul de câmp Asim Munir, din Pakistan, în cadrul cărora aceștia au solicitat să amân forța distructivă care urma să fie lansată în această noapte împotriva Iranului, și cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte DESCHIDEREA COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ a Strâmtorii Ormuz, sunt de acord să suspend bombardamentele și atacul asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. Acesta va fi un armistițiu de ambele părți! Motivul acestei decizii este că ne-am atins deja și chiar am depășit toate obiectivele militare și suntem foarte avansați în ceea ce privește un acord definitiv privind PACEA pe termen lung cu Iranul și PACEA în Orientul Mijlociu. Am primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului și considerăm că aceasta reprezintă o bază viabilă pentru negocieri. Aproape toate punctele de dispută din trecut au fost deja convenite între Statele Unite și Iran, însă o perioadă de două săptămâni va permite finalizarea și încheierea acordului. În numele Statelor Unite ale Americii, în calitate de președinte, și reprezentând, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, este o onoare să vedem această problemă de lungă durată aproape de rezolvare.”

Daniel Băluță vrea parc botezat Donald Trump (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Eveniment

Make Sector 4 Great Again: primarul Daniel Băluță vrea să denumească un parc „Donald J. Trump”

Într-un oraș în care parcurile poartă nume de poeți, scriitori sau figuri culturale, Sectorul 4 ar putea inaugura o nouă direcție simbolică: un spațiu verde botezat după actualul președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump. Inițiativa, anunțată de primarul Daniel Băluță, este prezentată drept un gest de prietenie transatlantică. Parcul Donald Trump, din Sectorul 4 Proiectul vine în contextul aniversării a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite, un moment istoric definitoriu pentru națiunea americană. Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Potrivit edilului, inițiativa este gândită ca un semn de respect și apropiere între cele două state. Comunitatea Sectorului 4 ar putea deveni, astfel, „parte a unei povești globale, de prietenie și respect între națiuni”. Daniel Băluță a declarat: „Comunitatea noastră, a Sectorului 4, poate deveni parte a unei povești globale, de prietenie și respect între națiuni. Anul acesta, când Statele Unite vor sărbători 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență, momentul ce a marcat nașterea națiunii americane, și noi vom putea marca lucrul acesta într-un mod deosebit. Noul parc, pe care îl amenajăm lângă Parcul Tudor Arghezi, va celebra acest moment important și va purta numele actualului președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump, ca simbol al prieteniei și valorilor comune care ne unesc.” Discuții oficiale cu reprezentanții SUA Daniel Băluță a avut întâlniri recente cu oficiali americani pentru a discuta despre consolidarea relațiilor dintre comunități. Printre aceștia se numără: Paolo Zampolli, trimisul special al SUA pentru parteneriate globale și Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite în România Discuțiile au vizat colaborarea bilaterală și dezvoltarea legăturilor între comunitățile locale.

SUA neagă un atac nuclear asupra Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Casa Albă respinge acuzațiile privind un posibil atac nuclear asupra Iranului

Administrația de la Washington a respins ferm acuzațiile potrivit cărora ar lua în calcul utilizarea armelor nucleare împotriva Iranului, în contextul unui ultimatum lansat de președintele Donald Trump. Declarațiile vin după ce liderul american a avertizat că Iranul trebuie să accepte condițiile impuse sau să se confrunte cu un atac major asupra infrastructurii sale. Declarațiile lui Trump amplifică temerile Reacția oficială a Casei Albe a venit marți, în timp ce Donald Trump a folosit un limbaj alarmant, cu accente apocaliptice, pentru a-și susține poziția. Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Președintele american a declarat: "O întreagă civilizație va muri în această seară și nu va mai fi adusă niciodată înapoi la viață". Mesajul a stârnit îngrijorări la nivel internațional, alimentând speculațiile privind o posibilă escaladare extremă a conflictului. Apeluri politice pentru clarificări În acest context, congresmanul democrat Joaquin Castro i-a cerut lui Donald Trump să clarifice de urgență dacă ia în calcul utilizarea armelor nucleare. Temerile au fost accentuate și de o declarație a vicepreședintelui JD Vance, care a sugerat că armata americană ar putea folosi mijloace pe care „până acum nu a decis să le utilizeze”. Această formulare a fost interpretată în spațiul public ca o posibilă referire la arsenalul nuclear. Casa Albă reacționează dur la speculații Un cont asociat fostei vicepreședinte Kamala Harris a susținut că declarațiile lui JD Vance ar sugera că Trump „ar putea folosi arme nucleare”. Casa Albă a respins categoric această interpretare, reacționând dur pe rețelele sociale: "Nimic din ce a spus vicepreședintele aici nu „implică” acest lucru, sunteți absolut ridicoli" Mesaj ambiguu din partea purtătorului de cuvânt Totuși, poziția oficială nu a fost complet lipsită de ambiguitate. Întrebată direct dacă Donald Trump este pregătit să utilizeze arme nucleare, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a oferit un răspuns evaziv: "Doar președintele știe care este situația și ce va face". Ultimatumul privind Strâmtoarea Ormuz Criza a fost declanșată de ultimatumul lansat de Donald Trump sâmbătă, prin care Iranul este somat să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din exporturile globale de energie. În caz contrar, SUA amenință cu atacuri asupra infrastructurii esențiale, inclusiv centrale electrice și poduri. Termenul-limită stabilit este ora 20:00 (ora Coastei de Est a SUA), echivalentul orei trei dimineața în România. Experții în drept internațional avertizează că atacarea infrastructurii civile ar putea constitui o crimă de război. „O întreagă civilizație va muri”: declarația care a șocat Într-un mesajul publicat marți pe platforma sa, Donald Trump a lansat avertisment sumbru: "O întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla". Totuși, liderul american a lăsat loc și pentru un posibil deznodământ neașteptat: "Se poate întâmpla și ceva revoluționar de minunat, CINE ȘTIE? Vom afla în această seară".  

O civilizație va muri, amenință Trump, Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, amenințare fără precedent la adresa Iranului: O întreagă civilizaţie va muri în seara asta

Președintele american Donald Trump a lansat marți un mesaj extrem de dur la adresa Iranului, cu doar câteva ore înainte de expirarea ultimatumului privind redeschiderea Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Washington a sugerat posibilitatea unor consecințe devastatoare pentru Iran, "o întreagă civilizație va muri", în cazul în care cerințele SUA nu sunt respectate. Mesajul integral publicat de Trump pe Truth Social Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a transmis un avertisment fără precedent: Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă "O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla. Totuşi, acum că avem o Schimbare Completă şi Totală a Regimului, unde predomină minţi diferite, mai inteligente şi mai puţin radicalizate, poate că se poate întâmpla ceva revoluţionar minunat, CINE ŞTIE? Vom afla în seara asta, unul dintre cele mai importante momente din lunga şi complexa istorie a Lumii. 47 de ani de extorcare, corupţie şi moarte se vor încheia în sfârşit. Dumnezeu să binecuvânteze Marele Popor al Iranului!" Ultimatumul SUA: redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau atacuri asupra infrastructurii Anterior, Donald Trump a transmis un ultimatum autorităților de la Teheran, cerând redeschiderea completă a Strâmtoarea Ormuz până la ora 20:00, ora Washingtonului (00:00 GMT). În caz contrar, liderul american a avertizat că Statele Unite ar putea lansa atacuri asupra infrastructurii critice din Iran, inclusiv poduri și centrale electrice.

Coreea de Nord, distanțare de Iran (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rece cu Iranul, posibile discuții cu Trump. Phenianul, afectat de criza petrolului

Coreea de Nord pare să se distanțeze de aliatul său tradițional, Iran, adoptând o strategie prudentă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud, Phenianul nu a trimis arme sau provizii Iranului și a evitat gesturile simbolice, precum transmiterea de condoleanțe după moartea ayatollahului Ali Khamenei sau felicitări pentru succesorul său. Mesaje diplomatice atent calibrate Autoritățile nord-coreene au emis doar declarații moderate, evitând criticile directe la adresa președintelui american Donald Trump, spre deosebire de pozițiile mai dure exprimate de China și Rusia. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Această reținere este interpretată ca o încercare de a păstra deschise canalele diplomatice cu Washingtonul, în perspectiva unor negocieri viitoare. Strategie pentru relansarea dialogului cu SUA Serviciile de informații sud-coreene consideră că Phenianul își creează astfel un „spațiu diplomatic” înaintea unui posibil context favorabil negocierilor, inclusiv după un summit important între liderii globali. Liderul nord-coreean Kim Jong-un a sugerat recent că nu există motive pentru ca relațiile cu SUA să nu se îmbunătățească, dacă Washingtonul recunoaște statutul nuclear al țării și renunță la politica ostilă. Presiuni economice și repoziționare strategică În paralel, Coreea de Nord resimte efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv creșterea prețurilor și dificultăți în aprovizionarea cu materiale industriale. Potrivit NIS, Phenianul încearcă să își securizeze resursele energetice prin importuri de petrol din Rusia, într-un context economic tot mai tensionat.

Trump amenință Iranul cu forțe terestre (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, în vrie totală: nu exclude intrarea cu forțe terestre în Iran dacă nu ajunge la acord

Președintele SUA, Donald Trump, nu a exclus trimiterea de trupe terestre în Iran, în cazul în care Teheranul nu ajunge la un acord și nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Întrebat direct dacă exclude această posibilitate într-un interviu acordat publicației The Hill, liderul american a răspuns tranșant: „Nu”. Presiuni pentru un acord rapid Trump a intensificat presiunile asupra Iranului, avertizând că lipsa unui acord până la termenul-limită ar putea duce la atacuri asupra infrastructurii strategice. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni „Oamenii normali ar face o înţelegere. Oamenii inteligenţi ar face o înţelegere. Dacă ar fi inteligenţi, ar face o înţelegere”, a declarat acesta, reiterând mesajele transmise anterior. Ultimatum dur și amenințări directe În aceeași zi, președintele american a lansat un nou avertisment public, amenințând Iranul cu „iadul” dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Pe platforma Truth Social, Trump a scris: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului la ONU Administrația de la Washington a transmis că niciun obiectiv de infrastructură nu va fi exclus dintr-o eventuală strategie de atac, în lipsa unui acord. Ca reacție, misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a cerut intervenția urgentă a comunității internaționale. „Încă o dată, preşedintele Statelor Unite ameninţă deschis că va distruge infrastructura esenţială pentru supravieţuirea populaţiei civile din Iran”, au transmis reprezentanții iranieni pe platforma X.

Trump amână ultimatumul adresat Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prelungește ultimatumul pentru Iran: termen nou pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Președintele american Donald Trump pare să fi amânat din nou ultimatumul adresat Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, extinzând termenul cu încă 24 de ore. Nou termen al ultimatumului Anunțul a fost făcut printr-un mesaj scurt publicat pe Truth Social: Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Marţi, 8:00 P.M, Ora Estului”. Noul termen-limită corespunde zilei de marți, ora 20:00 (ora Washingtonului), respectiv miercuri, ora 00:00 GMT. Amenințări dure: „nu vor mai avea nicio centrală electrică” În paralel cu această amânare, Trump a continuat să lanseze avertismente severe la adresa Iranului. Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, liderul american a declarat: „Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare”. Anterior, într-un interviu la Fox News, acesta a reiterat amenințările: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara”. Totuși, în același timp, Trump a susținut că există deschidere pentru dialog afirmânc că „negocieri se desfăşoară chiar acum” și „există şanse bune de a ajunge mâine la un acord”. Mesaj incendiar pe Truth Social Retorica președintelui american a devenit și mai agresivă într-un mesaj anterior postat pe aceeași platformă: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură”. „Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului: „Întreaga regiune va arde” Declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu reacții dure din partea oficialilor iranieni. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat: „Acţiunile dumneavoastră necugetate duc Statele Unite într-un adevărat infern pentru fiecare familie şi întreaga noastră regiune va arde pentru că insistaţi să urmaţi ordinele lui Netanyahu. Singura soluţie reală constă în respectarea drepturilor poporului iranian şi încetarea acestui joc periculos”. Rusia cere renunțarea la ultimatumuri Pe fondul escaladării tensiunilor, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a transmis un apel la calm: SUA trebuie să „renunţe la limbajul ultimatumurilor”, pentru a permite „revenirea la negocieri”. Mesajul a fost formulat după o discuție telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araghchi. Strâmtoarea Ormuz și riscul unei escaladări majore În urma ultimatumurilor anterioare, Iranul a avertizat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a transmis că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările, strâmtoarea va fi închisă complet, instalațiile energetice regionale vor fi atacate, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite.

Pilotul salvat din Iran este „grav rănit” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pilotul salvat din Iran, mai grav rănit decât se credea: Trump revine asupra declarațiilor inițiale

Președintele american Donald Trump a anunțat că unul dintre piloții avionului de vânătoare-bombardament F-15E, doborât pe teritoriul Iranului, este „grav rănit”, după ce a fost recuperat în urma unei operațiuni militare complexe. Trump: „grav rănit şi cu adevărat curajos” Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social, unde a oferit detalii despre starea pilotului și despre misiunea de salvare. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Am salvat membrul echipajului/ofiţerul avionului F-15, grav rănit şi cu adevărat curajos, din inima munţilor Iranului”, a scris Trump. Declarația vine după ce anterior acesta susținuse că pilotul era doar „rănit” și „teafăr şi nevătămat”. Conferință de presă anunțată la Casa Albă Președintele american a precizat că va susține o conferință de presă pe teme militare, în încercarea de a clarifica situația. „Voi ţine o conferinţă de presă, cu armata, în Biroul Oval, luni la ora 13:00 (17:00 GMT)”, a adăugat el. Avionul F-15E, doborât în sud-vestul Iranului Incidentul a avut loc vineri, când avionul de tip F-15E a fost doborât în sud-vestul Iranului. Unul dintre cei doi piloți a fost recuperat în aceeași zi. Al doilea pilot, menționat de Trump, a fost salvat ulterior. Operațiunea de căutare și salvare a fost desfășurată de armata americană în condiții dificile, în interiorul teritoriului iranian. Iranul: operațiune americană cu pierderi Potrivit declarațiilor oficiale ale armatei iraniene, misiunea de salvare ar fi implicat utilizarea unui aeroport abandonat din apropierea orașului Isfahan. Purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a oferit propria versiune asupra operațiunii, „planificată ca o misiune de exfiltrare pe un aeroport abandonat la sud de Isfahan”. Acesta a susținut că în timpul operațiunii „două elicoptere Black Hawk şi două aeronave de transport militar C-130” au fost „distruse”. Informații neconfirmate și imagini din presa iraniană Presa de stat iraniană a difuzat imagini care ar arăta resturi calcinate ale unor aeronave, împrăștiate într-o zonă deșertică, din care încă ieșea fum. Aceste informații nu au fost confirmate independent, iar situația rămâne neclară, pe fondul tensiunilor crescute dintre SUA și Iran.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră