joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

Trump amenință să distrugă principala infrastructură petrolieră a Iranului de pe insula Kharg: „O putem face în cinci minute”

Președintele american Donald Trump a lansat luni o nouă amenințare la adresa Iranului, afirmând că Statele Unite ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, punct strategic din Golful Persic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Republicii Islamice. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a conflictului militar declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump amenință cu distrugerea terminalelor petroliere iraniene Donald Trump a susținut că bombardamentele americane de săptămâna trecută au devastat aproape complet insula Kharg, însă infrastructura petrolieră a fost lăsată intactă în mod deliberat. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Am distrus pur și simplu totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul. Eu le spun conducte. Am protejat conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face.  Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz”, a declarat liderul american. Insula Kharg reprezintă principalul terminal petrolier al Iranului, fiind locul unde este încărcată cea mai mare parte a petrolului exportat de țară. De ce au evitat SUA până acum infrastructura petrolieră Statele Unite au bombardat joia trecută mai multe ținte militare situate pe insula Kharg, însă au evitat distrugerea instalațiilor petroliere pentru a nu destabiliza și mai mult piața globală a energiei. Situația este deja tensionată după blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Trump a avertizat încă de atunci că ar putea ordona atacuri asupra infrastructurii petroliere dacă Iranul continuă să mențină blocada strâmtorii. Iranul amenință la rândul său statele din Golf În replică la avertismentele Washingtonului, Teheranul a transmis că ar putea lovi infrastructura petrolieră a statelor din Golf dacă instalațiile iraniene vor fi atacate. Tensiunile cresc astfel în regiunea Golfului Persic, unde se concentrează unele dintre cele mai importante capacități energetice ale lumii. Trump: peste 7.000 de ținte lovite în Iran Donald Trump a declarat că ofensiva militară americano-israeliană împotriva Iranului continuă „cu toată forța”. Potrivit liderului american, armata SUA ar fi lovit peste 7.000 de obiective în Iran, majoritatea fiind „ținte comerciale și militare”. Trump a susținut că aceste atacuri au redus drastic capacitatea militară a Iranului. Potrivit estimărilor prezentate de Casa Albă, numărul rachetelor balistice lansate de Iran ar fi scăzut cu aproximativ 90%, iar atacurile cu drone s-ar fi redus cu circa 95% Incertitudine privind soarta noului lider suprem iranian Întrebat despre situația ayatollahului Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, Trump a declarat că nu știe dacă acesta este mort sau doar rănit. Mojtaba Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în prima zi a bombardamentelor. Joia trecută, noul lider suprem a transmis primul mesaj oficial, însă fără să apară în imagini. Discursul său a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. În mesaj, Mojtaba Khamenei a cerut menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz, a amenințat bazele americane din Orientul Mijlociu și a promis că „sângele martirilor va fi răzbunat”. Ce ținte atacă SUA și Israel în Iran Campania aeriană desfășurată de Statele Unite și Israel vizează în principal: - instalațiile nucleare iraniene - facilitățile de producție și lansare a rachetelor balistice - depozite de muniții - bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare - locații unde s-ar afla lideri militari și politici Iranul ripostează prin atacuri cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și asupra bazelor și intereselor americane din regiune. Planul lui Trump pentru schimbarea regimului iranian În ciuda intensității bombardamentelor, populația iraniană nu a declanșat până acum o revoltă împotriva regimului de la Teheran. Potrivit analizelor politice, una dintre mizele majore urmărite de Donald Trump ar fi prăbușirea actualului regim islamic și instalarea unui guvern pro-occidental. Oficial, Washingtonul afirmă însă că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea programului nuclear iranian și a capacităților balistice ale Teheranului.

Trump amenință Iranul cu distrugerea insulei Kharg (sursa: Facebook/The White House)
Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Strâmtoarea Ormuz: UE răspunde: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

Miliardar apropiat de Trump, conferințe despre Anticrist (sursa: andsimple.co)
Internațional

Conferințe secrete despre Anticrist organizate la Roma de un miliardar, susținător al lui Trump. Biserica Catolică reacționează

Miliardarul american de origine germană Peter Thiel, investitor de capital de risc și unul dintre primii susținători ai fostului președinte american Donald Trump, a lansat la Roma o serie de conferințe private dedicate conceptului de Anticrist, eveniment care a atras atenția comentatorilor și intelectualilor catolici. Seria de prelegeri, organizată cu ușile închise și accesibilă doar pe bază de invitație, se desfășoară până miercuri într-o locație care nu a fost făcută publică. Evenimentul nu este deschis presei, iar organizatorii au precizat că participanții provin din mediul academic, din industria tehnologică și din cercuri religioase. Conferințe despre Anticrist și viitorul lumii Peter Thiel, cofondator al companiei Palantir Technologies, specializată în software bazat pe inteligență artificială și cu contracte importante în domeniul apărării și al serviciilor de informații din Statele Unite, și-a intensificat în ultimii ani interesul pentru teme religioase și filosofice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Anul trecut, el a organizat o serie similară de conferințe la San Francisco, unde a analizat posibilitatea apariției Anticristului, figura biblică asociată cu opoziția față de Hristos. Potrivit declarațiilor sale anterioare, Thiel se teme de apariția unui lider global care ar putea promite salvarea lumii de catastrofe majore – precum un dezastru nuclear provocat de inteligența artificială sau de schimbările climatice – în schimbul instaurării unui guvern mondial unic. Credința religioasă și viziunea politică a lui Peter Thiel În vârstă de 58 de ani, Peter Thiel a crescut într-o familie creștină evanghelică și a declarat în repetate rânduri că religia îi influențează profund viziunea asupra societății, tehnologiei și politicii. De-a lungul timpului, el a devenit una dintre figurile influente din Silicon Valley care combină ideile tehnologice cu reflecții filosofice și religioase. Atenția Vaticanului și contextul politic Vizita lui Peter Thiel la Roma a atras atenția Bisericii Romano-Catolice, mai ales în contextul în care papa Leon al XIV-lea, primul pontif născut în Statele Unite, a criticat în mod deschis unele dintre politicile de dreapta ale lui Donald Trump. Suveranul pontif a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor și provocărilor etice generate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Universitățile catolice din Roma au respins speculațiile potrivit cărora ar găzdui conferința lui Thiel, iar agenda oficială a papei nu include nicio întâlnire cu miliardarul american. Critici dure: „un act prelungit de erezie” Evenimentul organizat de Peter Thiel a fost criticat de mai mulți intelectuali catolici. Părintele Paolo Benanti, consilier al papei pentru inteligență artificială, a publicat un eseu în care îl descrie pe miliardar drept un „teolog politic” al Silicon Valley. „Întreaga acțiune a lui Thiel poate fi interpretată ca un act prelungit de erezie împotriva consensului liberal”, a scris Benanti într-un articol publicat pe site-ul revistei Le Grand Continent. Textul său a purtat un titlu provocator: „Erezia americană: Ar trebui Peter Thiel să fie ars pe rug?” Presa catolică critică influența liderilor din tehnologie Criticile au fost reluate și de ziarul L’Avvenire, publicație aflată sub patronajul Conferinței Episcopilor Catolici din Italia. Într-o serie de articole publicate săptămâna trecută, jurnaliștii au avertizat că liderii marilor companii tehnologice nu ar trebui să își stabilească singuri limitele etice ale dezvoltării tehnologice. Potrivit publicației, guvernele trebuie să asigure control democratic asupra platformelor digitale și să combată răspândirea dezinformării. Legături politice puternice în Washington Peter Thiel are relații apropiate cu mai multe figuri importante din politica americană, inclusiv cu vicepreședintele JD Vance, convertit la catolicism. Vizita miliardarului la Roma vine după o serie de deplasări în Italia ale unor personalități influente din zona conservatoare americană, printre care Steve Bannon, Elon Musk și JD Vance. Potrivit agendei oficiale, nu este programată nicio întâlnire între Peter Thiel și premierul Italiei, Giorgia Meloni.

Seul ar putea trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: koreatimes.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat duminică faptul că analizează cu atenție apelurile lansate de președintele american Donald Trump către aliați pentru a trimite nave de război în vederea securizării Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Seulul a transmis că urmărește îndeaproape declarațiile liderului american și că va analiza posibilitatea unei contribuții militare în strânsă coordonare cu Statele Unite ale Americii. Seulul monitorizează declarațiile lui Donald Trump Un oficial din cadrul biroului prezidențial sud-coreean a declarat că autoritățile de la Seul urmăresc cu atenție mesajele publicate de Donald Trump pe rețelele sociale. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit acestuia, guvernul sud-coreean va evalua situația cu atenție și va lua o decizie după consultări cu Statele Unite. Donald Trump cere aliaților să trimită nave de război Apelul liderului american a fost lansat sâmbătă și a vizat în special statele care depind puternic de tranzitul petrolului prin această zonă. Donald Trump a sugerat că mai multe țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Franța, Japonia și Regatul Unit, ar trebui să participe la o operațiune navală menită să mențină deschisă această arteră esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Președintele american a declarat anterior că Marina Statelor Unite ar urma să înceapă „în curând” escortarea petrolierelor prin această zonă strategică. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol. Orice blocadă sau tensiune în această zonă poate avea un impact major asupra piețelor energetice și asupra securității energetice a multor state. Oficialii sud-coreeni au subliniat că securitatea rutelor maritime internaționale și libertatea navigației rămân priorități pentru Seul. Coreea de Sud caută soluții pentru protejarea aprovizionării cu energie Un reprezentant al administrației sud-coreene a precizat că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru a asigura siguranța transporturilor energetice. Coreea de Sud este puternic dependentă de importurile de energie, iar o mare parte din petrolul pe care îl utilizează ajunge în țară prin Strâmtoarea Ormuz. În contextul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune, guvernul de la Seul a decis să impună o plafonare a prețurilor la combustibili, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice interne. Aceasta este prima măsură de acest tip adoptată de Coreea de Sud din anul 1997.

Trump respinge momentan un acord cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

Trump cere sprijin internațional pentru Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

Trump amenință infrastructura petrolieră a Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă? (sursa: Facebook/IRNA News Agency)
Internațional

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?

Iranul a respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind starea forțelor sale militare, în special a celor navale și aeriene. Oficialii de la Teheran susțin că realitatea din teren contrazice afirmațiile făcute de liderul american. Întrebări retorice la Teheran Mohammad Akbarzadeh, adjunct politic al comandantului forțelor navale din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat că afirmațiile Washingtonului potrivit cărora marina iraniană ar fi fost distrusă nu se confirmă. Citește și: VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său „Statele Unite susțin că forțele navale iraniene au fost distruse”, a afirmat Akbarzadeh, citat de agenția oficială IRNA. „Atunci trebuie să ne punem întrebarea: de ce strâmtoarea Ormuz este încă închisă și de ce niciun petrolier nu poate trece prin ea?”, a spus acesta. Comentariile vin după ce Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că forțele aeriene și navale ale Iranului „au dispărut”, iar rachetele, dronele și alte sisteme de armament ar fi fost distruse. Oficialul iranian a respins aceste afirmații, întrebând retoric: „Din nou se pune întrebarea: de ce rachetele și dronele iraniene continuă să-și lovească țintele la intervale regulate?” Crește presiunea asupra SUA La aproape două săptămâni de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, autoritățile de la Teheran continuă să riposteze, menținând tensiunile ridicate în regiune și crescând presiunea asupra Washingtonului, a aliaților săi și asupra economiei globale. În același timp, Gardienii Revoluției mențin o blocadă aproape totală în Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim strategic cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri între Iran și Oman, esențial pentru transportul global de petrol.

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului

Președintele american Donald Trump a lansat din nou critici dure la adresa Spaniei, acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a calificat atitudinea autorităților spaniole drept „foarte rea” și a reiterat amenințarea de a întrerupe relațiile comerciale cu această țară. Declarațiile vin în contextul în care Spania a refuzat utilizarea unor baze militare pentru operațiunile aeriene americane, obligând avioanele cisternă ale SUA să se mute la alte baze din Europa. Trump acuză Spania de lipsă de cooperare Într-o declarație făcută presei, Donald Trump a afirmat că guvernul spaniol nu oferă sprijin în campania de bombardamente împotriva Iranului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România „Cred că nu cooperează deloc. Cred că s-au comportat foarte rău, foarte rău. Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a declarat președintele american. Trump a criticat direct guvernul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, susținând că acesta nu respectă angajamentele din cadrul NATO. Dispută privind cheltuielile pentru apărare Un alt motiv de tensiune invocat de Donald Trump este refuzul Spaniei de a accepta propunerea sa privind majorarea bugetelor militare ale statelor membre NATO la 5% din PIB. Potrivit liderului american, Madridul ar fi singurul guvern care s-a opus deschis acestei solicitări, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o atitudine necooperantă față de alianță. „Oamenii din Spania sunt fantastici. Dar conducerea lor nu este atât de grozavă”, a afirmat Trump. Spania refuză utilizarea bazelor militare pentru atacurile asupra Iranului Tensiunile s-au amplificat după ce autoritățile spaniole nu au permis folosirea bazelor aeriene Naval Station Rota și Morón Air Base pentru operațiunile aeriene americane îndreptate împotriva Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze o parte din infrastructura militară în alte state europene. În special, aproximativ 15 avioane de realimentare aeriană KC-135 au fost mutate din Spania către alte baze din Europa. Aceste aeronave sunt esențiale pentru operațiunile militare, fiind utilizate pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în misiuni. Amenințările comerciale ale SUA, greu de aplicat Deși Donald Trump a amenințat cu întreruperea comerțului cu Spania, o astfel de măsură ar fi dificil de pus în aplicare. Spania este stat membru al Uniunea Europeană, iar schimburile comerciale cu Statele Unite se desfășoară în cadrul acordurilor economice stabilite între UE și SUA. În aceste condiții, orice decizie privind restricționarea comerțului ar implica negocieri și mecanisme la nivel european, nu doar o decizie unilaterală a Washingtonului.

Putin, perceput tot mai slab în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale lui Trump

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului: Nu sunt mulțumit

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu este „mulțumit” de alegerea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Declarația a fost făcută luni pentru publicația New York Post, în contextul schimbării de leadership la Teheran, survenită după moartea liderului iranian în timpul ofensivei militare israeliano-americane. Trump critică succesiunea la conducerea Iranului Aflat la Miami, unde urma să participe la o conferință a Partidului Republican, Donald Trump a comentat alegerea noului lider al Republicii Islamice. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Nu sunt mulțumit”, a declarat președintele american pentru New York Post, referindu-se la numirea lui Mojtaba Khamenei. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost desemnat lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane. În vârstă de 56 de ani, Mojtaba Khamenei este considerat una dintre cele mai influente, dar și discrete figuri din sistemul politic iranian. De-a lungul anilor, el a avut o influență semnificativă în cercurile de putere ale Republicii Islamice, deși a evitat aparițiile publice și rolurile oficiale vizibile. Alegerea făcută de Adunarea Experților Noul lider suprem a fost desemnat de Adunarea Experților, organismul religios care are autoritatea de a numi conducătorul suprem al Iranului. Această instituție este formată din 88 de clerici șiiți și are rolul de a supraveghea conducerea religioasă și politică a statului. Alegerea lui Mojtaba Khamenei a fost interpretată de analiști drept o consolidare a aripii conservatoare din Republica Islamică, în special datorită legăturilor sale strânse cu Gărzile Revoluției. Legături puternice cu Gărzile Revoluției Mojtaba Khamenei este considerat apropiat de Gărzile Revoluției, forța militară ideologică a regimului iranian și unul dintre cei mai influenți actori din politica internă și regională a Iranului. Această relație a contribuit la consolidarea sprijinului din partea taberei conservatoare pentru numirea sa în funcția de lider suprem. Demonstrații de loialitate în Teheran După anunțarea succesiunii, mii de iranieni s-au adunat luni în Piața Enghelab din Teheran pentru a-și manifesta loialitatea față de noul conducător al Republicii Islamice. Participanții au scandat numele lui Mojtaba Khamenei și au purtat portrete ale acestuia, precum și drapele ale Iranului.

Trump, amenințări pentru noul lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Trump amenință Iranul cu lovituri „foarte dure” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul va fi lovit foarte dur chiar azi, sunt vizate noi zone și populații, amenință Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis sâmbătă un mesaj violent la adresa Iranului, afirmând că regimul de la Teheran va fi lovit „foarte dur”. Liderul american a sugerat, de asemenea, că Washingtonul ar putea extinde lista țintelor, incluzând zone și grupuri de persoane care până acum nu au fost considerate obiective militare. Declarațiile au fost publicate pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, într-un mesaj în care Trump a susținut că Iranul ar fi deja învins și ar fi fost obligat să își ceară scuze statelor vecine din Orientul Mijlociu. Donald Trump: „Iranul va fi lovit foarte dur” În mesajul publicat sâmbătă, președintele american a afirmat că Iranul va suporta consecințe severe pentru comportamentul său. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Astăzi, Iranul va fi lovit foarte dur!”, a scris Donald Trump. El a avertizat că administrația americană ia în calcul extinderea operațiunilor militare către noi ținte. „Sunt de acum luate în considerare pentru distrugere totală și o moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care nu au mai fost socotite până acum ținte”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Trump interpretează scuzele Iranului drept un semn de capitulare Donald Trump a făcut referire și la informațiile potrivit cărora Iranul ar fi prezentat scuze unor state vecine din Orientul Mijlociu. Liderul american a interpretat acest gest ca pe o capitulare a Teheranului. Potrivit lui Trump, aceste scuze ar fi fost determinate de presiunea militară exercitată de Statele Unite și de Israel. Mesajul integral publicat de Donald Trump În postarea sa de pe Truth Social, președintele american a transmis următorul mesaj: „Iranul, care este zdrobit, și-a cerut scuze și s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu și a promis că nu va mai trage asupra lor. Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale Statelor Unite și Israelului. Ei căutau să preia controlul și să conducă Orientul Mijlociu. Este pentru prima dată când Iranul a pierdut, în mii de ani, în fața țărilor din jurul său din Orientul Mijlociu. Au spus: „Mulțumim, președinte Trump.” Eu am spus: „Cu plăcere!” Iranul nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, ci este, în schimb, „PIERZĂTORUL ORIENTULUI MIJLOCIU” și va rămâne astfel pentru multe decenii, până când se va preda sau, mai probabil, va colapsa complet! Astăzi Iranul va fi lovit foarte dur! Sunt luate în calcul pentru distrugere completă și moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu au fost considerate ținte. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”

Conflict SUA–Spania privind sancțiunile comerciale (sursa: Facebook/Pedro Sánchez)
Internațional

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a reacționat ferm la amenințările președintelui american Donald Trump privind întreruperea relațiilor comerciale cu Spania. Într-un discurs televizat de aproximativ zece minute, liderul socialist a reafirmat poziția guvernului său împotriva războiului și a ceea ce a numit „prăbușirea dreptului internațional”. Discursul a abordat conflictele din Ucraina și Gaza, dar și precedentul războiului din Irak, iar mesajul central a fost clar: „nu războiului”. Donald Trump amenință cu embargo comercial împotriva Spaniei Tensiunile dintre Washington și Madrid au escaladat după ce Spania a refuzat să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare comune de la Morón și Rota pentru eventuale lovituri împotriva Iranului. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Într-o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, Donald Trump a criticat dur Spania și a anunțat posibile măsuri economice drastice. „Spania a fost teribilă. Vom întrerupe complet comerțul cu Spania. Nu vrem să mai avem nimic de-a face cu Spania”, a declarat liderul american. La rândul său, Friedrich Merz a afirmat ulterior că i-a explicat lui Trump că nu este posibilă încheierea unui acord comercial separat cu Germania sau cu întreaga Europă, dar fără Spania. Solidaritate europeană pentru Spania După amenințările venite de la Washington, liderii europeni au transmis mesaje de susținere pentru Madrid. Palatul Élysée a anunțat că președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis lui Pedro Sánchez „solidaritatea” Franței într-o convorbire telefonică. De asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că a discutat cu premierul spaniol pentru a-i transmite „solidaritatea deplină a Uniunii Europene”. Disputa privind cheltuielile pentru apărare în NATO Donald Trump a acuzat Spania că este un „partener teribil” în cadrul NATO deoarece nu a crescut bugetul pentru apărare la nivelul de 5% din PIB, așa cum solicită Washingtonul. Relațiile dintre cei doi lideri au fost deja tensionate în trecut. La începutul anului, Sánchez l-a criticat pe Trump pentru intervenția militară americană în Venezuela, ceea ce a amplificat fricțiunile diplomatice. Mesajul lui Sánchez: pace și respectarea dreptului internațional În discursul susținut de la reședința oficială din Madrid, Pedro Sánchez a evitat să răspundă direct amenințărilor comerciale, dar a subliniat poziția guvernului său în fața conflictelor internaționale. „Întrebarea nu este dacă suntem de partea ayatollahilor. Nimeni nu este. Întrebarea este dacă suntem de partea păcii și a legalității internaționale”, a spus premierul. El a avertizat că răspunsul la o ilegalitate printr-o altă ilegalitate poate declanșa tragedii istorice. „Nu poți răspunde unei ilegalități cu alta, pentru că așa încep marile catastrofe ale umanității”, a adăugat liderul spaniol. Poziția Spaniei privind Gaza și Orientul Mijlociu Guvernul condus de Pedro Sánchez a adoptat una dintre cele mai ferme poziții din Europa privind conflictul din Gaza. Premierul spaniol a criticat puternic operațiunile militare ale Israelului după atacurile Hamas din 2023 și a descris acțiunile israeliene drept „genocid”. Spania s-a numărat, de asemenea, printre primele state europene care au recunoscut statul palestinian. Această poziție este susținută atât de partenerii săi de coaliție din zona stângii, cât și de o parte semnificativă a opiniei publice spaniole. Lecția războiului din Irak Pedro Sánchez a făcut și o paralelă cu invazia Irakului din 2003, pe care a descris-o drept un eșec care a înrăutățit viața oamenilor obișnuiți. El a avertizat că atacurile asupra Iranului ar putea produce consecințe economice similare pentru milioane de oameni. Premierul a amintit de celebrul „trio din Azore” – George W. Bush, Tony Blair și fostul premier spaniol José María Aznar – care s-au întâlnit într-o bază militară portugheză cu puțin timp înaintea invaziei Irakului. Potrivit lui Sánchez, decizia lor a oferit Europei „cadoul” unui „lume mai nesigure și al unei vieți mai grele”. Spre deosebire de alți aliați NATO, precum Marea Britanie, Franța sau Grecia, Spania nu s-a angajat până acum în nicio implicare militară în conflict. Presiuni politice interne pentru Pedro Sánchez Pe plan intern, guvernul de coaliție condus de Pedro Sánchez se confruntă cu o perioadă extrem de dificilă. Executivul depinde de o majoritate parlamentară fragilă, formată din partide de stânga și formațiuni regionaliste. În plus, acuzațiile de corupție care vizează mai mulți aliați și apropiați ai premierului i-au slăbit considerabil poziția. În climatul politic puternic polarizat din Spania, o parte din sprijinul de care se bucură Sánchez este alimentat nu doar de susținerea politicilor sale, ci și de temerile față de ascensiunea dreptei și a extremei drepte. Confruntarea cu Trump ar putea avea impact electoral Atitudinea fermă față de Donald Trump ar putea însă aduce beneficii electorale liderului socialist. Un sondaj recent realizat de institutul CIS arată că 77% dintre spanioli au o opinie „proastă” sau „foarte proastă” despre Trump. Acest lucru sugerează că inclusiv o parte dintre alegătorii de dreapta ar putea susține poziția guvernului spaniol în disputa cu Washingtonul. Cu toate acestea, rămâne incert dacă amenințările lui Trump se vor transforma în sancțiuni economice concrete. În acest context, mulți spanioli urmăresc cu îngrijorare evoluția tensiunilor dintre Madrid și Washington.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră