marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

594 articole
Internațional

Trump, campanie electorală pentru Orbán: SUA vă susține, avem un viitor de aur împreună

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat luni, la Budapesta, că președintele SUA, Donald Trump, își dorește ca aliatul său ungar, premierul naționalist Viktor Orbán, să obțină un nou mandat la alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune, într-un moment în care sondajele indică o competiție dificilă pentru liderul ungar, aflat la putere din 2010. „Epocă de aur” în relațiile SUA–Ungaria Marco Rubio a subliniat că relația personală dintre Donald Trump și Viktor Orbán reprezintă un avantaj major pentru cooperarea bilaterală. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Vă pot spune cu certitudine că președintele Trump este profund atașat succesului dumneavoastră, pentru că succesul dumneavoastră este succesul nostru, datorită relației pe care o avem”, a afirmat oficialul american. Potrivit acestuia, Statele Unite și Ungaria intră într-o „epocă de aur” a relațiilor bilaterale. Rubio a insistat că prosperitatea Ungariei este în interesul național al SUA, în special atât timp cât Viktor Orbán se află la conducerea guvernului. Secretarul de stat american a adăugat că relația personală foarte strânsă dintre Trump și Orbán a adus „beneficii incredibile” legăturilor dintre Washington și Budapesta. Alegerile parlamentare din 12 aprilie: miza pentru Viktor Orban În contextul scrutinului legislativ din aprilie, Marco Rubio a precizat că viitorul politic al Ungariei depinde exclusiv de alegători. Viktor Orbán, la rândul său, a declarat că nu are motive de teamă privind rezultatul alegerilor. „Guvernul va fi format pe baza voinței ungurilor. Uneori pierd, alteori câștig”, a afirmat premierul ungar, aflat la putere de 16 ani. El a transmis că alternanța la guvernare face parte din logica democratică și că nu există motive de panică în cazul unei eventuale înfrângeri. Poziția Ungariei privind războiul din Ucraina și relația cu China Viktor Orbán a afirmat că l-a asigurat pe Marco Rubio că Ungaria continuă să sprijine eforturile de pace ale Statelor Unite în Ucraina și că Budapesta rămâne deschisă organizării unui summit „pentru pace”. Premierul ungar a susținut că nu există puncte de conflict în relațiile bilaterale cu SUA și că Washingtonul și Budapesta pot discuta deschis inclusiv despre relațiile Ungariei cu China. Vizita lui Marco Rubio la Budapesta: întâlniri și simboluri Ajuns duminică seara la Budapesta, Marco Rubio a participat, în mod discret, la o slujbă religioasă la Bazilica Sfântul Ștefan, potrivit unor surse din Departamentul de Stat american. Luni dimineață, oficialul american a avut o întrevedere bilaterală cu Viktor Orbán, înainte de a pleca spre Washington. Vizita la Budapesta a făcut parte dintr-un turneu regional. Rubio a sosit în capitala ungară de la Bratislava, unde s-a întâlnit duminică cu premierul slovac Robert Fico, un alt lider naționalist considerat apropiat de Donald Trump. Viktor Orban și-a exprimat intenția de a se deplasa la Washington pentru a participa la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru pace inițiat de președintele american.

Trump, mesaj de susținere pentru Orbán Viktor (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Consiliul pentru Pace, finanțare masivă pentru Gaza (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Consiliul pentru Pace, plan de finanțare masiv pentru Gaza: peste 5 miliarde de dolari, anunță Trump

Președintele american Donald Trump a anunțat că statele membre ale așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, organizație creată și prezidată de el, vor aloca peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și proiecte de reconstrucție în Fâșia Gaza. Anunțul oficial urmează să fie făcut săptămâna viitoare, în cadrul primei reuniuni a Consiliului, programată la Washington. Reuniune la Institutul pentru Pace din Washington Potrivit mesajului publicat de liderul de la Casa Albă pe platforma Truth Social, întâlnirea va avea loc pe 19 februarie 2026, la Institutul pentru Pace Donald J. Trump din Washington D.C., instituție redenumită recent pentru a include numele președintelui republican. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Statele membre au promis peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și de reconstrucție în Fâșia Gaza”, a transmis Trump, precizând că reuniunea va marca un moment esențial pentru activitatea organizației. Forță internațională de stabilizare pentru Gaza În același mesaj, Donald Trump a afirmat că participanții la inițiativă au promis și mii de membri pentru constituirea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și Poliție Locală, menită să asigure securitatea și menținerea păcii în Fâșia Gaza. Președintele american a subliniat că este „foarte important” ca gruparea Hamas să respecte angajamentul privind demilitarizarea totală și imediată a teritoriului. Rol extins al Consiliului pentru Pace Consiliul pentru Pace a fost inițial conceput pentru a monitoriza aplicarea unui plan de pace în Fâșia Gaza după încheierea conflictului dintre Israel și Hamas. Ulterior, rolul acestuia a fost extins, urmând să contribuie la soluționarea altor conflicte internaționale. Trump a descris organizația drept un organism cu „potențial nelimitat”, susținând că aceasta ar putea deveni „cel mai important organism internațional din istorie”. Reuniunea fondatoare la Davos Prima reuniune a Consiliului pentru Pace a avut loc în ianuarie, în Elveția, în marja World Economic Forum de la Davos. Cel puțin 35 de șefi de stat și de guvern, inclusiv liderii din Israel, Argentina, Arabia Saudită și Egipt, au acceptat să se alăture inițiativei. Țările care doresc să devină membre permanente pentru o perioadă mai mare de trei ani trebuie să achite, din primul an, o contribuție de un miliard de dolari. Rezerve internaționale și poziția Uniunii Europene Majoritatea membrilor fondatori sunt considerați aliați ai lui Donald Trump. În schimb, marile puteri și aproape toate statele europene și-au exprimat rezervele față de această structură, pe motiv că ar putea slăbi rolul Organizației Națiunilor Unite în gestionarea conflictelor globale. Comisia Europeană va participa la reuniunea din 19 februarie în calitate de observator, fiind reprezentată de comisara europeană pentru Mediterana, Dubravka Šuica.

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

România va participa la Consiliul Păcii al lui Trump, în calitate de observator

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii organizată la Washington, răspunzând invitației lansate de președintele Statelor Unite, Donald Trump. România va avea statut de observator în cadrul acestei reuniuni internaționale dedicate eforturilor diplomatice privind conflictul din Fâșia Gaza. România, prezentă ca observator la Consiliul Păcii Într-un mesaj publicat pe Facebook, șeful statului a precizat că România va participa în calitate de observator și va reafirma sprijinul ferm pentru eforturile internaționale de pace. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Potrivit acestuia, decizia de a fi prezent la Washington are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii. Președintele a subliniat că România a susținut constant identificarea unei soluții pentru încheierea conflictului și a oferit sprijin populației civile din Fâșia Gaza, inclusiv prin operațiuni de evacuare medicală de urgență. Discuții cu partea americană privind statutul României Anterior anunțului oficial, Nicușor Dan declara că România poartă discuții cu partea americană pentru a clarifica formatul reuniunii și rolul statelor participante cu statut de observator. „Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care, în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a explicat președintele. Declarațiile au fost făcute înaintea participării sale la reuniunea informală a Consiliului European, desfășurată în Belgia, la Castelul Alden-Biesen. Consultări cu state europene și decizie luată în dinamică Șeful statului a precizat că România a discutat și cu alte state europene pe tema participării la Consiliul pentru Pace și că decizia urma să fie adoptată în cursul săptămânii. Potrivit acestuia, contextul diplomatic este unul dinamic, iar partea americană își reconsideră poziția în funcție de reacțiile primite din partea partenerilor internaționali. „Răspunsul îl dă România. Totul e într-o dinamică”, a afirmat președintele. Importanța participării României, în contextul relațiilor cu Israel și statele arabe Întrebat dacă România ar putea renunța la participare în cazul unui rol secundar pentru statele observatoare, Nicușor Dan a subliniat că prezența la astfel de discuții este importantă pentru țara noastră. El a invocat relațiile tradiționale pe care România le are atât cu Israelul, cât și cu statele arabe din regiune, precum și relevanța situației din Gaza pentru Europa. „Este important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiții”, a declarat șeful statului. Clarificări privind compatibilitatea cu Carta ONU Președintele a menționat și necesitatea analizării compatibilității Cartei Consiliului de Pace cu angajamentele internaționale deja asumate de România, inclusiv cele prevăzute în Carta ONU. Pe 8 februarie, Nicușor Dan anunța că a primit invitația oficială de a participa la reuniune și că România salută eforturile Administrației SUA de promovare a păcii. După primirea invitației, autoritățile române au inițiat discuții cu partea americană pentru a clarifica toate aspectele juridice și diplomatice legate de participare.

Video rasist pe Truth Social, reacția lui Obama (sursa: Facebook/Barack Obama)
Internațional

Barack Obama reacționează după videoclipul rasist distribuit de Donald Trump: Un spectacol de clovni

Fostul președinte al SUA, Barack Obama, a denunțat degradarea discursului public din Statele Unite, după ce Donald Trump a distribuit o înregistrare video cu conținut rasist la adresa sa. Totodată, Obama a criticat dur operațiunile anti-imigrație desfășurate de agenții federali în Minneapolis, comparându-le cu practici specifice regimurilor autoritare. Video rasist pe Truth Social, reacția lui Obama În cadrul podcastului realizat de comentatorul politic de stânga Brian Tyler Cohen, fostul lider de la Casa Albă a fost întrebat despre „degradarea discursului” politic american. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Ca exemplu a fost invocată o înregistrare video distribuită și ulterior ștearsă de pe contul lui Donald Trump de pe rețeaua Truth Social. Clipul îi înfățișa pe Barack Obama și pe soția sa, Michelle Obama, pe corpuri de maimuțe, un montaj considerat rasist și condamnat atât de democrați, cât și de o parte a republicanilor. Fără a menționa explicit videoclipul sau numele lui Trump, Barack Obama a declarat că majoritatea americanilor consideră acest tip de comportament „profund tulburător”. „Există un fel de spectacol de clovni care se desfășoară pe rețelele sociale și la televiziune”, a spus fostul președinte, criticând lipsa de decență și respect față de funcția prezidențială. „Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că nu mai pare să existe rușine.” Trump minimalizează scandalul Donald Trump a respins criticile, afirmând că nu ar fi văzut secvența controversată din videoclip și sugerând că publicarea ar fi fost realizată de un membru al echipei sale. Casa Albă a transmis un mesaj similar. Relația tensionată dintre cei doi lideri nu este o noutate. Trump a manifestat frecvent ostilitate față de Barack Obama, utilizând adesea numele său complet, „Barack Hussein Obama”, și alimentând teorii conspiraționiste privind cetățenia fostului președinte democrat. În campaniile sale, liderul republican a recurs în repetate rânduri la declarații dure împotriva imigranților și a promovat informații false cu accente rasiste. „Comportamente demne de o dictatură” În același podcast, Barack Obama a lansat acuzații severe la adresa Immigration and Customs Enforcement (ICE) și a poliției de frontieră, în urma operațiunilor desfășurate în Minneapolis. „Comportamentul deviat al unor agenți federali este profund îngrijorător și periculos”, a declarat fostul președinte, comparând acțiunile acestora cu ceea ce „am văzut în trecut în țări autoritare și în dictaturi”. Din decembrie, mii de agenți federali, adesea mascați, au efectuat raiduri și arestări în cadrul unei campanii anti-imigrație intensificate. Minneapolis, bastion democrat, a devenit epicentrul opoziției față de politica migratorie a administrației Trump. Tensiuni și victime în Minneapolis Operațiunile ICE au generat proteste masive. Luna trecută, doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, care încercau să se opună intervențiilor agenților federali, au fost împușcați mortal. Barack Obama criticase deja anterior metodele ICE, făcând apel la o „trezire civică” într-un context în care, potrivit lui, valorile fundamentale ale democrației americane sunt „atacate”. În podcast, el a salutat rezistența civică: „Sunt cetățeni care spun, în mod organizat și sistematic: aceasta nu este America în care credem. Vom rezista, vom răspunde cu adevăr, cu camere de filmat și cu proteste pașnice.” Fostul președinte a descris mobilizarea cetățenilor drept „eroică și perseverentă”, afirmând că aceasta ar trebui să ofere speranță societății americane. Reforme cerute pentru ICE și blocaj politic în Congres Joi, Tom Homan, unul dintre principalii colaboratori ai lui Donald Trump în domeniul imigrației, a anunțat încheierea operațiunii din Minnesota. Între timp, opoziția democrată solicită reforme ample ale ICE, inclusiv: - interzicerea patrulelor volante, - obligativitatea ca agenții să nu își mai acopere fețele, - impunerea unui mandat judecătoresc înainte de arestarea migranților. Liderii democrați din Congres au anunțat că nu vor susține proiectul de finanțare pentru anul 2026 al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), blocând astfel inițiativele administrației în domeniul imigrației.

Groenlanda nu este de vânzare, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Groenlanda nu este de vânzare: premierul danez avertizează că planul lui Trump nu a fost abandonat

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda nu s-a diminuat, în ciuda calmării aparente a tensiunilor din ultimele săptămâni. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţa de Securitate de la München, unde șefa guvernului de la Copenhaga a subliniat că situația legată de insula arctică nu poate fi considerată încheiată. „Cred că dorinţa preşedintelui american este exact la fel. Este foarte serios în privinţa acestei teme”, a afirmat Frederiksen. Criza Groenlandei: tensiuni în interiorul NATO Deși perspectiva unui conflict deschis între aliați din NATO pare să se fi îndepărtat, premierul danez a avertizat că ambițiile Washingtonului rămân active. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Groenlanda face parte din Regatul Danemarca, având însă un statut autonom. Insula are o poziție strategică esențială în Arctica și dispune de resurse naturale importante, ceea ce o transformă într-un punct de interes major pentru marile puteri. „Groenlanda nu este de vânzare” În cadrul panelului de la München, Frederiksen a fost întrebată direct dacă există un preț pentru care Danemarca ar fi dispusă să vândă Groenlanda Statelor Unite. Răspunsul său a fost categoric: „Bineînţeles că nu. Poţi pune un preţ pe o parte a Spaniei? Sau o parte a SUA?” Premierul danez a insistat asupra principiilor fundamentale ale dreptului internațional: „Trebuie să protejăm statele suverane. Trebuie să protejăm dreptul oamenilor la autodeterminare. Iar oamenii din Groenlanda au fost foarte clari: nu vor să devină americani.” Autodeterminare și suveranitate în Arctica Poziția Copenhagăi se bazează pe respectarea suveranității și pe voința populației groenlandeze. Autoritățile din Groenlanda au transmis în repetate rânduri că nu susțin integrarea în Statele Unite, menținându-și dreptul la autodeterminare. Frederiksen a arătat că dezbaterea nu este una strict geopolitică, ci una de principiu, legată de respectarea granițelor și a dreptului internațional. Creșterea prezenței NATO în Groenlanda Premierul danez a precizat că susține consolidarea prezenței NATO în Groenlanda, în vederea protejării Arcticii. Această regiune devine tot mai importantă din punct de vedere strategic, în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Extinderea implicării Alianței Nord-Atlantice ar putea reprezenta o soluție de echilibru, menținând securitatea regiunii fără a altera statutul politic al insulei. Trump își temperează discursul, dar discuțiile continuă La o reuniune desfășurată la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței militare pentru a ocupa Groenlanda și a retras, de asemenea, planurile privind taxe vamale punitive împotriva unor state europene care s-au opus inițiativei sale. În prezent, SUA, Danemarca și Groenlanda poartă discuții privind viitorul insulei în mai multe formate diplomatice, inclusiv în marja Conferinței de Securitate de la München.

Boris Pistorius îl avertizează pe Donald Trump (sursa: bmvg.de)
Internațional

Pistorius îl avertizează pe Trump: nici măcar SUA nu pot acționa singure în actuala ordine mondială

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a transmis un mesaj ferm către Washington în cadrul Conferinţa de Securitate de la München (MSC), avertizând că politicile unilaterale nu pot funcționa într-o lume dominată de competiția marilor puteri. Oficialul german a subliniat că, într-un context geopolitic tensionat, alianțele solide și cooperarea transatlantică sunt esențiale pentru menținerea stabilității globale. SUA au nevoie de aliați într-o lume a puterilor emergente În discursul său, Pistorius a punctat clar că nici măcar Statele Unite nu pot acționa singure în actuala ordine mondială. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier „Nici chiar Statele Unite nu pot acţiona singure în lumea de astăzi a unor mari puteri emergente. Au nevoie de aliaţi”, a declarat ministrul german. Mesajul său vine într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare de repoziționări strategice și de prioritizarea altor zone de interes, precum regiunea Indo-Pacifică și competiția cu China. Criza din NATO și disputa privind Groenlanda Pistorius a făcut referire directă la tensiunile recente din cadrul NATO, generate de inițiativa președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarca. Oficialul german a criticat ferm orice punere sub semnul întrebării a integrității teritoriale a unui stat membru NATO și a avertizat asupra efectelor negative ale excluderii aliaților europeni din negocieri esențiale pentru securitatea continentului. „Punerea sub semnul întrebării a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii unui stat membru NATO. Excluderea aliaţilor europeni de la negocieri care sunt cruciale pentru securitatea continentului. Toate acestea afectează alianţa noastră şi ne întăresc adversarii”, a declarat Pistorius. Reforma organizațiilor internaționale, nu abandonarea lor În intervenția sa, ministrul german al Apărării a spus că împărtășește frustrarea exprimată anterior la München de secretarul de stat american Marco Rubio, privind incapacitatea organizațiilor internaționale de a gestiona eficient conflictele și crizele globale. Totuși, soluția nu este retragerea sau abandonarea acestor structuri, ci „reformarea și revigorarea” lor, a subliniat Pistorius, pledând pentru consolidarea mecanismelor multilaterale. Noua strategie de apărare a SUA și repoziționarea Europei Boris Pistorius a descris noua strategie de apărare a Statelor Unite drept „realistă și pragmatică”, în contextul în care Washingtonul reduce importanța Europei pentru a prioritiza securitatea internă, emisfera vestică și competiția strategică cu China. Această schimbare impune însă o recalibrare a parteneriatului transatlantic. Parteneriat transatlantic: o distribuție clară a responsabilităților Pentru următoarea etapă a relației dintre Europa și SUA, ministrul german a insistat asupra unei distribuții corecte a poverii în materie de securitate și apărare. Potrivit acestuia, Europa trebuie să își asume un rol mai important în consolidarea forțelor convenționale și în stabilizarea propriei vecinătăți. „Europa trebuie să preia iniţiativa în asigurarea unor forţe convenţionale robuste şi să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria vecinătate, în timp ce SUA continuă să contribuie cu sprijin strategic şi nuclear pentru viitorul previzibil”, a afirmat Pistorius.

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

Trump, atac la adresa unui sportiv american (sursa: JO)
Internațional

Trump îl numește „ratat” pe un sportiv american de la JO care a criticat „ce se întâmplă în SUA”

Președintele Donald Trump l-a atacat public pe schiorul american de freestyle Hunter Hess, după ce sportivul și-a exprimat rezervele față de reprezentarea Statelor Unite la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d'Ampezzo 2026. Mesajul publicat de Trump pe Truth Social Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Trump l-a numit pe sportiv „un ratat” și a afirmat că acesta nu ar fi trebuit să facă parte din echipa olimpică a SUA dacă nu se simte reprezentant al țării sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Liderul de la Casa Albă a adăugat că este „foarte dificil să susții pe cineva ca el”, criticând deschis poziția exprimată de schior. Declarațiile lui Hunter Hess Cu câteva zile înainte de startul competiției, Hunter Hess a vorbit despre „emoții amestecate” în legătură cu participarea sa la Olimpiadă, invocând contextul tensionat din Statele Unite. Sportivul a spus că există numeroase evoluții politice și sociale cu care nu este de acord, fără a face referiri directe la politicile administrației Trump. Sportivul, între performanță și convingeri personale Hess a subliniat că purtarea drapelului american nu înseamnă automat susținerea tuturor deciziilor politice ale statului. Afirmațiile sale au reaprins dezbaterea privind libertatea de exprimare a sportivilor și relația dintre sport, identitate națională și tensiunile politice din Statele Unite.

Washington Post, 300 de jurnaliști concediați (sursa: Youtube/MS NOW)
Internațional

Criză la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump

Washington Post a anunțat sâmbătă retragerea directorului său general, Will Lewis, la doar câteva zile după prezentarea unui amplu plan de restructurare care prevede eliminarea a sute de posturi din redacție. Decizia vine într-un moment delicat pentru cotidianul american, considerat un pilon al jurnalismului de investigație și deținut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Planul de concedieri a provocat un șoc în redacție Anunțul făcut miercuri privind desființarea a aproximativ 300 de posturi dintr-un total de circa 800 de jurnaliști a generat reacții puternice în interiorul redacției și în mediul jurnalistic american. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proprietarul publicației, Jeff Bezos, este perceput ca apropiindu-se de Donald Trump, un președinte cunoscut pentru atacurile sale constante la adresa presei tradiționale, după revenirea sa la putere. Will Lewis își anunță retragerea după doi ani de „transformare” Într-un e-mail adresat angajaților și ulterior făcut public pe rețelele sociale de un jurnalist al cotidianului, Will Lewis a explicat că, „după doi ani de transformare a Washington Post, este momentul potrivit” pentru a se retrage din funcție.  Publicația a anunțat că Will Lewis a fost înlocuit imediat de Jeff D'Onofrio, directorul financiar al Washington Post, numit în această funcție anul trecut.  Un cotidian istoric, afectat de ani de criză Numit cu misiunea de a redresa situația financiară și editorială a ziarului, Will Lewis a preluat conducerea unei instituții media cu o istorie impresionantă, inclusiv un rol central în dezvăluirea scandalului Watergate și numeroase premii Pulitzer. Cu toate acestea, Washington Post se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore. De la succes editorial la pierderi financiare În timpul primului mandat al lui Donald Trump, publicația a beneficiat de un interes crescut al cititorilor, datorită unei acoperiri jurnalistice ferme și lipsite de concesii. După plecarea lui Trump de la Casa Albă, interesul publicului a scăzut, iar situația financiară a intrat într-un declin constant. Potrivit presei americane, Washington Post înregistrează pierderi de mai mulți ani. Pierderi masive de abonați înainte de alegerile din 2024 Cotidianul a suferit o adevărată „hemoragie” de abonați după ce conducerea a decis să nu se poziționeze public înainte de alegerile prezidențiale din 2024, câștigate de Donald Trump. Această neutralitate a fost criticată atât din interior, cât și din exterior, fiind percepută ca o ruptură față de tradiția editorială a publicației. Concedieri masive și reducerea corespondenței externe „Sub conducerea mea, au fost luate decizii dificile pentru a asigura un viitor durabil pentru Washington Post”, a declarat Will Lewis, subliniind obiectivul de a păstra un jurnalism non-partizan de înaltă calitate. În practică, aceste decizii au dus la concedierea unei mari părți a corespondenților din străinătate, inclusiv a tuturor jurnaliștilor care transmiteau din Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. De asemenea, redacțiile de sport, carte, podcasturi, pagini locale și infografic au fost sever afectate sau chiar desființate complet, marcând una dintre cele mai dure restructurări din istoria recentă a presei americane.

Trump minimalizează scandalul clipului rasist (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump refuză să își ceară scuze pentru videoclipul rasist cu soții Obama distribuit pe Truth Social

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu intenționează să își ceară scuze pentru distribuirea, pe contul său oficial de Truth Social, a unui videoclip cu conținut rasist în care fostul președinte Barack Obama și fosta Primă Doamnă Michelle Obama erau reprezentați drept maimuțe. Videoclipul a fost ulterior șters, după un val de critici dure venite din ambele tabere politice. „Nu am făcut nicio greșeală”, spune Trump Întrebat de un reporter, la bordul avionului prezidențial în drum spre Florida, dacă administrația sa va prezenta scuze publice, Donald Trump a răspuns tranșant: „Nu, nu am făcut nicio greșeală”. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Președintele a susținut că a vizionat doar începutul materialului video și că a presupus că există „ceva la final ce nu le place oamenilor”. „Nici mie nu mi-ar plăcea, dar nu l-am văzut”, a adăugat Trump. Condamnare verbală a rasismului, fără asumare politică Întrebat dacă condamnă conținutul rasist al videoclipului, Trump a răspuns: „Bineînțeles că da”. Cu toate acestea, a precizat că nu va concedia persoana care a realizat sau distribuit materialul și a insistat că el „doar l-a dat oamenilor” pentru a fi postat. Ce conținea videoclipul distribuit de Trump Materialul video, cu o durată de 62 de secunde, includea în final un meme rasist în care soții Obama erau reprezentați ca cimpanzei într-o junglă, pe fundalul melodiei „The Lion Sleeps Tonight”. Segmentul făcea parte dintr-o narațiune conspiraționistă legată de presupusa manipulare a alegerilor prezidențiale din 2020, câștigate de democratul Joe Biden. Meme-ul apare doar în ultima secundă a videoclipului și pare să fi fost realizat de un utilizator de Instagram cunoscut pentru conținut pro-Trump, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale. Ștergere neobișnuită și mesaje contradictorii de la Casa Albă Ștergerea videoclipului reprezintă un gest rar pentru Donald Trump, cunoscut pentru refuzul de a elimina postări controversate. Cu doar câteva ore înainte, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, minimalizase reacțiile negative, catalogându-le drept „indignare falsă”. „Vă rog să încetați indignarea falsă și să raportați ceva ce contează cu adevărat pentru poporul american”, a transmis Leavitt. Ulterior însă, un oficial al Casei Albe a declarat că „un membru al personalului a postat din greșeală videoclipul”, iar acesta a fost eliminat. Critici dure din ambele tabere politice Postarea a generat reacții puternice atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Senatorul republican Tim Scott, apropiat al lui Trump, a calificat videoclipul drept „cel mai rasist lucru” pe care l-a văzut vreodată venind de la Casa Albă. „Președintele ar trebui să-l elimine”, a scris Scott pe platforma X. Apeluri la scuze publice din Congres Reprezentantul republican Mike Lawler a cerut ștergerea imediată a postării și prezentarea de scuze, indiferent dacă a fost vorba despre o intenție sau o eroare. La rândul său, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a calificat videoclipul drept „rasist, infect și dezgustător”. „Președintele trebuie să șteargă imediat postarea și să le ceară iertare lui Barack și Michelle Obama, doi mari americani”, a scris Schumer.

Trump vor pacea în Ucraina până în iunie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump își propune ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție de încheiere a războiului până în luna iunie. Declarațiile liderului ucrainean au fost transmise sâmbătă de agenția de presă Ukrinform. Potrivit lui Zelenski, oficialii americani au transmis că vor face „tot posibilul” pentru a se asigura că războiul se va încheia în această perioadă. Alegerile din SUA, factor-cheie în calendarul propus Zelenski a sugerat că presiunea pentru o soluție rapidă este legată de contextul politic intern din Statele Unite, în special de alegerile de la jumătatea mandatului. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Congresul SUA urmează să fie reînnoit în noiembrie, iar o parte a Senatului va organiza alegeri parțiale în aceeași zi. „Alegerile sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi”, a spus președintele ucrainean, explicând că aceste calcule politice influențează agenda diplomatică a Washingtonului. Ucraina a propus un plan de pace etapizat Șeful statului ucrainean a precizat că Kievul a prezentat deja reprezentanților americani un plan de pace structurat pe etape, care detaliază pașii ce ar trebui urmați de fiecare parte. „Dacă rușii sunt gata să pună capăt războiului, este esențial să fie stabilite condițiile”, a subliniat Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul exact al acestui plan. Propunere de întâlnire Ucraina–Rusia–SUA la Miami Washingtonul a propus organizarea unei întâlniri între delegațiile ucraineană și rusă în Miami, cel mai probabil în decurs de o săptămână. Kievul a acceptat propunerea, a confirmat Zelenski. Liderul ucrainean a reiterat că garanțiile de securitate reprezintă un element esențial pentru orice acord de pace și că acestea trebuie semnate înaintea oricăror alte documente. Concesiile teritoriale rămân un punct sensibil În urma celei mai recente runde de discuții trilaterale, Zelenski a admis că subiecte precum concesiile teritoriale continuă să fie extrem de dificile. Președintele SUA mizează pe o încheiere rapidă a conflictului, dorind să-și consolideze imaginea de mediator, după ce a promis anterior că va opri războiul „în 24 de ore”. Avertisment privind un posibil acord economic SUA–Rusia Zelenski a mai avertizat asupra existenței unui document prezentat de serviciile de informații ucrainene, care ar viza un potențial acord de cooperare economică între Rusia și Statele Unite, evaluat la până la 12 trilioane de dolari. Documentul, denumit „Pachetul Dmitriev”, ar conține prevederi economice ample. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina va reacționa dacă un astfel de risc se va concretiza și a insistat că niciun acord bilateral nu poate afecta interesele Ucrainei fără participarea sa. Negocierile de la Abu Dhabi: rezultate limitate Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit recent la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri. Singurul rezultat concret al discuțiilor a fost un schimb de prizonieri. Zelenski a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința regiunii Donbas, ocupată parțial de trupele ruse, nici în privința Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Donbas și Zaporojie, dosare încă blocate Potrivit liderului de la Kiev, pozițiile rămân divergente în ceea ce privește Donbasul, care include regiunile Lugansk și Donețk, dar și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie. Propunerile privind o zonă de liber schimb în estul Ucrainei nu au dus, de asemenea, la un consens. „Problemele complicate rămân complicate”, a concluzionat Zelenski, apreciind totuși dialogul trilateral drept un pas înainte, care ar putea pregăti terenul pentru eventuale întâlniri la nivel de șefi de stat.

Trump publică un clip AI rasist cu soții Obama (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Probabil cel mai josnic gest al lui Trump: un clip AI care-i înfățișează pe soții Obama ca maimuțe

Un videoclip distribuit pe contul oficial de Truth Social al lui Donald Trump a provocat reacții puternice în spațiul public, după ce i-a prezentat pe Barack Obama și pe soția sa ca pe niște maimuțe. Deși postarea a fost ștearsă ulterior, ea a rămas online timp de aproximativ 12 ore, timp suficient pentru a genera reacții virulente și a alimenta o nouă controversă politică. Ce conținea videoclipul distribuit pe Truth Social Prima parte a clipului, publicat de două ori pe contul președintelui pe platforma Truth Social promova teoria conspirației potrivit căreia alegerile din 2020 ar fi fost trucate prin manipularea mașinilor de vot. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) La un moment dat, apare o scenă în care chipurile lui Barack Obama și ale soției sale sunt suprapuse pe corpuri de maimuțe, dansând pe melodia „The Lion Sleeps Tonight”. Reacția administrației și explicația oficială Postările au fost eliminate abia a doua zi, chiar înainte de prânz. Un oficial de la Casa Albă a declarat, sub protecția anonimatului, că videoclipul ar fi fost publicat „din greșeală” de un angajat. Totuși, anterior ștergerii, administrația a minimalizat incidentul. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că este vorba despre „un meme de pe internet” care îl prezintă pe Trump drept „regele junglei”, iar pe democrați ca personaje din „The Lion King”. Reacția politică: condamnări, inclusiv din tabăra republicană Controversa nu a rămas în perimetrul „războaielor culturale” online. Washington Post consemnează reacții critice atât din partea democraților, cât și din partea unor republicani. Un nume important menționat în mai multe relatări este senatorul republican Tim Scott, care a condamnat postarea și a cerut eliminarea ei. De partea cealaltă, lideri democrați au calificat episodul drept o expresie de rasism explicit și au cerut scuze publice. Presa notează și condamnarea din partea NAACP, care a încadrat clipul în istoricul mai larg al tropilor rasiste folosite împotriva afro-americanilor. Explozia online: meme, criptomonede și entuziasm extremist În intervalul în care videoclipul a fost public, sute sau chiar mii de utilizatori au reacționat entuziast. Aproape imediat după postare a apărut o criptomonedă de tip memecoin, $APEBAMA. În mai puțin de 12 ore, tranzacțiile cu acest token au depășit 4 milioane de dolari. Pe platforma X, un grup cu același nume a atras rapid sute de membri. Mai mulți utilizatori au distribuit propriile imagini în care Obama este reprezentat ca maimuță sau animal. Rădăcinile istorice ale caricaturii rasiste Ideea că persoanele de culoare ar fi situate „între om și maimuță” nu este o glumă inocentă, ci una dintre cele mai vechi și violente justificări ale sclaviei și opresiunii. Încă din secolul al XIV-lea, cronici europene descriau africanii ca fiind „asemănători animalelor”, pentru a legitima robia. În timpul Războiului Civil american, caricaturi care înfățișau oameni de culoare ca maimuțe circulau pe scară largă. În 1906, Ota Benga, un bărbat din Congo, a fost expus într-o cușcă la Grădina Zoologică din Bronx, alături de un urangutan. Chiar și în anii ’70, elevi afro-americani care încercau să se integreze în școli din Boston erau întâmpinați cu scandări ce reluau această insultă rasială. Un mesaj în continuitate cu retorica lui Trump Deși administrația încearcă să prezinte incidentul drept o eroare izolată, mesajul este perfect aliniat cu declarațiile și politicile anterioare ale lui Donald Trump. De-a lungul timpului, acesta a folosit expresii precum „low-IQ” la adresa unor comunități africane și a susținut politici care restricționează drastic imigrația din Africa, afectând aproape 90% dintre solicitanții de vize.

Trump vrea ca aeroportul Dulles din Washington să poarte numele său, altfel nu deblochează 16 miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Trump vrea ca aeroportul Dulles din Washington să poarte numele său ca să deblocheze 16 miliarde USD

Președintele SUA, Donald Trump, ar fi condiționat deblocarea unor fonduri federale esențiale pentru proiectul tunelului feroviar Gateway, pe sub râul Hudson, de acceptarea unei propuneri controversate: redenumirea Aeroportului Washington Dulles și a gării Penn din New York cu numele său. Chuck Schumer a respins propunerea Potrivit presei americane, oferta i-ar fi fost făcută liderului minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, care ar fi respins însă propunerea. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Surse citate de CNN și NBC susțin că Trump ar fi promis deblocarea a peste 16 miliarde de dolari pentru proiectul de infrastructură. Fondurile au fost înghețate în luna octombrie, în schimbul sprijinului politic pentru schimbarea denumirilor celor două obiective majore de transport. Proiectul Gateway, vital Statele New York și New Jersey au contestat în instanță suspendarea finanțării, iar un judecător federal urmează să analizeze o cerere de urgență pentru reluarea lucrărilor, care riscă să lase fără locuri de muncă aproximativ 1.000 de angajați. Proiectul Gateway, considerat vital pentru transportul feroviar dintre New York și New Jersey, prevede modernizarea unui tunel existent și construirea unuia nou pentru trenurile de pasageri Amtrak și liniile de navetiști. Inițiativa beneficiase anterior de un sprijin federal consistent în timpul administrației Biden. Trump, narcisism extrem Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Mai mulți lideri democrați au criticat dur presupusul demers al lui Trump, calificându-l drept „ridicol”, „narcisist” și o formă de presiune politică. Aceștia au subliniat că, în mod tradițional, în Statele Unite infrastructura publică primește nume de președinți doar după încheierea mandatelor sau postum. Controversa se înscrie într-un context mai larg al inițiativelor lui Donald Trump de a-și lăsa amprenta asupra spațiului public american, de la proiecte arhitecturale simbolice până la propuneri de redenumire a unor instituții sau infrastructuri majore.

SUA reduc prezența agenților federali în Minnesota (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

Administrația Trump anunţă retragerea parţială a agenţilor federali de imigraţie din Minnesota

Emisarul lui Donald Trump pentru probleme de frontieră, Tom Homan, a anunţat miercuri că aproximativ 700 de agenţi federali pentru imigraţie vor fi retraşi din statul Minnesota, pe fondul tensiunilor din oraşul Minneapolis, unde mulţi cetăţeni au protestat după două împuşcături mortale implicând forţe federale. Homan a precizat că va rămâne la faţa locului „atâta timp cât nu se va încheia totul”, reafirmând angajamentul administraţiei faţă de aplicarea legilor privind imigraţia. Punct de cotitură: împuşcături mortale şi proteste majore Retrarea parţială a forţelor vine după ce operaţiunile intense de aplicare a legilor imigraţiei în Minneapolis au generat proteste şi controverse pe plan naţional. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă În cursul acestui val de acţiuni, doi civili – Renée Good şi Alex Pretti – au fost împuşcaţi mortal de agenţi federali în timpul confruntărilor, ceea ce a amplificat critici privind tactica forţelor federale şi utilizarea excesivă a forţei. Incidentul din 24 ianuarie, când Pretti a fost împuşcat în centrul oraşului, a generat indignare şi proteste pe scară largă nu doar în Minnesota, ci şi în alte oraşe americane, îngrijorând comunităţi şi autorităţi locale. „Cooperare fără precedent” cu autorităţile locale, spune Homan Homan a declarat în conferinţă de presă că retragerea agenţilor reflectă o „cooperare fără precedent” cu autorităţile locale din Minnesota şi o evoluţie a relaţiei cu liderii de la nivel statal şi comunitar. El a subliniat că operaţiunile vor continua, iar reducerea numărului de agenţi nu înseamnă o renunţare la obiectivele de aplicare a legii. De asemenea, inclusiv metode operaţionale, cum ar fi utilizarea camerelor de purtat de către agenţi, sunt evaluate pentru a răspunde criticilor legate de transparenţă şi responsabilitate. Impactul operaţiunii „Metro Surge” şi critici Operaţiunea de imigraţie – cunoscută sub numele de „Operation Metro Surge” – a implicat mii de agenţi federali care au vizat persoanele fără documente legale în Minneapolis şi zonele învecinate, dar a fost asociată şi cu critici privind lipsa de cooperare a autorităţilor locale şi climatul de tensiune generat în comunitate. Criticii susţin că prezenţa masivă a forţelor federale a destabilizat oraşul şi a generat proteste, în timp ce oficialii locali, inclusiv guvernatorul statului şi primarul Minneapolisului, au cerut clarificări şi responsabilitate după incidentele tragice. Chiar dacă numărul agenţilor federali va fi redus cu 700, aproximativ 2.000 de ofiţeri vor rămâne în zonă pentru continuarea operaţiunilor de imigraţie, ceea ce indică faptul că administraţia Trump îşi menţine angajamentul privind aplicarea legii, în ciuda presiunii publice puternice.

Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră