vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

483 articole
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Trump vrea anularea grațierilor făcute de Biden (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să-i bage înapoi în pușcărie pe cei grațiați de Biden. Juriștii spun că e ilegal

Președintele american Donald Trump a declarat că va anula toate documentele, inclusiv grațierile semnate de Joe Biden cu ajutorul unui dispozitiv de scriere automată. Autopenul, folosit de decenii de președinții americani pentru documente voluminoase sau ceremoniale, a devenit subiectul unei controverse alimentate de afirmații nefondate ale susținătorilor lui Trump. Nu există însă dovezi că Biden a folosit acest dispozitiv pentru grațieri. Experții în drept resping afirmațiile lui Trump Specialiștii sunt sceptici în privința declarațiilor lui Trump. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Mark Osler, profesor de drept la Universitatea St. Thomas, afirmă că nu a existat niciodată precedent pentru ca un președinte să anuleze grațierile emise de un alt predecesor. La rândul său, Bernadette Meyler, profesoară la Stanford, subliniază că nu există „nicio bază constituțională sau legală” pentru anularea grațierilor pe motivul utilizării unui autopen. Controverse și proceduri legale posibile Brian Kalt, profesor la Universitatea de Stat din Michigan, explică faptul că validitatea unei grațieri ar putea fi contestată doar în instanță. Declarațiile lui Trump au fost făcute pe platforma Truth Social, unde a susținut că toate actele semnate prin autopen ar trebui considerate „reziliate”. Reprezentanții lui Biden nu au oferit comentarii suplimentare pe această temă. Grațieri acordate de Biden și Trump Înainte de încheierea mandatului, Biden a emis mai multe grațieri și comutări de pedepse, inclusiv pentru membri ai familiei. Totodată, Trump a acordat 70 de grațieri în primele zece luni ale celui de-al doilea mandat, depășind ritmul predecesorilor săi din secolul XXI. Disputa privind autopenul reaprinde dezbaterea politică în jurul puterii prezidențiale și a limitelor sale.

Juan Orlando Hernandez, eliberat din închisoare (sursa: Facebook/Juan Orlando Hernández)
Internațional

Trump l-a scos din închisoare pe omul care a umplut SUA de droguri

Fostul președinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez, a fost eliberat luni din penitenciarul american unde executa o pedeapsă de 45 de ani pentru trafic de droguri și arme de foc, potrivit registrului Biroului Federal al Închisorilor. Grațierea acordată de Donald Trump Soția sa, Ana Garcia, a anunțat într-o postare publică faptul că Hernandez a fost eliberat în urma unei grațieri acordate de președintele american Donald Trump. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Ea a transmis că, după aproape patru ani de suferință, așteptare și încercări dificile, Juan Orlando Hernandez a redevenit un om liber datorită grațierii acordate de președintele Donald Trump. Sprijinul lui Trump în alegerile din Honduras Eliberarea fostului lider hondurian survine la doar câteva zile după alegerile prezidențiale din Honduras, unde Trump și-a exprimat sprijinul pentru Nasry Asfura, candidatul conservator al Partidului Național. Acesta se confruntă cu liberalul Salvador Nasralla. Cele mai recente rezultate ale scrutinului arată o cursă extrem de strânsă, cei doi candidați situându-se aproape la egalitate, fiecare cu aproximativ 40% din voturi. Legăturile dintre Washington și Partidul Național Partidul lui Asfura a consolidat, în timpul mandatului lui Hernandez, un parteneriat strâns cu Statele Unite. Juan Orlando Hernandez a condus Honduras între 2014 și 2022, fiind arestat și extrădat în SUA la scurt timp după încheierea mandatului. Cine este Juan Orlando Hernandez Juan Orlando Hernandez, născut în 1968, este unul dintre cei mai influenți și controversați politicieni din istoria recentă a Hondurasului. Membru al Partidului Național (conservator), el a urcat rapid în ierarhia politică, devenind inițial președinte al Congresului Național, apoi președinte al țării pentru două mandate consecutive. Ascensiunea politică A condus Congresul Național între 2010 și 2013, perioadă în care și-a consolidat controlul asupra structurilor statului. A fost ales președinte al Hondurasului în 2014, iar apoi a obținut un al doilea mandat în 2017, un scrutin marcat de controverse și acuzații de fraudă. Relația cu SUA În perioada în care s-a aflat la putere, Hernandez a întreținut o relație strânsă cu Washington, poziționându-se ca un aliat al Statelor Unite în combaterea migrației ilegale și a traficului de droguri. Administrațiile americane l-au considerat multă vreme un partener strategic în regiune. Controverse și acuzații Deși a promovat o retorică dură împotriva cartelurilor, investigațiile autorităților americane au dezvăluit o realitate opusă: procurorii l-au acuzat că ar fi sprijinit și protejat traficul de cocaină către SUA în schimbul finanțării politice și al consolidării puterii. Mai multe figuri importante din lumea narcotraficului au depus mărturie împotriva lui. Arestarea și condamnarea La scurt timp după încheierea mandatului său, în 2022, Hernandez a fost arestat în Honduras și extrădat în Statele Unite. În iulie 2024, a fost condamnat la 45 de ani de închisoare pentru trafic de droguri și posesie ilegală de arme de foc, deși a negat constant acuzațiile.

Trump promite să publice rezultatul RMN-ului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump zice că habar nu are de ce a făcut RMN, Casa Albă spune că "preventiv"

Președintele american Donald Trump a anunțat că este dispus să publice rezultatul investigației RMN pe care a efectuat-o în luna octombrie, afirmând că el însuși nu știe ce parte a corpului i-a fost examinată. Declarația a fost făcută duminică, în timp ce se întorcea la Washington din Florida. Criticile lui Tim Walz privind starea de sănătate a lui Trump Anunțul lui Trump vine după ce guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a pus sub semnul întrebării capacitatea mintală a președintelui. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Walz a susținut că sănătatea lui Trump s-ar fi deteriorat, în contextul în care acesta ar fi fost vicepreședinte dacă democrata Kamala Harris câștiga alegerile din 2024. Trump neagă probleme de natură cognitivă La bordul Air Force One, Trump a precizat că RMN-ul nu a vizat creierul și că a trecut „cu scor perfect” un test cognitiv. „Habar nu am, a fost doar un RMN. Nu a fost la creier”, a insistat el, adăugând că rezultatele vor fi făcute publice „dacă este necesar”. Reacția la articolul din New York Times Trump a respins săptămâna trecută un articol pe care l-a numit „defăimător”, publicat de jurnalista Katie Rogers în New York Times. Aceasta a notat că numărul aparițiilor publice ale președintelui între 20 ianuarie și 25 noiembrie a scăzut cu 39% față de perioada similară din primul mandat și că programul lui zilnic începe mai târziu, sugerând o posibilă deteriorare a stării sale de sănătate. Trump a respins aceste afirmații, susținând că este într-o formă bună și că jurnaliștii încearcă să inducă ideea unor probleme medicale. Cel mai vârstnic președinte al SUA își apără vitalitatea La 79 de ani, Donald Trump este cel mai vârstnic președinte american la momentul inaugurării. El insistă asupra vitalității sale pentru a contrasta cu declinul cognitiv al predecesorului său, Joe Biden. Trump afirmă că, spre finalul mandatului, Biden evita presa, iar Casa Albă folosea semnătura automată pentru documentele oficiale. Semne de întrebare privind sănătatea lui Trump În ultimele luni, au apărut totuși speculații privind sănătatea sa, după apariții în care avea gleznele umflate sau o vânătaie pe dosul palmei, ascunsă cu fond de ten. La un eveniment recent, Trump a fost surprins părând aproape să ațipească. Casa Albă a anunțat în iulie că președintele suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune frecventă la vârstnici, dar a insistat că starea sa generală este „excelentă”. Trump a reiterat că a trecut recent atât un examen fizic complet, cât și un test cognitiv „cu rezultat excelent”. „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă, dar nu acum”, a declarat președintele. Casa Albă a reacționat Casa Albă a publicat un comunicat al medicului președintelui Donald Trump, în care se precizează că investigația RMN efectuată în cadrul recentului control medical a fost „preventivă”, iar rezultatele au fost „perfect normale”. „Bărbații din grupa sa de vârstă beneficiază de o evaluare amănunțită a sănătății cardiovasculare și abdominale”, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, citind comunicatul pe 1 decembrie. Documentul mai precizează că „acest nivel de examinare detaliată este standard pentru un control medical complet la vârsta președintelui Trump”.

Zelenski solicită o întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, blocat. Zelenski cere o întâlnire cu președintele SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat la Paris că cel mai dificil aspect al negocierilor cu SUA pentru conturarea unui plan de pace este împărțirea teritoriilor disputate cu Rusia. Alături de aceasta, garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice rămân teme divergente pe care Zelenski dorește să le discute direct cu președintele american Donald Trump. Negocieri maraton la Miami pe tema teritorială La Miami, delegațiile ucraineană și americană au petrecut șase ore și jumătate discutând exclusiv problema teritorială. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Planul inițial propus de SUA includea preluarea de către Rusia a părții din Donbas neocupate încă de armata rusă, condiție considerată inacceptabilă de Kiev. Ucraina și aliații europeni cer ca orice negociere să pornească de la actuala linie a frontului și doar după un armistițiu. Reconstrucția Ucrainei: Kievul cere un consens european Zelenski a subliniat că reconstrucția postbelică a Ucrainei nu poate fi decisă fără acordul Europei. Planul inițial al administrației Trump prevedea folosirea unei părți din activele rusești înghețate în Occident, cu profituri împărțite între SUA și Europa. Zelenski consideră formula inechitabilă și cere o soluție care să satisfacă guvernele europene. Planul de pace, îmbunătățit după negocieri Potrivit lui Zelenski, discuțiile din ultimele două zile au adus îmbunătățiri importante planului de pace. Documentul modificat va fi prezentat marți la Moscova de emisarul președintelui Trump, Steve Witkoff. Liderul ucrainean speră să discute direct cu Donald Trump pentru a clarifica aspectele rămase sensibile. Progrese, dar și puncte încă neajustate Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, a confirmat progrese „semnificative” în cele două zile de discuții din SUA, deși unele aspecte rămân în analiză. Umerov a preluat rolul după demisia lui Andrii Iermak, compromis de un scandal major de corupție. Macron: Nicio decizie fără europeni la masa negocierilor Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că un plan de pace viabil nu poate fi adoptat fără participarea Kievului și a statelor europene. Macron a insistat că marile subiecte – teritoriile disputate, activele rusești înghețate, garanțiile de securitate, aderarea Ucrainei la UE și sancțiunile împotriva Rusiei – pot fi rezolvate doar cu europenii implicați direct. În cadrul întâlnirii de la Paris, Zelenski și Macron au discutat prin videoconferință cu lideri europeni și reprezentanți ai NATO și UE, semn al efortului comun de coordonare în fața negocierilor mediate de Washington. Ce prevedea planul inițial propus de SUA Versiunea inițială a planului american includea: cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia; demilitarizarea părții de Donbas încă neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate, fără aderarea Ucrainei la NATO; absența trupelor străine pe teritoriul ucrainean; folosirea a circa 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, cu contribuție europeană echivalentă și profituri pentru SUA. Cererile Ucrainei și ale aliaților europeni Kievul și statele europene au formulat o contrapropunere care solicită: pornirea negocierilor de la actuala linie a frontului; începerea discuțiilor doar după un armistițiu; ridicarea plafonului armatei ucrainene la 800.000 de soldați; trimiterea unui contingent de trupe străine în Ucraina; eliminarea obligației Kievului de a renunța la aderarea la NATO; menținerea activelor rusești înghețate până la plata integrală a despăgubirilor de război.

Trump cere blocarea spațiului aerian al Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump declară închis spațiul aerian al Venezuelei, insinuând că urmează operațiuni militare

Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că spațiul aerian al Venezuelei, precum și zonele din proximitate, trebuie considerat complet închis. Mesajul a fost transmis public prin rețeaua sa socială Truth Social. Spațiul aerian venezuelean „închis în întregime” „Către toate Liniile Aeriene, Piloții, Traficanții de Droguri și Traficanții de Persoane, vă rog considerați SPAȚIUL AERIAN DEASUPRA ȘI DIN JURUL VENEZUELEI ÎNCHIS ÎN ÎNTREGIME”, a scris Donald Trump, utilizând majuscule pentru a accentua avertismentul. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Apelul său vizează atât companiile aeriene comerciale, cât și operatorii privați, atrăgând atenția asupra riscurilor de securitate. FAA avertizează: risc crescut de securitate și activitate militară Cu o săptămână înainte, Federal Aviation Administration (FAA) a emis un avertisment oficial pentru principalele companii aeriene americane. Instituția a descris „o situație potențial periculoasă” în cazul zborurilor care survolează spațiul aerian al Venezuelei. Potrivit FAA, avertismentul se bazează pe „înăsprirea situației de securitate” și pe „creșterea activității militare în sau în apropierea Venezuelei”. Licențe suspendate pentru șase linii aeriene internaționale În urma avertismentelor privind siguranța aeriană, autoritățile din Venezuela au retras licențele de operare pentru șase linii aeriene internaționale importante. Aceste companii își suspendaseră oricum zborurile către și dinspre Venezuela, ca măsură de precauție după recomandarea FAA.

FDA investighează decese asociate vaccinării COVID (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump spune că a identificat zece copii uciși de vaccinuri anti-COVID

Agenția americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a menționat, într-o notă internă, că cel puțin 10 copii au murit probabil „din cauza” vaccinării împotriva COVID-19. Documentul citează miocardita – o inflamație a mușchiului cardiac – ca posibilă cauză în aceste cazuri, potrivit unei anchete publicate de The New York Times. Autoritățile americane evită comentariile oficiale Departamentul pentru Sănătate și Servicii Sociale, care include și FDA, nu a oferit deocamdată declarații oficiale privind aceste informații. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie În ceea ce-l privește pe secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., acesta a modificat radical politica privind vaccinurile anti-COVID-19.  Accesul la vaccinuri a fost restricționat, acestea fiind disponibile doar persoanelor de peste 65 de ani și celor cu afecțiuni preexistente. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale anti-vaccinare înainte de a prelua funcția din administrația președintelui Donald Trump, a susținut că vaccinurile ar putea fi legate de autism și a promovat revizuirea politicilor naționale de imunizare. Vaccinurile, considerate salvatoare de vieți În timpul pandemiei de coronavirus, atât administrația Trump, cât și cea a președintelui Joe Biden au susținut ferm utilizarea vaccinurilor ca instrument esențial în protejarea populației și salvarea de vieți. Nota internă despre care este vorba a fost redactată de Vinay Prasad, director medical și științific al FDA.  Documentul nu precizează vârstele copiilor decedați, dacă aveau condiții medicale preexistente sau ce vaccinuri au fost implicate. Vinay Prasad a numit situația „o revelație profundă” și a anunțat intenția de a înăspri monitorizarea vaccinurilor, inclusiv prin solicitarea de studii randomizate pentru toate categoriile de vârstă. Concluziile FDA nu sunt încă validate științific Potrivit The New York Times, concluziile revizuirii FDA nu au fost publicate într-o revistă medicală evaluată științific („peer-reviewed”). Comitetul pentru vaccinuri din cadrul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) urmează să se întrunească săptămâna viitoare pentru a discuta aceste constatări. Vinay Prasad, un critic al politicilor sanitare Vinay Prasad, medic oncolog, cunoscut pentru criticile sale față de politicile sanitare din perioada pandemiei, inclusiv purtarea măștilor și vaccinarea anti-COVID-19, și-a reluat funcția de director medical și științific al FDA în luna septembrie. El oferă consultanță comisarului FDA și altor oficiali privind probleme medicale emergente cu impact asupra reglementărilor și sănătății publice.

Trump respinge acuzațiile privind starea de sănătate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, despre o jurnalistă care a scris despre sănătatea sa: "urâtă", "de mâna a treia"

Președintele american Donald Trump a reacționat vehement miercuri la un articol publicat în New York Times, pe care l-a numit „defăimător”. În analiza realizată de jurnalista Katie Rogers, se sugera că liderul american ar putea avea probleme de sănătate, bazate pe scăderea numărului de apariții publice și pe modificări ale rutinei sale zilnice. Trump a respins categoric aceste speculații, afirmând că are „o stare de sănătate excelentă” și „nu și-a pierdut energia”. Declarații acide pe rețeaua Truth Social Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a acuzat New York Times de părtinire politică și dezinformare, numindu-l „dușman al poporului” și acuzând publicația că se află pe cale să se închidă. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Liderul american a atacat-o și pe autoarea articolului, pe care a descris-o într-un mod ofensator, afirmând că ar fi „o jurnalistă de mâna a doua”. Articolul care a declanșat controversele Analiza publicată de New York Times susține că, între 20 ianuarie și 25 noiembrie, numărul aparițiilor publice ale lui Donald Trump a scăzut cu 39% față de aceeași perioadă din primul său mandat. Totodată, ziua sa de lucru ar începe mai târziu, iar deplasările interne ar fi considerabil reduse. Articolul ridică întrebări cu privire la nivelul său de energie și la posibile dificultăți de natură medicală, având în vedere că liderul republican se apropie de vârsta de 80 de ani. New York Times își apără jurnalista După reacția președintelui, New York Times a oferit un răspuns oficial, apărându-și jurnalista și subliniind rolul fundamental al unei prese libere și independente în informarea publicului. Publicația a afirmat că materialul jurnalistic reprezintă „un exemplu despre cum presa ajută americanii să înțeleagă mai bine guvernul și pe cei care îi conduc”. Trump încearcă să se diferențieze de Joe Biden Donald Trump insistă să își prezinte vitalitatea și energia ca argument politic, în contrast cu fostul președinte democrat Joe Biden, despre care afirmă că ar fi avut un declin cognitiv vizibil în finalul mandatului. Potrivit lui Trump, Biden evita contactul cu presa și folosea frecvent semnătura automată pentru documentele oficiale. Apar semne de întrebare și despre sănătatea lui Trump Deși Trump își promovează constant imaginea de lider energic, în ultima perioadă au apărut speculații și despre starea sa de sănătate. El a fost surprins în public cu glezne umflate și o vânătaie pe dosul palmei, acoperită cu fond de ten. De asemenea, la un eveniment din Biroul Oval, liderul american a părut aproape să adormă în timpul discursurilor. Diagnosticul oficial: insuficiență venoasă cronică Casa Albă a anunțat în iulie că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună la persoanele în vârstă. Totuși, administrația prezidențială a precizat că acesta are „o stare de sănătate excelentă”. Trump confirmă acum că a trecut recent printr-un examen fizic și un test cognitiv „cu rezultat excelent”, precum și printr-un RMN, fără a dezvălui motivul investigației medicale. Trump își afirmă încă o dată vitalitatea „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă”, a scris Trump, subliniind însă că, potrivit evaluărilor medicale recente, „nu este încă acel moment”. Președintele insistă că rămâne activ, energic și apt să își exercite mandatul, respingând interpretările privind un eventual declin fizic sau cognitiv.

Emisarul lui Trump, sfaturi pentru Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

ȘOCANT Emisarul lui Trump îl sfătuiește pe consilierul lui Putin cum să ia teritorii de la Ucraina

Emisarul prezidențial american Steve Witkoff a avut, pe 14 octombrie, o convorbire telefonică de peste cinci minute cu Iuri Ușakov, principalul consilier al lui Vladimir Putin pe politică externă. Potrivit unei stenograme obținute de Bloomberg, discuția a avut loc după succesul acordului de pace privind Gaza și a vizat posibilitatea unui plan similar pentru Ucraina, cu implicarea lui Donald Trump. Cum să discute Putin cu Trump: sugestiile lui Witkoff Steve Witkoff i-a sugerat lui Ușakov că ar fi oportună o conversație între Donald Trump și Vladimir Putin chiar înaintea vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Mai mult, i-a recomandat ca dialogul să fie construit pornind de la exemplul acordului privind Gaza. „Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și cred că am putea face același lucru și cu dumneavoastră”, i-a transmis Witkoff consilierului rus. Flatarea diplomatică: „Domnul Trump este un om al păcii” Witkoff i-a indicat lui Ușakov că Putin ar trebui să-l felicite pe Trump pentru succesul acordului din Gaza, să sublinieze că Rusia a susținut efortul diplomatic și că îl respectă pe președinte ca „om al păcii”. Această abordare, a spus emisarul american, ar crea un context politic favorabil discuției despre Ucraina. El a formulat chiar o sugestie concretă pentru Putin: „Iată ce cred că ar fi extraordinar: poate că îi va spune președintelui Trump că Steve și Iuri au discutat un plan de pace în 20 de puncte, foarte similar, și că ar putea schimba puțin lucrurile.” O convorbire de două ore și jumătate La două zile după această discuție, Vladimir Putin și Donald Trump au vorbit la telefon, la inițiativa Rusiei. Trump a descris ulterior dialogul, care a durat două ore și jumătate, drept „foarte productiv”. El a afirmat că Putin l-a felicitat pentru acordul privind Gaza și că cei doi intenționează să se întâlnească la Budapesta – un summit care nu a fost încă programat. Reacția lui Trump: „Asta face un negociator” Întrebat despre dezvăluirile Bloomberg, Donald Trump a spus că nu a ascultat înregistrarea convorbirii, dar că nu este surprins de demers. „Este o formă foarte obișnuită de negociere. Asta face un negociator”, a declarat președintele american, aflat în avionul prezidențial spre Florida, cu ocazia Zilei Recunoștinței. Trump a adăugat că își imaginează că Putin transmite aceleași mesaje și Ucrainei. Donald Trump a confirmat că Steve Witkoff se va deplasa la Moscova săptămâna viitoare, pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Totodată, Jared Kushner, ginerele lui Trump și un actor-cheie în negocierea acordului de pace din Gaza, este implicat în acest nou demers. Planul pentru Ucraina: fără termen limită Trump declarase anterior că ziua de Thanksgiving ar fi momentul ideal pentru ca Ucraina să accepte un acord care să pună capăt războiului. Ulterior însă, el și consilierii săi au renunțat la ideea unei date fixe. „Termenul limită pentru mine este atunci când se termină”, a precizat președintele american, subliniind că își dorește pacea „cât mai curând posibil”. Stenograma publicată Bloomberg Steve Witkoff: Bună, Iuri. Iuri Ușakov: Da, Steve, bună, ce mai faci? Witkoff: Bine, Iuri. Tu ce mai faci? Ușakov: Sunt bine. Felicitări, prietene. Witkoff: Mulțumesc. Ușakov: Ai făcut o treabă excelentă. Pur și simplu excelentă. Mulțumesc mult. Mulțumesc, mulțumesc. Witkoff: Mulțumesc, Iuri, și mulțumesc pentru sprijinul tău. Știu că țara ta a susținut acest lucru și îți mulțumesc. Ușakov: Da, da, da. Da. Știi, de aceea am suspendat organizarea primului summit ruso-arab. Witkoff: Da. Ușakov: Da, pentru că credem că faci o treabă adevărată în regiune. Witkoff: Ascultă. O să-ți spun ceva. Cred, cred că dacă putem rezolva problema dintre Rusia și Ucraina, toată lumea va sări în sus de bucurie. Ușakov: Da, da, da. Da, trebuie să rezolvi o singură problemă. [râde] Witkoff: Care? Ușakov: Războiul ruso-ucrainean. Witkoff: Știu! Cum putem rezolva asta? Ușakov: Prietene, vreau doar sfatul tău. Crezi că ar fi util dacă șefii noștri ar vorbi la telefon? Witkoff: Da, cred. Ușakov: Crezi. Și când crezi că ar fi posibil? Witkoff: Cred că imediat ce vei sugera, omul meu este gata să o facă. Ușakov: Ok, ok. Witkoff: Iuri, Iuri, uite ce aș face eu. Recomandarea mea. Ușakov: Da, te rog. Witkoff: Aș da telefon și aș reitera că îl felicități pe președinte pentru această realizare, că ați susținut-o, că ați susținut-o, că îl respectați pentru că este un om al păcii și că sunteți pur și simplu foarte bucuroși că s-a întâmplat. Aș spune asta. Cred că va fi o convorbire foarte bună Pentru că – lasă-mă să-ți spun ce i-am spus președintelui. I-am spus președintelui că tu – că Federația Rusă a dorit întotdeauna un acord de pace. Asta este convingerea mea. I-am spus președintelui că asta cred. Și cred că întrebarea este – problema este că avem două națiuni care au dificultăți în a ajunge la un compromis și, când o vom face, vom avea un acord de pace. Mă gândesc chiar că am putea să elaborăm o propunere de pace în 20 de puncte, așa cum am făcut în Gaza. Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și mă gândesc că am putea face același lucru și cu voi. Ideea mea este următoarea… Ușakov: Bine, bine, prietene. Cred că tocmai acest lucru ar putea fi discutat de liderii noștri. Steve, sunt de acord cu tine că el îl va felicita, va spune că domnul Trump este un adevărat om al păcii și așa mai departe. Asta va spune. Witkoff: Dar iată ce cred eu că ar fi uimitor. Ușakov: Bine, bine. Witkoff: Ce-ar fi dacă, ce-ar fi dacă… ascultă-mă… Ușakov: Voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine. Ok? Witkoff: Da, pentru că – ascultă ce-ți spun. Vreau doar să spui, poate doar să-i spui asta președintelui Putin, pentru că știi că am cel mai profund respect pentru președintele Putin. Ușakov: Da, da. Witkoff: Poate că el îi va spune președintelui Trump: știi, Steve și Iuri au discutat un plan foarte similar în 20 de puncte pentru pace și asta ar putea fi ceva care, credem noi, ar putea schimba puțin lucrurile, suntem deschiși la astfel de lucruri – să explorăm ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace. Acum, între noi fie vorba, știu ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace: Donețk și poate un schimb de teritorii undeva. Dar spun că, în loc să vorbim așa, să vorbim mai optimist, pentru că cred că vom ajunge la un acord aici. Și cred că Iuri, președintele, îmi va acorda mult spațiu și libertate de acțiune pentru a ajunge la acord. Ușakov: Înțeleg… Witkoff: …așadar, dacă putem crea această oportunitate, după ce am vorbit cu Iuri și am avut o conversație, cred că asta ar putea duce la lucruri mari. Ușakov: Ok, sună bine. Sună bine. Witkoff: Și încă ceva: Zelenski vine la Casa Albă vineri. Ușakov: Știu asta. [râde] Witkoff: Voi merge la acea întâlnire pentru că vor să fiu acolo, dar cred că, dacă este posibil, vom avea discuțiacu șeful tău înainte de întâlnirea de vineri. Ușakov: Înainte, înainte — da? Witkoff: Corect. Ușakov: Ok, ok. Am înțeles sfatul tău. Așa că voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine, ok? Witkoff: Ok Iuri, vorbim curând. Ușakov: Minunat, minunat. Mulțumesc mult. Mulțumesc. Witkoff: Pa, pa. Ușakov: Pa.

Senatori democrați, amenințați de Trump (sursa: X/Senator Mark Kelly)
Internațional

Trump amenință senatori democrați cu pedeapsa capitală dacă se răzvrătesc împotriva Pentagonului

Luni, Pentagonul l-a avertizat pe senatorul democrat Mark Kelly, fost căpitan în rezervă al US Navy, că ar putea fi rechemat în serviciul activ pentru a fi judecat în instanța militară. Motivul: ar fi instigat la răzvrătire, după ce ar fi susținut apeluri către militari și ofițeri de informații de a refuza ordinele administrației Trump. Situația vine la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a amenințat că astfel de acțiuni ar putea atrage chiar și pedeapsa capitală. Pentagonul invocă Codul Uniform de Justiție Militară (UCMJ) Într-un mesaj oficial, Pentagonul a reamintit că toți membrii forțelor armate au obligația legală de a respecta ordinele considerate legale, în baza Codului Uniform de Justiție Militară (UCMJ): Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților „Tuturor militarilor li se reamintește că au obligația legală, în temeiul UCMJ, de a respecta ordinele legale și că ordinele sunt prezumate a fi legale. Filosofia personală a unui membru al forțelor armate nu justifică și nu scuză nerespectarea unui ordin care, altfel, este legal.” Trump trimite Garda Națională în orașe conduse de democrați Președintele republican Donald Trump a dispus desfășurarea Gărzii Naționale în mai multe orașe conduse de democrați, printre care Los Angeles și Washington D.C., justificând decizia prin necesitatea de a combate criminalitatea și de a sprijini agenția de imigrație ICE. Trump susține că fenomenul migrației ilegale „a scăpat de sub control” în timpul fostului președinte Joe Biden și ar fi alimentat infracționalitatea. Democrați cu trecut militar îndeamnă armata să respingă ordinele „ilegale” În replică la ordinul prezidențial, șase congresmeni democrați — foști membri activi în armată sau în serviciile de informații — au publicat un videoclip pe platforma X, în care îi îndeamnă pe militari să refuze „ordinele ilegale”. Aceștia susțin că loialitatea militarilor trebuie să fie față de Constituție, nu față de o administrație politică. Trump acuză de „trădare” și invocă pedeapsa capitală Donald Trump a reacționat dur, acuzându-i pe congresmenii democrați de „trădare” și „instigare la răzvrătire”. Președintele a avertizat că astfel de fapte ar putea fi pasibile chiar și de pedeapsa capitală, subliniind că armata nu poate fi folosită în scopuri politice sau pentru contestarea autorității executive.

Contraoferta europeană la planul lui Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Contraoferta europeană la planul de pace al lui Trump: 28 de modificări propuse

Europa răspunde planului de pace propus de administrația Trump cu o contrapropunere care încearcă să corecteze cele mai sensibile puncte ale documentului american. Dacă Washingtonul mizează pe o soluție rapidă, chiar cu riscul unor compromisuri teritoriale, europenii propun o abordare mai prudentă, menită să protejeze interesele strategice ale Ucrainei și arhitectura de securitate a continentului. Contraoferta europeană la planul lui Trump Documentul elaborat de Marea Britanie, Franța și Germania nu respinge planul SUA, dar îl rescrie punct cu punct, ajustând elementele considerate riscante sau ambigue. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Printre principalele modificări: evitarea oricărei recunoașteri a pierderilor teritoriale, păstrarea perspectivei aderării Ucrainei la NATO și UE și condiționarea reintegrării Rusiei de respectarea dreptului internațional și a principiilor neagresiunii. Textul integral al contrapropunerii europene Propunerea europeană, elaborată de cele trei mari puteri ale Europei (Marea Britanie, Franța și Germania), folosește planul american ca bază, dar îl analizează punct cu punct, oferind modificări și ștergeri. 1. Să fie reconfirmată suveranitatea Ucrainei. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este eliminat. O versiune a acestuia, văzută de Reuters, spunea: „Se va impune așteptarea ca Rusia să nu își invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să crească oportunitățile de conectivitate și dezvoltare economică viitoare. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei ucrainene va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, care în prezent nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 (al NATO) a. SUA să primească compensații pentru acordarea garanției. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar robust și coordonat, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere a noului teritoriu și toate celelalte beneficii din acest acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, pe durata evaluării. 12. Pachet robust de reconstrucție globală pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina, destinat investițiilor în industrii cu creștere accelerată, precum tehnologie, centre de date și inițiative în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor colabora cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera împreună infrastructura de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele și facilitățile de stocare. c. Efort comun pentru reconstruirea zonelor afectate de război, cu scopul de a restaura, redeschide și moderniza orașe și zone rezidențiale. d. Dezvoltarea infrastructurii. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a accelera aceste eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și agreată în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia cu Rusia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung, pentru dezvoltare reciprocă în domenii precum energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date, pământuri rare, proiecte comune în Arctica și alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi complet reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin utilizarea activelor suverane ruse, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei. 15. Va fi creat un grup de lucru comun pentru securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și a europenilor, pentru a promova și aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va înscrie legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele privind neproliferarea și controlul armelor nucleare, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare (NPT). 19. Centrala nucleară de la Zaporojie va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu recupereze teritoriile sale ocupate prin mijloace militare. Negocierile privind eventuale schimburi teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale vor fi agreate, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste aranjamente prin forță. Orice garanție de securitate nu se va aplica dacă acest angajament este încălcat. 23. Rusia nu va obstrucționa utilizarea de către Ucraina a râului Nipru în scopuri comerciale, iar acorduri vor fi încheiate pentru ca exporturile de cereale să circule liber prin Marea Neagră. 24. Va fi creat un comitet umanitar pentru soluționarea problemelor deschise: a. Toți prizonierii și trupurile vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi eliberați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute mecanisme pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru abordarea suferinței victimelor conflictului. 27. Acest acord va avea caracter juridic obligatoriu. Implementarea lui va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea acordului. 28. Odată ce toate părțile acceptă acest memorandum, încetarea focului va intra imediat în vigoare, odată cu retragerea ambelor părți la punctele agreate, pentru demararea implementării acordului. Modalitățile de încetare a focului, inclusiv monitorizarea, vor fi stabilite de ambele părți sub supraveghere americană.

Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

Zelenski negociază planul lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

Trump nu exclude negocierea planului de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu reprezintă oferta finală. Afirmațiile sale vin în contextul în care Ucraina și mai mulți aliați europeni au transmis că planul poate constitui o „bază de discuție”, însă necesită „eforturi suplimentare” și clarificări. Trump nu exclude negocierea planului de pace „Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a spus Trump jurnaliștilor. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Întrebat dacă actuala propunere este varianta finală, liderul de la Casa Albă a răspuns scurt: „Nu”, lăsând astfel loc pentru eventuale modificări sau completări. Reacții critice din partea senatorilor americani Senatori democrați, republicani și un independent au transmis sâmbătă un comunicat comun în care și-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului” propus de Donald Trump. Aceștia atrag atenția că o pace durabilă nu poate fi obținută prin „concesie după concesie lui Putin” sau prin limitarea capacității Ucrainei de a se apăra. „Istoria ne-a învățat că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, se arată în comunicatul celor patru senatori. Solicitarea unei abordări coordonate cu Ucraina și NATO Parlamentarii americani subliniază că Statele Unite trebuie să se consulte strâns cu Ucraina și partenerii NATO pentru a găsi o cale de urmat. De asemenea, aceștia cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o determina să participe la negocieri în condiții echitabile. Critici privind ideea de cedare a teritoriilor Ucrainei Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului Forțelor Armate din Senat, a emis o declarație separată în care se declară „extrem de sceptic” cu privire la eficiența planului. „Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a afirmat acesta. Wicker a mai subliniat că dimensiunea și dispunerea forțelor armate ale Ucrainei reprezintă „o alegere suverană a guvernului și a poporului său”, respingând ideea ca aceste aspecte să fie negociate în cadrul planului de pace.

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump părând că acceptă planul de pace, dar va continua să atace (Goșu)

Planul de pace în 28 de puncte, prezentat de presa americană ca fiind susținut de Donald Trump, a generat confuzie și neîncredere la nivel internațional. Istoricul Armand Goșu analizează, într-un interviu pentru Contributors, originile, ambiguitățile și implicațiile strategice ale acestui document, subliniind că este doar un punct de plecare pentru viitoare negocieri, nu o versiune finală. Un plan cu origini neclare și formulări neprofesioniste Potrivit lui Goșu, circulă mai multe variante ale documentului, niciuna asumată oficial de Washington. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Autorii par să fie doi emisari informali: Steve Witkoff, apropiat al lui Trump, și Kirill Dmitriev, om de încredere al lui Putin. Niciunul nu este diplomat, ceea ce explică formulările confuze, traducerile greoaie din rusă în engleză și lipsa de coerență. Planul ar fi rezultat din discuții purtate la Miami, în afara cadrului diplomatic oficial, și a ajuns în presă printr-o scurgere controlată, probabil chiar de Dmitriev, într-un moment în care draftul pierdea teren în discuții. Scandalul politic de la Kiev și momentul strategic al scurgerii Publicarea planului a coincis cu un scandal major de corupție la Kiev, în care sunt implicați oameni apropiați ai lui Volodimir Zelenski. Goșu subliniază că acest scandal nu a fost declanșat de planul american, ci este rezultatul concentrării puterii în jurul administrației prezidențiale, în special a lui Andrii Yermak. Unii speculează că scandalul ar fi fost folosit pentru a-l slăbi pe Zelenski și a-l forța să accepte documentul. Alții cred că a fost declanșat chiar de cercuri europene, cu scopul de a limita spațiul de negociere al președintelui ucrainean. Presiuni, termene-limită și arbitrul american Potrivit istoricului, americanii ar fi pus un termen-limită informal: până la Thanksgiving, Zelenski ar trebui să ofere un răspuns. În caz contrar, s-ar putea suspenda transferul de informații militare. Deși nu confirmă scenariul, Goșu afirmă că presiunea există, iar planul a devenit instrument politic atât la Washington, cât și la Kiev. Trump ar încerca să mute atenția de la propriile scandaluri interne, inclusiv cel legat de Epstein. Zelenski, la rândul său, folosește planul pentru a se proteja în fața contestărilor interne, mobilizând opinia publică sub ideea apărării naționale. Ambiguități strategice și concesii teritoriale Planul conține prevederi controversate: confirmarea suveranității Ucrainei, dar fără a menționa explicit integritatea teritorială; acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și o „Europă” vag definită; limitarea extinderii NATO; dialog Rusia-NATO mediat de SUA, ca și cum Washingtonul nu ar fi parte a NATO. Există concesii teritoriale: SUA ar recunoaște de facto apartenența la Rusia a Crimeei, Donețk și Luhansk, iar în Herson și Zaporojie s-ar accepta linia frontului. Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din unele zone și să accepte neutralizarea militară a regiunilor recunoscute ca rusești. Limitarea armatei ucrainene și renunțarea la NATO Planul prevede limitarea armatei Ucrainei la 600.000 de militari — în continuare cea mai mare din Europa — și renunțarea la aderarea la NATO. În schimb, ar primi garanții de securitate din partea SUA, dar fără trupe americane pe teren, ceea ce, în opinia istoricului, face garanțiile „slabe spre simbolice”. Fonduri rusești înghețate și o reconstrucție în stil trumpist Una dintre cele mai controversate propuneri este ca 100 de miliarde de dolari din fondurile rusești înghețate să fie investite în reconstrucția Ucrainei. SUA ar încasa 50% din profitul generat, iar UE ar contribui cu încă 100 de miliarde. Această variantă contrazice planurile europene privind confiscarea fondurilor, favorizând o abordare americană exclusivistă. Ce speră Putin și ce poate face Ucraina Putin nu respinge planul, dar nici nu-l acceptă. În opinia lui Goșu, liderul de la Kremlin mizează pe timp, uzură și erodarea sprijinului occidental. Va negocia, dar nu pentru pace, ci pentru avantaje strategice. Zelenski, în schimb, a învățat să negocieze cu administrația Trump și ar putea transforma acest document într-o bază de plecare, nu într-o capitulare. Istoricul insistă: Ucrainenii nu sunt victime neputincioase, ci actori strategici, cu una dintre cele mai performante armate ale Europei. Planul nu este soluția, ci începutul unei negocieri dure Planul american, deși imperfect și plin de ambiguități, marchează începutul unei noi etape de negociere. Nu este un nou pact Molotov–Ribbentrop, cum afirmă unele voci, ci un document improvizat, încă neasumat, care ar putea fi rescris complet. "Cea mai mare greșeală ar fi să-l vedem ca pe un final. Este doar începutul unui proces diplomatic lung, complicat și dur", subliniază Armand Goșu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră