joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

321 articole
Investigații

EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni

Sorin Dobîrcianu pretinde că este agent SRI și șef al Departamentului de Securitate Energetică al NATO, calități pe care nu le poate proba. Dar poate dovedi că s-a întâlnit cu oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin și rector al Universității Miniere din Sankt Petersburg. Litvinenko, aflat pe lista neagră de sancțiuni a SUA, a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia și oferă câte 100.000 de ruble cadrelor didactice care acceptă să lupte împotriva Kievului. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Întâlnirea cu oligarhul lui Putin, însă, nu l-a împiedicat pe Dobîrcianu să ajungă la Cotroceni, unde s-a pozat împreună cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Dar Sorin Dobîrcianu nu este doar un impostor cu o agendă dubioasă, ci și penal cu acte în regulă: a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ceea ce se pare că nu este un impediment pentru a ține prelegeri la Academia Română, ba chiar pentru a fi invitat de generali cu grade reale la evenimente publice ca să profețească cum va arăta viitorul relațiilor ruso-americane. Întâlnire cu oligarhul Litvinenko în Sankt Petersburg În zorii zilei de 30 iunie 2025, Rusia a lansat un atac cu drone asupra regiunii Harkov din Ucraina. Era ziua 1223 de război. Opt persoane, printre care și un copil, au fost rănite în districtul Pisochyn. Câteva ore mai târziu, în orașul Sankt Petersburg din Rusia, Sorin Dobîrcianu era primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko în biroul său de rector al Universității Miniere pe care o conduce din 1990. Ocazie cu care rectorul i-a înfipt în reverul sacoului o insignă a Universității Miniere. Cei doi au ținut să imortalizeze momentul sub un portret înrămat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Întâlnirea Litvinenko-Dobîrcianu de la Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) „Expertiza geostrategică superioară a României” Imaginile au fost distribuite chiar de Sorin Dobîrcianu pe contul său de Facebook, cu următorul mesaj: „Noi demersuri între SUA și Federația Rusă peste hotare: sub îndrumarea bilaterală adecvată, datorită recomandărilor primite de la experții americani și ruși, de la agențiile guvernamentale corespunzătoare, inclusiv expertiza geostrategică superioară a României”. Sorin Dobîrcianu, la un sediu al Gazprom din Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Sorin Dobîrcianu a ținut să le mulțumească rusoaicelor Vlada Strelețkaia și Anastasia Pușina, ambele de la Comitetul Național Rus al Consilului Mondial al Petrolului.  La finalul postării, Dobîrcianu a menționat că scena schimburilor bilaterale de informații crește notabil, evoluează rapid „și stabilește un nou standard de excelență la nivel mondial, și în special între Moscova și Washington D.C., prin includerea participării românești la cultura diplomației”. Litvinenko, ex-șef de campanii pentru Putin, sancționat de SUA Oligarhul Vladimir Stefanovich Litvinenko, cu o avere estimată la peste trei miliarde de dolari, se află pe lista neagră de sancțiuni a SUA pentru că a susținut direct invadarea Ucrainei de către Rusia. În acest sens, pe 4 martie 2022, a semnat alături de alți 303 rectori, o scrisoare de susținere a războiului pentru „denazificarea Ucrainei”. Tot în anul 2022, Litvinenko a trecut pe numele soției sale, Tatiana Petrovna Litvinenko, participația de aproape 20% pe care o deține la holdingul PhosAgro, lider mondial în producția de îngrășăminte cu fosfor. Nici consoarta lui Litvinenko nu a scăpat de sancțiuni: a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iulie 2025. Relația rectorului cu Vladimir Putin este veche: în anul 1996, Litvinenko a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor lui Putin. Totodată, a condus mai multe campanii electorale ale aceluiași Putin. În delegația Romarm în Indonezia Cu două săptămâni înainte de a fi primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, Sorin Dobîrcianu făcuse parte dintr-o delegație mai largă, formată din reprezentanții Companiei Naționale Romarm și Asociația Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil), care reprezenta România la târgul Indo Defence EXPO & Forum 2025 (Indonezia).  Pe lângă accesul la informațiile legate de achizițiile și vânzarea de armament, Sorin Dobîrcianu împreună cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, au avut mai multe discuții cu reprezentații serviciilor secrete militare din Indonezia. Sorin Dobîrcianu, alături de șeful Romarm, la un târg de armament în Indonezia (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Contactat de către DeFap.ro, Constantin Bodolan s-a lepădat repede de Sorin Dobîrcianu. „Asociația Patromil, în standul României, a invitat membri ai asociației, fiecare cu interese distincte. Domnul Dobîrcianu nu a făcut parte din echipa Romarm. L-am cunoscut cu aceea ocazie. Din ce îmi aduc eu aminte, reprezenta o companie care avea legătură cu antigrindina”, a declarat Bodolan. Manole (Patromil): „Se prezintă ca fiind reprezentantul CIA” Viorel Manole, directorul executiv al Patromil, a declarat că nu vrea să mai audă de Sorin Dobîrcianu: „A lucrat la unul din membrii mei și nu este deloc agreat. Cel puțin de mine. Mă uit și eu pe internet și am văzut că este pușcăriaș și face trafic de influență. Nu este angajatul lui Patromil. (...) El a venit în delegația lui Intervenții Active în Atmosferă. E un impostor. El se prezintă ca fiind reprezentantul lui CIA, e ceva așa care pur și simplu o iei la fugă. Ce să-i fac eu șefului Romarm? La Romarm oamenii nu sunt numiți pentru inteligență! Sunt numiți politic.” Sîrbu (IAA): „Părerea mea e că el face parte din niște structuri” Firma Intervenții Active în Atmosferă, abonată la contractele publice, este condusă de Emil Sîrbu, care este și consul onorific al Indoneziei în România. Acesta a recunoscut că Sorin Dobîrcianu a fost angajatul său și că i-a plătit deplasarea în Indonezia, dar a fost nevoit să îl concedieze în urma reorganizării companiei. „Deci, el lucrează la mine înainte de a ieși problema cu Rusia. Nu am făcut nici o afacere cu Rusia și n-am prea... discuții poate au mai fost cu firme. Nu s-a făcut nimic. Eu comandasem din Rusia un radar, am plătit avansul și am rămas cu avansul plătit. Când se va termina războiul, vedem dacă mai lucrăm mai departe. Domnule, nu vreau să mă bag într-un conflict cu el. Părerea mea e că el face parte din niște structuri. Nu știu care și nu știu ce. Întotdeauna când am fost undeva era primit și de unii care știam că fac parte din structurile de la noi. De ce nu porniți de la ideea că este omul sistemului?”, a declarat directorul Emil Sîrbu pentru DeFapt.ro. Între „general”, „oficial NATO - România” și „influencer NATO” Dar cine este Sorin Dobîrcianu? Câteva ecusoane postate pe contul lui de Facebook acreditează ideea că participă la evenimente dedicate industriei de apărare și diplomației în calitate de „general”, „oficial NATO - România”, „influencer NATO” sau ca „expert principal senior NATO”. Mai multe publicații online l-au validat chiar ca „șef al Departamentului de Securitate Energetică la NATO”, fără nici un fel de dovadă a acestei pretinse calități. Dobîrcianu ține prelegeri la Academia Română, dar și discursuri despre relațiile ruso–americane în fața diplomaților și militarilor. De exemplu, a postat mai multe poze în care apare în diverse ipostaze mai puțin protocolare alături de Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România. Sorin Dobîrcianu și Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Pe lista politcienilor cu care s-a pozat se află mai mulți decidenți politici, inclusiv Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, dar și Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne. Sorin Dobîrcianu, umăr la umăr cu ministrul Cătălin Predoiu (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Cum a ajuns în poză la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul Radu Burnete Pe 25 noiembrie 2025, la patru luni de la vizita din biroul oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, Dobîrcianu a dat lovitura cea mare de imagine: ajuns direct în Palatul Cotroceni. Acolo, s-a pozat alături de vicepremierul Oana Gheorghiu și de consilierul prezidențial Radu Burnete. Întrebat cum explică că apare în mai multe fotografii alături de Sorin Dobîrcianu, Radu Burnete a declarat că nu îl cunoaște. „Eu mă așezasem lângă doamna VPM Oana Gheorghiu pe care, într-adevăr, o cunosc foarte bine. Tot ce pot să vă răspund pe loc este că nu-l cunosc pe acest domn. Participarea la acest eveniment a fost gestionată de organizatorii de la Edge Institute”, a declarat Radu Burnete. Dobîrcianu, cu vicepremierul Gheorghiu și consilierul prezidențial Burnete, la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Ecusoanele NATO, justificarea supremă DeFapt.ro l-a întrebat pe Sorin Dobîrcianu dacă a lucrat sau mai lucrează la NATO. „Ce anume vă interesează pe dumneavoastră? Așa, da, și, bun? Concret, ce vă interesează pe dvs., dacă ați văzut ( ecusoanele cu NATO – n.r.)? Înseamnă că organizatorii... Alianța Nord Atlantică a eliberat astea, a confirmat asta”, a declarat puțin iritat Sorin Dobîrcianu. Apoi a explicat că întotdeauna, după fiecare summit NATO, a avut loc Consiliul NATO – Rusia. Întrebat care este rolul său în această poveste, Dobîrcianu a spus că este rolul jurnaliștilor să descifreze. MAE nu-l cunoaște DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a reprezentat România la NATO sau dacă este angajatul ministerului. „Persoana la care faceți referire nu figurează în evidențele Departamentului Resurse Umane al Ministerului Afacerilor Externe ca salariat sau fost salariat”, a transmis Biroul de Presă al MAE. Nici MApN nu-l cunoaște Cât despre gradul de general pe care susține că îl deține, Sorin Dobîrcianu a spus că nu știe când l-a obținut: „Întrebați dumneavoastră la Armată. Solicitați dumneavoastră. Din câte știu, Armata română deține asemenea date. Nu vă pot confirma, nici nu vă pot infirma. Din păcate, nu vă pot confirma, stimate domn.” Ministerul Apărării Naționale îl contrazice pe „generalul” Sorin Dobîrcianu. Biroul de Presă al MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „în urma demersurilor și verificărilor întreprinse la structurile MApN, inclusiv DGIA, vă informăm că nu a fost identificată vreo persoană cu numele precizat de dumneavoastră și nici nu se dețin date și informații care să facă obiectul solicitării”. Crescut de penalul SRI Păltânea La începutul anilor 2000, Sorin Dobîrcianu a fost unul dintre „discipolii” colonelului Corneliu Păltânea (atunci, șeful Serviciului Român de Informații pe județul Prahova), potrivit unui denunț al unui ex-ofițer al Serviciului.  Numele fostului șef al SRI Prahova a apărut de-a lungul vremii în mai multe dosare de corupție. Unele duceau până la foști ofițeri KGB. Potrivit altora, îi transforma pe civili, fictiv, în ofițeri acoperiți ai SRI Prahova. De exemplu, Marin Breajăn a ajuns „ofițer acoperit” la SRI Prahova pentru că deținea două vile în stațiunea Cheia. Acesta le-a spus procurorilor DNA că, în schimbul statutului de „acoperit SRI”, trebuia să asigure gratuit cazarea pentru Păltânea și prietenii lui într-una din vilele sale din stațiunea montană. Corneliu Păltânea a fost condamnat în anul 2010 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Dobîrcianu, condamnat la trei ani pentru trafic de influență Trei ani mai târziu avea să fie arestat preventiv și Sorin Dobîrcianu pentru trei fapte de trafic de influență. A fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu suspendare. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și consultat de către DeFapt.ro, Sorin Dobîrcianu i-a spus unui afacerist că este „fost ofițer SRI” și că se ocupa de „acordarea burselor pe care serviciul de informații le acordă unor studenți, în vederea specializării pe diferite activitate, burse în străinătate”. Șpăgile: de la laptopuri și televizoare, la whisky și cafea Afaceristul i-a cerut ajutorul lui Dobîrcianu pentru a-l angaja pe fiul său, student la Drept, în SRI. Studentul i-a dat un CV și o cerere de angajare despre care Dobîrcianu spunea ulterior că „se află spre analiză pe masa directorului de la acea vreme, George Maior”. Pentru demersul său, Dobîrcianu a cerut un laptop Sony Vaio, iar afaceristul și fiul său au ajuns să fie cercetați pentru cumpărare de influență. Stenogramele aflate la dosar mai arată că Sorin Dobîrcianu era solicitat de diverși afaceriști pentru că ar fi avut „relații” la SRI, Garda Financiară și Poliție. În majoritatea cazurilor, se achita de sarcini, dar cerea mici cadouri pentru „organele de control”: whisky, țigări, cafea, materiale de construcții, chiar și un televizor. Procurorul de caz a considerat că „pericolul social concret rezidă din declinarea calității de ofițer acoperit al Serviciului Român de Informații, afirmație de natură să aducă grave prejudicii de imagine acestei instituții”. SRI nu neagă și nu confirmă apartenența lui Dobîrcianu la Serviciu DeFapt.ro a solicitat oficial Serviciului Român de Informații să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a fost angajat al serviciului secret și dacă a fost avansat la gradul de general. Biroul de Presă al SRI a transmis oficial că „tipul de informații solicitate este exceptat de la liberul acces al publicului”.  Surse din cadrul SRI au transmis neoficial că Sorin Dobîrcianu nu a fost vreodată angajatul SRI și doar a fost „legendat” de colonelul Corneliu Păltânea. Însă ex-colonelul SRI Florin Gulianu susține într-un denunț menționat anterior că Sorin Dobîrcianu ar fi avut gradul de maior în SRI.

Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Rusia respinge propunerile SUA (sursa: TASS)
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

Kremlinul clarifică ultima convorbire Putin–Trump (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin

Kremlinul a făcut marți precizări oficiale privind ultima convorbire telefonică dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că a discutat „recent” cu omologul său rus. Când a avut loc ultima convorbire telefonică Putin–Trump Potrivit Kremlinului, ultima discuție telefonică directă dintre Vladimir Putin și Donald Trump a avut loc la data de 16 octombrie, conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Președinției ruse. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Această clarificare vine în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o discuție recentă cu liderul de la Kremlin, în cadrul declarațiilor referitoare la eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov: „A fost relativ recent” Întrebat de jurnaliști când a avut loc ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut trimitere la comunicatul oficial emis în luna octombrie. „A fost relativ recent. Uitați-vă la data ultimului nostru comunicat despre convorbirea telefonică. În general, a fost relativ recent”, a declarat Peskov. Dmitri Peskov a subliniat că, după convorbirea din 16 octombrie, nu au mai avut loc alte discuții telefonice directe între Vladimir Putin și Donald Trump.

Rusia amenință securitatea Europei, avertizează Merz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu Hitler: „Dacă Ucraina cade, urmează Europa”

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis sâmbătă un avertisment dur la adresa Rusiei, susținând că președintele Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina cade. În opinia sa, un eventual succes militar al Moscovei ar deschide calea unor noi agresiuni, dincolo de granițele ucrainene, cu efecte directe asupra securității Europei. Paralela cu acordul de la München din 1938 În discursul susținut la München, la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Merz a făcut o comparație explicită cu politica de concesii față de Germania nazistă înainte de Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a amintit de acordul semnat în 1938, prin care regiunea sudetă a Cehoslovaciei a fost cedată Germaniei, subliniind că această concesie nu l-a oprit pe Adolf Hitler. „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, așa cum nici în 1938 sudetele nu au fost suficiente pentru Hitler”, a afirmat cancelarul german, invitând la o analiză atentă a strategiilor și discursurilor lui Vladimir Putin. „Un război de agresiune împotriva Ucrainei și a Europei” Friedrich Merz a reiterat că invazia rusă începută în 2022 nu este doar un conflict regional, ci un război de agresiune care vizează întreaga ordine de securitate europeană. Potrivit acestuia, obiectivul Kremlinului este modificarea frontierelor în Europa și restaurarea influenței fostei Uniuni Sovietice în granițele sale istorice. Această strategie reprezintă, în viziunea liderului german, o amenințare gravă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din fostul bloc sovietic. Crimeea, semnalul ignorat din 2014 Merz a susținut că acest tipar de comportament ar fi trebuit recunoscut încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinul militar pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Evenimentele de atunci au fost, în opinia sa, un avertisment clar asupra direcției urmate de Moscova. Ajutorul pentru Ucraina și unitatea Europei, priorități strategice Cancelarul german a subliniat că principala prioritate a politicii externe și de securitate europene trebuie să fie recunoașterea acestei realități și garantarea unui sprijin constant pentru Ucraina. El a insistat asupra necesității consolidării unității europene, inclusiv prin cooperarea strânsă cu Regatul Unit. NATO și nevoia de reînarmare a Europei Friedrich Merz a pledat pentru menținerea NATO și a alianței occidentale „cât mai mult timp posibil”, dar a avertizat că Europa trebuie să investească serios în propriile capacități de apărare. Doar astfel, a spus el, descurajarea militară poate deveni din nou credibilă. „Să nu spună nimeni că descurajarea este un concept depășit”, a subliniat liderul german. Sfârșitul „Pax Americana” pentru Europa Într-un context geopolitic marcat de o „deplasare aproape tectonică a centrelor de putere politică și economică”, Merz a afirmat că deceniile de „Pax Americana” în Europa s-au încheiat în mare măsură. Statele Unite, spune el, își apără acum propriile interese într-un mod mult mai dur, iar Europa este obligată să facă același lucru. Critici americane la adresa Uniunii Europene Cancelarul german a catalogat drept „inacceptabile” unele dintre criticile incluse în noua strategie de securitate națională a SUA, document care semnalează declinul economic al UE, excesul de reglementare, migrația ilegală și presupuse derapaje privind libertatea de exprimare și procesele democratice. Administrația americană susține că majoritatea europenilor doresc pacea, dar că această dorință nu se reflectă în politici coerente, din cauza slăbirii mecanismelor democratice. Reacția Kremlinului: amenințări și negări La rândul său, Vladimir Putin a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că blochează procesul de pace prin cereri „absolut inacceptabile” pentru Rusia. Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa își dorește un conflict, Rusia este „pregătită chiar acum”. Totodată, Putin a reiterat că nu intenționează să atace Europa, afirmând că liderii europeni trăiesc cu „iluzia” că ar putea provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

Putin, pregătit de război cu Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dezlănțuit: Dacă Europa vrea război, suntem pregătiți chiar acum

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene care susțin Ucraina. Totuși, liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa „își dorește războiul”, Moscova este pregătită „chiar în acest moment”. Afirmațiile au fost făcute înaintea întrevederii cu emisarul american Steve Witkoff, venită în contextul negocierilor pentru planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Putin acuză Europa că blochează procesul de pace Liderul rus susține că statele europene formulatează cereri „absolut inacceptabile” pentru Moscova, cu scopul de a compromite procesul de negociere. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Potrivit lui Putin, europenii „nu au o agendă a păcii” și sunt „de partea războiului”. Totodată, aceștia ar fi „vexați” că au fost excluși din negocieri, dar, afirmă el, „s-au exclus singuri”. Afirmațiile lui Putin: „Suntem gata acum. Nu dorim război” Putin a insistat că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că este pregătită pentru o confruntare dacă aceasta începe ostilitățile. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, suntem gata chiar acum”, a spus președintele rus. În opinia sa, europenii trăiesc cu „iluzia” unei posibile înfrângeri strategice a Rusiei și ar trebui „să revină la realitate”. Acuzații de piraterie la adresa Ucrainei Putin a acuzat Ucraina de „piraterie” în urma atacurilor cu drone asupra unor petroliere rusești în Marea Neagră și a amenințat cu represalii. Rusia ar putea „extinde paleta loviturilor” împotriva navelor care intră în porturile ucrainene și chiar împotriva navelor statelor occidentale care susțin aceste operațiuni. El a avertizat că Rusia ia în considerare măsuri împotriva navelor din țările ce asistă Ucraina și a menționat „cea mai radicală soluție”: tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Atacurile asupra petrolierele rusești Două petroliere – Kairos și Virat, sub pavilionul Gambiei și parte din „flota din umbră” a Rusiei – au fost lovite de drone navale ucrainene în largul coastelor Turciei. Un al treilea petrolier, Mersin, operat de o companie turcă, a fost avariat în Atlantic, în apropiere de Senegal. În paralel, un alt atac ucrainean a afectat un terminal petrolier de la Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah. Moscova găzduiește noi discuții asupra planului de pace al lui Trump Putin urmează să se întâlnească la Moscova cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner pentru a discuta varianta revizuită a planului de pace al administrației Trump. Documentul este negociat în paralel de delegațiile americane și ucrainene, care au purtat discuții recente în Florida și Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați, după ce au fost marginalizați de Washington în acest proces. Divergențe majore: frontiera, securitatea și reconstrucția Ucrainei Zelenski a recunoscut că problema teritoriilor disputate este cel mai dificil punct al negocierilor. Alte divergențe vizează garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției. Planul inițial al SUA, format din 28 de puncte, prevede: cedarea de facto a întregului Donbas către Rusia; demilitarizarea zonelor neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO; folosirea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. Propunerile Ucrainei și ale aliaților europeni În contrapropunerea lor, Ucraina și statele europene cer ca negocierile să pornească de la actuala linie a frontului. De asemenea, un armistițiu prealabil, creșterea limitelor armatei la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent străin în Ucraina, renunțarea la angajamentul de neaderare la NATO, obligarea Rusiei să plătească integral daunele provocate și menținerea înghețării activelor rusești până la achitarea compensațiilor.

Emisarul lui Trump, sfaturi pentru Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

ȘOCANT Emisarul lui Trump îl sfătuiește pe consilierul lui Putin cum să ia teritorii de la Ucraina

Emisarul prezidențial american Steve Witkoff a avut, pe 14 octombrie, o convorbire telefonică de peste cinci minute cu Iuri Ușakov, principalul consilier al lui Vladimir Putin pe politică externă. Potrivit unei stenograme obținute de Bloomberg, discuția a avut loc după succesul acordului de pace privind Gaza și a vizat posibilitatea unui plan similar pentru Ucraina, cu implicarea lui Donald Trump. Cum să discute Putin cu Trump: sugestiile lui Witkoff Steve Witkoff i-a sugerat lui Ușakov că ar fi oportună o conversație între Donald Trump și Vladimir Putin chiar înaintea vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Mai mult, i-a recomandat ca dialogul să fie construit pornind de la exemplul acordului privind Gaza. „Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și cred că am putea face același lucru și cu dumneavoastră”, i-a transmis Witkoff consilierului rus. Flatarea diplomatică: „Domnul Trump este un om al păcii” Witkoff i-a indicat lui Ușakov că Putin ar trebui să-l felicite pe Trump pentru succesul acordului din Gaza, să sublinieze că Rusia a susținut efortul diplomatic și că îl respectă pe președinte ca „om al păcii”. Această abordare, a spus emisarul american, ar crea un context politic favorabil discuției despre Ucraina. El a formulat chiar o sugestie concretă pentru Putin: „Iată ce cred că ar fi extraordinar: poate că îi va spune președintelui Trump că Steve și Iuri au discutat un plan de pace în 20 de puncte, foarte similar, și că ar putea schimba puțin lucrurile.” O convorbire de două ore și jumătate La două zile după această discuție, Vladimir Putin și Donald Trump au vorbit la telefon, la inițiativa Rusiei. Trump a descris ulterior dialogul, care a durat două ore și jumătate, drept „foarte productiv”. El a afirmat că Putin l-a felicitat pentru acordul privind Gaza și că cei doi intenționează să se întâlnească la Budapesta – un summit care nu a fost încă programat. Reacția lui Trump: „Asta face un negociator” Întrebat despre dezvăluirile Bloomberg, Donald Trump a spus că nu a ascultat înregistrarea convorbirii, dar că nu este surprins de demers. „Este o formă foarte obișnuită de negociere. Asta face un negociator”, a declarat președintele american, aflat în avionul prezidențial spre Florida, cu ocazia Zilei Recunoștinței. Trump a adăugat că își imaginează că Putin transmite aceleași mesaje și Ucrainei. Donald Trump a confirmat că Steve Witkoff se va deplasa la Moscova săptămâna viitoare, pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Totodată, Jared Kushner, ginerele lui Trump și un actor-cheie în negocierea acordului de pace din Gaza, este implicat în acest nou demers. Planul pentru Ucraina: fără termen limită Trump declarase anterior că ziua de Thanksgiving ar fi momentul ideal pentru ca Ucraina să accepte un acord care să pună capăt războiului. Ulterior însă, el și consilierii săi au renunțat la ideea unei date fixe. „Termenul limită pentru mine este atunci când se termină”, a precizat președintele american, subliniind că își dorește pacea „cât mai curând posibil”. Stenograma publicată Bloomberg Steve Witkoff: Bună, Iuri. Iuri Ușakov: Da, Steve, bună, ce mai faci? Witkoff: Bine, Iuri. Tu ce mai faci? Ușakov: Sunt bine. Felicitări, prietene. Witkoff: Mulțumesc. Ușakov: Ai făcut o treabă excelentă. Pur și simplu excelentă. Mulțumesc mult. Mulțumesc, mulțumesc. Witkoff: Mulțumesc, Iuri, și mulțumesc pentru sprijinul tău. Știu că țara ta a susținut acest lucru și îți mulțumesc. Ușakov: Da, da, da. Da. Știi, de aceea am suspendat organizarea primului summit ruso-arab. Witkoff: Da. Ușakov: Da, pentru că credem că faci o treabă adevărată în regiune. Witkoff: Ascultă. O să-ți spun ceva. Cred, cred că dacă putem rezolva problema dintre Rusia și Ucraina, toată lumea va sări în sus de bucurie. Ușakov: Da, da, da. Da, trebuie să rezolvi o singură problemă. [râde] Witkoff: Care? Ușakov: Războiul ruso-ucrainean. Witkoff: Știu! Cum putem rezolva asta? Ușakov: Prietene, vreau doar sfatul tău. Crezi că ar fi util dacă șefii noștri ar vorbi la telefon? Witkoff: Da, cred. Ușakov: Crezi. Și când crezi că ar fi posibil? Witkoff: Cred că imediat ce vei sugera, omul meu este gata să o facă. Ușakov: Ok, ok. Witkoff: Iuri, Iuri, uite ce aș face eu. Recomandarea mea. Ușakov: Da, te rog. Witkoff: Aș da telefon și aș reitera că îl felicități pe președinte pentru această realizare, că ați susținut-o, că ați susținut-o, că îl respectați pentru că este un om al păcii și că sunteți pur și simplu foarte bucuroși că s-a întâmplat. Aș spune asta. Cred că va fi o convorbire foarte bună Pentru că – lasă-mă să-ți spun ce i-am spus președintelui. I-am spus președintelui că tu – că Federația Rusă a dorit întotdeauna un acord de pace. Asta este convingerea mea. I-am spus președintelui că asta cred. Și cred că întrebarea este – problema este că avem două națiuni care au dificultăți în a ajunge la un compromis și, când o vom face, vom avea un acord de pace. Mă gândesc chiar că am putea să elaborăm o propunere de pace în 20 de puncte, așa cum am făcut în Gaza. Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și mă gândesc că am putea face același lucru și cu voi. Ideea mea este următoarea… Ușakov: Bine, bine, prietene. Cred că tocmai acest lucru ar putea fi discutat de liderii noștri. Steve, sunt de acord cu tine că el îl va felicita, va spune că domnul Trump este un adevărat om al păcii și așa mai departe. Asta va spune. Witkoff: Dar iată ce cred eu că ar fi uimitor. Ușakov: Bine, bine. Witkoff: Ce-ar fi dacă, ce-ar fi dacă… ascultă-mă… Ușakov: Voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine. Ok? Witkoff: Da, pentru că – ascultă ce-ți spun. Vreau doar să spui, poate doar să-i spui asta președintelui Putin, pentru că știi că am cel mai profund respect pentru președintele Putin. Ușakov: Da, da. Witkoff: Poate că el îi va spune președintelui Trump: știi, Steve și Iuri au discutat un plan foarte similar în 20 de puncte pentru pace și asta ar putea fi ceva care, credem noi, ar putea schimba puțin lucrurile, suntem deschiși la astfel de lucruri – să explorăm ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace. Acum, între noi fie vorba, știu ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace: Donețk și poate un schimb de teritorii undeva. Dar spun că, în loc să vorbim așa, să vorbim mai optimist, pentru că cred că vom ajunge la un acord aici. Și cred că Iuri, președintele, îmi va acorda mult spațiu și libertate de acțiune pentru a ajunge la acord. Ușakov: Înțeleg… Witkoff: …așadar, dacă putem crea această oportunitate, după ce am vorbit cu Iuri și am avut o conversație, cred că asta ar putea duce la lucruri mari. Ușakov: Ok, sună bine. Sună bine. Witkoff: Și încă ceva: Zelenski vine la Casa Albă vineri. Ușakov: Știu asta. [râde] Witkoff: Voi merge la acea întâlnire pentru că vor să fiu acolo, dar cred că, dacă este posibil, vom avea discuțiacu șeful tău înainte de întâlnirea de vineri. Ușakov: Înainte, înainte — da? Witkoff: Corect. Ușakov: Ok, ok. Am înțeles sfatul tău. Așa că voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine, ok? Witkoff: Ok Iuri, vorbim curând. Ușakov: Minunat, minunat. Mulțumesc mult. Mulțumesc. Witkoff: Pa, pa. Ușakov: Pa.

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump părând că acceptă planul de pace, dar va continua să atace (Goșu)

Planul de pace în 28 de puncte, prezentat de presa americană ca fiind susținut de Donald Trump, a generat confuzie și neîncredere la nivel internațional. Istoricul Armand Goșu analizează, într-un interviu pentru Contributors, originile, ambiguitățile și implicațiile strategice ale acestui document, subliniind că este doar un punct de plecare pentru viitoare negocieri, nu o versiune finală. Un plan cu origini neclare și formulări neprofesioniste Potrivit lui Goșu, circulă mai multe variante ale documentului, niciuna asumată oficial de Washington. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Autorii par să fie doi emisari informali: Steve Witkoff, apropiat al lui Trump, și Kirill Dmitriev, om de încredere al lui Putin. Niciunul nu este diplomat, ceea ce explică formulările confuze, traducerile greoaie din rusă în engleză și lipsa de coerență. Planul ar fi rezultat din discuții purtate la Miami, în afara cadrului diplomatic oficial, și a ajuns în presă printr-o scurgere controlată, probabil chiar de Dmitriev, într-un moment în care draftul pierdea teren în discuții. Scandalul politic de la Kiev și momentul strategic al scurgerii Publicarea planului a coincis cu un scandal major de corupție la Kiev, în care sunt implicați oameni apropiați ai lui Volodimir Zelenski. Goșu subliniază că acest scandal nu a fost declanșat de planul american, ci este rezultatul concentrării puterii în jurul administrației prezidențiale, în special a lui Andrii Yermak. Unii speculează că scandalul ar fi fost folosit pentru a-l slăbi pe Zelenski și a-l forța să accepte documentul. Alții cred că a fost declanșat chiar de cercuri europene, cu scopul de a limita spațiul de negociere al președintelui ucrainean. Presiuni, termene-limită și arbitrul american Potrivit istoricului, americanii ar fi pus un termen-limită informal: până la Thanksgiving, Zelenski ar trebui să ofere un răspuns. În caz contrar, s-ar putea suspenda transferul de informații militare. Deși nu confirmă scenariul, Goșu afirmă că presiunea există, iar planul a devenit instrument politic atât la Washington, cât și la Kiev. Trump ar încerca să mute atenția de la propriile scandaluri interne, inclusiv cel legat de Epstein. Zelenski, la rândul său, folosește planul pentru a se proteja în fața contestărilor interne, mobilizând opinia publică sub ideea apărării naționale. Ambiguități strategice și concesii teritoriale Planul conține prevederi controversate: confirmarea suveranității Ucrainei, dar fără a menționa explicit integritatea teritorială; acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și o „Europă” vag definită; limitarea extinderii NATO; dialog Rusia-NATO mediat de SUA, ca și cum Washingtonul nu ar fi parte a NATO. Există concesii teritoriale: SUA ar recunoaște de facto apartenența la Rusia a Crimeei, Donețk și Luhansk, iar în Herson și Zaporojie s-ar accepta linia frontului. Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din unele zone și să accepte neutralizarea militară a regiunilor recunoscute ca rusești. Limitarea armatei ucrainene și renunțarea la NATO Planul prevede limitarea armatei Ucrainei la 600.000 de militari — în continuare cea mai mare din Europa — și renunțarea la aderarea la NATO. În schimb, ar primi garanții de securitate din partea SUA, dar fără trupe americane pe teren, ceea ce, în opinia istoricului, face garanțiile „slabe spre simbolice”. Fonduri rusești înghețate și o reconstrucție în stil trumpist Una dintre cele mai controversate propuneri este ca 100 de miliarde de dolari din fondurile rusești înghețate să fie investite în reconstrucția Ucrainei. SUA ar încasa 50% din profitul generat, iar UE ar contribui cu încă 100 de miliarde. Această variantă contrazice planurile europene privind confiscarea fondurilor, favorizând o abordare americană exclusivistă. Ce speră Putin și ce poate face Ucraina Putin nu respinge planul, dar nici nu-l acceptă. În opinia lui Goșu, liderul de la Kremlin mizează pe timp, uzură și erodarea sprijinului occidental. Va negocia, dar nu pentru pace, ci pentru avantaje strategice. Zelenski, în schimb, a învățat să negocieze cu administrația Trump și ar putea transforma acest document într-o bază de plecare, nu într-o capitulare. Istoricul insistă: Ucrainenii nu sunt victime neputincioase, ci actori strategici, cu una dintre cele mai performante armate ale Europei. Planul nu este soluția, ci începutul unei negocieri dure Planul american, deși imperfect și plin de ambiguități, marchează începutul unei noi etape de negociere. Nu este un nou pact Molotov–Ribbentrop, cum afirmă unele voci, ci un document improvizat, încă neasumat, care ar putea fi rescris complet. "Cea mai mare greșeală ar fi să-l vedem ca pe un final. Este doar începutul unui proces diplomatic lung, complicat și dur", subliniază Armand Goșu.

Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

Kremlinul speră o întâlnire Putin–Trump (sursa: Tass)
Internațional

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin, după finalizarea pregătirilor

Kremlinul a transmis luni că își dorește ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să aibă loc cât mai curând posibil, imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate. Moscova subliniază că întâlnirea depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Ultima întâlnire: discuții în Alaska despre războiul din Ucraina Putin și Trump s-au întâlnit ultima dată în august, la un summit desfășurat în Alaska. Atunci, cei doi lideri au discutat despre posibile soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Luna trecută, cei doi au anunțat intenția organizării unui nou summit la Budapesta, însă Trump a decis ulterior anularea acestuia, argumentând că momentul nu era unul potrivit. Moscova: „Nu putem prezice când se vor îndeplini condițiile pentru un nou summit” Întrebat dacă Rusia a ratat o oportunitate diplomatică și care ar fi condițiile pentru o nouă întâlnire, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că momentan este dificil de anticipat momentul. „Suntem cu toții interesați ca aceste condiții să apară mai devreme decât mai târziu”, a subliniat Peskov. Kremlinul insistă pe necesitatea unei pregătiri aprofundate Potrivit lui Peskov, atât Moscova, cât și Washingtonul sunt de acord că un summit trebuie pregătit în detaliu pentru a avea rezultate concrete. „De îndată ce această pregătire va fi finalizată și vor fi îndeplinite condițiile pentru organizarea summitului, sperăm că acesta va avea loc”, a afirmat reprezentantul Kremlinului. Trump anunță un proiect de lege privind sancțiunile Duminică, Donald Trump a declarat că Partidul Republican lucrează la un proiect de lege care ar impune sancțiuni oricărei țări ce desfășoară afaceri cu Rusia. Peskov a reacționat, spunând că Moscova ar privi „foarte negativ” un astfel de demers. „Vom vedea cum progresează acest proiect de lege și ce detalii presupune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

Trump condiționează întâlnirea cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump condiționează o întâlnire cu Putin: Nu îmi voi pierde timpul fără o înțelegere de pace

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, până când nu va considera că există un acord real care să asigure pacea între Rusia și Ucraina Trump condiționează întâlnirea cu Putin „Trebuie să știți că vom face o înțelegere, nu îmi voi pierde timpul”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor prezenți la Doha, în cadrul unei escale din turneul său asiatic. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Liderul american a subliniat că o eventuală discuție cu Vladimir Putin va avea loc doar în momentul în care negocierile de pace vor avea o bază solidă. Discuții la Doha despre situația din Fâșia Gaza În cursul zilei de sâmbătă, Trump s-a întâlnit la bordul avionului său cu emirul și premierul Qatarului, pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza. Escala din capitala Qatarului a avut loc în drumul către Malaezia, unde sunt programate noi întrevederi diplomatice. „O pace durabilă” și o posibilă forță internațională în Gaza Trump a afirmat că eforturile de stabilizare a Fâșiei Gaza avansează, iar în curând ar putea fi desfășurată o forță internațională de menținere a păcii. „Ar trebui să fie o pace durabilă”, a spus președintele american, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre situația din Gaza. Qatarul, lăudat pentru rolul său în stabilitatea regională Donald Trump a adăugat că Qatarul ar putea contribui cu trupe de menținere a păcii, dacă situația o va impune. El a lăudat statul din Golf, pe care l-a descris drept un aliat important al Statelor Unite și un actor cheie în stabilitatea regională.

Întâlnirea dintre Putin și Trump, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul temperează așteptările unui summit Putin–Trump: planul, amânat pe termen nedeterminat

Kremlinul a declarat marți că nu există încă o dată concretă pentru un potențial summit între Vladimir Putin și Donald Trump, subliniind că discuțiile privind o astfel de întâlnire sunt abia în faza preliminară. Moscova: „Nu putem amâna ceva ce nu a fost încă stabilit” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că nu a fost stabilită nici o dată oficială pentru o întâlnire între cei doi lideri. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Avem o înțelegere a președinților, însă nu putem amâna ceva ce nu a fost încă finalizat. Nici președintele Trump, nici președintele Putin nu au avansat vreo dată exactă”, a declarat Peskov. Acesta a explicat că o eventuală reuniune „necesită o pregătire serioasă”, motiv pentru care „nu s-a stabilit de la bun început o dată exactă”. Divergențe între Washington și Moscova Donald Trump a anunțat, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin pe 16 octombrie, că secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta detaliile unui posibil summit la Budapesta, care ar putea avea loc „în cel mult două săptămâni”. Însă CNN a relatat că întrevederea Rubio–Lavrov a fost amânată, potrivit unui oficial al Casei Albe care a vorbit sub protecția anonimatului. Acesta a menționat că cei doi au așteptări divergente cu privire la condițiile unei eventuale încetări a războiului din Ucraina. Lavrov: contactele vor continua prin discuții telefonice Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că a convenit cu Marco Rubio să continue contactele telefonice, fără a menționa vreo dată pentru o întâlnire față în față. „Nu există o înțelegere privind o dată concretă pentru summit”, a reiterat Dmitri Peskov, respingând speculațiile apărute în presă. Trump: „Pacea în Ucraina e mai greu de obținut decât un armistițiu în Gaza” Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că vrea să pună capăt războiului din Ucraina, dar a recunoscut că acest obiectiv este mai dificil decât obținerea unui armistițiu în Gaza sau a unei încetări a conflictului dintre India și Pakistan. Liderul american consideră totuși că o pace între Kiev și Moscova este posibilă, deși l-a avertizat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski că „nu are cărțile câștigătoare” în actualul context militar. Trump a descris Rusia drept un „tigru de hârtie”, afirmând că Moscova a eșuat în a-și atinge obiectivele, în ciuda superiorității sale militare. Putin: disponibil pentru negocieri, dar cu condiții clare Președintele Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit pentru negocieri de pace, dar a reiterat că acestea trebuie să se desfășoare în conformitate cu condițiile impuse de Moscova. Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul țării între forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia. De atunci, Kremlinul susține că „operațiunea militară specială” va continua până la atingerea obiectivelor stabilite. O întâlnire tensionată în Alaska, urmată de incertitudine diplomatică Trump și Putin au avut o întâlnire pe 15 august, la o bază aeriană din orașul Anchorage, Alaska, fost punct strategic în timpul Războiului Rece. Scopul declarat al întrevederii a fost identificarea unor soluții pentru încetarea războiului din Ucraina, însă surse americane și ruse au relatat că discuțiile au fost marcate de divergențe semnificative între cei doi lideri. Contacte diplomatice, dar fără perspective clare Potrivit Moscovei și Washingtonului, Lavrov și Rubio au discutat luni la telefon despre „următorii pași”, însă niciuna dintre părți nu a confirmat stabilirea unei date pentru o nouă întâlnire directă. În acest moment, Kremlinul menține o atitudine rezervată, insistând că orice eventual summit „va necesita timp și o pregătire atentă”, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și Statele Unite.

Bulgaria oferă culoar aerian pentru Putin (sursa: Facebook/Georg Georgiev)
Internațional

Bulgaria ar putea permite avionului lui Putin să survoleze teritoriul său pentru întâlnirea cu Trump

Avionul preşedintelui rus Vladimir Putin, care urmează să-l transporte pe liderul de la Kremlin la Budapesta pentru o posibilă întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, ar putea primi autorizaţie specială de survol a spaţiului aerian bulgar. Bulgaria ia în calcul o excepţie pentru un zbor „al păcii” Informaţia a fost confirmată de ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai Uniunii Europene de la Luxemburg. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Potrivit presei bulgare, nu există informații că Moscova ar fi făcut o solicitare oficială în acest sens. „Dacă se depun eforturi pentru a obţine pacea, iar condiţia pentru aceasta este să aibă loc o întâlnire, atunci cel mai logic lucru este ca o astfel de întâlnire să fie facilitată într-un mod realizabil”, a declarat Georgiev, sugerând că Sofia ar putea face o excepţie temporară de la interdicţia impusă zborurilor ruseşti. Aceasta ar fi prima încercare a lui Putin de a vizita capitala unei țări din Uniunea Europeană de la începutul invaziei din februarie 2022. Avionul președintelui rus are interdicție de zbor și deasupra Statelor Unite, dar în vara anului 2025 a primit o autorizație specială pentru a ateriza în Alaska, pentru ca acolo să poată avea loc prima întâlnire dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la începutul războiului. Posibile rute de zbor: peste Marea Neagră sau prin Belarus O rută directă între Moscova şi Budapesta ar presupune traversarea Mării Negre, Bulgariei şi Serbiei, însă spaţiul aerian bulgar este închis avioanelor ruseşti de peste doi ani. Alte opţiuni includ rute mai lungi şi mai costisitoare, precum cea prin Belarus şi Polonia sau prin Marea Baltică, Germania şi Republica Cehă. Totuşi, o eventuală autorizare specială din partea Sofiei ar scurta semnificativ traseul şi ar facilita întâlnirea ruso-americană planificată la Budapesta. Trump anunţă pe Truth Social o posibilă întâlnire cu Putin Donald Trump a confirmat, joi, pe platforma Truth Social, că echipele de consilieri de nivel înalt lucrează la organizarea unei întâlniri cu Vladimir Putin. „Preşedintele Putin şi cu mine ne vom întâlni apoi într-un loc convenit, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război 'lipsit de glorie', dintre Rusia şi Ucraina”, a scris Trump, fără a oferi o dată exactă a întrevederii. Budapesta, posibil centru diplomatic între Est şi Vest O eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar transforma capitala ungară într-un nou pol al diplomaţiei internaţionale, în condiţiile în care premierul Viktor Orbán menţine relaţii apropiate cu Moscova, dar şi un dialog constant cu Washingtonul. Această iniţiativă ar putea marca prima interacţiune directă dintre liderii american şi rus de la începutul invaziei Ucrainei, într-un moment în care negocierile de pace par blocate, iar tensiunile geopolitice din regiune ating noi cote.

Zelenski, dispus să se întâlnească cu Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Volodimir Zelenski, dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la Budapesta

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să-l întâlnească pe omologul său rus, Vladimir Putin, la Budapesta. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat postului de televiziune american NBC, după discuțiile purtate cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Comparație dură: Putin, asemănat cu Hamas În același interviu, liderul ucrainean l-a comparat pe Vladimir Putin cu organizația teroristă Hamas, subliniind caracterul violent și distructiv al acțiunilor Kremlinului. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Cu toate acestea, Zelenski a afirmat că este dispus să participe la un summit de pace planificat să se desfășoare la Budapesta, în speranța găsirii unei soluții diplomatice la conflictul ruso-ucrainean. „Fără concesii teritoriale suplimentare” Întrebat dacă Ucraina ar putea ceda teritorii în schimbul păcii, Zelenski a admis că războiul ar putea fi încheiat prin mijloace diplomatice. Totuși, liderul ucrainean a sugerat clar că țara sa nu intenționează să facă alte concesii teritoriale Federației Ruse. Posibile negocieri de pace Declarația lui Zelenski vine într-un moment de intensificare a discuțiilor diplomatice privind viitorul conflictului din Ucraina și posibilele negocieri de pace. Budapesta, aflată între Moscova și Kiev atât geografic, cât și politic, ar putea deveni un punct cheie în tentativa de relansare a dialogului între cele două părți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră