joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump își propune ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție de încheiere a războiului până în luna iunie. Declarațiile liderului ucrainean au fost transmise sâmbătă de agenția de presă Ukrinform. Potrivit lui Zelenski, oficialii americani au transmis că vor face „tot posibilul” pentru a se asigura că războiul se va încheia în această perioadă. Alegerile din SUA, factor-cheie în calendarul propus Zelenski a sugerat că presiunea pentru o soluție rapidă este legată de contextul politic intern din Statele Unite, în special de alegerile de la jumătatea mandatului. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Congresul SUA urmează să fie reînnoit în noiembrie, iar o parte a Senatului va organiza alegeri parțiale în aceeași zi. „Alegerile sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi”, a spus președintele ucrainean, explicând că aceste calcule politice influențează agenda diplomatică a Washingtonului. Ucraina a propus un plan de pace etapizat Șeful statului ucrainean a precizat că Kievul a prezentat deja reprezentanților americani un plan de pace structurat pe etape, care detaliază pașii ce ar trebui urmați de fiecare parte. „Dacă rușii sunt gata să pună capăt războiului, este esențial să fie stabilite condițiile”, a subliniat Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul exact al acestui plan. Propunere de întâlnire Ucraina–Rusia–SUA la Miami Washingtonul a propus organizarea unei întâlniri între delegațiile ucraineană și rusă în Miami, cel mai probabil în decurs de o săptămână. Kievul a acceptat propunerea, a confirmat Zelenski. Liderul ucrainean a reiterat că garanțiile de securitate reprezintă un element esențial pentru orice acord de pace și că acestea trebuie semnate înaintea oricăror alte documente. Concesiile teritoriale rămân un punct sensibil În urma celei mai recente runde de discuții trilaterale, Zelenski a admis că subiecte precum concesiile teritoriale continuă să fie extrem de dificile. Președintele SUA mizează pe o încheiere rapidă a conflictului, dorind să-și consolideze imaginea de mediator, după ce a promis anterior că va opri războiul „în 24 de ore”. Avertisment privind un posibil acord economic SUA–Rusia Zelenski a mai avertizat asupra existenței unui document prezentat de serviciile de informații ucrainene, care ar viza un potențial acord de cooperare economică între Rusia și Statele Unite, evaluat la până la 12 trilioane de dolari. Documentul, denumit „Pachetul Dmitriev”, ar conține prevederi economice ample. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina va reacționa dacă un astfel de risc se va concretiza și a insistat că niciun acord bilateral nu poate afecta interesele Ucrainei fără participarea sa. Negocierile de la Abu Dhabi: rezultate limitate Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit recent la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri. Singurul rezultat concret al discuțiilor a fost un schimb de prizonieri. Zelenski a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința regiunii Donbas, ocupată parțial de trupele ruse, nici în privința Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Donbas și Zaporojie, dosare încă blocate Potrivit liderului de la Kiev, pozițiile rămân divergente în ceea ce privește Donbasul, care include regiunile Lugansk și Donețk, dar și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie. Propunerile privind o zonă de liber schimb în estul Ucrainei nu au dus, de asemenea, la un consens. „Problemele complicate rămân complicate”, a concluzionat Zelenski, apreciind totuși dialogul trilateral drept un pas înainte, care ar putea pregăti terenul pentru eventuale întâlniri la nivel de șefi de stat.

Trump vor pacea în Ucraina până în iunie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Trump publică un clip AI rasist cu soții Obama (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Probabil cel mai josnic gest al lui Trump: un clip AI care-i înfățișează pe soții Obama ca maimuțe

Un videoclip distribuit pe contul oficial de Truth Social al lui Donald Trump a provocat reacții puternice în spațiul public, după ce i-a prezentat pe Barack Obama și pe soția sa ca pe niște maimuțe. Deși postarea a fost ștearsă ulterior, ea a rămas online timp de aproximativ 12 ore, timp suficient pentru a genera reacții virulente și a alimenta o nouă controversă politică. Ce conținea videoclipul distribuit pe Truth Social Prima parte a clipului, publicat de două ori pe contul președintelui pe platforma Truth Social promova teoria conspirației potrivit căreia alegerile din 2020 ar fi fost trucate prin manipularea mașinilor de vot. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) La un moment dat, apare o scenă în care chipurile lui Barack Obama și ale soției sale sunt suprapuse pe corpuri de maimuțe, dansând pe melodia „The Lion Sleeps Tonight”. Reacția administrației și explicația oficială Postările au fost eliminate abia a doua zi, chiar înainte de prânz. Un oficial de la Casa Albă a declarat, sub protecția anonimatului, că videoclipul ar fi fost publicat „din greșeală” de un angajat. Totuși, anterior ștergerii, administrația a minimalizat incidentul. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că este vorba despre „un meme de pe internet” care îl prezintă pe Trump drept „regele junglei”, iar pe democrați ca personaje din „The Lion King”. Reacția politică: condamnări, inclusiv din tabăra republicană Controversa nu a rămas în perimetrul „războaielor culturale” online. Washington Post consemnează reacții critice atât din partea democraților, cât și din partea unor republicani. Un nume important menționat în mai multe relatări este senatorul republican Tim Scott, care a condamnat postarea și a cerut eliminarea ei. De partea cealaltă, lideri democrați au calificat episodul drept o expresie de rasism explicit și au cerut scuze publice. Presa notează și condamnarea din partea NAACP, care a încadrat clipul în istoricul mai larg al tropilor rasiste folosite împotriva afro-americanilor. Explozia online: meme, criptomonede și entuziasm extremist În intervalul în care videoclipul a fost public, sute sau chiar mii de utilizatori au reacționat entuziast. Aproape imediat după postare a apărut o criptomonedă de tip memecoin, $APEBAMA. În mai puțin de 12 ore, tranzacțiile cu acest token au depășit 4 milioane de dolari. Pe platforma X, un grup cu același nume a atras rapid sute de membri. Mai mulți utilizatori au distribuit propriile imagini în care Obama este reprezentat ca maimuță sau animal. Rădăcinile istorice ale caricaturii rasiste Ideea că persoanele de culoare ar fi situate „între om și maimuță” nu este o glumă inocentă, ci una dintre cele mai vechi și violente justificări ale sclaviei și opresiunii. Încă din secolul al XIV-lea, cronici europene descriau africanii ca fiind „asemănători animalelor”, pentru a legitima robia. În timpul Războiului Civil american, caricaturi care înfățișau oameni de culoare ca maimuțe circulau pe scară largă. În 1906, Ota Benga, un bărbat din Congo, a fost expus într-o cușcă la Grădina Zoologică din Bronx, alături de un urangutan. Chiar și în anii ’70, elevi afro-americani care încercau să se integreze în școli din Boston erau întâmpinați cu scandări ce reluau această insultă rasială. Un mesaj în continuitate cu retorica lui Trump Deși administrația încearcă să prezinte incidentul drept o eroare izolată, mesajul este perfect aliniat cu declarațiile și politicile anterioare ale lui Donald Trump. De-a lungul timpului, acesta a folosit expresii precum „low-IQ” la adresa unor comunități africane și a susținut politici care restricționează drastic imigrația din Africa, afectând aproape 90% dintre solicitanții de vize.

Trump vrea ca aeroportul Dulles din Washington să poarte numele său, altfel nu deblochează 16 miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Trump vrea ca aeroportul Dulles din Washington să poarte numele său, altfel nu deblochează 16 miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură

Președintele SUA, Donald Trump, ar fi condiționat deblocarea unor fonduri federale esențiale pentru proiectul tunelului feroviar Gateway, pe sub râul Hudson, de acceptarea unei propuneri controversate: redenumirea Aeroportului Washington Dulles și a gării Penn din New York cu numele său. Chuck Schumer a respins propunerea Potrivit presei americane, oferta i-ar fi fost făcută liderului minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, care ar fi respins însă propunerea. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Surse citate de CNN și NBC susțin că Trump ar fi promis deblocarea a peste 16 miliarde de dolari pentru proiectul de infrastructură. Fondurile au fost înghețate în luna octombrie, în schimbul sprijinului politic pentru schimbarea denumirilor celor două obiective majore de transport. Proiectul Gateway, vital Statele New York și New Jersey au contestat în instanță suspendarea finanțării, iar un judecător federal urmează să analizeze o cerere de urgență pentru reluarea lucrărilor, care riscă să lase fără locuri de muncă aproximativ 1.000 de angajați. Proiectul Gateway, considerat vital pentru transportul feroviar dintre New York și New Jersey, prevede modernizarea unui tunel existent și construirea unuia nou pentru trenurile de pasageri Amtrak și liniile de navetiști. Inițiativa beneficiase anterior de un sprijin federal consistent în timpul administrației Biden. Trump, narcisism extrem Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Mai mulți lideri democrați au criticat dur presupusul demers al lui Trump, calificându-l drept „ridicol”, „narcisist” și o formă de presiune politică. Aceștia au subliniat că, în mod tradițional, în Statele Unite infrastructura publică primește nume de președinți doar după încheierea mandatelor sau postum. Controversa se înscrie într-un context mai larg al inițiativelor lui Donald Trump de a-și lăsa amprenta asupra spațiului public american, de la proiecte arhitecturale simbolice până la propuneri de redenumire a unor instituții sau infrastructuri majore.

SUA reduc prezența agenților federali în Minnesota (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

Administrația Trump anunţă retragerea parţială a agenţilor federali de imigraţie din Minnesota

Emisarul lui Donald Trump pentru probleme de frontieră, Tom Homan, a anunţat miercuri că aproximativ 700 de agenţi federali pentru imigraţie vor fi retraşi din statul Minnesota, pe fondul tensiunilor din oraşul Minneapolis, unde mulţi cetăţeni au protestat după două împuşcături mortale implicând forţe federale. Homan a precizat că va rămâne la faţa locului „atâta timp cât nu se va încheia totul”, reafirmând angajamentul administraţiei faţă de aplicarea legilor privind imigraţia. Punct de cotitură: împuşcături mortale şi proteste majore Retrarea parţială a forţelor vine după ce operaţiunile intense de aplicare a legilor imigraţiei în Minneapolis au generat proteste şi controverse pe plan naţional. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă În cursul acestui val de acţiuni, doi civili – Renée Good şi Alex Pretti – au fost împuşcaţi mortal de agenţi federali în timpul confruntărilor, ceea ce a amplificat critici privind tactica forţelor federale şi utilizarea excesivă a forţei. Incidentul din 24 ianuarie, când Pretti a fost împuşcat în centrul oraşului, a generat indignare şi proteste pe scară largă nu doar în Minnesota, ci şi în alte oraşe americane, îngrijorând comunităţi şi autorităţi locale. „Cooperare fără precedent” cu autorităţile locale, spune Homan Homan a declarat în conferinţă de presă că retragerea agenţilor reflectă o „cooperare fără precedent” cu autorităţile locale din Minnesota şi o evoluţie a relaţiei cu liderii de la nivel statal şi comunitar. El a subliniat că operaţiunile vor continua, iar reducerea numărului de agenţi nu înseamnă o renunţare la obiectivele de aplicare a legii. De asemenea, inclusiv metode operaţionale, cum ar fi utilizarea camerelor de purtat de către agenţi, sunt evaluate pentru a răspunde criticilor legate de transparenţă şi responsabilitate. Impactul operaţiunii „Metro Surge” şi critici Operaţiunea de imigraţie – cunoscută sub numele de „Operation Metro Surge” – a implicat mii de agenţi federali care au vizat persoanele fără documente legale în Minneapolis şi zonele învecinate, dar a fost asociată şi cu critici privind lipsa de cooperare a autorităţilor locale şi climatul de tensiune generat în comunitate. Criticii susţin că prezenţa masivă a forţelor federale a destabilizat oraşul şi a generat proteste, în timp ce oficialii locali, inclusiv guvernatorul statului şi primarul Minneapolisului, au cerut clarificări şi responsabilitate după incidentele tragice. Chiar dacă numărul agenţilor federali va fi redus cu 700, aproximativ 2.000 de ofiţeri vor rămâne în zonă pentru continuarea operaţiunilor de imigraţie, ceea ce indică faptul că administraţia Trump îşi menţine angajamentul privind aplicarea legii, în ciuda presiunii publice puternice.

Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

Zelenski salută măsurile de detensionare cu Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

După intervenția lui Trump, Zelenski salută oprirea atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat luni recentele măsuri de detensionare în relația cu Rusia, apreciind că acestea contribuie la consolidarea încrederii publice în negocierile de pace aflate în desfășurare. Declarațiile au fost făcute în cadrul alocuțiunii zilnice a liderului ucrainean, difuzată pe rețelele sociale. Încredere în negocierile de pace „Măsurile de dezescaladare care au intrat în vigoare contribuie la întărirea încrederii publicului în procesul de negociere și în rezultatele sale potențiale”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Potrivit acestuia, reducerea intensității atacurilor reprezintă un semnal pozitiv pentru perspectivele unui acord politic care să pună capăt conflictului. Rusia a suspendat loviturile asupra infrastructurii energetice După o amplă campanie de bombardamente care a afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, Kremlinul a anunțat săptămâna trecută suspendarea loviturilor asupra infrastructurii energetice ucrainene. Decizia ar fi fost luată la solicitarea președintelui american Donald Trump, care a invocat condițiile meteorologice extreme din Ucraina și riscurile umanitare generate de temperaturile scăzute. Donald Trump: solicitare adresată personal lui Vladimir Putin Președintele SUA a confirmat că i-a cerut „personal” omologului său rus, Vladimir Putin, încetarea atacurilor asupra rețelei energetice ucrainene, pentru a preveni agravarea situației civile în timpul iernii. Zelenski a confirmat că, după acest anunț, loviturile asupra infrastructurii energetice au fost întrerupte. Ucraina acuză reorientarea atacurilor rusești În pofida suspendării bombardamentelor asupra sistemului energetic, președintele ucrainean a declarat luni că Rusia și-a reorientat atacurile către infrastructura logistică și rețeaua feroviară a Ucrainei. Cele mai recente lovituri masive asupra teritoriului ucrainean au avut loc pe 24 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Discuții privind încetarea ostilităților, la Abu Dhabi În paralel cu aceste evoluții militare, Rusia, Ucraina și Statele Unite au demarat discuții privind încetarea ostilităților, desfășurate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor oficiale, noi runde de discuții sunt programate pentru miercuri și joi. Zelenski: „Este realist să ajungem la o pace durabilă” Volodimir Zelenski s-a declarat optimist în privința rezultatelor dialogului diplomatic, afirmând că este posibilă atingerea unei păci „demne și durabile”. Totodată, liderul ucrainean a subliniat că se așteaptă ca Statele Unite să rămână ferme în garantarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unui dialog real și eficient între părți.

Trevor Noah, amenințat de Trump cu proces (sursa: Facebook/Grammys)
Internațional

Trump îl amenință cu proces pe Trevor Noah, prezentatorul Grammy pentru o glumă despre Epstein

Președintele american Donald Trump l-a amenințat luni cu acțiuni în justiție pe prezentatorul Trevor Noah, gazda celei de-a 68-a ediții a Premiile Grammy, după ce, în cadrul galei, au fost formulate critici la adresa politicii sale de imigrare și o aluzie la cazul Epstein. Reacția lui Trump pe Truth Social Imediat după ceremonia desfășurată la Los Angeles, Trump a reacționat pe rețeaua sa, Truth Social, acuzându-l pe Trevor Noah că ar fi afirmat în mod fals că el și Bill Clinton ar fi petrecut timp pe insula lui Jeffrey Epstein. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Președintele a respins categoric afirmația, susținând că nu a fost niciodată pe insula lui Epstein și că nu a fost acuzat anterior de o astfel de legătură. Amenințări directe și limbaj dur Donald Trump l-a atacat frontal pe prezentator, folosind un limbaj jignitor și afirmând că ia în calcul trimiterea avocaților pentru a-l da în judecată pe Trevor Noah pentru defăimare. Președintele a susținut că afirmațiile făcute în cadrul galei sunt false și i-ar fi afectat reputația, încheind mesajul cu un avertisment explicit adresat prezentatorului. Gluma care a declanșat conflictul Controversa a izbucnit după ce Billie Eilish a câștigat premiul Grammy pentru Cântecul Anului cu piesa „Wildflower”. În discursul său, Trevor Noah a făcut o glumă ironică, comparând dorința lui Trump de a obține Groenlanda cu o presupusă nevoie de „o nouă insulă” după dispariția lui Epstein, afirmație care a declanșat reacția dură a președintelui american.

Dosarul Epstein, fără anchete noi (sursa: Facebook/The United States Department of Justice)
Internațional

Procurorii americani ignoră documentele Epstein: nu vor fi deschise noi dosare

Departamentul Justiției al SUA a reiterat duminică faptul că nu intenționează să deschidă noi proceduri judiciare în cazul infractorului sexual Jeffrey Epstein, în pofida publicării recente a milioane de documente suplimentare care continuă să afecteze imaginea unor personalități influente din Statele Unite și din alte țări. Todd Blanche: nu există elemente care să justifice urmăriri penale Secretarul adjunct al Departamentului Justiției, Todd Blanche, a declarat într-o intervenție la CNN că nu poate comenta existența unor anchete active, însă a amintit concluziile formulate de instituție în iulie 2025. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Potrivit acestuia, analiza realizată anterior de Departamentul Justiției a stabilit că nu există informații care să conducă la noi urmăriri penale. Această poziție rămâne neschimbată după examinarea documentelor din dosarul Epstein făcute publice ulterior. Documente numeroase, dar fără valoare penală Todd Blanche a subliniat că dosarul conține un volum considerabil de corespondență, e-mailuri și fotografii, însă acestea nu reprezintă automat probe suficiente pentru inițierea unor acțiuni penale. Oficialul a precizat că acest criteriu este esențial pentru sistemul de justiție și pentru interesul public. Publicarea a peste 3,5 milioane de documente despre Epstein Departamentul Justiției a anunțat vineri publicarea a peste 3,5 milioane de documente suplimentare legate de cazul Epstein, invocând obligația de transparență totală asumată de administrația Trump. Todd Blanche a declarat că documentele sunt acum disponibile publicului larg, care poate evalua dacă deciziile autorităților au fost sau nu corecte. Memorandumul DOJ–FBI și reacția susținătorilor MAGA Oficialul a făcut referire la un memorandum comun publicat în iulie de Departamentul Justiției și FBI, care concluziona că nu există elemente noi care să justifice alte urmăriri penale sau publicarea suplimentară de documente. Această decizie a provocat reacții puternice în rândul susținătorilor mișcării „MAGA”, care asociază cazul Epstein cu presupusa corupție și decadență a elitelor politice și economice. Donald Trump: „Aceste documente mă absolvă” Președintele Donald Trump, care a negat constant orice implicare în activitățile lui Jeffrey Epstein, a declarat că se consideră „absolvit” în urma publicării documentelor. Afirmația a fost făcută sâmbătă seara, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Trump a susținut că persoane influente i-au transmis că documentele nu doar că îl exonerează, ci contrazic așteptările „stângii radicale”, care spera la dovezi compromițătoare împotriva sa.

Trump vrea un Arc de Triumf la Washington (sursa: TruthSocial/ Donald J.Trump)
Internațional

Trump, preocupări de împărat roman: vrea cel mai mare arc de triumf din lume la Washington

Donald Trump a declarat sâmbătă, într-o discuție cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial Air Force One, că ia în calcul construirea unui arc de triumf în Washington, inspirat de celebrul monument parizian. Un monument inspirat de Arcul de Triumf din Paris Președintele american a explicat că structura ar urma să semene cu Arc de Triomphe, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale capitalei franceze. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Donald Trump a subliniat că astfel de monumente există în numeroase orașe din lume, dar că își dorește ca varianta din capitala SUA să fie „cea mai mare dintre toate”. „Cea mai mare și mai puternică națiune” „Suntem cea mai mare și mai puternică națiune. Aș vrea să fie cel mai mare dintre ele”, a declarat Donald Trump, adăugând că va fi creat un comitet special care să supervizeze proiectul. Liderul american nu a oferit însă un calendar clar privind începerea sau finalizarea construcției. Un nou proiect pentru a-și pune amprenta asupra Washingtonului Arcul de triumf ar reprezenta cel mai recent proiect arhitectural prin care Donald Trump dorește să-și lase amprenta asupra capitalei americane. În prezent, administrația sa derulează construcția unei săli de bal opulente în incinta Casa Albă, proiect pentru care a fost demolată vechea Aripă Est — o decizie care a stârnit numeroase critici. Dimensiuni controversate: 76 de metri înălțime Potrivit unui raport publicat de Washington Post, arcul de triumf propus ar urma să aibă o înălțime de aproximativ 76 de metri. Prin comparație, Arcul de Triumf din Paris, finalizat în 1836, măsoară aproximativ 50 de metri. Critici din partea arhitecților și opinii împărțite Experți în arhitectură au criticat dimensiunile propuse, argumentând că monumentul nu s-ar integra armonios în peisajul urban al Washingtonului. În același timp, unii istorici susțin ideea construirii unui astfel de simbol monumental în capitala Statelor Unite. „Arc de Trump”, o idee lansată încă din 2024 Donald Trump a lansat pentru prima dată această idee în luna octombrie a anului trecut. De atunci, presa americană a început să se refere la proiect sub numele de „Arc de Trump”. Designuri aurii, publicate pe Truth Social Săptămâna trecută, președintele a publicat pe platforma sa, Truth Social, trei variante de design pentru arc. Unul dintre ele include numeroase ornamente aurii, un element definitoriu pentru stilul său personal, prezent și în Biroul Oval, pe care l-a reamenajat anterior.

Dosarul Epstein, Trump ar fi violat o minoră (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ar fi violat o minoră, arată noi documente din dosarul Epstein făcute publice

Donald Trump este vizat direct într-o plângere pentru viol apărută în noile documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA în ancheta privind cazul Jeffrey Epstein. Dezvăluirea face parte dintr-un val masiv de documente desecretizate vineri, care readuc în prim-plan relațiile fostului președinte american cu pedocriminalul decedat. Congresul a cerut transparență totală Congresul SUA acordase Departamentului de Justiție termen până la 19 decembrie 2025 pentru publicarea integrală a dosarelor Epstein. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Până la acea dată, însă, fusese făcut public doar aproximativ 1% din total, fapt care a alimentat suspiciuni privind protejarea unor persoane influente, inclusiv Donald Trump, cunoscut ca prieten apropiat al lui Epstein timp de mai mulți ani. Peste 3 milioane de documente, imagini și videoclipuri făcute publice Vineri, Departamentul de Justiție a anunțat publicarea a peste 3 milioane de pagini, incluzând peste 2.000 de videoclipuri și mai mult de 180.000 de imagini. Potrivit autorităților, identitățile victimelor au fost protejate, deși mai multe persoane implicate susțin contrariul. Anunțul a fost făcut de Todd Blanche, care a precizat că anumite documente au fost excluse pentru a nu afecta anchete federale în curs sau din cauza conținutului extrem de sensibil privind abuzurile asupra minorilor. Plângere pentru viol împotriva lui Donald Trump Printre documentele aflate acum în atenția presei americane se regăsește un formular FBI care detaliază plângerea unei femei, identificată drept „Jane Doe”, care îl acuză pe Donald Trump de multiple abuzuri sexuale, inclusiv violuri, comise când aceasta avea 13 ani. Femeia intentase anterior un proces împotriva lui Trump, dar a renunțat la demers în 2016. Conform documentelor citate de presa americană, nota FBI menționează și că Jeffrey Epstein ar fi fost furios pentru faptul că Trump ar fi fost primul care a agresat-o sexual pe minoră și că ulterior Epstein ar fi violat-o la rândul său. Departamentul de Justiție a avertizat însă că dosarele includ și materiale nevalidate, întrucât „tot ceea ce a fost trimis FBI-ului de către public a fost inclus în producția legală”. Poziția Departamentului de Justiție: „Nu l-am protejat pe Trump” În fața acuzațiilor de mușamalizare, Todd Blanche a respins ferm ideea că Departamentul de Justiție ar fi acționat pentru a-l proteja pe fostul președinte. „Nu l-am protejat pe președintele Trump. Este fals să se spună că Departamentul de Justiție ar avea rolul de a-l proteja pe Donald J. Trump. Prioritatea noastră sunt victimele”, a declarat oficialul, adăugând însă că interesul public masiv „probabil nu va fi satisfăcut pe deplin” de examinarea documentelor. Dosarele Epstein implică și alte nume influente Documentele publicate scot la iveală și: schimburi de e-mailuri între Elon Musk și Jeffrey Epstein, privind o posibilă vizită pe insula acestuia din Caraibe (vizită pe care Musk susține că nu a realizat-o); refuzul lui Epstein de a răspunde, în 2016, la întrebări despre relația sa cu Bill Clinton, invocând Al Cincilea Amendament; implicarea lui Howard Lutnick, care l-ar fi invitat pe Epstein la o strângere de fonduri pentru Hillary Clinton în 2015, în ciuda afirmațiilor sale anterioare că a rupt orice legătură cu acesta încă din 2005. Presiune publică pentru publicarea integrală a dosarelor Deși Departamentul de Justiție a publicat aproximativ 3,5 milioane de documente, presa americană subliniază că peste 6 milioane ar exista în total. Democratul Ro Khanna a avertizat că refuzul de a face publice toate documentele „protejează persoane influente și subminează încrederea publicului în instituții”.

Trump presează Iranul pentru un acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Iranul își dorește încheierea unui acord cu Statele Unite, susținând că a transmis Teheranului un termen-limită pe care a refuzat să îl facă public. Liderul de la Casa Albă a afirmat că autoritățile iraniene cunosc acest termen și că există speranțe pentru un acord negociat. Presiune diplomatică și avertismente militare Trump a subliniat că preferă o soluție negociată, dar a avertizat că, în lipsa unui acord, situația ar putea escalada. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor SUA exercită presiuni asupra Iranului pentru acceptarea unui acord care să vizeze programele nucleare și de rachete balistice, considerate o amenințare majoră de către Israel, avertizând totodată că „timpul se scurge”. Programul nuclear iranian, încă o problemă deschisă Campania de bombardamente israeliene din vara anului trecut, la care a participat și Washingtonul prin atacuri asupra instalațiilor nucleare subterane, nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, stocul de uraniu îmbogățit ar fi fost protejat și mutat de autoritățile de la Teheran. Condițiile impuse de Washington pentru un acord Conform publicației Axios, oficialii americani consideră că orice acord cu Iranul ar trebui să includă predarea integrală a stocului de uraniu îmbogățit, limitarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune. În paralel, Statele Unite mențin o flotă militară puternică în zona Golfului. Trump evită detalii despre opțiuni militare Întrebat dacă ar putea aplica în Iran un scenariu similar celui din Venezuela, Trump a refuzat să discute despre planurile sale militare, limitându-se la a sublinia prezența unei flote americane „extrem de puternice” în regiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că în prezent nu este planificată nicio întâlnire de negociere cu SUA. El a precizat însă că Iranul este dispus să participe la discuții „juste și echitabile”, subliniind că programele de apărare și rachetele iraniene nu vor face niciodată obiectul negocierilor.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Germania, temeri pentru rezerva de aur din SUA (sursa: Facebook/Deutsche Bundesbank)
Internațional

O treime din rezerva de aur a Germaniei se află la New York. Temeri că Trump o poate bloca

Șeful băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, afirmă că nu există niciun motiv pentru repatrierea rezervelor de aur ale țării depozitate la Rezerva Federală a Statelor Unite. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, susține că aurul german aflat în seifurile Fed din New York este în deplină siguranță, în pofida dezbaterilor politice recente. Temerile privind siguranța aurului Într-un interviu acordat miercuri publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Joachim Nagel a declarat ferm că Bundesbank are deplină încredere în securitatea rezervelor de aur păstrate în Statele Unite. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Nu am nicio îndoială că aurul nostru este depozitat în siguranță la sediul Fed din New York”, a subliniat președintele Bundesbank, respingând speculațiile privind necesitatea aducerii acestuia înapoi în Germania. Declarațiile lui Nagel vin pe fondul unei dezbateri reaprinse în Germania și în Uniunea Europeană, alimentată de pozițiile agresive ale președintelui american Donald Trump față de statele europene, în special în contextul disputei privind Groenlanda. Această retorică a ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța rezervelor strategice ale unor state europene, inclusiv aurul Germaniei depozitat în afara granițelor naționale. Apel politic pentru repatrierea rezervelor de aur Președinta Comisiei de Apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut recent guvernului german să inițieze repatrierea aurului păstrat în SUA. „Într-o perioadă de incertitudine globală crescândă și sub o politică americană imprevizibilă a președintelui Trump, nu mai este acceptabil ca aproximativ 37% din rezervele de aur ale Germaniei să fie depozitate în seifurile Rezervei Federale din New York”, a declarat Strack-Zimmermann pentru revista Spiegel. Potrivit acesteia, peste 1.230 de tone de aur german se află în prezent în custodia Fed, o situație care, în opinia sa, ar trebui reevaluată în contextul geopolitic actual. Germania, a doua cea mai mare rezervă de aur din lume Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur la nivel global, după Statele Unite. La sfârșitul anului 2024, rezervele de aur ale Bundesbank însumau aproximativ 3.352 de tone, ceea ce conferă aurului un rol central în stabilitatea financiară și simbolică a statului german. Unde este stocat aurul Germaniei Conform datelor oficiale furnizate de Bundesbank, mai mult de jumătate din rezerva de aur a Germaniei este stocată în seifurile băncii centrale din Frankfurt. Restul este împărțit între Rezerva Federală din New York și Banca Angliei din Londra. Această distribuție este justificată istoric și strategic, având în vedere rolul centrelor financiare internaționale și lichiditatea piețelor de aur. Audituri regulate și repatrieri anterioare Joachim Nagel a amintit că Bundesbank efectuează periodic audituri riguroase ale stocurilor de aur, inclusiv ale celor depozitate în străinătate. El a subliniat că banca centrală germană monitorizează constant siguranța și integritatea rezervelor sale. De asemenea, Nagel a precizat că Germania a derulat deja un proces de repatriere în trecut. În urmă cu aproximativ 10 ani, Bundesbank a transferat 300 de tone de aur de la New York înapoi la Frankfurt, în cadrul unei strategii de consolidare a stocurilor interne.

Kristi Noem, convocată la discuții de Trump (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Internațional

Crimele ICE din Minneapolis îi afectează imaginea lui Trump, care a chemat-o la discuții pe Noem

După decesul lui Alex Pretti, Kristi Noem, șefei Securității Interne, a invocat imediat legitima apărare în cazul agentului care a tras, o poziție care a fost ulterior pusă sub semnul întrebării de analiza imaginilor video. Potrivit presei americane, reacția rapidă a șefei DHS l-ar fi nemulțumit pe Donald Trump, mai ales în contextul în care acesta este al doilea incident mortal petrecut în Minneapolis în ultimele săptămâni, după uciderea unei alte cetățene americane de către un agent al poliției de imigrație. Donald Trump și Kristi Noem au avut o discuție de aproximativ două ore, luni seară, pe fondul tensiunilor generate de aceste cazuri. Trump refuză demiterea șefei Securității Interne Președintele american Donald Trump a declarat marți că Kristi Noem, șefa Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), va rămâne în funcție, în pofida presiunilor venite din partea opoziției, apreciind că aceasta face „o treabă foarte bună”. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Întrebat direct de o jurnalistă dacă Noem va pleca din funcție, Trump a răspuns scurt: „Nu”. Trump a descris decesul ca fiind „foarte trist”, dar a evitat să folosească termenii duri vehiculați anterior de unii membri ai administrației sale. Trump se distanțează de eticheta de „asasin” Președintele a luat distanță față de declarațiile consilierului său Stephen Miller, care îl descrisese pe bărbatul ucis, Alex Pretti, drept „asasin”. Întrebat dacă ar folosi același termen pentru a-l caracteriza pe infirmierul de 37 de ani, Trump a răspuns ferm: „Nu”. Critici privind prezența armelor la manifestații Donald Trump a precizat totuși că victima „nu ar fi trebuit să poarte o armă” în timpul unei manifestații, subliniind că astfel de situații pot escalada rapid. „Nu trebuie să se vină cu arme la astfel de evenimente. Este un incident foarte nefericit”, a declarat președintele.

Trump acuză democrații pentru uciderea infirmierului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pentru moartea infirmierului ucis de ICE sunt de vină democrații care protestează, spune Casa Albă

Casa Albă a declarat luni că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu dorește să vadă oameni răniți sau uciși pe străzile americane, în contextul tensiunilor generate de politica sa privind expulzarea imigranților. Reacția vine după un incident grav petrecut la Minneapolis, unde un infirmier a fost ucis în timpul unei intervenții a ofițerilor federali. Tragedia de la Minneapolis, recunoscută de administrația Trump Administrația de la Washington a calificat moartea infirmierului drept o tragedie, subliniind însă că aceasta s-ar fi produs pe fondul unui climat tensionat și al unei opoziții politice puternice. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit Casei Albe, evenimentele care au dus la acest deznodământ au fost influențate de acțiuni deliberate de contestare a autorităților federale. Acuzații directe la adresa liderilor democrați Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că incidentul de la Minneapolis este rezultatul unei „rezistențe deliberate și ostile” din partea liderilor democrați din statul Minnesota. Oficialul a susținut că opoziția politică față de măsurile federale în domeniul imigrației ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor din ultimele săptămâni. Trump cere „sfârșitul rezistenței și haosului” În declarațiile transmise presei, Karoline Leavitt a reiterat poziția președintelui Trump, care solicită încetarea rezistenței față de politicile federale și restabilirea ordinii publice. Administrația consideră că măsurile de control al imigrației trebuie aplicate ferm și fără blocaje politice. Politica de imigrație, sursă majoră de tensiuni interne Incidentul din Minneapolis readuce în prim-plan polarizarea profundă din societatea americană în jurul politicilor de imigrație. Prezența ofițerilor federali și intervențiile acestora au generat proteste, critici și apeluri la responsabilizare, în timp ce administrația Trump insistă asupra necesității menținerii ordinii și aplicării stricte a legii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră