vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

317 articole
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Putin, pregătit de război cu Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dezlănțuit: Dacă Europa vrea război, suntem pregătiți chiar acum

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene care susțin Ucraina. Totuși, liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa „își dorește războiul”, Moscova este pregătită „chiar în acest moment”. Afirmațiile au fost făcute înaintea întrevederii cu emisarul american Steve Witkoff, venită în contextul negocierilor pentru planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Putin acuză Europa că blochează procesul de pace Liderul rus susține că statele europene formulatează cereri „absolut inacceptabile” pentru Moscova, cu scopul de a compromite procesul de negociere. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Potrivit lui Putin, europenii „nu au o agendă a păcii” și sunt „de partea războiului”. Totodată, aceștia ar fi „vexați” că au fost excluși din negocieri, dar, afirmă el, „s-au exclus singuri”. Afirmațiile lui Putin: „Suntem gata acum. Nu dorim război” Putin a insistat că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că este pregătită pentru o confruntare dacă aceasta începe ostilitățile. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, suntem gata chiar acum”, a spus președintele rus. În opinia sa, europenii trăiesc cu „iluzia” unei posibile înfrângeri strategice a Rusiei și ar trebui „să revină la realitate”. Acuzații de piraterie la adresa Ucrainei Putin a acuzat Ucraina de „piraterie” în urma atacurilor cu drone asupra unor petroliere rusești în Marea Neagră și a amenințat cu represalii. Rusia ar putea „extinde paleta loviturilor” împotriva navelor care intră în porturile ucrainene și chiar împotriva navelor statelor occidentale care susțin aceste operațiuni. El a avertizat că Rusia ia în considerare măsuri împotriva navelor din țările ce asistă Ucraina și a menționat „cea mai radicală soluție”: tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Atacurile asupra petrolierele rusești Două petroliere – Kairos și Virat, sub pavilionul Gambiei și parte din „flota din umbră” a Rusiei – au fost lovite de drone navale ucrainene în largul coastelor Turciei. Un al treilea petrolier, Mersin, operat de o companie turcă, a fost avariat în Atlantic, în apropiere de Senegal. În paralel, un alt atac ucrainean a afectat un terminal petrolier de la Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah. Moscova găzduiește noi discuții asupra planului de pace al lui Trump Putin urmează să se întâlnească la Moscova cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner pentru a discuta varianta revizuită a planului de pace al administrației Trump. Documentul este negociat în paralel de delegațiile americane și ucrainene, care au purtat discuții recente în Florida și Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați, după ce au fost marginalizați de Washington în acest proces. Divergențe majore: frontiera, securitatea și reconstrucția Ucrainei Zelenski a recunoscut că problema teritoriilor disputate este cel mai dificil punct al negocierilor. Alte divergențe vizează garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției. Planul inițial al SUA, format din 28 de puncte, prevede: cedarea de facto a întregului Donbas către Rusia; demilitarizarea zonelor neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO; folosirea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. Propunerile Ucrainei și ale aliaților europeni În contrapropunerea lor, Ucraina și statele europene cer ca negocierile să pornească de la actuala linie a frontului. De asemenea, un armistițiu prealabil, creșterea limitelor armatei la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent străin în Ucraina, renunțarea la angajamentul de neaderare la NATO, obligarea Rusiei să plătească integral daunele provocate și menținerea înghețării activelor rusești până la achitarea compensațiilor.

Emisarul lui Trump, sfaturi pentru Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

ȘOCANT Emisarul lui Trump îl sfătuiește pe consilierul lui Putin cum să ia teritorii de la Ucraina

Emisarul prezidențial american Steve Witkoff a avut, pe 14 octombrie, o convorbire telefonică de peste cinci minute cu Iuri Ușakov, principalul consilier al lui Vladimir Putin pe politică externă. Potrivit unei stenograme obținute de Bloomberg, discuția a avut loc după succesul acordului de pace privind Gaza și a vizat posibilitatea unui plan similar pentru Ucraina, cu implicarea lui Donald Trump. Cum să discute Putin cu Trump: sugestiile lui Witkoff Steve Witkoff i-a sugerat lui Ușakov că ar fi oportună o conversație între Donald Trump și Vladimir Putin chiar înaintea vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Mai mult, i-a recomandat ca dialogul să fie construit pornind de la exemplul acordului privind Gaza. „Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și cred că am putea face același lucru și cu dumneavoastră”, i-a transmis Witkoff consilierului rus. Flatarea diplomatică: „Domnul Trump este un om al păcii” Witkoff i-a indicat lui Ușakov că Putin ar trebui să-l felicite pe Trump pentru succesul acordului din Gaza, să sublinieze că Rusia a susținut efortul diplomatic și că îl respectă pe președinte ca „om al păcii”. Această abordare, a spus emisarul american, ar crea un context politic favorabil discuției despre Ucraina. El a formulat chiar o sugestie concretă pentru Putin: „Iată ce cred că ar fi extraordinar: poate că îi va spune președintelui Trump că Steve și Iuri au discutat un plan de pace în 20 de puncte, foarte similar, și că ar putea schimba puțin lucrurile.” O convorbire de două ore și jumătate La două zile după această discuție, Vladimir Putin și Donald Trump au vorbit la telefon, la inițiativa Rusiei. Trump a descris ulterior dialogul, care a durat două ore și jumătate, drept „foarte productiv”. El a afirmat că Putin l-a felicitat pentru acordul privind Gaza și că cei doi intenționează să se întâlnească la Budapesta – un summit care nu a fost încă programat. Reacția lui Trump: „Asta face un negociator” Întrebat despre dezvăluirile Bloomberg, Donald Trump a spus că nu a ascultat înregistrarea convorbirii, dar că nu este surprins de demers. „Este o formă foarte obișnuită de negociere. Asta face un negociator”, a declarat președintele american, aflat în avionul prezidențial spre Florida, cu ocazia Zilei Recunoștinței. Trump a adăugat că își imaginează că Putin transmite aceleași mesaje și Ucrainei. Donald Trump a confirmat că Steve Witkoff se va deplasa la Moscova săptămâna viitoare, pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Totodată, Jared Kushner, ginerele lui Trump și un actor-cheie în negocierea acordului de pace din Gaza, este implicat în acest nou demers. Planul pentru Ucraina: fără termen limită Trump declarase anterior că ziua de Thanksgiving ar fi momentul ideal pentru ca Ucraina să accepte un acord care să pună capăt războiului. Ulterior însă, el și consilierii săi au renunțat la ideea unei date fixe. „Termenul limită pentru mine este atunci când se termină”, a precizat președintele american, subliniind că își dorește pacea „cât mai curând posibil”. Stenograma publicată Bloomberg Steve Witkoff: Bună, Iuri. Iuri Ușakov: Da, Steve, bună, ce mai faci? Witkoff: Bine, Iuri. Tu ce mai faci? Ușakov: Sunt bine. Felicitări, prietene. Witkoff: Mulțumesc. Ușakov: Ai făcut o treabă excelentă. Pur și simplu excelentă. Mulțumesc mult. Mulțumesc, mulțumesc. Witkoff: Mulțumesc, Iuri, și mulțumesc pentru sprijinul tău. Știu că țara ta a susținut acest lucru și îți mulțumesc. Ușakov: Da, da, da. Da. Știi, de aceea am suspendat organizarea primului summit ruso-arab. Witkoff: Da. Ușakov: Da, pentru că credem că faci o treabă adevărată în regiune. Witkoff: Ascultă. O să-ți spun ceva. Cred, cred că dacă putem rezolva problema dintre Rusia și Ucraina, toată lumea va sări în sus de bucurie. Ușakov: Da, da, da. Da, trebuie să rezolvi o singură problemă. [râde] Witkoff: Care? Ușakov: Războiul ruso-ucrainean. Witkoff: Știu! Cum putem rezolva asta? Ușakov: Prietene, vreau doar sfatul tău. Crezi că ar fi util dacă șefii noștri ar vorbi la telefon? Witkoff: Da, cred. Ușakov: Crezi. Și când crezi că ar fi posibil? Witkoff: Cred că imediat ce vei sugera, omul meu este gata să o facă. Ușakov: Ok, ok. Witkoff: Iuri, Iuri, uite ce aș face eu. Recomandarea mea. Ușakov: Da, te rog. Witkoff: Aș da telefon și aș reitera că îl felicități pe președinte pentru această realizare, că ați susținut-o, că ați susținut-o, că îl respectați pentru că este un om al păcii și că sunteți pur și simplu foarte bucuroși că s-a întâmplat. Aș spune asta. Cred că va fi o convorbire foarte bună Pentru că – lasă-mă să-ți spun ce i-am spus președintelui. I-am spus președintelui că tu – că Federația Rusă a dorit întotdeauna un acord de pace. Asta este convingerea mea. I-am spus președintelui că asta cred. Și cred că întrebarea este – problema este că avem două națiuni care au dificultăți în a ajunge la un compromis și, când o vom face, vom avea un acord de pace. Mă gândesc chiar că am putea să elaborăm o propunere de pace în 20 de puncte, așa cum am făcut în Gaza. Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și mă gândesc că am putea face același lucru și cu voi. Ideea mea este următoarea… Ușakov: Bine, bine, prietene. Cred că tocmai acest lucru ar putea fi discutat de liderii noștri. Steve, sunt de acord cu tine că el îl va felicita, va spune că domnul Trump este un adevărat om al păcii și așa mai departe. Asta va spune. Witkoff: Dar iată ce cred eu că ar fi uimitor. Ușakov: Bine, bine. Witkoff: Ce-ar fi dacă, ce-ar fi dacă… ascultă-mă… Ușakov: Voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine. Ok? Witkoff: Da, pentru că – ascultă ce-ți spun. Vreau doar să spui, poate doar să-i spui asta președintelui Putin, pentru că știi că am cel mai profund respect pentru președintele Putin. Ușakov: Da, da. Witkoff: Poate că el îi va spune președintelui Trump: știi, Steve și Iuri au discutat un plan foarte similar în 20 de puncte pentru pace și asta ar putea fi ceva care, credem noi, ar putea schimba puțin lucrurile, suntem deschiși la astfel de lucruri – să explorăm ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace. Acum, între noi fie vorba, știu ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace: Donețk și poate un schimb de teritorii undeva. Dar spun că, în loc să vorbim așa, să vorbim mai optimist, pentru că cred că vom ajunge la un acord aici. Și cred că Iuri, președintele, îmi va acorda mult spațiu și libertate de acțiune pentru a ajunge la acord. Ușakov: Înțeleg… Witkoff: …așadar, dacă putem crea această oportunitate, după ce am vorbit cu Iuri și am avut o conversație, cred că asta ar putea duce la lucruri mari. Ușakov: Ok, sună bine. Sună bine. Witkoff: Și încă ceva: Zelenski vine la Casa Albă vineri. Ușakov: Știu asta. [râde] Witkoff: Voi merge la acea întâlnire pentru că vor să fiu acolo, dar cred că, dacă este posibil, vom avea discuțiacu șeful tău înainte de întâlnirea de vineri. Ușakov: Înainte, înainte — da? Witkoff: Corect. Ușakov: Ok, ok. Am înțeles sfatul tău. Așa că voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine, ok? Witkoff: Ok Iuri, vorbim curând. Ușakov: Minunat, minunat. Mulțumesc mult. Mulțumesc. Witkoff: Pa, pa. Ușakov: Pa.

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump părând că acceptă planul de pace, dar va continua să atace (Goșu)

Planul de pace în 28 de puncte, prezentat de presa americană ca fiind susținut de Donald Trump, a generat confuzie și neîncredere la nivel internațional. Istoricul Armand Goșu analizează, într-un interviu pentru Contributors, originile, ambiguitățile și implicațiile strategice ale acestui document, subliniind că este doar un punct de plecare pentru viitoare negocieri, nu o versiune finală. Un plan cu origini neclare și formulări neprofesioniste Potrivit lui Goșu, circulă mai multe variante ale documentului, niciuna asumată oficial de Washington. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Autorii par să fie doi emisari informali: Steve Witkoff, apropiat al lui Trump, și Kirill Dmitriev, om de încredere al lui Putin. Niciunul nu este diplomat, ceea ce explică formulările confuze, traducerile greoaie din rusă în engleză și lipsa de coerență. Planul ar fi rezultat din discuții purtate la Miami, în afara cadrului diplomatic oficial, și a ajuns în presă printr-o scurgere controlată, probabil chiar de Dmitriev, într-un moment în care draftul pierdea teren în discuții. Scandalul politic de la Kiev și momentul strategic al scurgerii Publicarea planului a coincis cu un scandal major de corupție la Kiev, în care sunt implicați oameni apropiați ai lui Volodimir Zelenski. Goșu subliniază că acest scandal nu a fost declanșat de planul american, ci este rezultatul concentrării puterii în jurul administrației prezidențiale, în special a lui Andrii Yermak. Unii speculează că scandalul ar fi fost folosit pentru a-l slăbi pe Zelenski și a-l forța să accepte documentul. Alții cred că a fost declanșat chiar de cercuri europene, cu scopul de a limita spațiul de negociere al președintelui ucrainean. Presiuni, termene-limită și arbitrul american Potrivit istoricului, americanii ar fi pus un termen-limită informal: până la Thanksgiving, Zelenski ar trebui să ofere un răspuns. În caz contrar, s-ar putea suspenda transferul de informații militare. Deși nu confirmă scenariul, Goșu afirmă că presiunea există, iar planul a devenit instrument politic atât la Washington, cât și la Kiev. Trump ar încerca să mute atenția de la propriile scandaluri interne, inclusiv cel legat de Epstein. Zelenski, la rândul său, folosește planul pentru a se proteja în fața contestărilor interne, mobilizând opinia publică sub ideea apărării naționale. Ambiguități strategice și concesii teritoriale Planul conține prevederi controversate: confirmarea suveranității Ucrainei, dar fără a menționa explicit integritatea teritorială; acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și o „Europă” vag definită; limitarea extinderii NATO; dialog Rusia-NATO mediat de SUA, ca și cum Washingtonul nu ar fi parte a NATO. Există concesii teritoriale: SUA ar recunoaște de facto apartenența la Rusia a Crimeei, Donețk și Luhansk, iar în Herson și Zaporojie s-ar accepta linia frontului. Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din unele zone și să accepte neutralizarea militară a regiunilor recunoscute ca rusești. Limitarea armatei ucrainene și renunțarea la NATO Planul prevede limitarea armatei Ucrainei la 600.000 de militari — în continuare cea mai mare din Europa — și renunțarea la aderarea la NATO. În schimb, ar primi garanții de securitate din partea SUA, dar fără trupe americane pe teren, ceea ce, în opinia istoricului, face garanțiile „slabe spre simbolice”. Fonduri rusești înghețate și o reconstrucție în stil trumpist Una dintre cele mai controversate propuneri este ca 100 de miliarde de dolari din fondurile rusești înghețate să fie investite în reconstrucția Ucrainei. SUA ar încasa 50% din profitul generat, iar UE ar contribui cu încă 100 de miliarde. Această variantă contrazice planurile europene privind confiscarea fondurilor, favorizând o abordare americană exclusivistă. Ce speră Putin și ce poate face Ucraina Putin nu respinge planul, dar nici nu-l acceptă. În opinia lui Goșu, liderul de la Kremlin mizează pe timp, uzură și erodarea sprijinului occidental. Va negocia, dar nu pentru pace, ci pentru avantaje strategice. Zelenski, în schimb, a învățat să negocieze cu administrația Trump și ar putea transforma acest document într-o bază de plecare, nu într-o capitulare. Istoricul insistă: Ucrainenii nu sunt victime neputincioase, ci actori strategici, cu una dintre cele mai performante armate ale Europei. Planul nu este soluția, ci începutul unei negocieri dure Planul american, deși imperfect și plin de ambiguități, marchează începutul unei noi etape de negociere. Nu este un nou pact Molotov–Ribbentrop, cum afirmă unele voci, ci un document improvizat, încă neasumat, care ar putea fi rescris complet. "Cea mai mare greșeală ar fi să-l vedem ca pe un final. Este doar începutul unui proces diplomatic lung, complicat și dur", subliniază Armand Goșu.

Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

Kremlinul speră o întâlnire Putin–Trump (sursa: Tass)
Internațional

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin, după finalizarea pregătirilor

Kremlinul a transmis luni că își dorește ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să aibă loc cât mai curând posibil, imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate. Moscova subliniază că întâlnirea depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Ultima întâlnire: discuții în Alaska despre războiul din Ucraina Putin și Trump s-au întâlnit ultima dată în august, la un summit desfășurat în Alaska. Atunci, cei doi lideri au discutat despre posibile soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Luna trecută, cei doi au anunțat intenția organizării unui nou summit la Budapesta, însă Trump a decis ulterior anularea acestuia, argumentând că momentul nu era unul potrivit. Moscova: „Nu putem prezice când se vor îndeplini condițiile pentru un nou summit” Întrebat dacă Rusia a ratat o oportunitate diplomatică și care ar fi condițiile pentru o nouă întâlnire, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că momentan este dificil de anticipat momentul. „Suntem cu toții interesați ca aceste condiții să apară mai devreme decât mai târziu”, a subliniat Peskov. Kremlinul insistă pe necesitatea unei pregătiri aprofundate Potrivit lui Peskov, atât Moscova, cât și Washingtonul sunt de acord că un summit trebuie pregătit în detaliu pentru a avea rezultate concrete. „De îndată ce această pregătire va fi finalizată și vor fi îndeplinite condițiile pentru organizarea summitului, sperăm că acesta va avea loc”, a afirmat reprezentantul Kremlinului. Trump anunță un proiect de lege privind sancțiunile Duminică, Donald Trump a declarat că Partidul Republican lucrează la un proiect de lege care ar impune sancțiuni oricărei țări ce desfășoară afaceri cu Rusia. Peskov a reacționat, spunând că Moscova ar privi „foarte negativ” un astfel de demers. „Vom vedea cum progresează acest proiect de lege și ce detalii presupune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

Trump condiționează întâlnirea cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump condiționează o întâlnire cu Putin: Nu îmi voi pierde timpul fără o înțelegere de pace

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, până când nu va considera că există un acord real care să asigure pacea între Rusia și Ucraina Trump condiționează întâlnirea cu Putin „Trebuie să știți că vom face o înțelegere, nu îmi voi pierde timpul”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor prezenți la Doha, în cadrul unei escale din turneul său asiatic. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Liderul american a subliniat că o eventuală discuție cu Vladimir Putin va avea loc doar în momentul în care negocierile de pace vor avea o bază solidă. Discuții la Doha despre situația din Fâșia Gaza În cursul zilei de sâmbătă, Trump s-a întâlnit la bordul avionului său cu emirul și premierul Qatarului, pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza. Escala din capitala Qatarului a avut loc în drumul către Malaezia, unde sunt programate noi întrevederi diplomatice. „O pace durabilă” și o posibilă forță internațională în Gaza Trump a afirmat că eforturile de stabilizare a Fâșiei Gaza avansează, iar în curând ar putea fi desfășurată o forță internațională de menținere a păcii. „Ar trebui să fie o pace durabilă”, a spus președintele american, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre situația din Gaza. Qatarul, lăudat pentru rolul său în stabilitatea regională Donald Trump a adăugat că Qatarul ar putea contribui cu trupe de menținere a păcii, dacă situația o va impune. El a lăudat statul din Golf, pe care l-a descris drept un aliat important al Statelor Unite și un actor cheie în stabilitatea regională.

Întâlnirea dintre Putin și Trump, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul temperează așteptările unui summit Putin–Trump: planul, amânat pe termen nedeterminat

Kremlinul a declarat marți că nu există încă o dată concretă pentru un potențial summit între Vladimir Putin și Donald Trump, subliniind că discuțiile privind o astfel de întâlnire sunt abia în faza preliminară. Moscova: „Nu putem amâna ceva ce nu a fost încă stabilit” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că nu a fost stabilită nici o dată oficială pentru o întâlnire între cei doi lideri. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Avem o înțelegere a președinților, însă nu putem amâna ceva ce nu a fost încă finalizat. Nici președintele Trump, nici președintele Putin nu au avansat vreo dată exactă”, a declarat Peskov. Acesta a explicat că o eventuală reuniune „necesită o pregătire serioasă”, motiv pentru care „nu s-a stabilit de la bun început o dată exactă”. Divergențe între Washington și Moscova Donald Trump a anunțat, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin pe 16 octombrie, că secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta detaliile unui posibil summit la Budapesta, care ar putea avea loc „în cel mult două săptămâni”. Însă CNN a relatat că întrevederea Rubio–Lavrov a fost amânată, potrivit unui oficial al Casei Albe care a vorbit sub protecția anonimatului. Acesta a menționat că cei doi au așteptări divergente cu privire la condițiile unei eventuale încetări a războiului din Ucraina. Lavrov: contactele vor continua prin discuții telefonice Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că a convenit cu Marco Rubio să continue contactele telefonice, fără a menționa vreo dată pentru o întâlnire față în față. „Nu există o înțelegere privind o dată concretă pentru summit”, a reiterat Dmitri Peskov, respingând speculațiile apărute în presă. Trump: „Pacea în Ucraina e mai greu de obținut decât un armistițiu în Gaza” Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că vrea să pună capăt războiului din Ucraina, dar a recunoscut că acest obiectiv este mai dificil decât obținerea unui armistițiu în Gaza sau a unei încetări a conflictului dintre India și Pakistan. Liderul american consideră totuși că o pace între Kiev și Moscova este posibilă, deși l-a avertizat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski că „nu are cărțile câștigătoare” în actualul context militar. Trump a descris Rusia drept un „tigru de hârtie”, afirmând că Moscova a eșuat în a-și atinge obiectivele, în ciuda superiorității sale militare. Putin: disponibil pentru negocieri, dar cu condiții clare Președintele Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit pentru negocieri de pace, dar a reiterat că acestea trebuie să se desfășoare în conformitate cu condițiile impuse de Moscova. Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul țării între forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia. De atunci, Kremlinul susține că „operațiunea militară specială” va continua până la atingerea obiectivelor stabilite. O întâlnire tensionată în Alaska, urmată de incertitudine diplomatică Trump și Putin au avut o întâlnire pe 15 august, la o bază aeriană din orașul Anchorage, Alaska, fost punct strategic în timpul Războiului Rece. Scopul declarat al întrevederii a fost identificarea unor soluții pentru încetarea războiului din Ucraina, însă surse americane și ruse au relatat că discuțiile au fost marcate de divergențe semnificative între cei doi lideri. Contacte diplomatice, dar fără perspective clare Potrivit Moscovei și Washingtonului, Lavrov și Rubio au discutat luni la telefon despre „următorii pași”, însă niciuna dintre părți nu a confirmat stabilirea unei date pentru o nouă întâlnire directă. În acest moment, Kremlinul menține o atitudine rezervată, insistând că orice eventual summit „va necesita timp și o pregătire atentă”, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și Statele Unite.

Bulgaria oferă culoar aerian pentru Putin (sursa: Facebook/Georg Georgiev)
Internațional

Bulgaria ar putea permite avionului lui Putin să survoleze teritoriul său pentru întâlnirea cu Trump

Avionul preşedintelui rus Vladimir Putin, care urmează să-l transporte pe liderul de la Kremlin la Budapesta pentru o posibilă întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, ar putea primi autorizaţie specială de survol a spaţiului aerian bulgar. Bulgaria ia în calcul o excepţie pentru un zbor „al păcii” Informaţia a fost confirmată de ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai Uniunii Europene de la Luxemburg. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Potrivit presei bulgare, nu există informații că Moscova ar fi făcut o solicitare oficială în acest sens. „Dacă se depun eforturi pentru a obţine pacea, iar condiţia pentru aceasta este să aibă loc o întâlnire, atunci cel mai logic lucru este ca o astfel de întâlnire să fie facilitată într-un mod realizabil”, a declarat Georgiev, sugerând că Sofia ar putea face o excepţie temporară de la interdicţia impusă zborurilor ruseşti. Aceasta ar fi prima încercare a lui Putin de a vizita capitala unei țări din Uniunea Europeană de la începutul invaziei din februarie 2022. Avionul președintelui rus are interdicție de zbor și deasupra Statelor Unite, dar în vara anului 2025 a primit o autorizație specială pentru a ateriza în Alaska, pentru ca acolo să poată avea loc prima întâlnire dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la începutul războiului. Posibile rute de zbor: peste Marea Neagră sau prin Belarus O rută directă între Moscova şi Budapesta ar presupune traversarea Mării Negre, Bulgariei şi Serbiei, însă spaţiul aerian bulgar este închis avioanelor ruseşti de peste doi ani. Alte opţiuni includ rute mai lungi şi mai costisitoare, precum cea prin Belarus şi Polonia sau prin Marea Baltică, Germania şi Republica Cehă. Totuşi, o eventuală autorizare specială din partea Sofiei ar scurta semnificativ traseul şi ar facilita întâlnirea ruso-americană planificată la Budapesta. Trump anunţă pe Truth Social o posibilă întâlnire cu Putin Donald Trump a confirmat, joi, pe platforma Truth Social, că echipele de consilieri de nivel înalt lucrează la organizarea unei întâlniri cu Vladimir Putin. „Preşedintele Putin şi cu mine ne vom întâlni apoi într-un loc convenit, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război 'lipsit de glorie', dintre Rusia şi Ucraina”, a scris Trump, fără a oferi o dată exactă a întrevederii. Budapesta, posibil centru diplomatic între Est şi Vest O eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar transforma capitala ungară într-un nou pol al diplomaţiei internaţionale, în condiţiile în care premierul Viktor Orbán menţine relaţii apropiate cu Moscova, dar şi un dialog constant cu Washingtonul. Această iniţiativă ar putea marca prima interacţiune directă dintre liderii american şi rus de la începutul invaziei Ucrainei, într-un moment în care negocierile de pace par blocate, iar tensiunile geopolitice din regiune ating noi cote.

Zelenski, dispus să se întâlnească cu Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Volodimir Zelenski, dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la Budapesta

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să-l întâlnească pe omologul său rus, Vladimir Putin, la Budapesta. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat postului de televiziune american NBC, după discuțiile purtate cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Comparație dură: Putin, asemănat cu Hamas În același interviu, liderul ucrainean l-a comparat pe Vladimir Putin cu organizația teroristă Hamas, subliniind caracterul violent și distructiv al acțiunilor Kremlinului. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Cu toate acestea, Zelenski a afirmat că este dispus să participe la un summit de pace planificat să se desfășoare la Budapesta, în speranța găsirii unei soluții diplomatice la conflictul ruso-ucrainean. „Fără concesii teritoriale suplimentare” Întrebat dacă Ucraina ar putea ceda teritorii în schimbul păcii, Zelenski a admis că războiul ar putea fi încheiat prin mijloace diplomatice. Totuși, liderul ucrainean a sugerat clar că țara sa nu intenționează să facă alte concesii teritoriale Federației Ruse. Posibile negocieri de pace Declarația lui Zelenski vine într-un moment de intensificare a discuțiilor diplomatice privind viitorul conflictului din Ucraina și posibilele negocieri de pace. Budapesta, aflată între Moscova și Kiev atât geografic, cât și politic, ar putea deveni un punct cheie în tentativa de relansare a dialogului între cele două părți.

Diana Șoșoacă, la Moscova, cu Putin (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă - Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, la Moscova, în aceeași sală cu Putin pentru aniversarea a 20 de ani a Russia Today

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă a participat la gala aniversară a postului Russia Today (RT), desfășurată vineri seara, la Teatrul Bolșoi din Moscova. Evenimentul a marcat 20 de ani de existență ai televiziunii finanțate de statul rus, interzisă în Uniunea Europeană din 2022. Potrivit imaginilor publicate de Șoșoacă pe pagina sa de Facebook, la gală a fost prezent și președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a ținut un discurs oficial. „Invitată specială” a televiziunii Russia Today Într-un comunicat transmis de partidul SOS România, europarlamentarul afirmă că a fost „invitată specială” a postului RT. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative „Într-un moment în care libertatea de exprimare este sugrumată în Europa, Diana Iovanovici-Șoșoacă a dus, la Moscova, vocea poporului român, liber și demn, spunând adevărul pe care Uniunea Europeană și mass-media globalistă încearcă să-l ascundă”, se arată în comunicatul formațiunii. Prezența lui Vladimir Putin la gală a fost confirmată pe site-ul oficial al Kremlinului. Interviu acordat unei televiziuni interzise în UE Televiziunea Russia Today este interzisă pe teritoriul Uniunii Europene din 2022, în urma sancțiunilor impuse Moscovei după declanșarea invaziei din Ucraina. În cadrul vizitei la Moscova, Diana Șoșoacă a oferit un interviu postului RT, în care a criticat politicile europene și a elogiat televiziunea rusă pentru „rezistența la cenzura occidentală”. „În timp ce canale independente sunt blocate sau interzise, propaganda globalistă este promovată agresiv în toate statele membre ale Uniunii Europene. (...) Oamenii mor nu pentru libertate, ci pentru ambițiile celor care vor să ajungă la granițele Rusiei. Pacea nu se poate construi cu tancuri și bombe, ci cu respect pentru adevăr și istorie. (...) Europa trebuie să se trezească. Dictatura nu mai vine cu tancuri, ci cu directive, cu cenzură și frică”, a transmis Șoșoacă în comunicatul SOS România. „Mă vor băga la ospiciu pentru că spun adevărul” Lidera partidului SOS România, care este urmărită penal pentru mai multe infracțiuni – inclusiv lipsire de libertate și propagandă legionară –, a vorbit și despre propriul caz. „După ce mi-au interzis candidatura la președinție și au încercat să desființeze S.O.S. România, acum vor să mă bage la ospiciu pentru că spun adevărul. Aceasta nu este democrație – este nazism reînviat”, a spus Diana Șoșoacă. Atacuri la adresa Uniunii Europene și a Parlamentului European În interviul acordat televiziunii de stat ruse, europarlamentarul român a comparat Uniunea Europeană cu o dictatură, acuzând-o de cenzură și de control mediatic. „Ei acuză Rusia că e o dictatură, dar nu văd dictatura din propria lor ogradă. E ca pe timpul Inchiziției Catolice, care timp de 600 de ani au ars, au torturat și au băgat la închisoare oameni care spuneau adevărul”, a afirmat Șoșoacă. Ea a adăugat că este „liberă în politică” și a lăudat Russia Today pentru faptul că „oferă o platformă celor reduși la tăcere”: „Să fii liber în mass-media înseamnă să fii exact ca mine, pentru că eu sunt liberă în politică. Adevărul este Dumnezeu. Ați reușit să vă impuneți peste tot în lume, mai ales pentru că sunteți atât de interziși peste tot.” „Parlamentul European trăiește într-o bulă, pe Marte” Diana Șoșoacă a criticat dur instituțiile europene, afirmând că europarlamentarii sunt deconectați de la realitatea oamenilor. „Ei trăiesc într-o bulă, pe Marte, și vorbesc despre viața noastră de pe Terra. Sunt ca o mafie, și nu este o metaforă. Au încercat să mă atragă în spațiul lor, dar am refuzat. În Moscova am văzut copii care citeau în avion, nu stăteau pe telefon. Ursula von der Leyen crede că este ca Putin sau ca Trump, dar nu are inteligența lor”, a mai spus europarlamentarul. Candidatura la președinție, respinsă de Curtea Constituțională Curtea Constituțională a României a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, invocând declarațiile și legăturile sale cu Rusia. Judecătorii au menționat, în motivare, participarea acesteia la evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse la București, inclusiv la recepția de Ziua Națională a Rusiei. „Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. (...) A susținut că România nu e stat de drept și că în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori”, se arată în decizia CCR. Instanța a concluzionat că președintele României trebuie să garanteze apartenența la UE și NATO, motiv pentru care participarea Dianei Șoșoacă la scrutin a fost respinsă.

Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin împlinește 73 de ani, felicitat de liderul din Coreea de Nord și de cel din Belarus

Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei. Președintele rus Vladimir Putin a împlinit marți 73 de ani, prilej cu care a primit mesaje de felicitare din partea unor lideri apropiați Moscovei, printre care liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, copreședinții Nicaraguei, Daniel Ortega și Rosario Murillo, și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei Într-o telegramă transmisă prin Agenția Centrală de Știri Coreeană (KCNA), liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a adresat „cele mai sincere și călduroase felicitări” lui Putin, pe care l-a elogiat pentru „conducerea înțeleaptă și devotamentul patriotic”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Kim a afirmat că Rusia se află „în fruntea edificării unei lumi multipolarizate”, lăudând rolul acesteia în „lupta dreaptă pentru integritatea sa teritorială” — o formulare interpretată ca o referire indirectă la războiul din Ucraina. „Phenianul și Moscova vor fi mereu împreună, iar prietenia noastră va fi nemuritoare”, a transmis Kim, subliniind că alianța ruso-nord-coreeană a atins „un apogeu” și va rămâne „de nezdruncinat”. Declarația vine în contextul apropierii strategice dintre Rusia și Coreea de Nord, o schimbare notabilă de orientare față de China, aliatul tradițional al regimului de la Phenian. Ortega: Putin luptă „pentru o lume a păcii și dialogului” Copreședinții Nicaraguei, Daniel Ortega și Rosario Murillo, i-au transmis lui Vladimir Putin că aniversarea sa îl găsește „angajat în bătălii formidabile pentru o lume care promovează pacea, dialogul și binele tuturor”. Mesajul, publicat de El 19 Digital, subliniază solidaritatea guvernului nicaraguan cu Rusia, aliat important al acestuia în plan geopolitic. Lukașenko: „Numele lui Putin este asociat cu marile realizări ale Rusiei” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a elogiat la rândul său „realizările sociale, dezvoltarea economică dinamică și consolidarea suveranității Rusiei” sub conducerea lui Vladimir Putin. Liderul de la Minsk, considerat unul dintre cei mai fideli aliați ai Kremlinului, a subliniat că numele lui Putin este „ferm asociat cu progresul și stabilitatea Federației Ruse”. Reacția Kremlinului și mesajele din Rusia Potrivit Kremlinului, președintele rus a primit numeroase mesaje de felicitare interne, inclusiv din partea Patriarhului Rusiei, guvernatorilor regionali și altor oficiali de rang înalt. Consilierul prezidențial Vladimir Medinski, implicat în negocierile cu Ucraina, a afirmat că Putin „a oprit dezintegrarea Rusiei și a readus-o pe cursul său istoric”. Putin, aniversare marcată de un program oficial încărcat Conform anunțului Kremlinului, de ziua sa, Vladimir Putin urmează să poarte convorbiri telefonice cu mai mulți lideri mondiali, inclusiv din fostele republici sovietice, așa cum procedează tradițional. În ciuda aniversării, liderul de la Moscova are un program de lucru complet, care include o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, semnalând că, și la 73 de ani, Putin rămâne activ în centrul deciziilor politice și militare ale țării.

Moldova îl va umili pe Putin (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Republica Moldova îi va da o lecție umilitoare lui Putin, susține Traian Băsescu

Moldova îl va umili pe Putin. Vorbind despre alegerile parlamentare din Republica Moldova, fostul preşedinte Traian Băsescu a transmis un mesaj tăios, cu accente istorice, la adresa Kremlinului. Moldova îl va umili pe Putin Într-o postare pe Facebook, Traian Băsescu a afirmat că data de 28 septembrie 2025 va rămâne în istorie ca ziua în care o „ţară mică” precum Republica Moldova îi va administra o „bătaie umilitoare” lui Vladimir Putin şi supuşilor săi de la Kremlin. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „Este ora! Tricolorul la catarg! 28 Septembrie 2025 va fi ziua în care o ţară mică precum Republica Moldova îi va administra o bătaie umilitoare lui Vladimir Putin şi supuşilor lui de la Kremlin. Să ne vedem cu bine pe 29 Septembrie când pro-europenii vor continua să guverneze pentru ţara şi poporul lor.” Alegeri cu miză istorică pentru Republica Moldova Scrutinul de duminică din Republica Moldova nu este doar o procedură electorală, ci o alegere între Est şi Vest, între continuarea drumului european şi riscul revenirii sub influenţa Moscovei. Cei peste 3,2 milioane de alegători sunt chemaţi să decidă componenţa unui Parlament care va seta direcţia geopolitică a ţării pentru următorii ani. O majoritate pro-europeană ar accelera apropierea de Bruxelles, în timp ce un legislativ dominat de forțe pro-ruse ar putea frâna sau chiar bloca acest proces. Alegeri sub asediul atacurilor hibride Alegerile nu se desfășoară în condiții normale. Atât Chișinăul, cât și partenerii europeni, inclusiv România, au semnalat atacuri hibride venite dinspre Federația Rusă. Acestea includ campanii de dezinformare, presiuni politice și tentative de influențare a votului. În acest context, scrutinul capătă valoarea unui test de reziliență democratică pentru Republica Moldova.

Putin îl decorează pe Dmitri Medvedev (sursa: TASS)
Internațional

Medvedev îl înjură pe Trump, Putin îl decorează pe Medvedev la a 60-a aniversare

Putin îl decorează pe Dmitri Medvedev. Președintele rus Vladimir Putin l-a decorat duminică pe fostul șef al statului, Dmitri Medvedev, care a împlinit 60 de ani. Putin îl decorează pe Dmitri Medvedev Medvedev a primit Ordinul Meritului pentru Patrie, gradul IV, pentru contribuția la „consolidarea statului rus și asigurarea securității naționale a Federației Ruse”. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Medvedev a condus Rusia între 2008 și 2012 și în prezent este vicepreședinte al Consiliului Securității. Kremlinul apără opiniile controversate ale lui Medvedev Deși Medvedev a devenit cunoscut pentru comentariile belicoase din ultimele luni, Kremlinul a subliniat că politica externă este stabilită exclusiv de Vladimir Putin. „În fiecare țară există membri ai guvernului cu opinii diferite. Și în SUA sau în Europa sunt persoane cu poziții radicale. Este ceva obișnuit”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Disputele aprinse cu Donald Trump Medvedev a avut numeroase schimburi tensionate de replici cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă l-a numit „gură mare” și „un președinte eșuat”, criticând afirmațiile sale legate de energia nucleară. Ca răspuns la declarațiile provocatoare ale lui Medvedev, Trump a ordonat luna trecută desfășurarea a două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca măsură de securitate. Medvedev avertizează asupra riscului unui conflict direct Pe rețelele sociale, fostul președinte rus a condamnat „ultimatumurile” impuse de Statele Unite Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. El a avertizat că astfel de presiuni ar putea duce nu doar la o escaladare a conflictului cu Kievul, ci chiar la o confruntare directă între Rusia și SUA. „Fiecare nou ultimatum este un pas spre război. Nu între Rusia și Ucraina, ci cu chiar țara lui (Trump)”, a scris Medvedev pe platforma X. Popularitate scăzută în Rusia Ulterior, Medvedev a publicat pe Telegram o aluzie la sistemul nuclear rusesc „Perimetru”, cunoscut și ca „Mâna moartă”. Acesta ar putea fi activat dacă Rusia ar pierde controlul asupra arsenalului său nuclear în urma unui atac masiv. Deși ocupă o funcție importantă la Consiliul Securității, Medvedev are o influență redusă asupra deciziilor reale ale Kremlinului și rămâne o figură nepopulară în rândul rușilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră