vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

483 articole
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

„Piggy”, insulta lui Trump către o jurnalistă (sursa: YouTube/Inside Edition)
Internațional

"Liniște, purcico!", i-a spus Trump unei jurnaliste care îi pusese o întrebare despre Epstein

Donald Trump a fost criticat după ce a numit-o „piggy” pe Catherine Lucey, corespondentă Bloomberg, în timpul unei confruntări la bordul Air Force One. Incidentul a avut loc după ce jurnalista i-a adresat o întrebare despre scandalul Jeffrey Epstein și posibila desecretizare a unor documente. Trump, cunoscut pentru atacurile personale la adresa femeilor din presă, i-a cerut să tacă folosind expresia „Quiet, quiet, piggy”. Reacții dure din partea jurnaliștilor Remarca a fost catalogată drept „dezgustătoare și degradantă” de mai multe personalități media, precum Jake Tapper și Gretchen Carlson. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Organizația Bloomberg News a reacționat subliniind că reporterii pun întrebări în interes public și trebuie să fie protejați de intimidare. Deși a fost solicitată, Casa Albă nu a oferit un punct de vedere oficial. Istoric de atacuri la adresa jurnalistelor Trump a folosit anterior insulte similare, inclusiv la adresa fostei Miss Universe Alicia Machado și a jurnalistei April Ryan. International Women’s Media Foundation a avertizat că acest tip de limbaj contribuie la declanșarea unor valuri de abuz online, cu impact asupra libertății de exprimare și a siguranței jurnalistelor. Trump acuzat că încearcă să intimideze presa incomodă Criticii susțin că astfel de insulte sunt strategii prin care Trump încearcă să descurajeze întrebările dificile, în special cele legate de cazuri sensibile precum dosarul Epstein. April Ryan a afirmat că acest comportament „este sub demnitatea funcției prezidențiale” și a încurajat jurnalistele să continue să pună întrebări incomode, în ciuda presiunilor.

Kremlinul speră o întâlnire Putin–Trump (sursa: Tass)
Internațional

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin, după finalizarea pregătirilor

Kremlinul a transmis luni că își dorește ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să aibă loc cât mai curând posibil, imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate. Moscova subliniază că întâlnirea depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Ultima întâlnire: discuții în Alaska despre războiul din Ucraina Putin și Trump s-au întâlnit ultima dată în august, la un summit desfășurat în Alaska. Atunci, cei doi lideri au discutat despre posibile soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Luna trecută, cei doi au anunțat intenția organizării unui nou summit la Budapesta, însă Trump a decis ulterior anularea acestuia, argumentând că momentul nu era unul potrivit. Moscova: „Nu putem prezice când se vor îndeplini condițiile pentru un nou summit” Întrebat dacă Rusia a ratat o oportunitate diplomatică și care ar fi condițiile pentru o nouă întâlnire, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că momentan este dificil de anticipat momentul. „Suntem cu toții interesați ca aceste condiții să apară mai devreme decât mai târziu”, a subliniat Peskov. Kremlinul insistă pe necesitatea unei pregătiri aprofundate Potrivit lui Peskov, atât Moscova, cât și Washingtonul sunt de acord că un summit trebuie pregătit în detaliu pentru a avea rezultate concrete. „De îndată ce această pregătire va fi finalizată și vor fi îndeplinite condițiile pentru organizarea summitului, sperăm că acesta va avea loc”, a afirmat reprezentantul Kremlinului. Trump anunță un proiect de lege privind sancțiunile Duminică, Donald Trump a declarat că Partidul Republican lucrează la un proiect de lege care ar impune sancțiuni oricărei țări ce desfășoară afaceri cu Rusia. Peskov a reacționat, spunând că Moscova ar privi „foarte negativ” un astfel de demers. „Vom vedea cum progresează acest proiect de lege și ce detalii presupune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Trump și emailurile din dosarul Epstein (sursa: CBS News)
Internațional

Peste 20.000 de pagini din arhiva Epstein, făcute publice: Câinele care nu a lătrat este Trump

Peste 20.000 de pagini de documente din arhiva lui Jeffrey Epstein, finanțatorul discreditat și condamnat pentru abuzuri sexuale, au fost făcute publice de legiuitorii americani. Printre acestea se află și emailuri în care apare numele președintelui Donald Trump. Ce documente au fost publicate Democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților au publicat trei schimburi de emailuri între Epstein, colaboratoarea sa de lungă durată Ghislaine Maxwell (aflată acum în închisoare pentru trafic sexual) și autorul Michael Wolff, cunoscut pentru cărțile sale despre Trump. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La scurt timp, republicanii au publicat un volum mult mai mare de documente, acuzând democrații că au încercat să „selecteze” informațiile pentru a construi „o narațiune falsă care să-l discrediteze pe președintele Trump”. Emailurile au fost obținute în cadrul unei anchete a Congresului privind modul în care a fost instrumentată investigația federală asupra lui Epstein. Casa Albă a reacționat acuzând o „scurgere selectivă” către presa liberală, subliniind că Trump l-ar fi expulzat pe Epstein din clubul său privat „cu decenii în urmă”. „Câinele care nu a lătrat este Trump” Primul email din 2011, schimbat între Epstein și Maxwell, include un pasaj în care Epstein scrie: „Vreau să realizezi că acel câine care nu a lătrat este Trump… [VICTIMA] a petrecut ore în casa mea cu el”. Epstein mai notează că Trump „nu a fost menționat niciodată”, inclusiv de „un șef de poliție”. Numele victimei apare tăiat în varianta democraților, dar figurează ca „Virginia” în documentele republicane. Casa Albă spune că este vorba despre Virginia Giuffre, acuzatoare notorie a lui Epstein, care a murit prin suicid în acest an. Giuffre a declarat de-a lungul timpului că Trump „nu a avut nicio implicare în abuzuri”. Democrații justifică anonimizarea spunând că nu vor publica numele victimelor, conform dorințelor familiilor. Epstein afirmă că „Trump nu a primit niciodată un masaj” Un alt email, trimis de Epstein chiar către propria adresă în februarie 2019, sugerează că Trump ar fi cunoscut unele dintre victime, dar nu ar fi primit „niciodată un masaj”. Epstein afirmă că o victimă lucra la Mar-a-Lago și că Trump ar fi vizitat casa sa „de multe ori în acea perioadă”, conform depoziției unui angajat. Maxwell a susținut recent că nu l-a văzut pe Trump „în nicio situație nepotrivită”. Trump a respins în mod repetat acuzațiile și orice legătură cu activitățile infracționale ale lui Epstein. Ce dezvăluie emailurile Epstein–Michael Wolff În schimburile cu autorul Michael Wolff, Epstein discută despre modul în care Trump ar putea reacționa la întrebările presei privind relația lor. În 2015, Wolff îl avertizează că CNN intenționează să îl întrebe pe Trump despre Epstein. Epstein întreabă dacă ar trebui „construit un răspuns”. Wolff sugerează că Epstein ar putea profita politic dacă Trump ar minți public despre relația lor. În alte emailuri, Wolff îi propune lui Epstein, în octombrie 2016, un interviu care ar putea „să-l termine pe Trump”. Un email din 2019 îl citează pe Epstein spunând că Trump ar fi spus că i-a cerut „să demisioneze” din clubul Mar-a-Lago, Epstein răspunzând că „nu a fost niciodată membru”. Wolff a recunoscut autenticitatea schimburilor într-un mesaj video. Mențiuni privind fostul prinț Andrew Un alt document relevă că Andrew Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior ca prințul Andrew) a răspuns unui email trimis în 2011, în care erau formulate acuzații privind o masoză asociată cu Epstein. Andrew a negat categoric orice implicare: „Nu știu nimic despre asta… Nu are nicio legătură cu mine. Nu mai pot suporta asemenea lucruri”. Prințul Andrew a fost fotografiat anterior cu Virginia Giuffre, însă a negat permanent acuzațiile. Contacte dintre Epstein și Peter Mandelson până în 2016 Documentele arată și că Lord Peter Mandelson, demis în 2024 din funcția de ambasador UK în SUA din cauza legăturilor cu Epstein, a fost în contact cu acesta până în 2016. Epstein îi scrie lui Mandelson după aniversarea acestuia: „63 de ani. Ai reușit.” Mandelson răspunde că vrea „să petreacă mai mult timp în SUA”. Epstein face referire la „Casa Albă a lui Donald”. Mandelson nu a comentat noile dezvăluiri. Ce spun supraviețuitoarele Annie Farmer, una dintre victimele lui Epstein și martor-cheie în procesul împotriva lui Maxwell, a criticat caracterul fragmentar al acestor dezvăluiri: „Pe măsură ce apar informații, rămânem cu tot mai multe întrebări. Supraviețuitoarele merită transparență totală”. Ea solicită publicarea integrală a „dosarelor Epstein”, subliniind că „miile de femei și fete afectate au dreptul la adevăr”.

Trump relaxează restricțiile privind activele Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL)
Internațional

Trump relaxează restricțiile pentru discuțiile privind activele internaționale ale Lukoil

Administrația Trump a autorizat potențialii cumpărători să poarte discuții cu gigantul petrolier Lukoil privind achiziția activelor sale internaționale. Decizia vine după ce Guvernul bulgar a numit un administrator care să preia conducerea operațiunilor locale ale companiei și după ce rafinăria Burgas, deținută de Lukoil, a primit permisiunea de a desfășura tranzacții comerciale. Sancțiuni severe impuse Lukoil și Rosneft după invadarea Ucrainei Luna trecută, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni ample companiilor rusești Lukoil și Rosneft, ca răspuns la agresiunea militară asupra Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Trezoreria SUA emisese o licență care obliga companiile internaționale să înceteze colaborarea cu Lukoil până la 21 noiembrie, blocând inclusiv eforturile companiei ruse de a-și vinde activele către traderul elvețian Gunvor. Lukoil, un actor global cu active în peste zece țări Gigantul petrolier deține trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării, inclusiv în Statele Unite. Noile sancțiuni au afectat puternic operațiunile Lukoil din Irak, Finlanda și Bulgaria, generând presiuni suplimentare asupra activităților sale internaționale. SUA emit noi licențe ce permit negocierile pentru vânzarea activelor Vineri, Trezoreria SUA a anunțat un set de noi licențe. Una dintre acestea permite companiilor să discute cu Lukoil, până la 13 decembrie, posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale companiei. Orice tranzacție finală va fi permisă doar dacă Lukoil își pierde complet legătura cu activele vândute, iar fondurile rezultate sunt depuse într-un cont escrow inaccesibil companiei ruse pe durata sancțiunilor. Tranzacțiile din Bulgaria pot fi finalizate până în 2026 Trezoreria SUA a stabilit că tranzacțiile ce implică entități Lukoil din Bulgaria vor putea fi finalizate până la 29 aprilie 2026, în concordanță cu noul regim de licențiere. O altă licență emisă de SUA autorizează tranzacțiile legate de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, chiar dacă în aceste structuri sunt implicate companii ruse supuse sancțiunilor. CPC transportă zilnic peste 1,6 milioane de barili de petrol – aproximativ 1,5% din producția globală – proveniți din zăcămintele dezvoltate alături de companii americane și europene precum Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell și TotalEnergies. Fondul american Carlyle analizează achiziția activelor internaționale ale Lukoil Potrivit unor surse, fondul american de private equity Carlyle explorează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil. Compania rusă produce aproximativ 2% din petrolul mondial și încearcă să vândă active care generează circa 0,5% din producția globală, cu o valoare estimată la 22 de miliarde de dolari, conform datelor financiare din 2024. Alți potențiali cumpărători: KazMunayGas și Shell Carlyle se află în faza preliminară și caută să obțină o licență specială din partea SUA înainte de a începe negocierile. Printre potențialii ofertanți pentru părți ale portofoliului internațional al Lukoil se numără și companiile KazMunayGas și Shell.

Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad

Statele Unite au decis din nou să amâne aplicarea sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, oferind Belgradului un răgaz suplimentar într-un moment de intensă presiune geopolitică. Prelungirea vine în paralel cu dezvăluirile privind o afacere imobiliară secretă în care este implicat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS Potrivit unui oficial guvernamental sârb, prelungirea acordată de Washington permite continuarea operațiunilor NIS fără aplicarea imediată a sancțiunilor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Decizia vine într-un moment tensionat, în care Serbia încearcă să-și reconfigureze structura de proprietate pentru a evita repercusiunile economice. NIS, companie strategică în economia Serbiei NIS operează singura rafinărie din țară și este cel mai activ emitent pe Bursa de la Belgrad. Compania are circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia, Bulgaria și România, fiind esențială pentru securitatea energetică a regiunii. Acționarii ruși își exprimă disponibilitatea de a ceda controlul Guvernul Serbiei a anunțat că Gazprom Neft și Gazprom, acționari majoritari cu 56%, au transmis către OFAC o solicitare oficială în care își declară disponibilitatea de a renunța la influența asupra NIS în favoarea unei terțe părți. Acest gest reprezintă o încercare de a evita impactul direct al sancțiunilor americane. Sancțiunile SUA asupra sectorului petrolier rusesc Departamentul Trezoreriei SUA a introdus în ianuarie un set de sancțiuni vizând companiile din sectorul petrolier rus, inclusiv Gazprom. Sancțiunile aplicabile NIS au fost amânate succesiv, dar au intrat oficial în vigoare la 8 octombrie. Noua derogare de 90 de zile permite Serbiei să negocieze restructurarea controlului asupra companiei în contextul unei presiuni geopolitice crescânde. Serbia, acord cu firma lui Jared Kushner În paralel cu prelungirea sancțiunilor, o altă informație a declanșat tensiuni politice. Guvernul Serbiei a semnat în secret un acord cu firma lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pentru dezvoltarea unui complex hotelier pe un teren cu statut de patrimoniu în centrul Belgradului. Investigația publicată de revista Radar arată că Atlantic Incubation Partners LLC, firma lui Kushner, va deține 77,5% din proiect, în timp ce statul sârb păstrează doar 22,5%. Documentul, datând din 2024, a fost ținut departe de public până recent. Proiectul vizează fostul sediu al armatei sârbe Societatea mixtă a fost creată pentru a redezvolta fostul sediu al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999. Planul include construcția unui hotel, a unor apartamente și a unui muzeu, însă proiectul a generat proteste ample în Belgrad. Acord secret, scos la lumină după adoptarea unei legi speciale Guvernul nu a contestat autenticitatea documentelor. Acordul a rămas secret până când parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru accelerarea proiectului, declarat „de importanță națională”. Legea permite ocolirea procedurilor de urbanism și de protecție a patrimoniului. Serbia, obligată să demoleze clădirile și să elimine statutul de patrimoniu Documentele arată că Serbia trebuie să elimine statutul cultural protejat al întregului complex și să finalizeze demolările „într-un mod satisfăcător” pentru investitor. Dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite până în mai anul viitor, firma lui Kushner poate rezilia contractul și poate cere despăgubiri. Concesiune gratuită pe 99 de ani Acordul oferă firmei americane o concesiune gratuită de 99 de ani, cu opțiunea de a deveni proprietar al terenului după finalizarea proiectului. Publicarea documentelor a reaprins protestele începute cu un an în urmă. Manifestanții au format un lanț uman și au trasat o linie roșie în jurul clădirii bombardate, simbolizând opoziția față de ceea ce ei consideră „vânzarea” unui loc încărcat de istorie. Un sit cu importanță culturală și arhitecturală Locul are o valoare simbolică pentru Serbia: este singura clădire din Belgrad proiectată de arhitectul modernist Nikola Dobrović și un reper al memoriei bombardamentelor NATO. Proiectul, interpretat ca o tentativă de apropiere de Washington Accelerarea proiectului coincide cu eforturile Belgradului de a-și îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, după sancțiunile impuse companiei NIS, profund legată de interesele energetice rusești.

Trump va da BBC în judecată (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu e satisfăcut de scuze, va da BBC în judecată pentru până la cinci miliarde de dolari

Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să dea în judecată BBC pentru o sumă cuprinsă între unu și cinci miliarde de dolari, după ce postul britanic și-a cerut scuze pentru difuzarea unui montaj înșelător al unui discurs din 6 ianuarie 2021, dar a respins acuzațiile de defăimare. Aflat la bordul Air Force One, președintele american a afirmat că BBC „a admis că a trișat” și că procesul va fi intentat cel mai probabil săptămâna viitoare. Montajul controversat care a declanșat scandalul Criza din interiorul BBC a izbucnit după ce a ieșit la iveală faptul că emisiunea „Panorama” a difuzat fragmente ale discursului lui Trump montate astfel încât să sugereze că acesta și-ar fi îndemnat susținătorii să atace Capitoliul. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Difuzarea a avut loc chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, generând reacții puternice în Marea Britanie. Reacția lui Trump și presiunea asupra Londrei Donald Trump a declarat că „britanicii sunt foarte furioși”, acuzând BBC că răspândește „doar știri false”. Totodată, el a spus că va discuta incidentul cu premierul britanic Keir Starmer, despre care afirmă că s-a arătat „foarte jenat” în legătură cu situația, deși acesta a promis recent să apere un BBC independent. Scuze din partea BBC, dar fără a admite defăimarea BBC avea termen până vineri să prezinte scuze oficiale și să retragă documentarul incriminat, la solicitarea echipei juridice a lui Trump. Președintele BBC, Samir Shah, a transmis o scrisoare personală de scuze, însă a respins orice bază legală pentru o plângere de defăimare. Scandalul a dus deja la demisia directorului general Tim Davie și a șefei BBC News, Deborah Turness.

Nicușor Dan îi mulțumește lui Trump (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan i-a mulțumit lui Trump pentru laudele la adresa poporului român

Președintele României, Nicușor Dan, i-a transmis miercuri un mesaj public de mulțumire președintelui american Donald Trump, pentru cuvintele elogioase adresate recent poporului român. Mesajul a fost publicat pe rețeaua X (fostul Twitter), unde șeful statului român a subliniat importanța parteneriatului strategic româno-american. „Mulțumesc pentru cuvintele frumoase și puternice” „Îți mulțumesc, Donald Trump, pentru cuvintele atât de frumoase și puternice adresate poporului român și pentru reafirmarea forței extraordinare a relației dintre cele două națiuni ale noastre. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Aștept cu nerăbdare să îți mulțumesc personal”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. Președintele României a adăugat că are încredere deplină în soliditatea cooperării bilaterale, bazate pe valorile comune ale libertății, democrației și securității colective. Donald Trump: „Românii sunt un popor grozav” Zilele trecute, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut declarații apreciative la adresa României, afirmând că relația dintre cele două țări este „foarte bună”. „Mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav”, a declarat liderul american, subliniind că „relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună”. Parteneriatul româno-american, reafirmat la nivel înalt Nicușor Dan a punctat că dialogul constant și cooperarea strânsă dintre România și Statele Unite sunt esențiale pentru consolidarea parteneriatului strategic. El a subliniat că relația bilaterală rămâne ancorată în principiile democratice și valorile occidentale care definesc solidaritatea dintre cele două națiuni.

Scandalul Epstein, „Trump știa despre fete” (sursa: NBC News)
Internațional

"Trump știa despre fete", scria Epstein într-un e-mail, referindu-se la victimele abuzurilor sexuale

Noi emailuri atribuite lui Jeffrey Epstein, date publicității de parlamentari democrați din Congresul SUA, îl menționează pe Donald Trump în legătură cu presupusa cunoaștere a comportamentului infracțional al finanțistului new-yorkez. Scandalul Epstein, „Trump știa despre fete” Epstein, care s-a sinucis în 2019 în închisoare înainte de procesul său pentru exploatare sexuală, ar fi scris că Trump „știa despre fete” și că fusese rugat de Ghislaine Maxwell, partenera sa, „să înceteze” anumite activități. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Într-un email datat 2019, Epstein susține că Donald Trump „dorea ca el să renunțe” la calitatea de membru al clubului Mar-a-Lago, reședința luxoasă din Florida a fostului președinte. Epstein preciza că nu fusese niciodată membru al clubului, adăugând: „Desigur, el știa despre fete, dat fiind că a rugat-o pe Ghislaine să înceteze.” Democrații americani au publicat emailurile în cadrul unei anchete parlamentare, afirmând că aceste documente „ridică grave întrebări despre ceea ce Donald Trump știa în legătură cu infracțiunile oribile comise de Epstein”. Trump ar fi petrecut timp cu o victimă a lui Epstein Un alt mesaj electronic, postat pe rețeaua X de membrii unei comisii a Camerei Reprezentanților, susține că Donald Trump „a petrecut mai multe ore” cu o victimă a lui Epstein la domiciliul acestuia. Epstein și Trump au fost apropiați în anii 1990–2000, frecventând același cerc monden new-yorkez, înainte de a se certa la mijlocul anilor 2000. Președintele SUA a negat constant orice implicare sau cunoaștere a activităților ilegale ale lui Epstein. Ghislaine Maxwell, complicele condamnat al lui Epstein Ghislaine Maxwell, partenera de viață și complice a lui Jeffrey Epstein, ispășește în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru exploatarea sexuală a unor minore. Ea a fost acuzată că a recrutat și manipulat tinerele victime pentru Epstein, unele dintre ele fiind ulterior introduse în cercuri mondene influente. Moartea lui Epstein și teoriile conspirației Epstein a fost găsit mort în celula sa în august 2019, iar autoritățile au concluzionat că a fost vorba de un suicid. Moartea sa a alimentat însă nenumărate teorii ale conspirației, potrivit cărora ar fi fost asasinat pentru a împiedica divulgarea numelor unor personalități influente implicate în caz. Administrația Trump a anunțat în iulie 2024 că nu a descoperit elemente noi care să justifice publicarea unor documente suplimentare din dosar — o decizie contestată dur de democrați. Scrisoarea controversată din 2003, semnată de Trump La începutul lui septembrie, parlamentarii democrați au făcut publică și o scrisoare atribuită lui Donald Trump, trimisă lui Jeffrey Epstein cu ocazia aniversării acestuia din 2003. Documentul conține o schiță lascivă a unui bust feminin, cu comentarii atribuite alternativ celor doi bărbați. Semnătura lui Trump apare în partea inferioară a desenului, „în locul pubisului femeii”, potrivit relatării democraților. Casa Albă a dezmințit categoric autenticitatea scrisorii, calificând-o drept o „manipulare politică” și respingând orice legătură a lui Donald Trump cu conținutul documentului.

Trump cere grațierea premierului Netanyahu (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Trump îi cere președintelui israelian să-l grațieze pe premierul Netanyahu, judecat pentru corupție

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a trimis o scrisoare oficială președintelui israelian Isaac Herzog, în care îl îndeamnă să ia în considerare acordarea unei grațieri pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu, aflat în mijlocul unui proces de corupție de lungă durată. Scrisoarea lui Trump: „Cazul împotriva lui Bibi este politic” În mesajul său transmis prin intermediul biroului lui Herzog, Donald Trump afirmă că procesul intentat lui Netanyahu ar fi „o urmărire penală politică și nejustificată”. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Deși respect independența sistemului de justiție israelian, cred că acest caz împotriva lui Bibi, care a luptat alături de mine multă vreme, inclusiv împotriva adversarului foarte dur al Israelului, Iranul, este o urmărire penală politică”, a declarat Trump. Trump l-a numit pe Netanyahu „un prim-ministru formidabil și decisiv în timpul războiului”, cerându-i președintelui Herzog „să-l ierte complet”. Reacția președinției israeliene: „Este nevoie de o cerere oficială” Biroul lui Isaac Herzog a confirmat primirea scrisorii și a transmis un comunicat în care subliniază respectul și recunoștința față de sprijinul lui Trump pentru Israel. „Președintele Herzog exprimă o prețuire deosebită pentru președintele Trump și își reiterează profunda recunoștință pentru sprijinul său ferm acordat Israelului”, se arată în declarație. Totuși, administrația prezidențială a subliniat că grațierea unui cetățean israelian presupune o cerere oficială, depusă în conformitate cu procedurile legale stabilite. Trump, apel repetat pentru grațierea lui Netanyahu Nu este prima dată când liderul american își exprimă public sprijinul pentru Netanyahu. În timpul vizitei sale din octombrie în Israel, Trump a reiterat același apel, cerând președintelui Herzog, în fața parlamentului israelian, să-l grațieze pe premier. Netanyahu: „O vânătoare de vrăjitoare orchestrată de stânga” Premierul Benjamin Netanyahu, care nu a fost încă condamnat, respinge toate acuzațiile și susține că este victima unei campanii politice menite să-l răstoarne de la putere. El a descris anchetele drept „o vânătoare de vrăjitoare orchestrată de stânga” împotriva unui lider ales democratic. Trei dosare de corupție deschise pe numele premierului Netanyahu este vizat de trei procese distincte: Dosarele 1.000 și 2.000, care îl acuză de fraudă și abuz de încredere, Dosarul 4.000, considerat cel mai grav, privind favoruri oferite omului de afaceri Shaul Elovich, fost proprietar al companiei Bezeq și al site-ului Walla News. Potrivit acuzațiilor, Elovich ar fi beneficiat financiar și mediatic în schimbul unei acoperiri favorabile pentru Netanyahu și soția sa.

Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință BBC cu un proces de un miliard de dolari pentru defăimare

Donald Trump a lansat un nou atac împotriva presei internaționale, amenințând postul public britanic BBC cu o plângere pentru defăimare, însoțită de o cerere de daune-interese în valoare de un miliard de dolari. Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș Conflictul a izbucnit după difuzarea unui documentar considerat „înșelător”, care ar fi manipulat fragmente dintr-unul dintre discursurile sale. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Donald Trump a trimis o scrisoare oficială BBC, cerând retragerea documentarului și scuze publice până vineri. „BBC-ul l-a defăimat pe președintele Trump montând deliberat și de manieră înșelătoare acest documentar, într-un mod menit să influențeze alegerile prezidențiale”, a declarat un purtător de cuvânt al echipei juridice a lui Trump. Acesta a adăugat că liderul american „va continua să ceară socoteală celor care propagă minciuni și informații false”. Termen-limită pentru BBC: vineri, ora 17:00 la Washington Potrivit scrisorii trimise de avocații lui Trump, BBC are termen până vineri, ora locală 17:00 (22:00 GMT), pentru a-și recunoaște greșeala și a corecta public materialul. În caz contrar, avertizează echipa juridică, Donald Trump „nu va avea altă alegere decât să-și pună drepturile în valoare, inclusiv depunând o plângere asociată cu o cerere de daune-interese de nu mai puțin de un miliard de dolari”. Apărătorii lui Trump acuză BBC că a difuzat „declarații false, defăimătoare, răuvoitoare și incendiare” care ar fi afectat imaginea publică a fostului președinte și ar fi interferat în procesul electoral american. Documentarul „Panorama”, în centrul scandalului Scandalul are în centru un episod al emisiunii „Panorama”, difuzat în octombrie 2024, cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Documentarul ar fi conținut un montaj al discursului rostit de Donald Trump pe 6 ianuarie 2021 – ziua asaltului asupra Capitoliului – într-o manieră care ar sugera că el și-ar fi îndemnat susținătorii „să se bată ca niște diavoli”. Echipa lui Trump susține că fragmentele au fost editate din contexte diferite, pentru a-i distorsiona intențiile și pentru a-l prezenta drept instigator la violență. Criză internă la BBC: demisii la vârf și scuze publice Controversa a provocat o undă de șoc la vârful BBC. După câteva zile de presiune și critici publice, directorul general Tim Davie și directoarea canalului de știri Deborah Turness și-au anunțat demisia duminică. Luni, președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze publice pentru ceea ce a numit „o eroare de judecată”, adăugând că instituția „va examina procedurile editoriale pentru a preveni situații similare”. Războiul lui Trump cu presa Amenințarea la adresa BBC se înscrie într-un lung șir de conflicte între Donald Trump și instituțiile media internaționale. Președintele SUA a acuzat în repetate rânduri presa de „fake news” și de campanii coordonate menite să-i submineze imaginea și șansele politice. De această dată, însă, cererea de daune de un miliard de dolari ar putea deveni unul dintre cele mai mari procese de defăimare intentate vreodată împotriva unei organizații media internaționale.

Donald Trump grațiază 77 de persoane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump grațiază persoane cercetate pentru tentativa de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2020

Președintele american Donald Trump a acordat grațierea a 77 de persoane implicate în tentativa de anulare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, printre care și fostul său avocat, Rudy Giuliani, potrivit unui anunț făcut de Ed Martin, oficial responsabil cu grațierile prezidențiale. „O gravă nedreptate națională, reparată” Într-un mesaj postat duminică seara pe platforma X, Ed Martin a descris decizia drept o măsură de „reconciliere națională”. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Această grațiere pune capăt unei grave nedreptăți naționale comise împotriva poporului american după alegerile din 2020 și continuă procesul de reconciliere națională”, se arată în textul oficial, datat vineri. Giuliani, Meadows și Powell, printre beneficiari Printre persoanele grațiate se numără Rudy Giuliani, fostul primar al New York-ului și avocat personal al lui Donald Trump, Mark Meadows, fost șef de cabinet la Casa Albă, și John Eastman, juristul care a elaborat strategii juridice pentru a împiedica certificarea rezultatului alegerilor pierdute în fața lui Joe Biden. De asemenea, lista include Boris Epshteyn, consilier apropiat al lui Trump, și Sidney Powell, avocată conservatoare care a inițiat procese în mai multe state americane contestând rezultatele electorale. Grațieri extinse și pentru activiști republicani Pe lângă foștii colaboratori direcți, Donald Trump a grațiat zeci de activiști republicani implicați în campaniile de contestare a rezultatelor din 2020. Documentul oficial precizează că grațierea este „completă, totală și necondiționată”, dar subliniază că nu se aplică președintelui Statelor Unite. Decizie simbolică, fără efect juridic federal Deși anunțul are un impact politic semnificativ, grațierile au un caracter în mare parte simbolic. Niciuna dintre persoanele vizate nu este acuzată de infracțiuni federale, singurele asupra cărora o grațiere prezidențială are efect juridic. Astfel, cei grațiați pot fi în continuare judecați de instanțe locale, în funcție de investigațiile aflate în derulare la nivelul fiecărui stat.

Orbán Viktor anunță un acord cu Donald Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán susține că Trump va compensa fondurile tăiate Ungariei de către UE: E un scut financiar

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat că a semnat un acord cu președintele american Donald Trump privind crearea unui „scut financiar” menit să asigure Ungariei acces la finanțări practic nelimitate din SUA, înlocuind astfel eventualele fonduri reținute de Uniunea Europeană, transmite agenția MTI. Sprijin financiar american împotriva „atacurilor externe” La întoarcerea de la Washington, Orbán a afirmat, în fața jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei care îl readucea la Budapesta, că Statele Unite au promis să protejeze stabilitatea financiară a Ungariei de orice formă de atac extern, fie el speculativ sau politic. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” „Dacă are loc un atac financiar împotriva cursului nostru de schimb, a ratingului de credit sau a datoriei — din orice parte a lumii, să lăsăm deoparte Bruxellesul — putem conta pe sprijinul american pentru a-l contracara”, a declarat premierul, adăugând ironic: „Bună dimineața, Bruxelles!”. „Scutul financiar” SUA, un avantaj strategic pentru Budapesta Potrivit postului hirado.hu, Viktor Orbán a subliniat că, grație noului acord, Ungaria nu va mai fi nevoită să amâne sau să renunțe la proiecte strategice din cauza incertitudinilor legate de finanțarea europeană. „Putem implementa totul”, a spus liderul ungar, explicând că parteneriatul financiar cu Trump va consolida poziția Ungariei pe piețele internaționale și va avea efecte pozitive asupra cursului forintului și asupra condițiilor de împrumut din viitor. „Acest scut financiar al SUA ne întărește și creează un mediu financiar internațional mai favorabil pentru Ungaria”, a conchis Viktor Orbán, prezentând acordul ca pe un pas major în consolidarea independenței economice a țării sale față de Bruxelles.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră