joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

Cancelarul Merz îi cere lui Trump să exercite mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut președintelui american Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei și să includă statele europene în eventualele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută la Washington, după o întâlnire a celor doi lideri la Casa Albă, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție diplomatică pentru conflict. Europa nu acceptă negocieri „peste capul său” Friedrich Merz a avertizat că Europa nu este dispusă să accepte un acord de pace negociat fără implicarea sa directă. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România „Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord care este negociat peste capetele noastre”, a declarat cancelarul german, subliniind că doar un acord susținut și legitimat de statele europene poate garanta o pace durabilă în Ucraina. Rolul indispensabil al Europei în securitatea și reconstrucția Ucrainei Potrivit lui Merz, Donald Trump înțelege că Europa are un rol esențial în procesul de stabilizare a Ucrainei. Cancelarul german a subliniat că sprijinul european pentru securitatea, reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei este „pur și simplu indispensabil”, iar fără Uniunea Europeană și parteneri apropiați precum Regatul Unit, orice acord de pace ar fi dificil de implementat. Germania, principalul susținător european al Ucrainei Friedrich Merz a afirmat că Germania este în prezent cel mai important susținător al Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic. În opinia sa, administrația americană este conștientă de acest rol major pe care Berlinul îl joacă în sprijinirea Kievului. Rusia, slăbită după ani de război Cancelarul german a susținut că economia Rusiei este vizibil afectată după patru ani de conflict, iar armata rusă a suferit pierderi umane considerabile. În aceste condiții, a spus Merz, Moscova ar putea fi determinată să facă concesii doar dacă Washingtonul va continua să exercite presiuni ferme asupra Kremlinului. Apel pentru o încheiere definitivă a războiului Friedrich Merz a insistat că războiul declanșat de Rusia trebuie să se încheie definitiv și nu printr-o pauză care ar permite reluarea conflictului ulterior. Cancelarul german a precizat că împărtășește cu Donald Trump obiectivul de a ajunge la o pace stabilă și durabilă în Ucraina.

Merz îi cere lui Trump presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Cancelarul Merz, elogiat de Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

Trump amenință Spania cu ruperea relațiilor comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să „întrerupă toate relațiile comerciale cu Spania”, acuzând guvernul de la Madrid că a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul spaniol în operațiunile împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu Spania, pe care a descris-o drept un „partener groaznic” în cadrul NATO. Trump: „Vom tăia toate relațiile comerciale cu Spania” Într-o intervenție susținută în Biroul Oval al Casa Albă, Donald Trump a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie toate relațiile cu Spania”. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Președintele american a sugerat inclusiv posibilitatea impunerii unui embargou comercial, ca reacție la poziția Madridului față de operațiunile militare desfășurate de SUA împotriva Iranului. Trump a susținut că unele state europene au oferit un sprijin semnificativ Washingtonului, însă a criticat dur Spania, afirmând că aceasta „nu a ajutat deloc” și că atitudinea sa a fost „groaznică”. „Nimeni nu trebuie să îndrăznească să-mi spună că nu pot folosi instalațiile militare ale vreunei țări”, a declarat liderul american, exprimându-și nemulțumirea față de refuzul autorităților spaniole de a permite utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în cadrul campaniei împotriva Iranului. Spania, criticată pentru lipsa de cooperare Donald Trump a mers mai departe și a susținut că, deși Germania și alte state europene ar fi fost „entuziasmate” de atacurile asupra Iranului, Spania s-ar fi opus cooperării. Afirmațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri oficiale cu cancelarul german Friedrich Merz, acesta fiind primul lider străin primit de Trump după declanșarea războiului din Iran. Președintele american a insistat că SUA ar putea folosi bazele militare spaniole „dacă ar vrea”, sugerând că Washingtonul nu ar trebui să fie constrâns de refuzul unui aliat.  Mesaj dur la adresa Madridului: „Nu au nimic din ce avem nevoie” În discursul său, Trump a reproșat Spaniei că nu a fost „prietenoasă” și a afirmat că țara „nu are absolut nimic” de care Statele Unite ar avea nevoie, „cu excepția unor oameni minunați”. El a adăugat că Spaniei „îi lipsește un mare leadership”, sugerând că problema ar fi una de conducere politică, nu de relații bilaterale istorice. Regatul Unit, și el criticat de Washington Nemulțumirile liderului american nu s-au oprit la Spania. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” nici de Regatul Unit, pe care l-a acuzat că a fost „foarte puțin cooperant” în cadrul atacurilor împotriva Iranului. Președintele american a criticat din nou acordurile încheiate de Londra cu Mauritius privind insula Diego Garcia, unde funcționează o bază aeriană comună americano-britanică. Potrivit declarațiilor sale, utilizarea acestei baze de către aviația SUA ar fi fost limitată în actuala campanie militară împotriva Iranului.

Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat mult prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

SUA-Iran, operațiune militară de „patru săptămâni” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță o operațiune militară de „patru săptămâni” în Iran: 48 de lideri au fost deja eliminați

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică, în interviuri acordate mai multor instituții media, că operațiunea militară americană din Iran este planificată să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”. Liderul de la Casa Albă a susținut că 48 de lideri iranieni au fost eliminați într-o singură lovitură și a avertizat că sunt posibile noi pierderi în rândul militarilor americani. Declarațiile vin în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran, după ce trei soldați americani au fost uciși. „Un proces de patru săptămâni” Într-un interviu telefonic acordat publicației Daily Mail din reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară a fost gândită încă de la început ca un plan de patru săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „A fost întotdeauna un proces de patru săptămâni. Oricât de puternic este Iranul, țara este mare, dar va dura patru săptămâni sau mai puțin”, a declarat președintele american. El a subliniat că ofensiva „avansează rapid” și că rezultatele obținute până acum sunt peste așteptări. 48 de lideri iranieni eliminați într-o singură lovitură Potrivit declarațiilor făcute de Donald Trump și transmise de jurnaliști de la Fox News, 48 de lideri iranieni ar fi fost uciși într-un atac major. „Patruzeci și opt de lideri au fost eliminați dintr-o singură lovitură”, a afirmat președintele SUA, lăudând succesul operațiunii militare. Aceste afirmații marchează una dintre cele mai dure poziții exprimate de Washington în actualul conflict cu Teheranul. Primele pierderi americane Donald Trump a comentat și moartea celor trei militari americani uciși în conflict, într-un interviu pentru NBC News. „Trebuia să ne așteptăm la pierderi cu așa ceva. Avem trei, dar ne așteptăm la pierderi. Până la urmă va fi o afacere bună pentru lume”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a avertizat, de asemenea, că astfel de pierderi „s-ar putea întâmpla din nou”, potrivit Daily Mail. Nave iraniene scufundate și centru de comandă distrus Pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump a anunțat noi lovituri împotriva infrastructurii militare iraniene. „Tocmai am fost informat că am distrus și scufundat nouă nave iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante. Le vânăm pe restul”, a scris acesta. Președintele american a adăugat că, într-un atac separat, forțele SUA au distrus „în mare parte” centrul de comandă naval iranian. Bombardiere stealth B-2 implicate în atacuri Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, United States Central Command (CENTCOM), a confirmat că bombardiere stealth de tip Northrop B-2 Spirit au participat la bombardamentele din Iran. Aceste aeronave sunt aceleași care au fost utilizate anterior pentru a lovi instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran, în luna iunie. Trump, deschis la negocieri: „Voi vorbi cu ei” În paralel cu declarațiile privind intensificarea operațiunilor militare, Donald Trump a afirmat că este dispus să discute cu liderii iranieni. „Liderii iranieni vor să discute, iar eu am fost de acord să vorbesc, așa că voi vorbi cu ei”, a declarat el pentru publicația The Atlantic. Totuși, președintele american a precizat că „majoritatea acestor oameni sunt morți” și că unii dintre cei cu care negocia anterior „nu mai sunt în viață”, adăugând că liderii iranieni „s-au crezut prea deștepți”. Operațiunea „progresează mai rapid decât se aștepta” Într-un interviu acordat CNBC, Donald Trump a asigurat că operațiunea militară împotriva Iranului „progresează foarte bine” și chiar „mai rapid decât se aștepta”. De la începutul conflictului, președintele SUA nu a mai apărut în public, iar nici șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și nici secretarul de stat, Marco Rubio, nu au susținut conferințe de presă majore pe această temă.

Mizele războiului lui Trump cu Iranul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

Trump și momentul rupturii cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și momentul rupturii cu Iranul: de ce a funcționat dialogul cu Putin, dar nu și cu Teheranul

Președintele american Donald Trump a sperat, potrivit unor oficiali din administrația sa, că va putea obține un nou acord nuclear cu Iranul. Însă după săptămâni de negocieri tensionate, marcate de neînțelegeri și suspiciuni reciproce, liderul de la Casa Albă a decis să treacă la acțiune militară. Diferența majoră față de dialogul purtat cu Rusia ar fi fost, susțin surse din interior, absența unui partener real de negociere la Teheran. Strategie dublă: diplomație și presiune militară Timp de mai multe săptămâni, administrația Trump a urmat o strategie în două direcții: negocieri diplomatice și consolidare militară în Orientul Mijlociu. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Emisarii speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost trimiși la Geneva pentru a discuta cu oficialii iranieni despre programul nuclear al Teheranului, în timp ce SUA organizau cea mai amplă mobilizare militară în regiune de la invazia Irakului din 2003. Momentul decisiv a fost sosirea portavionului USS Gerald R. Ford în Marea Mediterană, în jurul datei de 20 februarie. Potrivit unor foști membri ai Consiliului Național de Securitate, prezența navei i-a oferit lui Trump toate opțiunile militare necesare pentru a lua o decizie finală. La finalul săptămânii respective, după ce a concluzionat că regimul islamic nu este dispus să renunțe clar și ireversibil la ambițiile nucleare, Trump a autorizat atacuri coordonate împreună cu Israelul. Astfel s-a încheiat o perioadă de luni de zile de tensiuni și blocaj diplomatic. Negocieri la Geneva: „Nu a existat un partener real” În februarie, Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit de două ori cu oficiali iranieni la Geneva, cu medierea Omanului. Demersul a fost considerat „sincer”, dar lipsit de rezultate concrete. Potrivit unui oficial implicat în diplomația din Orientul Mijlociu, Trump și-ar fi dorit un acord, însă a considerat că, spre deosebire de discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, în cazul Iranului nu exista un interlocutor dispus să negocieze în mod autentic. Iranul ar fi oferit concesii limitate, inclusiv suspendarea temporară a îmbogățirii uraniului, dar a refuzat să renunțe definitiv la capacitatea de îmbogățire. Washingtonul a propus soluții alternative, inclusiv furnizarea gratuită și nelimitată de combustibil nuclear pentru un program civil, însă acestea au fost respinse. Linia roșie a SUA: angajament public împotriva armelor nucleare Punctul central al impasului a fost cerința lui Trump ca Iranul să declare public și fără echivoc că nu va dezvolta niciodată arme nucleare. Reiterările anterioare ale Teheranului nu au fost considerate suficiente. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a semnalat în repetate rânduri activități suspecte legate de programul nuclear iranian. Deși Teheranul neagă intenția de a construi arme atomice și susține că îmbogățirea uraniului are scopuri pașnice, stocurile acumulate au ridicat semne de întrebare în comunitatea internațională. În iunie, trei dintre cele mai importante situri nucleare iraniene au fost lovite în atacuri coordonate americano-israeliene, iar potrivit unor oficiali, o parte din materialul îmbogățit ar fi fost îngropat sub dărâmături. Presiuni regionale și temeri în administrație Ultima tentativă diplomatică a avut și rolul de a liniști aliații arabi ai Washingtonului, care au avertizat asupra riscurilor unui atac. Totuși, mai mulți diplomați arabi au plecat din discuțiile de la Casa Albă cu impresia că decizia fusese deja luată. În paralel, oficiali americani au lucrat discret la planuri care vizau inclusiv lideri militari și religioși iranieni, colectând informații despre posibile ținte și despre eventuali colaboratori în cazul prăbușirii regimului. În Congres, liderii grupului „Gang of Eight” au fost informați despre opțiunea militară. În interiorul Pentagonului au existat rezerve legate de impactul unei operațiuni prelungite asupra stocurilor de armament și sistemelor de apărare antiaeriană. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, și șeful Statului Major, generalul Dan Caine, ar fi exprimat îngrijorări, însă fără a se opune ferm unei intervenții. Decizia finală: „Nu putem continua la nesfârșit” Cu doar câteva ore înainte de începerea atacurilor, Trump a reiterat public condiția sa: „Trebuie să spună clar: nu vom avea arme nucleare.” Aflat la un miting în Corpus Christi, Texas, președintele a adoptat un ton dur, evocând decenii de tensiuni dintre SUA și Iran. Ulterior, s-a retras la reședința sa din Mar-a-Lago, unde a coordonat operațiunea alături de oficiali din domeniul apărării și informațiilor. Vicepreședintele JD Vance și alți membri ai cabinetului au urmărit desfășurarea evenimentelor din Situation Room. Într-un mesaj adresat direct populației iraniene, Trump a transmis: „Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce ați cerut. Să vedem cum reacționați.” De ce a eșuat diplomația dintre SUA și Iran Eșecul negocierilor dintre SUA și Iran s-a bazat pe trei elemente esențiale: refuzul Iranului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului; lipsa unui angajament public și explicit împotriva dezvoltării armelor nucleare; neîncrederea profundă acumulată în decenii de conflict indirect. Spre deosebire de relația cu Moscova, unde Washingtonul consideră că există un cadru de dialog, în cazul Teheranului Casa Albă a concluzionat că diplomația nu mai produce rezultate. Astfel, răbdarea s-a transformat în ofensivă, iar criza iraniană a intrat într-o nouă etapă, cu implicații majore pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și pentru echilibrul geopolitic global.

Trump amenință Iranul în caz de represalii (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Risc de confruntare directă SUA-Iran: Trump amenință cu „o forță fără precedent” în cazul unor represalii

Președintele american Donald Trump a avertizat duminică Iranul că Statele Unite vor răspunde cu „o formă nemaivăzută de forță” dacă Teheranul ripostează la atacul americano-israelian în urma căruia ar fi fost ucis liderul suprem iranian. Declarația liderului de la Casa Albă vine pe fondul escaladării dramatice a tensiunilor din Orientul Mijlociu și al amenințărilor lansate de autoritățile iraniene privind represalii imediate. Mesaj pe Truth Social: „Ar fi mai bine să nu facă acest lucru” Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi transmis că intenționează să lovească „foarte puternic”, mai mult ca niciodată. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „Iranul tocmai a declarat că va lovi foarte puternic astăzi, mai puternic ca niciodată înainte”, a scris președintele american. Trump a transmis un avertisment direct către Teheran: „Ar fi mai bine să nu facă acest lucru, pentru că dacă o fac, îi vom lovi cu o forță fără precedent!” Tensiuni în creștere după atacul asupra Iranului Declarațiile liderului american vin la scurt timp după atacul comun al SUA și Israelului asupra Iranului, operațiune care a declanșat reacții dure din partea oficialilor iranieni și amenințări de represalii. Amenințarea unei riposte americane „fără precedent” amplifică temerile privind o escaladare militară majoră în regiune, cu potențial de extindere a conflictului dincolo de granițele Iranului și Israelului.

Trump pregătește intervenția în organizarea alegerilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să schimbe regulile de organizare a alegerilor prin impunerea stării de urgență: invocă interferența Chinei

Președintele american Donald Trump ar lua în calcul emiterea unui ordin executiv care i-ar conferi prerogative de urgență pentru a interveni în organizarea alegerilor din SUA, invocând o presupusă ingerință a Chinei în scrutinul prezidențial din 2020. Ordin executiv pentru controlul alegerilor Potrivit informațiilor apărute în presa americană, documentul de 17 pagini, redactat de avocați apropiați liderului de la Casa Albă, ar justifica declararea unei stări de urgență naționale. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Interferența străină invocată nu a fost confirmată oficial de autoritățile americane. Conform relatărilor, proiectul ar impune utilizarea documentelor de identitate pentru vot, numărarea manuală a buletinelor și eliminarea votului prin corespondență înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Aceste alegeri, programate în noiembrie și decisive pentru controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, sunt esențiale pentru agenda republicană. Constituția SUA lasă însă organizarea alegerilor în responsabilitatea statelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind legalitatea unei intervenții federale. Susținători și controverse politice Avocatul Peter Ticktin, apropiat al lui Donald Trump, a declarat că o eventuală ingerință străină ar crea o situație de urgență națională care ar necesita acțiune prezidențială rapidă. Susținătorii inițiativei afirmă că ordinul executiv ar putea fi emis în curând, pe fondul apropierii alegerilor primare. În paralel, Trump susține un proiect legislativ care ar impune dovada cetățeniei pentru vot, însă acesta întâmpină dificultăți în Senat, într-un context politic tensionat și marcat de controverse privind votul prin corespondență și rezultatul alegerilor din 2020.

Donald Trump, cel mai lung discurs despre Starea Națiunii (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, discurs triumfalist despre starea națiunii, cel mai lung din istorie

Președintele american Donald Trump a susținut cel mai lung discurs despre Starea Națiunii din istoria recentă a SUA, cu o durată de 1 oră și 47 de minute, depășind recordul stabilit de Bill Clinton în 2000. Liderul republican și-a depășit și propriul record din anul precedent, într-un discurs urmărit atent în contextul alegerilor intermediare din noiembrie. Realizări revendicate și atacuri politice În intervenția sa, Trump a evidențiat rezultatele administrației privind combaterea imigrației ilegale, lupta împotriva traficului de droguri și performanțele economice, inclusiv scăderea inflației și reducerea prețului benzinei. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Președintele a criticat dur Partidul Democrat, acuzând opoziția că blochează proiecte legislative legate de verificarea cetățeniei alegătorilor și finanțarea Departamentului pentru Securitate Internă. Momente tensionate și proteste în Congres Discursul a fost marcat de episoade controversate, inclusiv protestul reprezentantului democrat Al Green, care a afișat o pancartă împotriva rasismului și a fost escortat din sală. Un schimb aprins de replici a avut loc și cu congresmena Ilhan Omar, în contextul dezbaterilor privind imigrația și acuzațiile legate de fraude sociale. Momente simbolice și invitați speciali Într-un moment rar de consens, jucătorii echipei masculine de hochei a SUA, campioni olimpici la Milano, au fost ovaționați de ambele partide. Trump a prezentat invitați speciali, a anunțat acordarea unor distincții civile și militare și a sugerat decorarea portarului Connor Hellebuyck cu Medalia Prezidențială a Libertății, în timp ce discursul a inclus și interacțiuni simbolice cu judecători ai Curții Supreme.

Americanii îl consideră pe Trump imprevizibil (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

S-au prins și americanii: 61% consideră că Trump devine imprevizibil odată cu vârsta

Un nou sondaj Reuters/Ipsos arată că percepția publică asupra președintelui Donald Trump este influențată tot mai mult de factorul vârstă. Șase din zece americani cred că liderul de la Casa Albă devine mai imprevizibil pe măsură ce înaintează în vârstă, concluzie publicată cu o zi înaintea discursului anual privind Starea Națiunii. 61% dintre americani îl consideră pe Trump imprevizibil Potrivit cercetării, 61% dintre respondenți spun că l-ar descrie pe Donald Trump ca devenind imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Percepția diferă în funcție de afilierea politică: 89% dintre democrați împărtășesc această opinie; 30% dintre republicani sunt de acord; 64% dintre independenți au aceeași percepție. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial în legătură cu rezultatele sondajului. Popularitatea lui Trump rămâne relativ stabilă Deși percepțiile privind vârsta și stilul de conducere se schimbă, nivelul de aprobare al președintelui a rămas aproape constant. Aproximativ 40% dintre participanți au declarat că aprobă activitatea lui Trump, ușor peste nivelul din perioada anterioară. După un debut de mandat cu o popularitate de aproximativ 47%, ratingul său s-a stabilizat în ultimele luni în jurul valorii actuale. Americanii consideră că liderii politici sunt prea bătrâni Sondajul evidențiază o preocupare mai amplă privind vârsta clasei politice din SUA. Aproximativ 79% dintre respondenți sunt de acord că oficialii aleși la Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Vârsta medie este ridicată: aproximativ 64 de ani în Senat; circa 58 de ani în Camera Reprezentanților. În rândul democraților, tendința de a susține lideri mai tineri este mai accentuată, peste jumătate considerând că liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, este prea în vârstă pentru funcții guvernamentale. Trump, cel mai în vârstă președinte la învestire Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, la vârsta de 78 de ani, devenind cel mai în vârstă președinte american la momentul învestirii. Având în vedere că va împlini 80 de ani, este posibil să depășească recordul deținut anterior de Joe Biden, care și-a încheiat mandatul la 82 de ani. De la revenirea în funcție, Trump a promovat politici într-un ritm intens, inclusiv tarife comerciale extinse și măsuri stricte privind imigrația. Stilul combativ și deciziile controversate influențează percepția Președintele american a adoptat frecvent un ton dur în declarațiile publice, criticând instituții precum Curtea Supremă și adversarii politici. Deciziile privind tarifele comerciale și reacțiile la opoziția politică au contribuit la percepția de leadership imprevizibil. În campania electorală din 2024, tema vârstei liderilor politici a jucat un rol important, Trump beneficiind atunci de criticile legate de starea cognitivă a lui Joe Biden. Scade percepția privind acuitatea mintală Sondajul arată o diminuare a procentului americanilor care îl consideră pe Trump „ager mintal și capabil să facă față provocărilor”. Doar 45% împărtășesc această opinie, în scădere față de 54% într-un sondaj realizat în 2023. Diferențele politice rămân puternice: 81% dintre republicani îl consideră în continuare perspicace; doar 19% dintre democrați împărtășesc această opinie; 36% dintre independenți îl percep drept capabil, procent în scădere semnificativă. Detaliile sondajului Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion reprezentativ de 4.638 de adulți americani. Marja de eroare este de aproximativ două puncte procentuale. Rezultatele confirmă o tendință tot mai vizibilă în spațiul politic american: dezbaterea privind vârsta liderilor devine un factor central în evaluarea performanței și a capacității de guvernare.

Acordul comercial UE–SUA, în impas (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Suspect înarmat, împușcat mortal lângă reședința lui Trump (sursa: X/U.S. Secret Service)
Internațional

Suspect înarmat, împușcat mortal în apropierea reședinței lui Trump. Bărbatul a fost identificat

Un bărbat a fost împușcat mortal de forțele de ordine după ce a încercat să pătrundă ilegal în zona securizată a reședinței Mar-a-Lago, proprietatea președintelui american Donald Trump din West Palm Beach, Florida. Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce liderul american se afla la Washington. Suspect înarmat observat la intrarea proprietății Potrivit United States Secret Service, instituția responsabilă de protecția demnitarilor americani, un bărbat de aproximativ 20 de ani a fost observat în jurul orei 01:30 în apropierea intrării de nord a complexului. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Suspectul avea asupra sa o pușcă și o canistră de benzină, elemente care au determinat intervenția imediată a agenților. Purtătorul de cuvânt al Secret Service, Anthony Guglielmi, a confirmat că individul a fost împușcat după ce a pătruns în perimetrul securizat. Cum s-a desfășurat intervenția forțelor de ordine Într-o conferință de presă, șeriful comitatului Palm Beach, Ric Bradshaw, a explicat că agenții i-au cerut bărbatului să lase jos arma și canistra de combustibil. Suspectul ar fi abandonat canistra, însă a ridicat pușca în poziție de tragere. În acel moment, un polițist local și agenți ai Secret Service au deschis focul, neutralizând amenințarea. Bărbatul a murit pe loc, iar niciun agent nu a fost rănit. FBI a preluat ancheta Autoritățile nu au oferit inițial detalii despre identitatea sau motivația suspectului, dar au prezentat arma confiscată. Investigația a fost preluată de Federal Bureau of Investigation (FBI), care colectează probe și le solicită locuitorilor din zonă să verifice imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Suspectul, identificat Potrivit mai multor surse citate de CBS News, bărbatul împușcat mortal a fost identificat drept Austin T. Martin, în vârstă de 21 de ani, din Cameron, Carolina de Nord. Autoritățile au precizat că tânărul avea asupra sa o pușcă și o canistră de combustibil în momentul pătrunderii în perimetru. Informațiile preliminare indică faptul că ar fi reușit să intre în complex în momentul în care un invitat ieșea din proprietate. Familia îl declarase dispărut înainte de incident Conform CBS News, familia lui Austin T. Martin îl raportase dispărut cu o zi înainte, detaliu care ridică întrebări privind starea sa și motivele deplasării spre Florida. Anchetatorii analizează traseul parcurs de suspect din Carolina de Nord până la Mar-a-Lago și verifică dacă arma ar fi fost achiziționată pe drum. Mar-a-Lago, din nou în centrul preocupărilor de securitate Incidentul readuce în atenție riscurile de securitate care vizează liderii politici americani. În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Donald Trump a fost ținta a două tentative de asasinat, una dintre ele având loc chiar pe terenul său de golf din West Palm Beach.

Danemarca respinge nava-spital americană în Groenlanda (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca respinge inițiativa lui Trump de a trimite o navă-spital în Groenlanda: Nu există o criză medicală

Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a reacționat la anunțul președintelui american Donald Trump privind trimiterea unei nave-spital în Groenlanda, afirmând că teritoriul arctic, parte a Regatului Danemarcii, nu se confruntă cu o criză medicală care să justifice o astfel de intervenție. Danemarca: Sistemul medical din Groenlanda funcționează Într-o intervenție la televiziunea daneză DR, Troels Lund Poulsen a subliniat că populația groenlandeză are acces la servicii medicale adecvate, atât la nivel local, cât și în Danemarca, atunci când este necesar tratament specializat. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte „Populația groenlandeză primește îngrijirile medicale de care are nevoie. Le primește fie în Groenlanda, fie, dacă este nevoie de tratament special, în Danemarca. Nu este deci cazul să fie nevoie de o inițiativă sanitară specială în Groenlanda”, a declarat ministrul. Oficialul a sugerat că inițiativa americană nu reflectă o necesitate reală din teren, ci mai degrabă dinamica politică actuală. Trump vrea să trimită nava-spital Președintele american a transmis sâmbătă, pe rețeaua sa Truth Social, că Statele Unite intenționează să trimită în Groenlanda o navă-spital „grozavă”, care ar urma să ofere îngrijiri medicale persoanelor bolnave care, potrivit lui, nu sunt tratate corespunzător. Trump a precizat că operațiunea este deja în curs și că se desfășoară în coordonare cu Jeff Landry, desemnat în decembrie emisar special al SUA pentru Groenlanda. Mesajul liderului american a stârnit rapid reacții în Europa, unde inițiativa a fost privită ca un nou semnal al interesului strategic al Washingtonului pentru regiune. Care este situația sistemului sanitar din Groenlanda Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat în ultima perioadă probleme medicale majore care să necesite desfășurarea unei nave-spital. Sistemul public de sănătate include clinici locale și spitalul Regina Ingrid din capitala Nuuk, destinat cazurilor complexe. Pentru tratamente foarte specializate, pacienții sunt evacuați ocazional în Danemarca. În întregul regat danez, inclusiv în teritoriul autonom arctic, accesul la servicii medicale este gratuit. La începutul acestei luni, autoritățile groenlandeze au semnat un acord cu Copenhaga pentru îmbunătățirea tratamentului pacienților transferați pe continent. „Noua normalitate” în politica internațională Troels Lund Poulsen a remarcat că Donald Trump transmite frecvent mesaje scurte despre Groenlanda, considerând acest stil de comunicare drept „expresia noii normalități instalate în politica internațională”. În ultimele săptămâni, președintele american a reluat ideea anexării Groenlandei la Statele Unite, o poziție care a tensionat relațiile transatlantice. Mai multe state europene, inclusiv Germania, Regatul Unit și Franța, și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda, respingând ferm posibilitatea ca insula arctică să devină teritoriu american.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră