sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

667 articole
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Trump, bucuros de moartea lui Robert Mueller (sursa: NBC News)
Internațional

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia

Fostul procuror special Robert Mueller, cunoscut pentru investigarea presupuselor legături dintre Rusia și campania lui Donald Trump, a murit la vârsta de 81 de ani. Decesul său a fost confirmat de familie și relatat de publicații internaționale. Reacția președintelui american Donald Trump a generat însă un val de controverse, după un mesaj publicat pe rețeaua sa socială. Declarația lui Trump: „Sunt încântat că a murit” La scurt timp după anunțul decesului, Donald Trump a transmis un mesaj pe Truth Social, în care și-a exprimat satisfacția față de moartea fostului procuror. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Robert Mueller tocmai a murit. Bine. Sunt încântat că a murit. Nu va mai putea face rău celor nevinovați”, a scris liderul american. Declarația a fost rapid criticată în spațiul public, fiind considerată de mulți drept lipsită de decență în contextul dispariției unei personalități publice. Cine a fost Robert Mueller Robert Mueller a fost una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar american. A condus Federal Bureau of Investigation între 2001 și 2013, perioadă marcată de provocări majore în securitatea națională. În 2017, a fost numit procuror special pentru a investiga ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Ancheta rusă care a marcat mandatul lui Trump Timp de aproape doi ani, Mueller a coordonat o investigație amplă privind posibilele legături dintre Moscova și echipa de campanie a lui Donald Trump. Raportul final, publicat în aprilie 2019 și întins pe peste 400 de pagini, a confirmat eforturile Rusiei de a influența alegerile în favoarea lui Trump, dar nu a identificat dovezi clare ale unui complot între cele două părți. Ancheta a avut un impact major asupra începutului primului mandat prezidențial al liderului republican. O figură discretă, dar influentă Cunoscut pentru stilul său rezervat și profesionalismul riguros, Robert Mueller a evitat expunerea publică și a condus ancheta într-un climat de maximă discreție. Moartea sa marchează dispariția unei figuri-cheie din istoria recentă a justiției americane, dar și reaprinde tensiunile politice legate de unul dintre cele mai controversate episoade din politica SUA.

Trump cere Iranului redeschiderea Ormuz în 48 ore (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

Republicanii, omagii pentru Chuck Norris (sursa: X/Greg Abbott)
Internațional

Moartea lui Chuck Norris, confiscată de republicani, care-l laudă ca pe un loial

Actorul american Chuck Norris a murit joi, la vârsta de 86 de ani, iar vestea a generat un val de reacții din partea republicanilor americani, actorilor și personalităților publice din întreaga lume. Donald Trump: „Un tip dur și grozav” Președintele american Donald Trump l-a descris pe Chuck Norris drept „un tip grozav” și „foarte dur”. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Nu ai vrea să te bați cu el”, a spus Trump, subliniind atât forța, cât și caracterul actorului, pe care l-a numit un susținător important. Texasul deplânge pierderea unei legende Texasul a pierdut o legendă'', a scris pe X guvernatorul republican al Texasului, Gregg Abbott. ' 'Tot Texasul deplânge moartea lui Chuck Norris. A fost nu doar o legendă a artelor marţiale, ci şi unicul Walker, poliţistul texan. A entuziasmat generaţii de conservatori. Le-a oferit o pasiune şi o voce cu care să lupte pentru principiile care fac America să fie cea mai grozavă naţiune de pe faţa pământului''. ''A întruchipat duritatea, tăria de caracter şi patriotismul graţie cărora Texasul este de neegalat'', a mai spus guvernatorul. Acesta a evidențiat rolul iconic al lui Norris în serialul „Walker, Texas Ranger”, dar și influența sa asupra generațiilor de americani, pe care i-a inspirat să-și apere valorile. Benjamin Netanyahu: „Un mare prieten al Israelului” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat relația apropiată pe care o avea cu actorul, numindu-l „un mare prieten al Israelului”. El a amintit impactul global al lui Norris, care a adus artele marțiale mai aproape de milioane de oameni din întreaga lume. Sylvester Stallone și colegii din industrie, mesaje de respect Actorul Sylvester Stallone a declarat că a avut o colaborare excelentă cu Chuck Norris, pe care l-a descris drept „un american adevărat” și „un om grozav”. Și alți actori din lumea filmului au transmis mesaje de apreciere, evidențiind caracterul și profesionalismul acestuia. Stephen King, Jean-Claude Van Damme și Dolph Lundgre Scriitorul Stephen King a rememorat impactul filmelor lui Chuck Norris, spunând că pelicula „Silent Rage” i-a impresionat profund familia. Actorul Jean-Claude Van Damme a subliniat relația de lungă durată cu Norris, pe care l-a respectat încă din tinerețe. La rândul său, Dolph Lundgren l-a descris drept „un campion” și un model de modestie, respect și forță. Industria divertismentului: „O legendă fără pereche” Jon Hurwitz, cocreatorul serialului „Cobra Kai”, a afirmat că Chuck Norris ocupă un loc unic în istoria artelor marțiale americane, numindu-l „o legendă fără pereche”. Unele reacții au păstrat tonul caracteristic glumelor despre Chuck Norris. Prezentatorul Glenn Beck a ironizat situația spunând că „Moartea a fost găsită fără suflare după ce a încercat să-l ia pe Chuck Norris”. Actorul Mario Lopez a completat într-un registru similar: „Chuck Norris nu a murit, și-a încheiat doar misiunea”. Moștenirea lui Chuck Norris Chuck Norris rămâne una dintre cele mai influente figuri din cultura populară, un simbol al forței, disciplinei și integrității. De la filme de acțiune la seriale TV și până la impactul asupra artelor marțiale, moștenirea sa continuă să inspire generații întregi.

Trump anunță posibilă reducere militară în Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță că ia în calcul reducerea operațiunilor militare împotriva Iranului

Președintele american Donald Trump a anunțat că analizează o posibilă „reducere treptată” a operațiunilor militare împotriva Iranului, marcând o schimbare de ton după ce, anterior, exclusese orice armistițiu în conflictul aflat în desfășurare de trei săptămâni. Relaxarea sancțiunilor asupra petrolului iranian În paralel cu semnalele privind reducerea intervenției militare, Statele Unite au anunțat o măsură de relaxare a sancțiunilor asupra petrolului iranian. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile americane au autorizat vânzarea și livrarea petrolului iranian aflat deja pe nave înainte de 20 martie, cu termen limită până la 19 aprilie. Această decizie are ca scop temperarea creșterii prețurilor la energie, generate de conflictul din regiune. Trump: „Suntem aproape de atingerea obiectivelor” Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a sugerat că operațiunile militare ar putea intra într-o nouă etapă. „Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea treptată a eforturilor noastre militare majore în Orientul Mijlociu, în ceea ce privește regimul terorist iranian: (1) Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor asociate acestora. (2) Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului. (3) Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a sistemelor de apărare antiaeriană. (4) Nepermiterea, sub nicio formă, ca Iranul să se apropie de capabilități nucleare și menținerea permanentă a unei poziții în care SUA să poată reacționa rapid și puternic în cazul unei astfel de situații. (5) Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții. Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie securizată și supravegheată, după caz, de alte state care o utilizează — Statele Unite nu o fac! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor legate de Hormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea iraniană este eliminată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele.” Mesaje contradictorii de la Washington Declarațiile privind o posibilă reducere a intervenției vin însă în contrast cu informațiile apărute în presa americană, care indică o posibilă suplimentare a forțelor militare americane în regiune. În plus, cu doar câteva ore înainte de anunțul privind reducerea operațiunilor, Donald Trump respinsese ideea unui armistițiu. „Nu există armistițiu atunci când, practic, îți anihilezi adversarul”, le-a spus acesta jurnaliștilor înainte de a pleca din Washington. Casa Albă: misiunea ar putea dura până la șase săptămâni La scurt timp după declarațiile președintelui, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că administrația și Pentagonul estimaseră de la început durata conflictului. Potrivit acesteia, misiunea militară ar urma să fie finalizată într-un interval de patru până la șase săptămâni.

Trump amenință aliații și suspendă Jones Act (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump își amenință aliații și relaxează o lege veche de peste 100 de ani privind transportul maritim

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților SUA, sugerând că Washingtonul ar putea renunța la protejarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. În paralel, administrația americană a decis să relaxeze temporar o lege veche de peste un secol pentru a reduce presiunile asupra pieței energetice. Trump, mesaj dur către aliați: „Să se descurce singuri” Donald Trump a reacționat la refuzul Germaniei și al altor state de a sprijini militar SUA în regiune, afirmând că țările care depind de Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim ar putea fi lăsate să gestioneze singure situația. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Declarația a fost publicată pe platforma Truth Social și vine pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul din Iran. Legea Jones, suspendată temporar pentru a stabiliza piața energiei Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, administrația americană a decis suspendarea temporară a Jones Act pentru o perioadă de 60 de zile. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a explicat că măsura va facilita transportul resurselor energetice. „Suspendarea va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat aceasta. Leavitt a descris decizia drept „un nou pas în eforturile de contracarare a perturbărilor pe termen scurt de pe piaţa petrolieră”, generate de războiul din Iran. Ce este Jones Act și de ce este controversată Jones Act, adoptată în 1920, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american. Legea a fost creată pentru a proteja industria maritimă din SUA, însă criticii susțin că aceasta duce la costuri mai mari pentru transport și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori. Numărul limitat de nave disponibile pentru transportul intern de petrol contribuie la creșterea costurilor logistice. Strâmtoarea Hormuz, blocată de conflictul din Iran Războiul din Iran a afectat grav traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Deși SUA este în prezent un exportator net de petrol, impactul asupra piețelor globale a dus la creșterea prețurilor combustibililor pe piața americană. Anterior, Karoline Leavitt a declarat că SUA nu depinde direct de această rută pentru aprovizionarea internă, însă a subliniat importanța menținerii deschise a strâmtorii: Washingtonul consideră că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână funcțională „pentru piaţa globală a petrolului şi pentru a stabiliza preţurile”. Măsuri similare în trecut: precedentul Puerto Rico Nu este pentru prima dată când Donald Trump suspendă temporar Jones Act. În 2017, măsura a fost aplicată pentru a facilita livrarea ajutoarelor în Puerto Rico, după un dezastru natural. Decizia actuală vine însă într-un context geopolitic mult mai tensionat, cu implicații directe asupra piețelor energetice globale.

SUA nu mai au nevoie NATO, spune Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA nu mai au nevoie de ajutorul NATO, spune Trump după refuzul aliaților privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu mai au nevoie de sprijinul țărilor din NATO, după ce majoritatea aliaților au refuzat solicitarea Washingtonului de a se implica în securizarea strâmtorii Ormuz. Trump critică NATO: „Un sistem cu sens unic” Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a transmis un mesaj dur la adresa aliaților din NATO: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că nu ar dori să fie implicați în operațiunea noastră militară contra regimului terorist iranian.” Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, afirmând că alianța funcționează în defavoarea SUA: „Nu mai avem nevoie și nu mai dorim ajutorul țărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE.” Trump a criticat și contribuția financiară a Statelor Unite în cadrul NATO, susținând că Washingtonul cheltuiește „sute de miliarde de dolari anual” pentru protejarea altor state, fără a primi sprijin reciproc în momente critice. „Nu sunt surprins de această atitudine, pentru că am considerat întotdeauna NATO, pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, ca fiind o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special într-un moment de nevoie.” Aliați importanți refuză apelul SUA Pe lângă statele NATO, președintele american a menționat și alte țări aliate care au respins solicitarea Washingtonului, printre care Japonia, Australia și Coreea de Sud. Anterior, administrația americană ar fi contactat cel puțin șapte state pentru a obține sprijin în asigurarea securității navigației prin strâmtoarea Ormuz, însă Trump a evitat să le nominalizeze oficial. Totuși, într-o postare anterioară, acesta își exprimase speranța că țări precum Franța, China, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit vor participa la operațiune. Franța și Marea Britanie spun „nu” intervenției Refuzurile nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că Parisul nu va participa la operațiuni militare în contextul actual: „Este exclus ca Franța să se angajeze în operațiuni de securizare a strâmtorii Ormuz în contextul actual, cu bombardamente.” Totuși, liderul francez a lăsat deschisă posibilitatea unei implicări ulterioare, în cazul unei detensionări a situației, prin misiuni de escortare a navelor comerciale. De asemenea, Regatul Unit a respins solicitarea formulată de Washington. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol. Potrivit estimărilor, aproximativ o cincime din necesarul global de petrol tranzitează această zonă. În prezent, Iranul a blocat practic această cale navigabilă, afectând grav fluxurile energetice globale și amplificând tensiunile internaționale.

Trump amenință NATO din cauza Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Ormuz și amenință NATO

Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de reacția rezervată a unor aliați ai Statelor Unite în legătură cu solicitarea Washingtonului de a trimite nave de război pentru o misiune militară menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor state care, în opinia sa, au beneficiat timp de decenii de protecția militară a SUA. Trump cere aliaților să participe la misiunea din Strâmtoarea Ormuz Într-o declarație făcută la Casa Albă, Donald Trump a afirmat că unele țări s-au arătat dispuse să sprijine o eventuală operațiune navală, însă altele au reacționat cu reticență. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu. Iar unele dintre aceste țări sunt state pe care le-am ajutat timp de mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a spus președintele american. Trump a subliniat că Washingtonul a asigurat securitatea unor aliați timp de patru decenii și consideră că aceștia ar trebui acum să participe la o operațiune pe care o descrie drept „minoră”. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați într-un lucru foarte mic”, a adăugat liderul american. Coaliție navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Președintele american a declarat că unele state ar fi acceptat deja să se alăture unei coaliții navale pentru a asigura reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Trump nu a dorit însă să dezvăluie care sunt aceste țări, explicând că ele ar putea deveni ținte ale unor eventuale atacuri. Totuși, el a precizat că secretarul de stat Marco Rubio ar urma să anunțe în curând lista statelor dispuse să participe la misiune. Trump a menționat și o discuție cu președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că Franța ar fi dispusă să sprijine operațiunile pentru redeschiderea strâmtorii. Apel către NATO, Japonia și Coreea de Sud Administrația americană a cerut sprijin nu doar din partea statelor NATO, ci și a unor aliați importanți din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud. Trump a mers chiar mai departe, solicitând implicarea Chinei în eforturile de asigurare a securității maritime în fața amenințărilor iraniene. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale. Trump amenință cu „consecințe grave pentru NATO” Președintele american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul alianței”. În ciuda presiunilor exercitate de Washington, mai multe state și-au exprimat deja rezervele față de participarea la o astfel de misiune militară. Regatul Unit și Germania au exclus luni posibilitatea unei operațiuni NATO pentru restabilirea traficului în Strâmtoarea Ormuz, iar Japonia a transmis că nu ia în calcul o astfel de implicare. Germania respinge ferm solicitarea SUA Reacția Germaniei a fost una dintre cele mai ferme. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei eventuale misiuni europene în regiune. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”, a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că Berlinul nu consideră conflictul actual drept unul în care ar trebui să se implice. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat ministrul german. Iranul neagă blocarea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene resping acuzațiile potrivit cărora ar fi închis Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea conflictului cu Statele Unite și Israelul. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că Teheranul nu a blocat navigația în zonă și nici nu intenționează să o facă. „Nu am închis strâmtoarea. Navele și petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, pentru că se tem că ar putea fi lovite de una dintre tabere”, a explicat diplomatul iranian. Amenințări ale Gărzilor Revoluționare și atacuri asupra navelor În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a avertizat că orice navă cu legături cu Statele Unite, Israelul sau țările care le susțin ar putea deveni o țintă în Strâmtoarea Ormuz. De la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave comerciale au fost atacate în zona Golfului Persic, ceea ce a amplificat tensiunile într-o regiune esențială pentru comerțul global cu energie.

Trump amenință Iranul cu distrugerea insulei Kharg (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu distrugerea infrastructurii petroliere de pe insula Kharg

Președintele american Donald Trump a lansat luni o nouă amenințare la adresa Iranului, afirmând că Statele Unite ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, punct strategic din Golful Persic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Republicii Islamice. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a conflictului militar declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump amenință cu distrugerea terminalelor petroliere iraniene Donald Trump a susținut că bombardamentele americane de săptămâna trecută au devastat aproape complet insula Kharg, însă infrastructura petrolieră a fost lăsată intactă în mod deliberat. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Am distrus pur și simplu totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul. Eu le spun conducte. Am protejat conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face.  Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz”, a declarat liderul american. Insula Kharg reprezintă principalul terminal petrolier al Iranului, fiind locul unde este încărcată cea mai mare parte a petrolului exportat de țară. De ce au evitat SUA până acum infrastructura petrolieră Statele Unite au bombardat joia trecută mai multe ținte militare situate pe insula Kharg, însă au evitat distrugerea instalațiilor petroliere pentru a nu destabiliza și mai mult piața globală a energiei. Situația este deja tensionată după blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Trump a avertizat încă de atunci că ar putea ordona atacuri asupra infrastructurii petroliere dacă Iranul continuă să mențină blocada strâmtorii. Iranul amenință la rândul său statele din Golf În replică la avertismentele Washingtonului, Teheranul a transmis că ar putea lovi infrastructura petrolieră a statelor din Golf dacă instalațiile iraniene vor fi atacate. Tensiunile cresc astfel în regiunea Golfului Persic, unde se concentrează unele dintre cele mai importante capacități energetice ale lumii. Trump: peste 7.000 de ținte lovite în Iran Donald Trump a declarat că ofensiva militară americano-israeliană împotriva Iranului continuă „cu toată forța”. Potrivit liderului american, armata SUA ar fi lovit peste 7.000 de obiective în Iran, majoritatea fiind „ținte comerciale și militare”. Trump a susținut că aceste atacuri au redus drastic capacitatea militară a Iranului. Potrivit estimărilor prezentate de Casa Albă, numărul rachetelor balistice lansate de Iran ar fi scăzut cu aproximativ 90%, iar atacurile cu drone s-ar fi redus cu circa 95% Incertitudine privind soarta noului lider suprem iranian Întrebat despre situația ayatollahului Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, Trump a declarat că nu știe dacă acesta este mort sau doar rănit. Mojtaba Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în prima zi a bombardamentelor. Joia trecută, noul lider suprem a transmis primul mesaj oficial, însă fără să apară în imagini. Discursul său a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. În mesaj, Mojtaba Khamenei a cerut menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz, a amenințat bazele americane din Orientul Mijlociu și a promis că „sângele martirilor va fi răzbunat”. Ce ținte atacă SUA și Israel în Iran Campania aeriană desfășurată de Statele Unite și Israel vizează în principal: - instalațiile nucleare iraniene - facilitățile de producție și lansare a rachetelor balistice - depozite de muniții - bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare - locații unde s-ar afla lideri militari și politici Iranul ripostează prin atacuri cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și asupra bazelor și intereselor americane din regiune. Planul lui Trump pentru schimbarea regimului iranian În ciuda intensității bombardamentelor, populația iraniană nu a declanșat până acum o revoltă împotriva regimului de la Teheran. Potrivit analizelor politice, una dintre mizele majore urmărite de Donald Trump ar fi prăbușirea actualului regim islamic și instalarea unui guvern pro-occidental. Oficial, Washingtonul afirmă însă că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea programului nuclear iranian și a capacităților balistice ale Teheranului.

Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Ormuz. UE: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

Miliardar apropiat de Trump, conferințe despre Anticrist (sursa: andsimple.co)
Internațional

Conferințe secrete despre Anticrist organizate la Roma de un miliardar, susținător al lui Trump

Miliardarul american de origine germană Peter Thiel, investitor de capital de risc și unul dintre primii susținători ai fostului președinte american Donald Trump, a lansat la Roma o serie de conferințe private dedicate conceptului de Anticrist, eveniment care a atras atenția comentatorilor și intelectualilor catolici. Seria de prelegeri, organizată cu ușile închise și accesibilă doar pe bază de invitație, se desfășoară până miercuri într-o locație care nu a fost făcută publică. Evenimentul nu este deschis presei, iar organizatorii au precizat că participanții provin din mediul academic, din industria tehnologică și din cercuri religioase. Conferințe despre Anticrist și viitorul lumii Peter Thiel, cofondator al companiei Palantir Technologies, specializată în software bazat pe inteligență artificială și cu contracte importante în domeniul apărării și al serviciilor de informații din Statele Unite, și-a intensificat în ultimii ani interesul pentru teme religioase și filosofice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Anul trecut, el a organizat o serie similară de conferințe la San Francisco, unde a analizat posibilitatea apariției Anticristului, figura biblică asociată cu opoziția față de Hristos. Potrivit declarațiilor sale anterioare, Thiel se teme de apariția unui lider global care ar putea promite salvarea lumii de catastrofe majore – precum un dezastru nuclear provocat de inteligența artificială sau de schimbările climatice – în schimbul instaurării unui guvern mondial unic. Credința religioasă și viziunea politică a lui Peter Thiel În vârstă de 58 de ani, Peter Thiel a crescut într-o familie creștină evanghelică și a declarat în repetate rânduri că religia îi influențează profund viziunea asupra societății, tehnologiei și politicii. De-a lungul timpului, el a devenit una dintre figurile influente din Silicon Valley care combină ideile tehnologice cu reflecții filosofice și religioase. Atenția Vaticanului și contextul politic Vizita lui Peter Thiel la Roma a atras atenția Bisericii Romano-Catolice, mai ales în contextul în care papa Leon al XIV-lea, primul pontif născut în Statele Unite, a criticat în mod deschis unele dintre politicile de dreapta ale lui Donald Trump. Suveranul pontif a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor și provocărilor etice generate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Universitățile catolice din Roma au respins speculațiile potrivit cărora ar găzdui conferința lui Thiel, iar agenda oficială a papei nu include nicio întâlnire cu miliardarul american. Critici dure: „un act prelungit de erezie” Evenimentul organizat de Peter Thiel a fost criticat de mai mulți intelectuali catolici. Părintele Paolo Benanti, consilier al papei pentru inteligență artificială, a publicat un eseu în care îl descrie pe miliardar drept un „teolog politic” al Silicon Valley. „Întreaga acțiune a lui Thiel poate fi interpretată ca un act prelungit de erezie împotriva consensului liberal”, a scris Benanti într-un articol publicat pe site-ul revistei Le Grand Continent. Textul său a purtat un titlu provocator: „Erezia americană: Ar trebui Peter Thiel să fie ars pe rug?” Presa catolică critică influența liderilor din tehnologie Criticile au fost reluate și de ziarul L’Avvenire, publicație aflată sub patronajul Conferinței Episcopilor Catolici din Italia. Într-o serie de articole publicate săptămâna trecută, jurnaliștii au avertizat că liderii marilor companii tehnologice nu ar trebui să își stabilească singuri limitele etice ale dezvoltării tehnologice. Potrivit publicației, guvernele trebuie să asigure control democratic asupra platformelor digitale și să combată răspândirea dezinformării. Legături politice puternice în Washington Peter Thiel are relații apropiate cu mai multe figuri importante din politica americană, inclusiv cu vicepreședintele JD Vance, convertit la catolicism. Vizita miliardarului la Roma vine după o serie de deplasări în Italia ale unor personalități influente din zona conservatoare americană, printre care Steve Bannon, Elon Musk și JD Vance. Potrivit agendei oficiale, nu este programată nicio întâlnire între Peter Thiel și premierul Italiei, Giorgia Meloni.

Seul ar putea trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: koreatimes.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat duminică faptul că analizează cu atenție apelurile lansate de președintele american Donald Trump către aliați pentru a trimite nave de război în vederea securizării Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Seulul a transmis că urmărește îndeaproape declarațiile liderului american și că va analiza posibilitatea unei contribuții militare în strânsă coordonare cu Statele Unite ale Americii. Seulul monitorizează declarațiile lui Donald Trump Un oficial din cadrul biroului prezidențial sud-coreean a declarat că autoritățile de la Seul urmăresc cu atenție mesajele publicate de Donald Trump pe rețelele sociale. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit acestuia, guvernul sud-coreean va evalua situația cu atenție și va lua o decizie după consultări cu Statele Unite. Donald Trump cere aliaților să trimită nave de război Apelul liderului american a fost lansat sâmbătă și a vizat în special statele care depind puternic de tranzitul petrolului prin această zonă. Donald Trump a sugerat că mai multe țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Franța, Japonia și Regatul Unit, ar trebui să participe la o operațiune navală menită să mențină deschisă această arteră esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Președintele american a declarat anterior că Marina Statelor Unite ar urma să înceapă „în curând” escortarea petrolierelor prin această zonă strategică. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol. Orice blocadă sau tensiune în această zonă poate avea un impact major asupra piețelor energetice și asupra securității energetice a multor state. Oficialii sud-coreeni au subliniat că securitatea rutelor maritime internaționale și libertatea navigației rămân priorități pentru Seul. Coreea de Sud caută soluții pentru protejarea aprovizionării cu energie Un reprezentant al administrației sud-coreene a precizat că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru a asigura siguranța transporturilor energetice. Coreea de Sud este puternic dependentă de importurile de energie, iar o mare parte din petrolul pe care îl utilizează ajunge în țară prin Strâmtoarea Ormuz. În contextul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune, guvernul de la Seul a decis să impună o plafonare a prețurilor la combustibili, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice interne. Aceasta este prima măsură de acest tip adoptată de Coreea de Sud din anul 1997.

Trump respinge momentan un acord cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

Trump cere sprijin internațional pentru Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

Trump amenință infrastructura petrolieră a Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră