miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

571 articole
Internațional

Crimele ICE din Minneapolis îi afectează imaginea lui Trump, care a chemat-o la discuții pe Noem

După decesul lui Alex Pretti, Kristi Noem, șefei Securității Interne, a invocat imediat legitima apărare în cazul agentului care a tras, o poziție care a fost ulterior pusă sub semnul întrebării de analiza imaginilor video. Potrivit presei americane, reacția rapidă a șefei DHS l-ar fi nemulțumit pe Donald Trump, mai ales în contextul în care acesta este al doilea incident mortal petrecut în Minneapolis în ultimele săptămâni, după uciderea unei alte cetățene americane de către un agent al poliției de imigrație. Donald Trump și Kristi Noem au avut o discuție de aproximativ două ore, luni seară, pe fondul tensiunilor generate de aceste cazuri. Trump refuză demiterea șefei Securității Interne Președintele american Donald Trump a declarat marți că Kristi Noem, șefa Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), va rămâne în funcție, în pofida presiunilor venite din partea opoziției, apreciind că aceasta face „o treabă foarte bună”. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Întrebat direct de o jurnalistă dacă Noem va pleca din funcție, Trump a răspuns scurt: „Nu”. Trump a descris decesul ca fiind „foarte trist”, dar a evitat să folosească termenii duri vehiculați anterior de unii membri ai administrației sale. Trump se distanțează de eticheta de „asasin” Președintele a luat distanță față de declarațiile consilierului său Stephen Miller, care îl descrisese pe bărbatul ucis, Alex Pretti, drept „asasin”. Întrebat dacă ar folosi același termen pentru a-l caracteriza pe infirmierul de 37 de ani, Trump a răspuns ferm: „Nu”. Critici privind prezența armelor la manifestații Donald Trump a precizat totuși că victima „nu ar fi trebuit să poarte o armă” în timpul unei manifestații, subliniind că astfel de situații pot escalada rapid. „Nu trebuie să se vină cu arme la astfel de evenimente. Este un incident foarte nefericit”, a declarat președintele.

Kristi Noem, convocată la discuții de Trump (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Trump acuză democrații pentru uciderea infirmierului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pentru moartea infirmierului ucis de ICE sunt de vină democrații care protestează, spune Casa Albă

Casa Albă a declarat luni că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu dorește să vadă oameni răniți sau uciși pe străzile americane, în contextul tensiunilor generate de politica sa privind expulzarea imigranților. Reacția vine după un incident grav petrecut la Minneapolis, unde un infirmier a fost ucis în timpul unei intervenții a ofițerilor federali. Tragedia de la Minneapolis, recunoscută de administrația Trump Administrația de la Washington a calificat moartea infirmierului drept o tragedie, subliniind însă că aceasta s-ar fi produs pe fondul unui climat tensionat și al unei opoziții politice puternice. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit Casei Albe, evenimentele care au dus la acest deznodământ au fost influențate de acțiuni deliberate de contestare a autorităților federale. Acuzații directe la adresa liderilor democrați Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că incidentul de la Minneapolis este rezultatul unei „rezistențe deliberate și ostile” din partea liderilor democrați din statul Minnesota. Oficialul a susținut că opoziția politică față de măsurile federale în domeniul imigrației ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor din ultimele săptămâni. Trump cere „sfârșitul rezistenței și haosului” În declarațiile transmise presei, Karoline Leavitt a reiterat poziția președintelui Trump, care solicită încetarea rezistenței față de politicile federale și restabilirea ordinii publice. Administrația consideră că măsurile de control al imigrației trebuie aplicate ferm și fără blocaje politice. Politica de imigrație, sursă majoră de tensiuni interne Incidentul din Minneapolis readuce în prim-plan polarizarea profundă din societatea americană în jurul politicilor de imigrație. Prezența ofițerilor federali și intervențiile acestora au generat proteste, critici și apeluri la responsabilizare, în timp ce administrația Trump insistă asupra necesității menținerii ordinii și aplicării stricte a legii.

Crima comisă de agenți ICE, aprobată de Trump (sursa: CNN)
Internațional

Noua crimă comisă de agenți ICE în Minneapolis îi îngrozește și pe republicani. Trump aprobă omorul

Împușcarea mortală a unui cetățean american în vârstă de 37 de ani de către agenți federali a declanșat, sâmbătă, noi proteste în Minneapolis. Este al doilea caz din luna ianuarie în care un civil este ucis de agenți federali în acest oraș, aflat de săptămâni întregi sub presiunea manifestațiilor împotriva operațiunilor Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE). Cine era Alex Pretti, bărbatul împușcat mortal Alex Pretti, asistent medical într-o unitate de terapie intensivă, a murit după o altercație cu agenți federali, în timp ce încerca să se interpună între ofițerii ICE și cetățeni care protestau față de operațiunile antiimigrație. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Moartea sa survine la doar câteva săptămâni după uciderea lui Renee Good, o americancă împușcată mortal pe 7 ianuarie, în timp ce se afla în mașina sa, tot de un agent ICE, în Minneapolis. Administrația Trump: victima ar fi pus în pericol agenții La fel ca în cazul Renee Good, administrația președintelui Donald Trump a susținut imediat că Alex Pretti ar fi reprezentat o amenințare pentru agenții federali. Autoritățile federale au cerut calm, însă apelurile nu au împiedicat izbucnirea protestelor. Sute de persoane s-au adunat sâmbătă seara într-un parc din Minneapolis pentru a denunța violențele, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Proteste și omagii în mai multe orașe din SUA Manifestații și momente de reculegere în memoria lui Alex Pretti au avut loc și în alte orașe americane, de la New York la Los Angeles. Pe plan politic, democrații și-au exprimat indignarea și au amenințat cu blocarea finanțării federale, ceea ce ar putea duce la un nou „shutdown” guvernamental la finalul lunii. Guvernatorul Minnesota cere anchetă locală, nu federală Guvernatorul democrat al statului Minnesota, Tim Walz, a cerut ca ancheta să fie coordonată de autoritățile locale, nu de cele federale. „Nu putem avea încredere în guvernul federal”, a declarat acesta, acuzând ICE că răspândește „haos și violență”. În tabăra republicană, senatorul Bill Cassidy a cerut o anchetă comună, locală și federală, afirmând că „credibilitatea ICE și a Departamentului pentru Securitate Internă este în joc”. Imagini video controversate: bărbatul, împușcat de cel puțin zece ori O înregistrare video, a cărei autenticitate a fost confirmată de autorități, arată mai mulți agenți purtând veste cu inscripția „Poliție” luptându-se să imobilizeze un bărbat pe care îl lovesc în mod repetat. Se aud apoi focuri de armă, iar ofițerii se îndepărtează de corpul acestuia, continuând să tragă în timp ce bărbatul zace pe asfalt. Potrivit unei analize realizate de publicația de investigații Bellingcat, asupra lui Alex Pretti s-au tras cel puțin zece focuri de armă, majoritatea după ce acesta era deja imobilizat la sol. Disputa privind arma presupusă a victimei Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a afirmat că Pretti era înarmat și pregătit să comită acte de violență. Consilierul Casei Albe, Stephen Miller, l-a numit „asasin”, afirmație redistribuită de vicepreședintele JD Vance. DHS a publicat pe platforma X o fotografie cu o armă despre care susține că i-ar fi aparținut victimei. Cu toate acestea, în imaginile video disponibile public nu se observă ca Alex Pretti să folosească vreo armă. Mai mult, analiza Bellingcat arată că, înainte de primul foc de armă, unul dintre ofițeri este surprins plecând de la fața locului cu un pistol similar cu cel prezentat ulterior de DHS. Familia victimei: „Minciuni dezgustătoare” Părinții lui Alex Pretti au transmis un comunicat presei americane în care acuză administrația Trump că a răspândit „minciuni dezgustătoare” despre fiul lor, descris ca „o persoană cu o inimă uriașă”. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că Pretti locuia în oraș, deținea legal permis de portarmă și nu figura în evidențele poliției. Trump laudă agenții ICE și atacă autoritățile locale Donald Trump a reacționat dur pe platforma Truth Social, acuzând primarul și guvernatorul din Minnesota că „incită la insurecție”. Președintele american a numit agenții ICE „patrioți” și i-a felicitat pentru arestarea și expulzarea a 12.000 de imigranți ilegali din stat. Trump a susținut, de asemenea, că autoritățile locale ar încerca o „mușamalizare” pentru a induce în eroare guvernul federal. Garda Națională, mobilizată în Minnesota Guvernatorul Tim Walz a anunțat mobilizarea Gărzii Naționale a statului Minnesota, confirmând că trupele sunt pregătite să intervină. Prima misiune vizează securizarea unei clădiri federale care găzduiește agenți ICE în Minneapolis. Numărul exact al militarilor desfășurați nu a fost făcut public. Agentul care a tras avea opt ani de experiență Autoritățile federale au precizat că agentul care l-a împușcat mortal pe Pretti avea opt ani de experiență în cadrul Patrulei de Frontieră a SUA și pregătire extinsă în utilizarea armelor letale și neletale. Potrivit oficialilor, incidentul a avut loc în timpul unei operațiuni împotriva unui imigrant ilegal, iar agentul ar fi tras „în legitimă apărare”. Noi imagini sugerează că Pretti încerca să protejeze civili Noi înregistrări video apărute ulterior arată că Alex Pretti încerca să protejeze doi civili de agenții ICE, în timp ce filma intervenția cu telefonul mobil. În imagini se observă cum un agent folosește gaze lacrimogene, iar mai mulți ofițeri îl înconjoară și îl imobilizează pe Pretti, înainte ca acesta să fie împușcat de mai multe ori în timp ce se afla deja la pământ.

SUA pregătesc deportarea unor migranți iranieni (sursa: Pexels/Inimafoto A)
Internațional

Trump a promis că va ajuta iranienii care protestează. Face invers: îi expulzează pe cei din SUA

Statele Unite intenționează să deporteze în perioada următoare migranți iranieni către Iran, în contextul unei represiuni violente declanșate după recente proteste, soldate cu mii de morți, avertizează un ONG iraniano-american. Organizația atrage atenția asupra riscurilor majore la care ar fi expuși cei returnați forțat într-o țară marcată de execuții și persecuții politice. Prima deportare către Iran de la declanșarea protestelor din ianuarie Potrivit ONG-ului, aceasta ar fi prima deportare a migranților iranieni către Iran de la izbucnirea mișcării de protest din 8 ianuarie, care a fost reprimată violent de autoritățile de la Teheran. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Alte două zboruri similare ar fi avut loc anterior, în lunile septembrie și decembrie. Critici dure la adresa administrației Trump Președintele Consiliului Național Iranian-American, Jamal Abdi, a criticat decizia administrației americane, subliniind contradicția dintre mesajele publice și acțiunile concrete. „Aceeași administrație care le-a promis iranienilor că «ajutorul este pe drum» în punctul culminant al unei represiuni mortale îi trimite acum cu forța pe iranieni înapoi către pericol”, a declarat Abdi într-un comunicat oficial. Aproximativ 40 de iranieni, deportați din Arizona Abolfazl Mehrabadi, diplomat care reprezintă interesele Iranului în Statele Unite, a declarat agenției iraniene IRNA că aproximativ 40 de cetățeni iranieni urmează să fie deportați. Potrivit acestuia, zborul este programat să plece duminică de pe un aeroport din Phoenix, statul Arizona. ONG-uri: doi bărbați homosexuali riscă execuția în Iran Consiliul American pentru Imigrație avertizează că printre persoanele deportate se află doi bărbați homosexuali, care riscă pedeapsa cu moartea în Iran, unde homosexualitatea este incriminată și sancționată prin execuție. Cei doi se află în prezent într-un centru de detenție pentru migranți din Arizona, iar procedurile legale pentru blocarea deportării lor sunt încă în desfășurare. Avertisment privind încălcarea dreptului la un proces echitabil Organizația care îi reprezintă a subliniat că deportarea acestora înainte de finalizarea procedurilor judiciare ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil. „Deportarea lor în acest stadiu ar constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale justiției”, se arată în comunicatul ONG-ului. Politica dură a lui Trump privind imigrația Donald Trump a transformat combaterea imigrației ilegale într-o prioritate majoră a administrației sale, descriind fenomenul drept o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini”. Președintele american a susținut public măsuri dure de deportare, inclusiv în cazuri care implică migranți proveniți din state cu regimuri represive.

Europa va ceda presiunilor lui Trump, spune Kremlinul (sursa: TASS)
Internațional

Liderii europeni, prea slabi pentru a i se opune lui Trump, spune Kremlinul

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică că actuala clasă politică europeană este prea slabă pentru a face față presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump sau pentru a gestiona schimbările majore care au loc pe scena internațională. „Sunt incapabili să reziste presiunilor lui Trump”, a afirmat Peskov într-o intervenție la televiziunea de stat rusă. Peskov acuză "ipocrizia" europeană Oficialul rus a susținut că transformările „dramatice” din ultima perioadă sunt consecința directă a politicilor europene din ultimele decenii, caracterizate, în opinia sa, de standarde duble și ipocrizie. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă „Din păcate, acestea sunt produsul unei generații slabe de politicieni care se află acum la putere în Europa”, a declarat Peskov. Exemplul Macron–Trump de la Davos, invocat de Kremlin Pentru a-și susține afirmațiile, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a amintit reacțiile liderilor europeni după ce Donald Trump a făcut publică, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o conversație cu președintele francez Emmanuel Macron. „Foarte interesant. Toți europenii s-au enervat pur și simplu. Dar când Macron a făcut publică o conversație cu Vladimir Putin, nimeni nu s-a mai enervat”, a spus Peskov. Rusia refuză orice dialog cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas Potrivit Reuters, care citează agenția Interfax, Kremlinul a transmis că Rusia nu va purta niciun fel de discuții cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și va aștepta încheierea mandatului acesteia. „Cum poți discuta orice cu Kaja Kallas? Noi nu vom discuta niciodată nimic cu ea și nici americanii nu vor discuta cu ea, iar acest lucru este evident. Ce putem face? Trebuie doar să așteptăm până când pleacă”, a declarat Peskov pentru jurnalistul Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat rusă. Trump și „legea celui mai puternic” Dmitri Peskov a recunoscut că metodele utilizate de Donald Trump nu corespund pe deplin viziunii Rusiei privind o ordine mondială multipolară. Potrivit acestuia, liderul american preferă să impună „legea celui mai puternic” și să obțină supunerea adversarilor. „Trump este un politician experimentat care își construiește abordarea pe principiile lumii afacerilor – o lume dură și nemiloasă. El își apără interesele, în primul rând interesele țării sale”, a spus Peskov, subliniind că Rusia nu are nicio intenție să „își plece capul”. Moscova va monitoriza planurile SUA privind scutul antirachetă „Domul de Aur” Kremlinul a mai anunțat că armata rusă va urmări cu atenție planurile Statelor Unite privind scutul de apărare antirachetă „Domul de Aur”, inclusiv în contextul intenției exprimate de Donald Trump de a dobândi Groenlanda. „Ce fel de scut va fi? Împotriva cărui tip de amenințări va fi conceput? Nu am nicio îndoială că armata noastră va monitoriza îndeaproape și va analiza aceste planuri”, a declarat Peskov. Putin nu a răspuns invitației la Consiliul pentru Pace din Gaza În același context, președintele rus Vladimir Putin, care nu a criticat public acțiunile administrației americane în Venezuela, Iran sau Groenlanda, nu a oferit încă un răspuns invitației de a se alătura Consiliului pentru Pace din Gaza, inițiativă promovată de Donald Trump.

Ginerele lui Trump vs organizații ecologiste (Albania) (sursa: BIRN)
Internațional

Ginerele lui Trump se luptă cu zeci de organizații ecologiste pentru o insulă protejată din Albania

Zeci de organizații ecologiste internaționale au solicitat suspendarea proiectului de dezvoltare turistică de lux propus de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, pe insula albaneză Sazan. Activiștii de mediu avertizează că investiția ar reprezenta o amenințare majoră pentru biodiversitatea zonei. Un proiect de 1,4 miliarde de dolari Jared Kushner intenționează să transforme insula Sazan, situată în sud-vestul Albaniei, într-o destinație exclusivistă de lux. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Proiectul este estimat la 1,4 miliarde de dolari și vizează dezvoltarea unei zone de aproximativ 45 de hectare. Insula are o suprafață totală de 562 de hectare și a devenit recent disponibilă pentru investiții turistice, după dezafectarea unei foste baze militare secrete, în decembrie 2024. Îngrijorări privind impactul asupra biodiversității Într-o scrisoare transmisă premierului albanez Edi Rama și ministrului mediului Sofjan Jaupaj, 41 de organizații ecologiste din 28 de țări și-au exprimat îngrijorarea față de consecințele proiectului. Insula Sazan este înconjurată de o rezervație națională marină, iar intervențiile propuse ar putea afecta grav ecosistemele fragile din zonă. Habitate critice pentru specii marine amenințate Potrivit organizațiilor de mediu, insula și apele din jurul său constituie habitate esențiale pentru unele dintre cele mai amenințate specii marine din lume. Printre acestea se numără foca mediteraneană, specie aflată în pericol de dispariție, dar și alte 36 de specii marine considerate vulnerabile sau amenințate. Cerere oficială de suspendare a proiectului Semnatarii scrisorii solicită suspendarea imediată a oricărei decizii privind avansarea proiectului și cer ca zonele terestre ale insulei Sazan să fie integrate în parcul național marin care o înconjoară, pentru a asigura protecția pe termen lung a biodiversității. Regiunea Vlora, unde se află insula Sazan, este una dintre cele mai afectate de expansiunea rapidă a turismului în Albania. Dezvoltarea accelerată a complexelor rezidențiale și hoteliere a dus la supraaglomerarea coastei în sezonul estival, atrăgând milioane de turiști și accentuând presiunea asupra mediului natural. Vizita Ivankăi Trump și discuții despre investiții strategice Recent, Ivanka Trump a vizitat mai multe zone turistice din Albania, fiind însoțită de aproximativ 60 de arhitecți. Aceasta s-a întâlnit cu premierul Edi Rama, iar potrivit presei locale, discuțiile au vizat relansarea unor proiecte de investiții considerate strategice de autoritățile de la Tirana. Proiecte imobiliare controversate asociate familiei Trump Familia Trump este cunoscută pentru lansarea unor proiecte imobiliare de lux în diferite regiuni ale lumii. La mijlocul lunii decembrie, o companie de investiții asociată cu Jared Kushner s-a retras dintr-un proiect controversat de construire a unui hotel pe ruinele fostului cartier general al armatei iugoslave, la Belgrad, în urma protestelor societății civile.

Trump laudă soldații britanici, după mesajele jignitoare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump salută curajul soldaților britanici în Afganistan, după ce-i jignise că ar fi stat „în spate”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat sâmbătă rolul soldaților britanici în războiul din Afganistan, într-o declarație menită să calmeze reacțiile dure apărute în rândul aliaților NATO. Mesajul vine după ce liderul american a stârnit controverse afirmând anterior că trupele aliate s-ar fi ferit de confruntările directe cu talibanii. Mesajul lui Trump: „O legătură prea puternică pentru a fi ruptă” Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a elogiat sacrificiul militarilor britanici și relația istorică dintre Statele Unite și Regatul Unit. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „MARII și FOARTE BRAVII soldați ai Regatului Unit vor fi mereu alături de Statele Unite ale Americii! În Afganistan, 457 au murit, mulți au fost grav răniți, și s-au numărat printre cei mai mari războinici. Aceasta este o legătură mult prea puternică pentru a putea fi ruptă vreodată”, a scris Trump. Declarațiile anterioare ale lui Trump, considerate jignitoare la Londra Reacția președintelui american vine după ce premierul britanic Keir Starmer a criticat dur o afirmație făcută de Trump într-un interviu acordat postului Fox News. Atunci, liderul de la Casa Albă a susținut că trupele NATO trimise în Afganistan ar fi evitat confruntările armate directe, lăsând luptele în seama soldaților americani. „Consider că vorbele președintelui Trump sunt jignitoare, absolut oribile, și nu mă surprinde că le-au provocat atât de multă durere părinților celor uciși sau răniților și, de fapt, întregii țări”, a declarat premierul britanic. Indignare în rândul statelor NATO Afirmațiile lui Trump au provocat reacții puternice în mai multe state membre NATO care au participat la conflictul din Afganistan între 2001 și 2021. Nemulțumirile au fost deosebit de intense în Regatul Unit, țară care, după Statele Unite, a înregistrat cele mai multe pierderi umane în acest război. Potrivit datelor oficiale, 457 de militari britanici și-au pierdut viața în Afganistan. Ce a spus Trump despre implicarea aliaților NATO În interviul care a declanșat controversele, Donald Trump a susținut că aliații NATO nu ar fi fost dispuși să lupte pe linia frontului alături de armata americană. „Vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o, dar au rămas mai în spate, puțin departe de liniile frontului”, a declarat Trump, sugerând că aliații nu ar veni nici în prezent în sprijinul SUA în cazul unui conflict major. NATO și articolul 5: solidaritate după atacurile din 11 septembrie După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat pentru prima dată în istoria sa articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Decizia a fost luată în semn de solidaritate cu Statele Unite. Războiul din Afganistan, un conflict de 20 de ani La 7 octombrie 2001, armata americană, sprijinită de cea britanică, a invadat Afganistanul, declanșând un conflict care avea să dureze două decenii. În 2003, NATO a preluat comanda misiunii ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate), având ca obiective stabilizarea Afganistanului și instruirea forțelor de securitate locale. Războiul din Afganistan rămâne unul dintre cele mai complexe și controversate capitole din istoria recentă a Alianței Nord-Atlantice, iar declarațiile liderilor politici continuă să influențeze relațiile dintre aliați.

România analizează aderarea la Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan despre Consiliul de Pace: Problema nu este de voință, vrem, e de drept internațional

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă că România își dorește să se asocieze unui demers internațional condus de partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii, respectiv „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump. Totuși, șeful statului a subliniat că există obstacole de drept internațional care trebuie clarificate înainte de luarea unei decizii finale. Decizia privind aderarea României nu este încă luată Întrebat care este orizontul de timp până la care România ar putea decide dacă se alătură acestei inițiative, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, nu există o hotărâre definitivă. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Pentru moment decizia nu e luată. Evident că dorim să ne asociem unui demers condus de partenerul nostru strategic care să stabilizeze o zonă importantă și cumva apropiată de România”, a declarat președintele, la Iași. Probleme de drept internațional, nu de voință politică Șeful statului a subliniat că rezervele României nu țin de lipsa voinței politice, ci de necesitatea ca documentele fondatoare ale Consiliului pentru Pace să fie compatibile cu tratatele internaționale la care România este parte. „Problema este de drept internațional. Cum facem să avem o cartă care să nu fie în contradicție, pentru că sunt chestiuni în contradicție în varianta inițială, cu tratatele internaționale la care România este parte”, a explicat Nicușor Dan. Negocieri de durată pentru armonizarea cadrului juridic Președintele a atras atenția că negocierile privind astfel de acorduri internaționale sunt, de regulă, procese de lungă durată, care pot să se întindă pe parcursul mai multor luni. „Tipul acesta de negocieri pe carte, pe acorduri internaționale, de obicei e o chestiune de multe luni”, a precizat el. Rezerve și din partea altor state europene Nicușor Dan a mai arătat că România nu este singura țară care a identificat probleme juridice în forma actuală a propunerii. Potrivit acestuia, mai multe state europene au semnalat incompatibilități inclusiv cu propriile constituții. „La Consiliul European au fost țări care au spus că nu numai că propunerea inițială este în contradicție cu tratatele internaționale, pentru unele chiar cu Constituția lor”, a declarat președintele. Un proces complex, cu zeci de parteneri implicați Șeful statului a concluzionat că procesul de negociere este unul complex, având în vedere numărul mare de state implicate și necesitatea armonizării condițiilor impuse de fiecare participant. „Este o negociere între mulți parteneri, 50-60 de state. Aici e complex”, a conchis Nicușor Dan.

Trump amenință Canada cu taxe vamale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă încheie un acord comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat sâmbătă Canada cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra exporturilor canadiene către SUA, în cazul în care Ottawa finalizează un acord comercial cu China. Declarațiile vin după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat, săptămâna trecută, finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump: „Canada nu va deveni un canal pentru exporturile Chinei” Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a avertizat că Statele Unite nu vor accepta ca Canada să devină un punct de tranzit pentru produsele chineze destinate pieței americane. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Dacă Mark Carney „crede că va face din Canada un «depozit portuar» prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris liderul de la Casa Albă. Declarații dure la adresa Chinei și Canadei Trump a continuat atacul cu afirmații extrem de dure la adresa Chinei, dar și a Canadei, susținând că un astfel de parteneriat ar avea consecințe devastatoare pentru statul canadian. „China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a afirmat președintele american. Totodată, Trump a avertizat explicit că orice acord comercial între Canada și China va fi sancționat imediat. „Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a precizat acesta. Mark Carney: China, „partener de încredere și predictibil” Tensiunile au escaladat după declarațiile recente ale premierului canadian. În timpul unei vizite oficiale în China, Mark Carney a descris Beijingul drept un „partener de încredere și predictibil”. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în economiile lor. Trump reacționează la discursul premierului canadian Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de discursul susținut de Mark Carney la Davos, în care premierul canadian a avertizat asupra comportamentului hegemonic al marilor puteri și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune geopolitică. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la forum. „Canada trăiește de pe urma Statelor Unite. Să-ți amintești asta, Mark, data viitoare când faci o declarație!” Trump a insistat că Statele Unite oferă Canadei beneficii semnificative, fără a primi recunoștința cuvenită. Un discurs aplaudat la Davos: avertisment privind sfârșitul ordinii globale În ciuda reacției dure a liderului american, discursul lui Mark Carney a fost unul dintre cele mai apreciate la forumul de la Davos. Premierul canadian a susținut că „vechea ordine mondială” bazată pe reguli nu mai există și nu va mai putea fi restabilită, din cauza rivalității dintre marile puteri. Fără a menționa explicit Statele Unite sau pe Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de marile state, care folosesc economia ca armă de presiune. Reacții internaționale: Finlanda laudă discursul lui Carney Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, apreciindu-l drept cel mai bun rostit la Davos în acest an. Potrivit acestuia, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra schimbărilor profunde care au loc în ordinea globală. Relația SUA–Canada, tot mai tensionată După revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit inclusiv o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american. Canada, exclusă din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Trump După discursul lui Mark Carney de la Davos, Donald Trump a retras invitația adresată Canadei de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă prezentată ca alternativă la ONU, menită să contribuie la soluționarea conflictelor armate. Dintre cele aproximativ 60 de state invitate, doar 18 au semnat la Davos Carta fondatoare a consiliului. Potrivit documentului, țările care doresc statut de membru permanent trebuie să plătească, încă din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.

Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda

După o discuție cu secretarul general al NATO, Donald Trump a ajuns la concluzia că nu are rost să pune noi tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda. Nu mai impune tarifele promise de la 1 februarie „În cadrul unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la 1 februarie. Au loc discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în măsura în care acesta se referă la Groenlanda. Informații suplimentare vor fi făcute publice pe măsură ce discuțiile avansează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și alți responsabili, după caz, vor fi responsabili de negocieri — ei îmi vor raporta direct. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social, rețeaua socială pe care o deține, miercuri seară (ora României).

Grindeanu vrea România în „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Lingăul suprem: Grindeanu cere ca România să spună „da, fără rezerve” propunerii lui Trump

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că România ar trebui să răspundă pozitiv invitației formulate de președintele Statelor Unite ale Americii privind aderarea la „Consiliul pentru Pace”, inițiativă care urmează să fie condusă de liderul de la Casa Albă. Potrivit lui Grindeanu, fondurile necesare pentru participarea României vor putea fi identificate, iar costurile nu trebuie să reprezinte un obstacol atunci când este vorba despre securitate. „Nu e servilism, e realism”, spune Grindeanu Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a explicat că inițiativa a pornit de la ceea ce el a numit o „experiență pozitivă”, respectiv pacea din Fâșia Gaza, care ar urma să fie extinsă la nivel global. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Liderul PSD a subliniat că, într-un context internațional marcat de numeroase conflicte, un astfel de demers este necesar. „Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru Pace, spui «da» fără rezerve. Nu este vorba de servilism, ci de realism”, a afirmat Grindeanu. Costurile nu sunt prea mari când e vorba de securitate Sorin Grindeanu a precizat că suma vehiculată pentru participarea în cadrul Consiliului este de aproximativ un miliard de dolari, dar a subliniat că acest aspect nu ar trebui să genereze controverse. În opinia sa, securitatea națională justifică un astfel de efort financiar, mai ales în relația cu partenerul strategic al României. „Niciodată costurile nu sunt prea mari atunci când vorbim de securitate. Și da, se găsesc sume”, a declarat liderul PSD. Aprecieri pentru poziția președintelui Nicușor Dan Președintele PSD a mai spus că, până în acest moment, șeful statului, Nicușor Dan, a procedat corect prin faptul că a ales să consulte și pozițiile celorlalți membri ai Uniunii Europene. Grindeanu a amintit că urmează o reuniune a Consiliului European, context în care este firesc ca România să țină cont de opiniile celorlalte 26 de state membre. Totuși, liderul social-democrat a avertizat că o temporizare prea lungă nu este benefică și că România trebuie să își exprime clar poziția. „România nu poate rămâne într-o zonă mioritică” Sorin Grindeanu a atras atenția asupra schimbărilor rapide care au loc pe scena internațională și a susținut că România nu își poate permite să rămână pasivă. În opinia sa, lumea se reorganizează, iar statele care nu iau decizii riscă să rămână în urmă. „România nu poate să rămână într-o zonă mioritică, privind la lună și la stele, în timp ce alții se pregătesc și se organizează”, a spus Grindeanu, subliniind necesitatea unei decizii ferme într-un termen rezonabil. Aproximativ 60 de state, invitate în „Consiliul pentru Pace” Inițiativa președintelui american Donald Trump prevede crearea unui „Consiliu pentru Pace”, din care ar urma să facă parte aproximativ 60 de state. Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că România a primit oficial invitația de aderare, printr-o scrisoare transmisă de liderul de la Casa Albă șefului statului român. Decizia finală privind participarea României urmează să fie luată după consultările interne și europene, însă poziția exprimată de liderul PSD indică un sprijin ferm pentru acceptarea invitației.

Discursul premierului canadian îl irită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, iritat de discursul premierului canadian care a denunțat șantajul economic al marilor puteri

Președintele american Donald Trump și-a exprimat miercuri nemulțumirea la Forumul Economic Mondial de la Davos față de discursul susținut cu o zi înainte de premierul canadian Mark Carney. Acesta avertizase asupra atitudinilor hegemonice ale marilor puteri și asupra destrămării ordinii internaționale bazate pe reguli. În intervenția sa, Trump l-a acuzat pe premierul Canadei de lipsă de recunoștință față de Statele Unite. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător. Canada trăiește de pe urma Statelor Unite”, a declarat liderul de la Casa Albă, adresându-i-se direct lui Mark Carney. „Canada trăiește de pe urma SUA”, susține Trump Donald Trump a continuat atacul afirmând că Canada ar beneficia masiv de pe urma relației cu Statele Unite, fără a-și arăta recunoștința. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Canada primește o grămadă de lucruri gratuite. Ar trebui să fie recunoscători pentru asta, dar nu sunt”, a insistat președintele american în fața participanților la forumul de la Davos. Declarațiile sale au venit ca reacție directă la discursul apreciat al premierului canadian, care a fost unul dintre cele mai comentate momente ale reuniunii. Mark Carney: „Vechea ordine mondială nu mai există” Premierul Canadei s-a remarcat la Davos printr-un discurs amplu și bine articulat, primit cu aplauze de audiență. Mark Carney a avertizat că ordinea mondială bazată pe reguli a intrat într-un declin ireversibil, pe fondul rivalităților tot mai accentuate dintre marile puteri. Fără a face referiri directe la Statele Unite sau la Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie, să accepte noua realitate geopolitică și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de statele dominante. Integrarea economică, folosită ca instrument de presiune În discursul său, premierul canadian a atras atenția asupra faptului că marile puteri își urmăresc interesele strategice folosind integrarea economică drept mijloc de presiune geopolitică. În acest context, el a făcut apel la solidaritate între statele medii pentru a contracara dezechilibrele de putere tot mai evidente. Discurs lăudat de președintele Finlandei Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, calificându-l drept cel mai bun rostit la actuala ediție a Forumului de la Davos. Potrivit lui Stubb, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra transformărilor profunde care au loc în prezent pe scena internațională. Relația tensionată SUA–Canada După revenirea sa la Casa Albă în urmă cu un an, Donald Trump a făcut în repetate rânduri declarații controversate la adresa Canadei, afirmând chiar că și-ar dori ca aceasta să devină al 51-lea stat al Statelor Unite. Recent, liderul american a distribuit și o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice.

Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Trump insistă asupra cumpărării Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump promite că nu va folosi forța pentru a anexa Groenlanda, vrea să cumpere insula

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că Statele Unite nu vor recurge la forţă pentru a anexa Groenlanda. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a subliniat că îşi menţine obiectivul strategic de a cumpăra teritoriul autonom danez şi a cerut „negocieri imediate” în acest sens. „Fără forţa pentru Groenlanda”, spune Trump Donald Trump a respins public ideea unei anexări prin constrângere, afirmând că speculaţiile privind utilizarea forţei sunt nefondate. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Lumea a crezut că voi folosi forţa. Nu am nevoie să folosesc forţa. Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa”, a declarat preşedintele american, referindu-se la Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. SUA, „singura mare putere capabilă să apere Groenlanda” În acelaşi discurs, Trump a insistat că Statele Unite sunt singura putere globală capabilă să asigure securitatea Groenlandei. El a criticat Danemarca, acuzând-o de „ingratitudine” şi de incapacitatea de a apăra eficient regiunea. „Orice aliat din NATO are obligaţia să-şi poată apăra propriul teritoriu. Adevărul este că nicio naţiune sau niciun grup de naţiuni nu poate apăra Groenlanda, cu excepţia Statelor Unite”, a spus Trump, subliniind rolul dominant al SUA pe scena geopolitică. Trump cere reluarea negocierilor pentru cumpărarea Groenlandei Preşedintele american a reafirmat dorinţa Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, în pofida opoziţiei exprimate de Danemarca şi de alţi aliaţi europeni. „Numai Statele Unite pot proteja acest teritoriu gigantic, această bucată colosală de gheaţă, să o dezvolte, să o modernizeze şi să o facă utilă şi sigură pentru Europa şi pentru noi”, a declarat Trump, solicitând deschiderea imediată a negocierilor. Declaraţii cu tentă ameninţătoare la adresa Danemarcei Într-un ton dur, liderul american a sugerat că refuzul Danemarcei ar putea avea consecinţe politice. „Noi vrem o bucată de gheaţă pentru a proteja lumea, iar ei refuză să ne-o dea. Ei pot spune ‘da’, şi le vom fi recunoscători, sau pot spune ‘nu’, şi vom ţine minte asta”, a spus Trump, într-o formulare percepută drept presiune diplomatică. Groenlanda, miza strategică dintre SUA, Rusia şi China Donald Trump a mai acuzat anterior Danemarca că neglijează securitatea regiunii arctice în faţa a ceea ce el consideră ameninţări crescânde din partea Rusiei şi Chinei. În acest context, preşedintele american a susţinut că prezenţa militară a SUA în Groenlanda, stabilită încă din perioada Războiului Rece, nu mai este suficientă pentru noile realităţi geopolitice. Resursele minerale, adevărata miză a interesului american? Sinceritatea argumentelor de securitate invocate de Trump este însă pusă sub semnul întrebării de numeroşi observatori. Groenlanda este extrem de bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare esenţiale pentru tehnologiile avansate şi industria militară. Interesul preşedintelui american pentru aceste resurse strategice a devenit tot mai vizibil de la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, alimentând suspiciunile că motivaţiile economice cântăresc cel puţin la fel de mult ca cele de securitate.

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump: Regatul Unit va sprijini Groenlanda

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că Regatul Unit „nu va ceda” presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și va continua să susțină Groenlanda în fața ambițiilor liderului de la Casa Albă legate de acest teritoriu autonom danez. Starmer: „Regatul Unit nu va ceda sub amenințarea tarifelor” Într-o intervenție în fața Camerei Comunelor, Keir Starmer a subliniat că Londra nu își va abandona principiile și valorile, chiar și în contextul unor presiuni economice venite din partea Statelor Unite. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Nu voi ceda. Regatul Unit nu va ceda în ce privește principiile și valorile și viitorul Groenlandei, sub amenințarea tarifelor vamale”, a declarat premierul britanic. Întâlnire Londra–Copenhaga pe tema Groenlandei Keir Starmer a anunțat că o va primi joi la Londra pe prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru discuții bilaterale, într-un moment de tensiune diplomatică generată de pozițiile exprimate de Donald Trump. Premierul britanic a afirmat că Donald Trump a folosit intenționat un discurs dur pentru a exercita presiune asupra Regatului Unit. „Președintele Trump a utilizat ieri cuvinte diferite față de cele de sprijin pe care le-a avut atunci când l-am întâlnit la Casa Albă. A făcut acest lucru pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit. Vrea să mă facă să mă pliez și nu mă voi plia”, a spus Starmer. Atacul lui Trump pe tema insulelor Chagos Marți, Donald Trump a lansat critici dure pe rețeaua Truth Social la adresa deciziei Marii Britanii de a restitui insulele Chagos statului Mauritius. Președintele american a calificat gestul drept „o mare stupiditate” și l-a invocat ca argument suplimentar pentru ideea că Groenlanda ar trebui „achiziționată”. Trump a susținut că Londra renunță la un teritoriu „extrem de important” din punct de vedere strategic și a criticat intenția de a transfera insula Diego Garcia, unde se află o bază militară americană vitală. Acordul privind Chagos și baza Diego Garcia Conform unui acord semnat în mai 2025, Marea Britanie restituie arhipelagul Chagos statului Mauritius, dar păstrează închirierea pe 99 de ani a insulei Diego Garcia. Această prevedere permite menținerea bazei militare americano-britanice într-o zonă strategică din Oceanul Indian. Guvernul britanic exclude retragerea din acord Secretarul de stat pentru relații interguvernamentale, Darren Jones, a subliniat marți că acordul nu mai poate fi anulat. „Nu putem să dăm înapoi”, a declarat oficialul, adăugând că Parlamentul britanic, unde documentul este în curs de examinare, nu poate anula semnarea acestuia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră