joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Trump trimite o navă-spital în Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Temeri după anunțul lui Trump: o navă-spital americană ar fi „în drum” spre Groenlanda

Statele Unite intenționează să trimită o navă-spital în Groenlanda, a anunțat sâmbătă președintele american Donald Trump. Declarația a fost făcută pe platforma sa Truth Social, deși sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore. Donald Trump: „Nava este pe drum” Donald Trump a transmis că o navă-spital americană va ajunge în Groenlanda pentru a oferi îngrijiri medicale populației locale. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Potrivit mesajului său, vasul ar urma „să îi îngrijească pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt tratați acolo”. Președintele a adăugat că nava este „grozavă” și că deplasarea acesteia este deja în curs, fără a oferi detalii suplimentare privind calendarul exact al misiunii sau scopul operațional. Anunțul vine pe fondul disputelor privind statutul Groenlandei Inițiativa este făcută după ce Trump a reluat, în ultimele săptămâni, ideea anexării Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei, la Statele Unite. Declarațiile au provocat reacții ferme din partea aliaților europeni. Germania, Regatul Unit și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și autoritățile groenlandeze, respingând categoric posibilitatea transformării insulei arctice într-un teritoriu american. Ce sunt navele-spital ale Marinei SUA Marina militară americană dispune de două nave-spital, fiecare cu aproximativ 100 de paturi, dintre care circa 80 sunt destinate terapiei intensive. Acestea sunt mobilizate, de regulă, în situații de urgență majoră, dezastre naturale precum cutremurele sau uraganele, dar și pentru sprijin medical intern, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19. Navele pot funcționa ca spitale complete, însă necesită mobilizarea unui personal numeros, ceea ce face ca desfășurarea completă să nu poată fi realizată imediat. Sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat recent nevoi medicale semnificative care să justifice intervenția unei nave-spital. Sistemul de sănătate public include o rețea de clinici locale și spitalul Regina Ingrid din Nuuk, unde sunt tratate cazurile complexe. În situațiile grave, pacienții sunt evacuați periodic către Danemarca pentru îngrijiri specializate. Lipsă de claritate privind coordonarea misiunii Până în prezent, nu este clar dacă desfășurarea navei-spital a fost coordonată cu guvernul danez sau cu autoritățile autonome groenlandeze. De asemenea, nu au fost oferite informații despre durata misiunii sau obiectivele concrete ale acesteia. În plus, navele-spital sunt menținute, în mod obișnuit, cu echipaje reduse atunci când nu sunt în operațiuni, ceea ce înseamnă că mobilizarea completă a personalului medical și tehnic necesită timp.

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump escaladează războiul comercial: majorează tarifele vamale globale la 15% după blocajul impus de Curtea Supremă

La o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a respins programul său tarifar bazat pe o lege privind situațiile de urgență economică, președintele Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale temporare aplicate importurilor americane din toate țările, de la 10% la 15%. Creștere imediată a tarifelor după decizia instanței Nemulțumit de hotărârea Curții Supreme, Trump a ordonat vineri aplicarea imediată a unei taxe vamale de 10% pentru toate importurile, peste nivelul taxelor deja existente. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat creșterea acesteia la nivelul maxim permis temporar de lege. Actul normativ invocat îi permite președintelui să impună taxe de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, însă măsura poate fi contestată în instanță. Administrația americană susține că intervalul va fi folosit pentru elaborarea unor noi tarife considerate „permise din punct de vedere legal”. Reacția lui Trump: critică dură la adresa Curții Supreme Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a criticat decizia Curții Supreme, calificând-o drept eronată și defavorabilă intereselor americane. Președintele a anunțat că majorarea tarifelor la 15% intră în vigoare imediat și a reiterat ideea că multe state au beneficiat de relațiile comerciale cu SUA fără consecințe, susținând că noile măsuri fac parte din strategia sa economică. Trump a precizat că, în lunile următoare, administrația va elabora un nou cadru tarifar care să consolideze politica comercială americană. Curtea Supremă limitează autoritatea președintelui în politica tarifară Curtea Supremă a anulat vineri majoritatea tarifelor introduse anul trecut de administrația Trump. Judecătorii au stabilit că președintele nu avea autoritatea legală de a impune noi taxe pentru importurile provenite de la aproape toți partenerii comerciali ai Statelor Unite.

Simion critică statutul de observator României la Washington (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

George Simion critică statutul de observator al României la Washington: suveranistul vrea alianță cu SUA pentru „normalitate”

Președintele AUR, George Simion, a declarat că participarea României la Consiliul pentru Pace de la Washington este un gest firesc, însă consideră insuficient statutul de observator asumat de țara noastră. Liderul formațiunii susține că România ar trebui să fie prezentă la această reuniune în calitate de membru cu drepturi depline. Declarațiile au fost făcute marți seară, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament. „România trebuie să fie membru în Consiliul pentru Pace” George Simion a afirmat că salută prezența României la reuniune, dar a criticat poziționarea actuală a statului român. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical „Eu salut prezenţa României la Consiliul Păcii. Mi se pare un gest normal. Consider că România trebuie să fie membru în Consiliul pentru Pace. Viziunea mişcării suveraniste şi a Partidului AUR este aceea că nu vom putea să revenim la normal, nu putem să îndrăznim să avem o societate normală dacă nu ne aliem cu partenerul nostru strategic. Eu aşa văd, ca pe o normalitate”, a declarat liderul AUR. Acesta a făcut referire la relația României cu partenerul strategic, sugerând că o implicare mai fermă în cadrul Consiliului ar consolida poziția țării pe plan internațional. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan În același context, George Simion a criticat decizia președintelui României de a participa la reuniune doar în calitate de observator. „Nu fac istorie postfactuală, dar consider că rolul de observator pe care Nicuşor Dan şi-l asumă este, din păcate, o hotărâre a unui om mic şi a unei ţări fără aspiraţie”, a afirmat liderul AUR. Nicușor Dan, la Consiliul pentru Pace Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că va participa, în această săptămână, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, răspunzând invitației adresate de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Șeful statului a precizat că participarea României în calitate de observator este în interesul țării, subliniind importanța prezenței la masa discuțiilor, chiar și fără statut de membru.

Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

Trump, mesaj de susținere pentru Orbán Viktor (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Trump, campanie electorală pentru Orbán: SUA vă susține, avem un viitor de aur împreună

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat luni, la Budapesta, că președintele SUA, Donald Trump, își dorește ca aliatul său ungar, premierul naționalist Viktor Orbán, să obțină un nou mandat la alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune, într-un moment în care sondajele indică o competiție dificilă pentru liderul ungar, aflat la putere din 2010. „Epocă de aur” în relațiile SUA–Ungaria Marco Rubio a subliniat că relația personală dintre Donald Trump și Viktor Orbán reprezintă un avantaj major pentru cooperarea bilaterală. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Vă pot spune cu certitudine că președintele Trump este profund atașat succesului dumneavoastră, pentru că succesul dumneavoastră este succesul nostru, datorită relației pe care o avem”, a afirmat oficialul american. Potrivit acestuia, Statele Unite și Ungaria intră într-o „epocă de aur” a relațiilor bilaterale. Rubio a insistat că prosperitatea Ungariei este în interesul național al SUA, în special atât timp cât Viktor Orbán se află la conducerea guvernului. Secretarul de stat american a adăugat că relația personală foarte strânsă dintre Trump și Orbán a adus „beneficii incredibile” legăturilor dintre Washington și Budapesta. Alegerile parlamentare din 12 aprilie: miza pentru Viktor Orban În contextul scrutinului legislativ din aprilie, Marco Rubio a precizat că viitorul politic al Ungariei depinde exclusiv de alegători. Viktor Orbán, la rândul său, a declarat că nu are motive de teamă privind rezultatul alegerilor. „Guvernul va fi format pe baza voinței ungurilor. Uneori pierd, alteori câștig”, a afirmat premierul ungar, aflat la putere de 16 ani. El a transmis că alternanța la guvernare face parte din logica democratică și că nu există motive de panică în cazul unei eventuale înfrângeri. Poziția Ungariei privind războiul din Ucraina și relația cu China Viktor Orbán a afirmat că l-a asigurat pe Marco Rubio că Ungaria continuă să sprijine eforturile de pace ale Statelor Unite în Ucraina și că Budapesta rămâne deschisă organizării unui summit „pentru pace”. Premierul ungar a susținut că nu există puncte de conflict în relațiile bilaterale cu SUA și că Washingtonul și Budapesta pot discuta deschis inclusiv despre relațiile Ungariei cu China. Vizita lui Marco Rubio la Budapesta: întâlniri și simboluri Ajuns duminică seara la Budapesta, Marco Rubio a participat, în mod discret, la o slujbă religioasă la Bazilica Sfântul Ștefan, potrivit unor surse din Departamentul de Stat american. Luni dimineață, oficialul american a avut o întrevedere bilaterală cu Viktor Orbán, înainte de a pleca spre Washington. Vizita la Budapesta a făcut parte dintr-un turneu regional. Rubio a sosit în capitala ungară de la Bratislava, unde s-a întâlnit duminică cu premierul slovac Robert Fico, un alt lider naționalist considerat apropiat de Donald Trump. Viktor Orban și-a exprimat intenția de a se deplasa la Washington pentru a participa la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru pace inițiat de președintele american.

Consiliul pentru Pace, finanțare masivă pentru Gaza (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Consiliul pentru Pace al lui Trump lansează plan de finanțare masiv pentru Gaza: peste 5 miliarde de dolari

Președintele american Donald Trump a anunțat că statele membre ale așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, organizație creată și prezidată de el, vor aloca peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și proiecte de reconstrucție în Fâșia Gaza. Anunțul oficial urmează să fie făcut săptămâna viitoare, în cadrul primei reuniuni a Consiliului, programată la Washington. Reuniune la Institutul pentru Pace din Washington Potrivit mesajului publicat de liderul de la Casa Albă pe platforma Truth Social, întâlnirea va avea loc pe 19 februarie 2026, la Institutul pentru Pace Donald J. Trump din Washington D.C., instituție redenumită recent pentru a include numele președintelui republican. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Statele membre au promis peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și de reconstrucție în Fâșia Gaza”, a transmis Trump, precizând că reuniunea va marca un moment esențial pentru activitatea organizației. Forță internațională de stabilizare pentru Gaza În același mesaj, Donald Trump a afirmat că participanții la inițiativă au promis și mii de membri pentru constituirea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și Poliție Locală, menită să asigure securitatea și menținerea păcii în Fâșia Gaza. Președintele american a subliniat că este „foarte important” ca gruparea Hamas să respecte angajamentul privind demilitarizarea totală și imediată a teritoriului. Rol extins al Consiliului pentru Pace Consiliul pentru Pace a fost inițial conceput pentru a monitoriza aplicarea unui plan de pace în Fâșia Gaza după încheierea conflictului dintre Israel și Hamas. Ulterior, rolul acestuia a fost extins, urmând să contribuie la soluționarea altor conflicte internaționale. Trump a descris organizația drept un organism cu „potențial nelimitat”, susținând că aceasta ar putea deveni „cel mai important organism internațional din istorie”. Reuniunea fondatoare la Davos Prima reuniune a Consiliului pentru Pace a avut loc în ianuarie, în Elveția, în marja World Economic Forum de la Davos. Cel puțin 35 de șefi de stat și de guvern, inclusiv liderii din Israel, Argentina, Arabia Saudită și Egipt, au acceptat să se alăture inițiativei. Țările care doresc să devină membre permanente pentru o perioadă mai mare de trei ani trebuie să achite, din primul an, o contribuție de un miliard de dolari. Rezerve internaționale și poziția Uniunii Europene Majoritatea membrilor fondatori sunt considerați aliați ai lui Donald Trump. În schimb, marile puteri și aproape toate statele europene și-au exprimat rezervele față de această structură, pe motiv că ar putea slăbi rolul Organizației Națiunilor Unite în gestionarea conflictelor globale. Comisia Europeană va participa la reuniunea din 19 februarie în calitate de observator, fiind reprezentată de comisara europeană pentru Mediterana, Dubravka Šuica.

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

România va participa la Consiliul Păcii al lui Trump, în calitate de observator

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii organizată la Washington, răspunzând invitației lansate de președintele Statelor Unite, Donald Trump. România va avea statut de observator în cadrul acestei reuniuni internaționale dedicate eforturilor diplomatice privind conflictul din Fâșia Gaza. România, prezentă ca observator la Consiliul Păcii Într-un mesaj publicat pe Facebook, șeful statului a precizat că România va participa în calitate de observator și va reafirma sprijinul ferm pentru eforturile internaționale de pace. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Potrivit acestuia, decizia de a fi prezent la Washington are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii. Președintele a subliniat că România a susținut constant identificarea unei soluții pentru încheierea conflictului și a oferit sprijin populației civile din Fâșia Gaza, inclusiv prin operațiuni de evacuare medicală de urgență. Discuții cu partea americană privind statutul României Anterior anunțului oficial, Nicușor Dan declara că România poartă discuții cu partea americană pentru a clarifica formatul reuniunii și rolul statelor participante cu statut de observator. „Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care, în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a explicat președintele. Declarațiile au fost făcute înaintea participării sale la reuniunea informală a Consiliului European, desfășurată în Belgia, la Castelul Alden-Biesen. Consultări cu state europene și decizie luată în dinamică Șeful statului a precizat că România a discutat și cu alte state europene pe tema participării la Consiliul pentru Pace și că decizia urma să fie adoptată în cursul săptămânii. Potrivit acestuia, contextul diplomatic este unul dinamic, iar partea americană își reconsideră poziția în funcție de reacțiile primite din partea partenerilor internaționali. „Răspunsul îl dă România. Totul e într-o dinamică”, a afirmat președintele. Importanța participării României, în contextul relațiilor cu Israel și statele arabe Întrebat dacă România ar putea renunța la participare în cazul unui rol secundar pentru statele observatoare, Nicușor Dan a subliniat că prezența la astfel de discuții este importantă pentru țara noastră. El a invocat relațiile tradiționale pe care România le are atât cu Israelul, cât și cu statele arabe din regiune, precum și relevanța situației din Gaza pentru Europa. „Este important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiții”, a declarat șeful statului. Clarificări privind compatibilitatea cu Carta ONU Președintele a menționat și necesitatea analizării compatibilității Cartei Consiliului de Pace cu angajamentele internaționale deja asumate de România, inclusiv cele prevăzute în Carta ONU. Pe 8 februarie, Nicușor Dan anunța că a primit invitația oficială de a participa la reuniune și că România salută eforturile Administrației SUA de promovare a păcii. După primirea invitației, autoritățile române au inițiat discuții cu partea americană pentru a clarifica toate aspectele juridice și diplomatice legate de participare.

Video rasist pe Truth Social, reacția lui Obama (sursa: Facebook/Barack Obama)
Internațional

Barack Obama reacționează după videoclipul rasist distribuit de Donald Trump: Un spectacol de clovni

Fostul președinte al SUA, Barack Obama, a denunțat degradarea discursului public din Statele Unite, după ce Donald Trump a distribuit o înregistrare video cu conținut rasist la adresa sa. Totodată, Obama a criticat dur operațiunile anti-imigrație desfășurate de agenții federali în Minneapolis, comparându-le cu practici specifice regimurilor autoritare. Video rasist pe Truth Social, reacția lui Obama În cadrul podcastului realizat de comentatorul politic de stânga Brian Tyler Cohen, fostul lider de la Casa Albă a fost întrebat despre „degradarea discursului” politic american. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Ca exemplu a fost invocată o înregistrare video distribuită și ulterior ștearsă de pe contul lui Donald Trump de pe rețeaua Truth Social. Clipul îi înfățișa pe Barack Obama și pe soția sa, Michelle Obama, pe corpuri de maimuțe, un montaj considerat rasist și condamnat atât de democrați, cât și de o parte a republicanilor. Fără a menționa explicit videoclipul sau numele lui Trump, Barack Obama a declarat că majoritatea americanilor consideră acest tip de comportament „profund tulburător”. „Există un fel de spectacol de clovni care se desfășoară pe rețelele sociale și la televiziune”, a spus fostul președinte, criticând lipsa de decență și respect față de funcția prezidențială. „Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că nu mai pare să existe rușine.” Trump minimalizează scandalul Donald Trump a respins criticile, afirmând că nu ar fi văzut secvența controversată din videoclip și sugerând că publicarea ar fi fost realizată de un membru al echipei sale. Casa Albă a transmis un mesaj similar. Relația tensionată dintre cei doi lideri nu este o noutate. Trump a manifestat frecvent ostilitate față de Barack Obama, utilizând adesea numele său complet, „Barack Hussein Obama”, și alimentând teorii conspiraționiste privind cetățenia fostului președinte democrat. În campaniile sale, liderul republican a recurs în repetate rânduri la declarații dure împotriva imigranților și a promovat informații false cu accente rasiste. „Comportamente demne de o dictatură” În același podcast, Barack Obama a lansat acuzații severe la adresa Immigration and Customs Enforcement (ICE) și a poliției de frontieră, în urma operațiunilor desfășurate în Minneapolis. „Comportamentul deviat al unor agenți federali este profund îngrijorător și periculos”, a declarat fostul președinte, comparând acțiunile acestora cu ceea ce „am văzut în trecut în țări autoritare și în dictaturi”. Din decembrie, mii de agenți federali, adesea mascați, au efectuat raiduri și arestări în cadrul unei campanii anti-imigrație intensificate. Minneapolis, bastion democrat, a devenit epicentrul opoziției față de politica migratorie a administrației Trump. Tensiuni și victime în Minneapolis Operațiunile ICE au generat proteste masive. Luna trecută, doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, care încercau să se opună intervențiilor agenților federali, au fost împușcați mortal. Barack Obama criticase deja anterior metodele ICE, făcând apel la o „trezire civică” într-un context în care, potrivit lui, valorile fundamentale ale democrației americane sunt „atacate”. În podcast, el a salutat rezistența civică: „Sunt cetățeni care spun, în mod organizat și sistematic: aceasta nu este America în care credem. Vom rezista, vom răspunde cu adevăr, cu camere de filmat și cu proteste pașnice.” Fostul președinte a descris mobilizarea cetățenilor drept „eroică și perseverentă”, afirmând că aceasta ar trebui să ofere speranță societății americane. Reforme cerute pentru ICE și blocaj politic în Congres Joi, Tom Homan, unul dintre principalii colaboratori ai lui Donald Trump în domeniul imigrației, a anunțat încheierea operațiunii din Minnesota. Între timp, opoziția democrată solicită reforme ample ale ICE, inclusiv: - interzicerea patrulelor volante, - obligativitatea ca agenții să nu își mai acopere fețele, - impunerea unui mandat judecătoresc înainte de arestarea migranților. Liderii democrați din Congres au anunțat că nu vor susține proiectul de finanțare pentru anul 2026 al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), blocând astfel inițiativele administrației în domeniul imigrației.

Groenlanda nu este de vânzare, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Groenlanda nu este de vânzare: premierul danez avertizează că planul lui Trump nu a fost abandonat

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda nu s-a diminuat, în ciuda calmării aparente a tensiunilor din ultimele săptămâni. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţa de Securitate de la München, unde șefa guvernului de la Copenhaga a subliniat că situația legată de insula arctică nu poate fi considerată încheiată. „Cred că dorinţa preşedintelui american este exact la fel. Este foarte serios în privinţa acestei teme”, a afirmat Frederiksen. Criza Groenlandei: tensiuni în interiorul NATO Deși perspectiva unui conflict deschis între aliați din NATO pare să se fi îndepărtat, premierul danez a avertizat că ambițiile Washingtonului rămân active. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Groenlanda face parte din Regatul Danemarca, având însă un statut autonom. Insula are o poziție strategică esențială în Arctica și dispune de resurse naturale importante, ceea ce o transformă într-un punct de interes major pentru marile puteri. „Groenlanda nu este de vânzare” În cadrul panelului de la München, Frederiksen a fost întrebată direct dacă există un preț pentru care Danemarca ar fi dispusă să vândă Groenlanda Statelor Unite. Răspunsul său a fost categoric: „Bineînţeles că nu. Poţi pune un preţ pe o parte a Spaniei? Sau o parte a SUA?” Premierul danez a insistat asupra principiilor fundamentale ale dreptului internațional: „Trebuie să protejăm statele suverane. Trebuie să protejăm dreptul oamenilor la autodeterminare. Iar oamenii din Groenlanda au fost foarte clari: nu vor să devină americani.” Autodeterminare și suveranitate în Arctica Poziția Copenhagăi se bazează pe respectarea suveranității și pe voința populației groenlandeze. Autoritățile din Groenlanda au transmis în repetate rânduri că nu susțin integrarea în Statele Unite, menținându-și dreptul la autodeterminare. Frederiksen a arătat că dezbaterea nu este una strict geopolitică, ci una de principiu, legată de respectarea granițelor și a dreptului internațional. Creșterea prezenței NATO în Groenlanda Premierul danez a precizat că susține consolidarea prezenței NATO în Groenlanda, în vederea protejării Arcticii. Această regiune devine tot mai importantă din punct de vedere strategic, în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Extinderea implicării Alianței Nord-Atlantice ar putea reprezenta o soluție de echilibru, menținând securitatea regiunii fără a altera statutul politic al insulei. Trump își temperează discursul, dar discuțiile continuă La o reuniune desfășurată la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței militare pentru a ocupa Groenlanda și a retras, de asemenea, planurile privind taxe vamale punitive împotriva unor state europene care s-au opus inițiativei sale. În prezent, SUA, Danemarca și Groenlanda poartă discuții privind viitorul insulei în mai multe formate diplomatice, inclusiv în marja Conferinței de Securitate de la München.

Boris Pistorius îl avertizează pe Donald Trump (sursa: bmvg.de)
Internațional

Boris Pistorius îl avertizează pe Trump: nici măcar SUA nu pot acționa singure în actuala ordine mondială

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a transmis un mesaj ferm către Washington în cadrul Conferinţa de Securitate de la München (MSC), avertizând că politicile unilaterale nu pot funcționa într-o lume dominată de competiția marilor puteri. Oficialul german a subliniat că, într-un context geopolitic tensionat, alianțele solide și cooperarea transatlantică sunt esențiale pentru menținerea stabilității globale. SUA au nevoie de aliați într-o lume a puterilor emergente În discursul său, Pistorius a punctat clar că nici măcar Statele Unite nu pot acționa singure în actuala ordine mondială. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier „Nici chiar Statele Unite nu pot acţiona singure în lumea de astăzi a unor mari puteri emergente. Au nevoie de aliaţi”, a declarat ministrul german. Mesajul său vine într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare de repoziționări strategice și de prioritizarea altor zone de interes, precum regiunea Indo-Pacifică și competiția cu China. Criza din NATO și disputa privind Groenlanda Pistorius a făcut referire directă la tensiunile recente din cadrul NATO, generate de inițiativa președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarca. Oficialul german a criticat ferm orice punere sub semnul întrebării a integrității teritoriale a unui stat membru NATO și a avertizat asupra efectelor negative ale excluderii aliaților europeni din negocieri esențiale pentru securitatea continentului. „Punerea sub semnul întrebării a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii unui stat membru NATO. Excluderea aliaţilor europeni de la negocieri care sunt cruciale pentru securitatea continentului. Toate acestea afectează alianţa noastră şi ne întăresc adversarii”, a declarat Pistorius. Reforma organizațiilor internaționale, nu abandonarea lor În intervenția sa, ministrul german al Apărării a spus că împărtășește frustrarea exprimată anterior la München de secretarul de stat american Marco Rubio, privind incapacitatea organizațiilor internaționale de a gestiona eficient conflictele și crizele globale. Totuși, soluția nu este retragerea sau abandonarea acestor structuri, ci „reformarea și revigorarea” lor, a subliniat Pistorius, pledând pentru consolidarea mecanismelor multilaterale. Noua strategie de apărare a SUA și repoziționarea Europei Boris Pistorius a descris noua strategie de apărare a Statelor Unite drept „realistă și pragmatică”, în contextul în care Washingtonul reduce importanța Europei pentru a prioritiza securitatea internă, emisfera vestică și competiția strategică cu China. Această schimbare impune însă o recalibrare a parteneriatului transatlantic. Parteneriat transatlantic: o distribuție clară a responsabilităților Pentru următoarea etapă a relației dintre Europa și SUA, ministrul german a insistat asupra unei distribuții corecte a poverii în materie de securitate și apărare. Potrivit acestuia, Europa trebuie să își asume un rol mai important în consolidarea forțelor convenționale și în stabilizarea propriei vecinătăți. „Europa trebuie să preia iniţiativa în asigurarea unor forţe convenţionale robuste şi să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria vecinătate, în timp ce SUA continuă să contribuie cu sprijin strategic şi nuclear pentru viitorul previzibil”, a afirmat Pistorius.

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump interzice Rusiei și altor patru state accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

Trump, atac la adresa unui sportiv american (sursa: JO)
Internațional

Trump îl numește „ratat” pe un sportiv american de la JO care a criticat „ce se întâmplă în SUA”

Președintele Donald Trump l-a atacat public pe schiorul american de freestyle Hunter Hess, după ce sportivul și-a exprimat rezervele față de reprezentarea Statelor Unite la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d'Ampezzo 2026. Mesajul publicat de Trump pe Truth Social Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Trump l-a numit pe sportiv „un ratat” și a afirmat că acesta nu ar fi trebuit să facă parte din echipa olimpică a SUA dacă nu se simte reprezentant al țării sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Liderul de la Casa Albă a adăugat că este „foarte dificil să susții pe cineva ca el”, criticând deschis poziția exprimată de schior. Declarațiile lui Hunter Hess Cu câteva zile înainte de startul competiției, Hunter Hess a vorbit despre „emoții amestecate” în legătură cu participarea sa la Olimpiadă, invocând contextul tensionat din Statele Unite. Sportivul a spus că există numeroase evoluții politice și sociale cu care nu este de acord, fără a face referiri directe la politicile administrației Trump. Sportivul, între performanță și convingeri personale Hess a subliniat că purtarea drapelului american nu înseamnă automat susținerea tuturor deciziilor politice ale statului. Afirmațiile sale au reaprins dezbaterea privind libertatea de exprimare a sportivilor și relația dintre sport, identitate națională și tensiunile politice din Statele Unite.

Washington Post, 300 de jurnaliști concediați (sursa: Youtube/MS NOW)
Internațional

Criză majoră la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump

Washington Post a anunțat sâmbătă retragerea directorului său general, Will Lewis, la doar câteva zile după prezentarea unui amplu plan de restructurare care prevede eliminarea a sute de posturi din redacție. Decizia vine într-un moment delicat pentru cotidianul american, considerat un pilon al jurnalismului de investigație și deținut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Planul de concedieri a provocat un șoc în redacție Anunțul făcut miercuri privind desființarea a aproximativ 300 de posturi dintr-un total de circa 800 de jurnaliști a generat reacții puternice în interiorul redacției și în mediul jurnalistic american. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proprietarul publicației, Jeff Bezos, este perceput ca apropiindu-se de Donald Trump, un președinte cunoscut pentru atacurile sale constante la adresa presei tradiționale, după revenirea sa la putere. Will Lewis își anunță retragerea după doi ani de „transformare” Într-un e-mail adresat angajaților și ulterior făcut public pe rețelele sociale de un jurnalist al cotidianului, Will Lewis a explicat că, „după doi ani de transformare a Washington Post, este momentul potrivit” pentru a se retrage din funcție.  Publicația a anunțat că Will Lewis a fost înlocuit imediat de Jeff D'Onofrio, directorul financiar al Washington Post, numit în această funcție anul trecut.  Un cotidian istoric, afectat de ani de criză Numit cu misiunea de a redresa situația financiară și editorială a ziarului, Will Lewis a preluat conducerea unei instituții media cu o istorie impresionantă, inclusiv un rol central în dezvăluirea scandalului Watergate și numeroase premii Pulitzer. Cu toate acestea, Washington Post se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore. De la succes editorial la pierderi financiare În timpul primului mandat al lui Donald Trump, publicația a beneficiat de un interes crescut al cititorilor, datorită unei acoperiri jurnalistice ferme și lipsite de concesii. După plecarea lui Trump de la Casa Albă, interesul publicului a scăzut, iar situația financiară a intrat într-un declin constant. Potrivit presei americane, Washington Post înregistrează pierderi de mai mulți ani. Pierderi masive de abonați înainte de alegerile din 2024 Cotidianul a suferit o adevărată „hemoragie” de abonați după ce conducerea a decis să nu se poziționeze public înainte de alegerile prezidențiale din 2024, câștigate de Donald Trump. Această neutralitate a fost criticată atât din interior, cât și din exterior, fiind percepută ca o ruptură față de tradiția editorială a publicației. Concedieri masive și reducerea corespondenței externe „Sub conducerea mea, au fost luate decizii dificile pentru a asigura un viitor durabil pentru Washington Post”, a declarat Will Lewis, subliniind obiectivul de a păstra un jurnalism non-partizan de înaltă calitate. În practică, aceste decizii au dus la concedierea unei mari părți a corespondenților din străinătate, inclusiv a tuturor jurnaliștilor care transmiteau din Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. De asemenea, redacțiile de sport, carte, podcasturi, pagini locale și infografic au fost sever afectate sau chiar desființate complet, marcând una dintre cele mai dure restructurări din istoria recentă a presei americane.

Trump minimalizează scandalul clipului rasist (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump refuză să își ceară scuze pentru videoclipul rasist cu soții Obama distribuit pe Truth Social

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu intenționează să își ceară scuze pentru distribuirea, pe contul său oficial de Truth Social, a unui videoclip cu conținut rasist în care fostul președinte Barack Obama și fosta Primă Doamnă Michelle Obama erau reprezentați drept maimuțe. Videoclipul a fost ulterior șters, după un val de critici dure venite din ambele tabere politice. „Nu am făcut nicio greșeală”, spune Trump Întrebat de un reporter, la bordul avionului prezidențial în drum spre Florida, dacă administrația sa va prezenta scuze publice, Donald Trump a răspuns tranșant: „Nu, nu am făcut nicio greșeală”. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Președintele a susținut că a vizionat doar începutul materialului video și că a presupus că există „ceva la final ce nu le place oamenilor”. „Nici mie nu mi-ar plăcea, dar nu l-am văzut”, a adăugat Trump. Condamnare verbală a rasismului, fără asumare politică Întrebat dacă condamnă conținutul rasist al videoclipului, Trump a răspuns: „Bineînțeles că da”. Cu toate acestea, a precizat că nu va concedia persoana care a realizat sau distribuit materialul și a insistat că el „doar l-a dat oamenilor” pentru a fi postat. Ce conținea videoclipul distribuit de Trump Materialul video, cu o durată de 62 de secunde, includea în final un meme rasist în care soții Obama erau reprezentați ca cimpanzei într-o junglă, pe fundalul melodiei „The Lion Sleeps Tonight”. Segmentul făcea parte dintr-o narațiune conspiraționistă legată de presupusa manipulare a alegerilor prezidențiale din 2020, câștigate de democratul Joe Biden. Meme-ul apare doar în ultima secundă a videoclipului și pare să fi fost realizat de un utilizator de Instagram cunoscut pentru conținut pro-Trump, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale. Ștergere neobișnuită și mesaje contradictorii de la Casa Albă Ștergerea videoclipului reprezintă un gest rar pentru Donald Trump, cunoscut pentru refuzul de a elimina postări controversate. Cu doar câteva ore înainte, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, minimalizase reacțiile negative, catalogându-le drept „indignare falsă”. „Vă rog să încetați indignarea falsă și să raportați ceva ce contează cu adevărat pentru poporul american”, a transmis Leavitt. Ulterior însă, un oficial al Casei Albe a declarat că „un membru al personalului a postat din greșeală videoclipul”, iar acesta a fost eliminat. Critici dure din ambele tabere politice Postarea a generat reacții puternice atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Senatorul republican Tim Scott, apropiat al lui Trump, a calificat videoclipul drept „cel mai rasist lucru” pe care l-a văzut vreodată venind de la Casa Albă. „Președintele ar trebui să-l elimine”, a scris Scott pe platforma X. Apeluri la scuze publice din Congres Reprezentantul republican Mike Lawler a cerut ștergerea imediată a postării și prezentarea de scuze, indiferent dacă a fost vorba despre o intenție sau o eroare. La rândul său, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a calificat videoclipul drept „rasist, infect și dezgustător”. „Președintele trebuie să șteargă imediat postarea și să le ceară iertare lui Barack și Michelle Obama, doi mari americani”, a scris Schumer.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră