miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

vladimir putin

340 articole
Internațional

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească

Atacul ucrainean desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026 a lovit „Amazonul rusesc” la numai 50 de kilometri de Moscova. Două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, au fost cuprinse de incendii, iar opt angajați au murit și zeci de persoane au fost rănite. Kievul a justificat atacul: depozitele nu deserveau doar comerțul online, ci erau folosite și pentru distribuirea unor componente destinate producției rusești de drone și echipamente de navigație. Ucraina atacă „Amazonul rusesc” Atacul ucrainean cu drone de la Elektrostal (regiunea Moscova), desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026, reprezintă una dintre cele mai agresive lovituri cu drone efectuate de Kiev în adâncimea teritoriului rus în ultimii ani. Citește și: VIDEO Șoșoacă merge pe Litoral cu o decapotabilă de fițe și se filmează, încântată. Ea poartă ochelari Gucci Au fost lovite mai multe obiective din interiorul Rusiei, inclusiv două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, adesea numit „Amazonul rusesc”. Principala țintă a fost depozitul companiei din Elektrostal, regiunea Moscova, situat la aproximativ 50 de kilometri est de capitala rusă. În aceeași noapte, dronele au lovit și un depozit de combustibil din Noginsk, în apropiere de Elektrostal, precum și un alt centru Wildberries din Kotovsk, regiunea Tambov. Incendiu uriaș la centrul Wildberries din Elektrostal Lovitura asupra depozitului din Elektrostal a provocat un incendiu masiv. Imaginile apărute în spațiul public au arătat coloane uriașe de fum negru și prăbușirea parțială a structurii cuprinse de flăcări. Potrivit autorităților ruse, resturi de drone au avariat și o grădiniță din apropierea complexului logistic. Centrul din Elektrostal era unul dintre cele mai importante depozite ale Wildberries și gestiona aproximativ 10% din totalul comenzilor companiei la nivel național. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni de amploare, în care ar fi fost folosite peste 370 de drone. Un mort și zeci de răniți în regiunea Moscova Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat că o persoană rănită în urma atacului a murit ulterior la spital. Numărul răniților a variat în primele bilanțuri. Rapoartele au indicat între 37 și 61 de persoane rănite în întreaga regiune, cele mai multe cu leziuni provocate de schije, arsuri sau intoxicații cu fum. O parte dintre victime se aflau în centrul logistic în momentul loviturii. Șapte muncitori au murit la depozitul din Kotovsk Un alt centru Wildberries a fost lovit în orașul Kotovsk, regiunea Tambov. În urma atacului, șapte muncitori aflați în schimbul de noapte au murit. Alte persoane au fost rănite, iar clădirea a fost grav afectată de incendiu. Centrul din Kotovsk era un complex nou, deschis în 2025 pentru extinderea capacității logistice a companiei în sud-estul Rusiei. Orașul se află la aproximativ 360 de kilometri de granița cu Ucraina. Justificarea Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat atacurile și a susținut că depozitele Wildberries nu erau simple centre comerciale. Potrivit liderului de la Kiev, acestea erau folosite pentru distribuirea unor componente supuse sancțiunilor internaționale, necesare producției de drone și echipamente de navigație. Ucraina afirmă că rețeaua logistică a companiei era utilizată pentru transportul și distribuirea unor produse cu dublă utilizare, care puteau ajunge la industria militară rusă. Rolul militar ascuns al Wildberries Potrivit informațiilor citate de presa internațională, Wildberries devenise un hub prin care militarii și voluntarii ruși puteau achiziționa și distribui echipamente destinate frontului. Pe lângă bunuri de larg consum, prin rețeaua logistică ar fi fost transportate și sortate componente electronice, echipamente de navigație, stații de emisie-recepție, veste antiglonț și alte produse cu dublă utilizare. Unele dintre aceste componente sunt vizate de sancțiuni internaționale, dar continuă să ajungă în Rusia prin importuri indirecte și intermediari. Prin lovirea centrelor din Elektrostal și Kotovsk, Kievul ar fi urmărit să afecteze lanțurile de aprovizionare folosite de fabricile rusești de drone și de industria microelectronică militară. Pagube estimate la peste 50 de miliarde de ruble Publicația independentă Meduza a relatat că pagubele preliminare produse companiei ar putea depăși 50 de miliarde de ruble (aproximativ 558 de milioane de euro). Atacurile ar fi afectat până la 15% din spațiul total de depozitare deținut de Wildberries în Rusia. Depozitul din Elektrostal avea un rol major în rețeaua companiei și procesa singur aproximativ o zecime din comenzile Wildberries la nivel național. Distrugerea sau scoaterea temporară din funcțiune a centrului poate provoca întârzieri importante în livrări și poate obliga compania să redirecționeze mărfurile către alte depozite. Wildberries, legături strânse cu Kremlinul Fuziunea dintre Wildberries și grupul de publicitate Russ (care a format noua entitate RVB) a reprezentat principalul vehicul prin care Kremlinul a preluat controlul din umbră asupra companiei. Tranzacția nu a fost o simplă mutare de afaceri, ci o redistribuire politică a activelor în contextul economiei de război. Fuziunea a strâns legăturile cu Kremlinul și a integrat Wildberries în aparatul de stat prin câteva mecanisme cheie. Aprobarea personală și directă a lui Vladimir Putin Tranzacția a fost aprobată personal de Vladimir Putin, care i-a ordonat explicit adjunctului său șef de cabinet, Maxim Oreshkin, să supravegheze și să sprijine fuziunea. O astfel de implicare la nivel înalt este rară pentru companii din sectorul de retail, ceea ce demonstrează că Moscova dorea ca cel mai mare magazin online din țară să fie gestionat de oameni loiali regimului. Cedarea de acțiuni către interpuși ai Kremlinului Deși Wildberries este o companie gigantică, evaluată la miliarde de dolari și de zeci de ori mai mare decât grupul Russ, acțiunile noii companii RVB au fost împărțite frapant: 65% pentru Wildberries și 35% pentru grupul Russ. Grupul Russ este controlat de frații Robert și Levan Mirzoyan, oameni de afaceri strâns conectați cu oligarhul și senatorul rus Suleiman Kerimov (unul dintre principalii finanțatori din umbră ai proiectelor Kremlinului. Practic, fondatoarea Tatyana Kim a fost forțată să cedeze o treime din afacerea sa către oameni conectați politic, transformând compania într-o extensie a intereselor de stat. Schimbarea managementului și înlăturarea cofondatorului Directorul executiv (CEO) al noii entități fuzionate a devenit Robert Mirzoyan (șeful Russ). Cofondatorul Wildberries, Vladislav Bakalchuk, care s-a opus tranzacției numind-o „atac de tip raider” și a cerut ajutorul liderului cecen Ramzan Kadyrov, a fost complet înlăturat din structură (disputa culminând chiar cu un atac armat sângeros la sediul din Moscova). Prin numirea lui Mirzoyan, Kremlinul s-a asigurat că deciziile logistice sunt controlate militar și politic. Proiectele geopolitice ordonate de stat Imediat după fuziune, comportamentul comercial al Wildberries s-a aliniat cu agenda externă a Rusiei. Tatyana Kim și Robert Mirzoyan i-au promis în scris lui Putin că noua companie va construi o infrastructură digitală de plăți care să ocolească sistemul occidental SWIFT în Asia și Africa. Compania a semnat acorduri cu operatori poștali de stat din Uzbekistan (UzPost) și Etiopia pentru a extinde influența economică a Rusiei în regiuni cheie, ignorând logica piețelor vestice. În vara anului 2026, entitatea fuzionată a intrat în parteneriat direct cu Căile Ferate Ruse și grupul FESCO pentru a coordona digital fluxurile de marfă din toată țara, unificând logistica civilă cu cea strategică.

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească
Extremistul britanic invitat de AUR în România, întâlniri cu ruși din cercul lui Putin
Eveniment

Extremistul britanic invitat de AUR în România, întâlniri cu ruși din cercul lui Putin

Tommy Robinson, activist britanic de extremă dreapta și unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai discursului antiimigrație din Regatul Unit, urma să participe în luna iunie la o conferință organizată la București cu sprijinul unor membri ai AUR. Apariția sa în România nu a mai avut loc după ce Robinson a fost reținut pe aeroportul Heathrow de autoritățile britanice, în baza legislației antiteroriste, la întoarcerea dintr-o călătorie în Rusia. Errol Musk, tatăl lui Elon Musk, a declarat recent că el a fost cel care l-a dus pe Robinson în Rusia și că deplasarea a fost finanțată de fundația familiei Musk. Vizita s-a desfășurat într-un context în care Rusia încearcă să dezvolte relații cu reprezentanți și influenceri ai extremei drepte europene, pe fondul războiului din Ucraina și al campaniilor de dezinformare îndreptate împotriva statelor occidentale. Robinson, anunțat drept speaker la București Tommy Robinson, al cărui nume real este Stephen Yaxley-Lennon, fusese anunțat oficial drept vorbitor la o conferință programată la București pe 20 iunie 2026. Citește și: Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare Evenimentul era promovat de membri și susținători ai AUR, formațiune cu care activistul britanic dezvoltase anterior relații publice. Invitația a generat controverse inclusiv prin prisma acuzațiilor formulate împotriva lui Robinson în legătură cu violențele izbucnite la Belfast. Activistul fusese acuzat că a alimentat protestele de stradă declanșate după un atac cu cuțitul, proteste în timpul cărora au fost vandalizate și locuințele a trei familii de români. Participarea sa la evenimentul din România a devenit însă imposibilă după ce, pe 14 iunie, a fost reținut de autoritățile britanice pe aeroportul Heathrow din Londra. Poliția i-a confiscat telefoanele la revenirea din Rusia, iar verificările au fost efectuate în baza legislației britanice privind combaterea terorismului. Robinson mai vizitase Rusia și în trecut, însă cea mai recentă deplasare s-a remarcat prin mesajele publice mult mai favorabile Moscovei și prin întâlnirile desfășurate alături de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai unor organizații naționaliste ruse. Errol Musk: „Eu l-am adus în Rusia” Errol Musk, tatăl miliardarului Elon Musk, a declarat pentru publicația britanică The Guardian că el a organizat deplasarea lui Tommy Robinson în Rusia. „Eu l-am adus în Rusia”, a afirmat Errol Musk, precizând că ambii au participat la întâlniri cu oameni de afaceri ruși. Potrivit relatării sale, costurile călătoriei ar fi fost acoperite de Musk Foundation, organizație filantropică privată înființată de Elon Musk și fratele său, Kimbal Musk. Robinson a publicat imagini în care apărea alături de Errol Musk într-un hotel de lux din Moscova. De acolo, activistul britanic a transmis mesaje susținătorilor săi și i-a îndemnat să participe la proteste după atacul comis la Belfast. Errol Musk l-a descris pe Robinson drept „un tânăr de treabă”, deși a admis că acesta este „foarte impulsiv”. Tatăl lui Elon Musk a susținut că Robinson s-a implicat activ în discuțiile purtate la Moscova, printre subiectele abordate numărându-se inclusiv eforturile autorităților ruse de a contracara scăderea natalității. „Tommy s-a implicat cu adevărat în aceste întâlniri”, a afirmat Errol Musk. Tatăl lui Elon Musk, admirator declarat al Rusiei Errol Musk are la rândul său o relație îndelungată cu Rusia. El a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, un eveniment anual susținut de Kremlin și folosit de autoritățile ruse pentru promovarea relațiilor economice și politice internaționale. Acesta a mai călătorit în Rusia și a susținut că s-ar fi întâlnit, la un moment dat, cu Vladimir Putin. Errol Musk și-a exprimat public admirația pentru Rusia și a adoptat poziții favorabile Moscovei în privința războiului din Ucraina. El a mers până la a afirma că Rusia ar beneficia de un „avantaj genetic” în comparație cu statele occidentale. Errol Musk a povestit că a început să se intereseze de Tommy Robinson după ce activistul britanic a fost încarcerat pentru încălcarea unui ordin privind sfidarea instanței. Robinson are mai multe condamnări în Marea Britanie, pentru fapte diferite, iar una dintre pedepsele care i-au adus cea mai mare vizibilitate publică a fost pronunțată după ce a încălcat restricții impuse de instanță privind relatările dintr-un proces. „Așa că l-am contactat pe Tommy. La un moment dat, am fost întrebat la televiziunea britanică ce părere am despre el”, a spus Errol Musk. Robinson, elogii la adresa societății ruse După vizita la Moscova, Tommy Robinson a declarat că a ajuns să vadă „frumusețea unei societăți civilizate”. Afirmația marca o schimbare de ton față de vizitele sale anterioare în Rusia, când mesajele sale publice fuseseră mai puțin explicit favorabile regimului de la Kremlin. Activistul a distribuit și imagini cu ultranaționaliști ruși care organizau un miting în memoria lui Henry Nowak, un adolescent britanic ucis. Materialele au fost preluate și promovate în rețelele online apropiate mișcărilor naționaliste din Rusia și din Europa. Robinson a oferit, de-a lungul timpului, mai multe interviuri postului de televiziune RT, fost Russia Today, principalul canal internațional de propagandă finanțat de statul rus. RT este sancționat sau restricționat în mai multe state occidentale după invadarea Ucrainei. Rusia și recrutarea vocilor care pot destabiliza Occidentul Vizitele în Rusia ale lui Tommy Robinson și ale fraților Andrew și Tristan Tate au fost analizate de experți în contextul strategiei de război hibrid desfășurate de Moscova împotriva statelor occidentale. În aceeași perioadă, frații Tate au publicat imagini din Rusia în care apăreau trăgând cu arme și deplasându-se într-un tanc, aparent alături de persoane asociate armatei ruse. Andrew Tate este cunoscut pentru mesajele sale misogine, pentru teoriile conspiraționiste promovate online și pentru influența sa asupra unor comunități de tineri din mai multe state occidentale. Profesorul Stephan Lewandowsky, de la Universitatea din Bristol, specialist în efectele dezinformării asupra societății, a declarat că astfel de contacte trebuie privite în cadrul operațiunilor prin care Kremlinul încearcă să submineze din interior democrațiile occidentale. „O parte a acestui război presupune recrutarea oricărei persoane care poate submina din interior democrația occidentală, fie că este vorba despre Robinson, frații Tate sau alte persoane implicate în politica mai convențională”, a afirmat Lewandowsky. Potrivit acestuia, apropierea dintre Rusia și asemenea personaje are atât o explicație pragmatică, cât și una ideologică. „Există un motiv pragmatic pentru care rușii stabilesc astfel de legături. Este în avantajul lor politic, dar există în mod clar și exemple de convergență ideologică, în măsura în care vorbim despre ultranaționaliști care se aseamănă între ei”, a explicat profesorul britanic. Reuniuni ale extremei drepte europene în Rusia Contactele lui Robinson nu reprezintă un caz izolat. The Guardian a relatat la începutul acestui an că liderul unei importante grupări britanice de extremă dreapta a participat la o reuniune a organizațiilor ultranaționaliste europene convocată în Rusia de un oligarh apropiat de Vladimir Putin. La evenimentul organizat la Sankt Petersburg a vorbit Mark Collett, activist cu o îndelungată activitate în extrema dreaptă britanică și fondator al organizației Patriotic Alternative. Gruparea sa încercase anterior să exploateze politic protestele și violențele izbucnite în fața hotelurilor în care erau găzduiți solicitanți de azil din Marea Britanie. Organizația ultranaționalistă asociată lui Konstantin Malofeev Investigațiile jurnalistice au arătat că Tommy Robinson are legături directe cu propagandiști, oligarhi și rețele finanțate de administrația lui Vladimir Putin. În timpul vizitelor sale în Rusia, Tommy Robinson a fost asociat cu Frăția Academicienilor, o organizație ultranaționalistă rusă de tineret aflată în sfera de influență a Societății Țargrad. Societatea a fost fondată de Konstantin Malofeev, oligarh rus cunoscut și sub numele de „oligarhul ortodox”, datorită promovării valorilor religioase conservatoare și a ideologiei naționaliste. Malofeev este sancționat de Statele Unite și de Uniunea Europeană pentru rolul său în finanțarea acțiunilor separatiste și a agresiunii ruse în Ucraina, fiind considerat unul dintre promotorii proiectului ideologic al unei Rusii imperiale și ortodoxe și un apropiat al cercurilor conservatoare din jurul Kremlinului. Robinson a distribuit și a promovat public videoclipuri produse de gruparea naționalistă rusă. Legătura cu organizațiile aflate în sfera lui Malofeev este relevantă în condițiile în care oligarhul rus a susținut financiar și politic mai multe rețele conservatoare și ultranaționaliste din Europa. Întâlnirea cu un propagandist sancționat de Statele Unite Contactele lui Robinson cu persoane apropiate aparatului de propagandă rus datează cel puțin din februarie 2020, când activistul britanic a vizitat Moscova și Sankt Petersburg. În timpul acelei deplasări, el s-a întâlnit cu Alexander Malkevich, personaj cunoscut din rețeaua media a Kremlinului. Malkevich a fost sancționat de autoritățile americane pentru implicarea în operațiuni de dezinformare și de interferență în procesele electorale din state occidentale. Malkevich a fost asociat cu proiecte media folosite pentru influențarea publicului din afara Rusiei, inclusiv prin intermediul unor platforme care imitau publicații jurnalistice obișnuite. Întâlnirea cu acesta, alături de aparițiile repetate ale lui Robinson la RT, indică o relație constantă a activistului britanic cu mediul propagandistic apropiat Kremlinului, nu doar contacte ocazionale apărute în timpul ultimei sale călătorii. Rolul de „ambasador” într-o rețea de propagandă O investigație publicată de Byline Times a arătat că Tommy Robinson ar fi fost desemnat în trecut „ambasador al bunei voințe” al unei organizații denumite MMBF Trust. Potrivit investigației, structura controla mai multe site-uri locale din Marea Britanie care erau utilizate pentru campanii de „black PR”, termen folosit pentru operațiuni de discreditare, manipulare și dezinformare prezentate sub forma unor materiale jurnalistice. Organizația din spatele rețelei a fost identificată drept Moscow Media Group, companie care ar fi lucrat direct pentru administrația prezidențială rusă. Aceeași structură avea, potrivit investigației, legături financiare cu Gazprom Neft, companie petrolieră de stat aflată sub sancțiuni occidentale. George Simion, invitat la mitingul lui Tommy Robinson Relațiile dintre Tommy Robinson și AUR au devenit vizibile public în septembrie 2025, când George Simion a călătorit la Londra pentru a participa la mitingul „Unite the Kingdom”, organizat de activistul britanic. La manifestație au participat peste o sută de mii de persoane, potrivit estimărilor prezentate ulterior în presa britanică. Evenimentul a reunit grupări și simpatizanți ai dreptei radicale, activiști antiimigrație și susținători ai unor curente populiste europene și americane. Simion a fost prezentat drept invitat special și a urcat pe scenă alături de Robinson. Liderul AUR și-a exprimat solidaritatea cu „patrioții britanici”, a vorbit despre credință, familie, patrie și viitorul civilizației occidentale și l-a elogiat pe Elon Musk pentru pozițiile sale privind libertatea de exprimare. Simion a afirmat că „românii liberi” sunt alături de Marea Britanie și de Statele Unite și a acuzat liderii europeni că încearcă să impună o formă de dictatură pe continent. Câteva luni mai târziu, activistul britanic a fost anunțat ca invitat la conferința organizată la București.

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin
Internațional

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin

Vladimir Putin continuă să fie una dintre cele mai opace figuri politice ale lumii, iar întrebările legate de averea sa reală revin constant în atenția presei internaționale. Oficial, liderul de la Kremlin afișează imaginea unui funcționar de stat cu venituri moderate. Neoficial însă, investigațiile jurnalistice și scurgerile de documente financiare au alimentat suspiciunile privind existența unei averi uriașe ascunse în rețele offshore și administrate prin intermediari apropiați. În volumul Kremlin Confidentiel, jurnalistul francez Vincent Jauvert, specialist în Rusia și fost șef al departamentului extern al revistei Le Nouvel Obs, susține că Vladimir Putin ar controla indirect active de zeci de miliarde de dolari printr-un sistem construit în jurul loialităților personale, al contractelor de stat și al paradisurilor fiscale. Averea oficială a lui Putin Potrivit declarațiilor oficiale de avere, Vladimir Putin are un profil financiar modest. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Conform documentelor publice din Rusia, președintele ar deține un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg, o mașină și un salariu lunar estimat la aproximativ 10.000 de euro. Vincent Jauvert afirmă însă că aceste date nu reflectă realitatea patrimoniului liderului rus. În opinia jurnalistului, averea reală ar fi ascunsă printr-o rețea complexă de apropiați, prieteni din copilărie și oameni de afaceri care ar administra în numele său conturi offshore și participații în companii strategice. Printre exemplele invocate se numără dezvăluirile din Panama Papers, care au arătat că violoncelistul Serghei Roldughin, apropiat al lui Putin și martor la nunta acestuia, controla active offshore de aproximativ două miliarde de dolari. Roldughin a negat că ar fi acționat ca intermediar pentru liderul de la Kremlin. „Domnul 35%”: acuzațiile privind sistemul de comisioane În cartea sa, Jauvert îl numește pe Putin „Monsieur 35 %” („Domnul 35%”), referindu-se la un presupus sistem de comisioane instituit încă din primii ani ai mandatului prezidențial. Potrivit jurnalistului, doi oameni de afaceri din Sankt Petersburg ar fi primit contracte avantajoase pentru furnizarea de echipamente medicale, în schimbul unor comisioane de 35% din cifra de afaceri, transferate într-o companie din Luxemburg. Aceste informații provin din mărturiile lui Serghei Kolesnikov, un fost asociat al cercului apropiat al Kremlinului, care a făcut publice acuzațiile înainte de a părăsi Rusia. Jauvert susține că acest mecanism s-ar fi extins ulterior la scară largă, devenind parte a modului în care funcționează relația dintre stat și marile companii rusești. Proprietăți luxoase, iahturi și active offshore Investigația jurnalistului francez descrie și presupusul patrimoniu imobiliar asociat lui Vladimir Putin și cercului său apropiat. Printre cele mai cunoscute exemple se află așa-numitul „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră, despre care opozantul rus Alexei Navalnîi susținea că ar valora aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Complexul ar include heliporturi, piscine, podgorii, un patinoar subteran și alte facilități de lux. Kremlinul a negat constant că proprietatea i-ar aparține lui Putin. Jauvert amintește și de iahtul Sheherazade, evaluat de presa internațională la aproximativ 700 de milioane de dolari și asociat de mai multe investigații cu anturajul liderului rus. Potrivit jurnalistului, o parte importantă a averii ar fi plasată în conturi offshore și în participații la companii energetice rusești, inclusiv în Gunvor, una dintre cele mai mari firme de export petrolier din Rusia. Beneficii pentru cercul apropiat al liderului rus Cartea descrie și avantajele financiare de care ar fi beneficiat persoane apropiate de Vladimir Putin. Fosta sa soție, Liudmila Putin, ar fi primit proprietăți importante în Moscova și în Franța, în timp ce actuala parteneră neoficială, fosta gimnastă Alina Kabaeva, ar deține un apartament de mari dimensiuni la Soci, potrivit investigației. Jauvert amintește și cazul lui Kirill Șamalov, fostul soț al Katerinei Tihonova, una dintre fiicele lui Putin. După căsătorie, Șamalov a devenit unul dintre cei mai tineri miliardari din Rusia, primind participații importante în compania Sibur. Aceste informații au fost prezentate anterior și în investigații publicate de presa occidentală și de organizații anticorupție, însă Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile privind îmbogățirea ilegală a familiei prezidențiale. Cum percep rușii acuzațiile de corupție Vincent Jauvert consideră că o parte importantă a populației ruse este conștientă de existența unui sistem de corupție la nivel înalt. Investigațiile video realizate de Alexei Navalnîi despre averile și proprietățile elitei de la Kremlin au fost vizionate de milioane de oameni și au provocat proteste în mai multe orașe din Rusia înainte de moartea opozantului. Potrivit jurnalistului francez, în trecut mulți ruși acceptau tacit îmbogățirea elitei politice în schimbul unei relative stabilități economice. În contextul războiului din Ucraina, al sancțiunilor occidentale, al inflației și al dificultăților economice tot mai accentuate, această relație de toleranță ar începe însă să se erodeze. Teama de pierderea puterii și a averii În analiza sa, Vincent Jauvert susține că menținerea la putere reprezintă pentru Vladimir Putin nu doar o miză politică, ci și una personală și financiară. Jurnalistul compară situația liderului rus cu cea a altor autocrați care, după căderea regimurilor lor, și-au pierdut averile sau chiar viața. În acest context, păstrarea controlului asupra statului ar deveni esențială pentru supraviețuirea politică și personală a liderului de la Kremlin. Kremlinul nu a comentat în detaliu afirmațiile din volumul lui Vincent Jauvert, iar autoritățile ruse au respins constant acuzațiile privind existența unei averi ascunse a lui Vladimir Putin.

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski
Internațional

Vladimir Putin susține că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Condițiile pentru o întâlnire cu Zelenski

Președintele rus Vladimir Putin a declarat sâmbătă că este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, însă doar după ce Moscova și Kievul vor ajunge la un acord de pace durabil. Totodată, liderul de la Kremlin a declarat că războiul din Ucraina s-ar îndrepta către final. Războiul din Ucraina, aproape de final Declarațiile lui Vladimir Putin au fost făcute după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să genereze tensiuni majore pe scena internațională. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Puțin a precizat că o întâlnire directă cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, însă numai dacă există deja un acord convenit între cele două părți. „Întâlnirea poate avea loc, dar doar după stabilirea unui acord de pace”, a transmis Vladimir Putin, sugerând că negocierile trebuie să avanseze înaintea unui contact direct la nivel prezidențial. Totodată, liderul rus a afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”, fără a oferi însă detalii suplimentare despre eventualele condiții ale unei înțelegeri. Donald Trump vorbește despre „începutul sfârșitului războiului” Președintele american Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că acordul de încetare a focului de trei zile dintre Rusia și Ucraina poate reprezenta „începutul sfârșitului războiului”. „Să sperăm că acesta este începutul sfârșitului unui război foarte lung, sângeros și dificil”, a scris el, asigurând că negocierile avansează „în fiecare zi”. Cotidianul El País remarcă însă faptul că „nu se știe când Trump a vorbit cu acești lideri și nici cum a fost încheiat acordul lăudat pe Truth Social”. Publicația spaniolă amintește că ultimele schimburi oficial cunoscute dintre Donald Trump și Vladimir Putin datează de la sfârșitul lunii aprilie, în jurul dosarului iranian, în timp ce ultima conversație consemnată cu Volodimir Zelenski avusese loc în decembrie. The Moscow Times: „O intervenție diplomatică-surpriză” Pentru The Moscow Times, actualul acord reprezintă „o intervenție diplomatică-surpriză”. Jurnaliștii subliniază că această înțelegere pune capăt „unei săptămâni confuze de armistiții rivale”, fiecare tabără proclamând propriul armistițiu înainte de a o acuza pe cealaltă că îi încalcă termenii. Kremlinul decretase inițial o oprire unilaterală a ostilităților cu ocazia celebrării victoriei sovietice din 1945, în timp ce Kievul susținea că propusese, fără răspuns, o suspendare separată a luptelor. Politico: „Ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat” Publicația Politico descrie episodul drept „ultima răsturnare de situație a unui conflict îndelungat”. Potrivit Politico, faptul că Donald Trump prezintă public armistițiul drept rezultatul propriei inițiative transmite un semnal politic important: în ciuda blocajului militar și a uzurii diplomatice, influența sa asupra dosarului ucrainean rămâne intactă. Totuși, publicația amintește că numeroase armistiții au eșuat deja de la începutul invaziei ruse. Schimbul de prizonieri „o mie contra o mie” Aceeași prudență apare și în analizele britanice. Potrivit BBC, discuțiile nu au produs „niciun progres semnificativ” către o pace durabilă, în timp ce la Washington crește teama unei mutări a atenției americane către Orientul Mijlociu. Aflat la Roma, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că Statele Unite nu doresc „să piardă timp” într-un proces diplomatic blocat. Un alt moment important al acestei scurte pauze militare îl reprezintă schimbul masiv de prizonieri. Kyiv Independent vorbește despre „o surpriză”, în timp ce Kyiv Post salută „un pas umanitar major” și „unul dintre cele mai importante schimburi de la începutul conflictului”. Gestul îi permite lui Volodimir Zelenski să readucă în centrul discursului politic tema întoarcerii captivilor ucraineni, dincolo de simbolurile militare. Parada Victoriei, atmosferă de fortăreață asediată Armistițiul intervine într-un climat de tensiune extremă în jurul celebrărilor de 9 mai de la Moscova. Potrivit CNN, tradiționala paradă a Victoriei a fost anul acesta vizibil diminuată. Autoritățile ruse au renunțat la expunerea masivă de blindate și armament greu, devenită sub Vladimir Putin un ritual de demonstrație imperială. Kremlinul a preferat securitatea în detrimentul spectacolului de forță. Concepută de obicei ca o liturghie militaristă care glorifică reziliența sovietică și puterea Rusiei contemporane, parada din Piața Roșie s-a desfășurat într-o atmosferă de fortăreață asediată. CNN subliniază că atacurile cu drone ucrainene asupra teritoriului rus – în special asupra instalațiilor petroliere și chiar a unor clădiri din Moscova – au modificat profund calculele de securitate ale Kremlinului. Donald Trump: „Cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial” Într-un gest simbolic puternic, Volodimir Zelenski a asigurat că nicio armă ucraineană nu va ținti Piața Roșie în timpul paradei. Această formă de armistițiu ceremonial arată cât de mult memoria celui de-Al Doilea Război Mondial rămâne un câmp de luptă ideologic și istoric. Potrivit CNN, aproape 27 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul conflictului mondial, mai mult decât în orice altă țară. În Italia, La Repubblica relatează că Donald Trump a calificat războiul ruso-ucrainean drept „cel mai grav eveniment de la Al Doilea Război Mondial”. Costul uman al războiului continuă să crească În ciuda suspendării temporare a luptelor, bilanțul uman al războiului continuă să se agraveze. Kyiv Independent afirmă că Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.340.270 de soldați din februarie 2022, dintre care 1.080 doar în ultimele douăzeci și patru de ore. Kievul evocă, de asemenea, pierderi uriașe de tancuri, sisteme de artilerie, vehicule blindate și drone. Aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă mai multe centre occidentale de analiză estimează că pierderile ruse sunt într-adevăr mai mari decât cele ucrainene. Center for Strategic and International Studies estima în ianuarie 2026 că Ucraina a suferit probabil între 500.000 și 600.000 de victime de la începutul invaziei, dintre care până la 140.000 de morți în luptă.

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor
Internațional

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat marți o lege care permite firmelor private de securitate să utilizeze arme de foc pentru apărarea instalațiilor energetice de importanță critică, în contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii ruse. Legea intră imediat în vigoare Potrivit autorităților ruse, noua legislație a fost adoptată pentru a extinde capacitățile de protecție ale obiectivelor strategice, în special în sectorul energetic. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Actul normativ permite utilizarea unei game mai largi de arme în misiuni de securitate, oferind companiilor private atribuții sporite în apărarea acestor infrastructuri. Atacuri repetate asupra rafinăriilor și exporturilor Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Ucraina asupra rafinăriilor de petrol și a principalelor puncte de export ale Rusiei. Aceste acțiuni vizează reducerea veniturilor Moscovei și slăbirea capacităților sale militare, prin afectarea infrastructurii energetice. Arme de tip Kalașnikov pentru protecția siturilor strategice Conform noii legi, firmele private de securitate vor putea utiliza arme mai puternice, inclusiv puști de asalt Kalașnikov, pentru a proteja obiectivele considerate esențiale. Autoritățile ruse au anunțat încă din octombrie anul trecut intenția de a folosi rezerviști pentru protejarea infrastructurii civile, inclusiv a rafinăriilor de petrol. Măsuri suplimentare: protecție anti-drone În paralel, unele rafinării din Rusia, inclusiv cele din Republica Bașkortostan, situată în Munții Ural, au început să instaleze rețele anti-drone. Aceste sisteme sunt menite să limiteze impactul atacurilor aeriene asupra instalațiilor energetice.

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente
Internațional

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente

Economia Rusiei a început anul 2026 cu o contracție, potrivit declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni de guvern. Scăderea PIB-ului la început de an Presiunile economice devin tot mai vizibile în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Liderul de la Kremlin a cerut Guvernului măsuri ferme pentru „revenirea pe calea creşterii durabile”. „În ianuarie anul acesta, PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai scăzut decât în urmă cu un an. Producţia industrială a înregistrat un declin de 0,8%, deoarece au fost mai multe sărbători în 2026 decât în 2025”, a declarat Putin. Economia de război nu mai susține creșterea După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a trecut la o economie orientată spre război, susținută masiv de investițiile statului în industria militară. Această strategie a permis menținerea unei creșteri economice în primii ani de conflict. Totuși, în 2025 au apărut primele semne de slăbiciune în economia civilă, iar datele din ianuarie 2026 sugerează că sectorul apărării nu mai poate compensa declinul general. Banca Centrală reduce dobânda, pe fondul presiunilor economice În încercarea de a susține economia, Banca Centrală a Rusiei a decis reducerea dobânzii de politică monetară, de la 15,5% la 15%. Este a doua reducere consecutivă, după cea din luna precedentă, când rata a scăzut de la 16% la 15,5%. „Economia se apropie de o traiectorie de creştere echilibrată”, a transmis instituția într-un comunicat oficial. Banca Centrală a subliniat că inflația a încetinit în februarie, după un vârf temporar în ianuarie. Instituția a precizat că va analiza o eventuală nouă reducere a dobânzii „în funcţie de sustenabilitatea încetinirii inflaţiei, de evoluţiile previziunilor privind inflaţia şi o analiză riscurilor reprezentate de condiţiile externe şi interne”. Inflația și dobânzile ridicate au afectat economia În ultimii doi ani, Banca Centrală a menținut dobânzi ridicate, aproape de 20%, pentru a combate inflația generată inclusiv de cheltuielile militare masive. Deși aceste investiții au susținut temporar economia, ele au dus și la creșterea prețurilor și la dificultăți pentru companii, care s-au confruntat cu costuri ridicate de finanțare. În 2025, inflația anuală a scăzut la aproximativ 5,6%, de la 9,5% în 2024, însă creșterea economică a încetinit semnificativ, ajungând la doar 1%, comparativ cu 4,3% în anul precedent. Deficit bugetar în creștere și majorări de taxe Pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la aproape 50 de miliarde de dolari de la începutul anului, autoritățile ruse au decis majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 2026. În același timp, veniturile din petrol și gaze, care reprezintă circa o cincime din bugetul statului, au fost afectate de sancțiunile internaționale, scăderea prețurilor și atacurile asupra infrastructurii energetice. În 2025, aceste venituri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, comparabil cu perioada 2020. Factori externi oferă un respiro temporar În ciuda dificultăților, Rusia beneficiază momentan de creșterea prețurilor petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, o decizie temporară a Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind vânzarea petrolului rusesc deja transportat pe mare a contribuit la stabilizarea pieței și la susținerea veniturilor Moscovei pe termen scurt.

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale lui Trump
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale lui Trump

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban
Internațional

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski
Internațional

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat BBC că, în opinia sa, Vladimir Putin a declanșat deja al treilea război mondial. Declarația a fost făcută la Kiev, înainte de marcarea a patru ani de la invazia rusă din 24 februarie 2022, liderul ucrainean subliniind că Ucraina încearcă să împiedice extinderea conflictului la scară globală. Zelenski: conflictul depășește granițele Ucrainei Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește să impună un model de viață diferit la nivel global și să schimbe ordinea internațională. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei În acest context, Zelenski consideră că războiul nu mai este doar regional, ci parte a unei confruntări mai largi. El a precizat că există diferențe de opinie între liderii occidentali privind riscul unui conflict mondial, însă susține că acțiunile Kremlinului indică deja această direcție. Garanții de securitate pe termen lung din partea SUA Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide și de durată, care să nu depindă de schimbările politice din Statele Unite. Liderul de la Kiev a subliniat rolul instituțiilor americane, inclusiv al Congresului, în asigurarea unui sprijin stabil pentru Ucraina. Potrivit acestuia, securitatea țării trebuie gândită pe termen lung, pentru a preveni noi agresiuni și pentru a proteja procesul democratic. Obiectiv strategic: revenirea la frontierele din 1991 Președintele ucrainean a reiterat că obiectivul final rămâne recucerirea tuturor teritoriilor ocupate și revenirea la granițele stabilite după independența din 1991. Totuși, el a admis că acest scenariu nu este posibil imediat, din cauza costurilor umane și militare foarte ridicate. Zelenski a subliniat că Ucraina nu dispune de suficiente resurse și arme pentru o ofensivă rapidă, iar succesul depinde în mare măsură de sprijinul partenerilor internaționali. Refuzul cedării de teritorii și impactul intern Liderul ucrainean a respins ideea cedării unor regiuni parțial ocupate, precum Donețk, Herson și Zaporojie. În opinia sa, renunțarea la aceste teritorii ar însemna abandonarea populației locale și ar provoca diviziuni în societate. El a insistat că integritatea teritorială rămâne un principiu central al strategiei Kievului. Alegeri, legitimitate și legea marțială În interviu, Zelenski a lăsat deschisă posibilitatea organizării unor noi alegeri prezidențiale, însă a subliniat că acestea ar necesita garanții de securitate pentru a preveni manipularea. Mandatul său a fost prelungit în baza legii marțiale, care interzice alegerile pe timp de război. Declarațiile vin în contextul în care Moscova contestă legitimitatea liderului ucrainean, în timp ce comunitatea internațională continuă să îl recunoască drept președinte al Ucrainei.

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă: comunicațiile din Rusia pot fi oprite oricând
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă: comunicațiile din Rusia pot fi oprite oricând

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia
Internațional

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia

Parlamentul Rusiei a adoptat, în procedură de urgență, o lege care oferă serviciului de informații interne dreptul de a ordona furnizorilor oprirea conexiunilor de internet și telefonie mobilă. Decizia marchează o nouă extindere a puterilor serviciilor de securitate într-un context tensionat, atât pe plan intern, cât și extern. Procedură accelerată în Duma de Stat Legea a fost aprobată rapid de Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, care a parcurs în regim de urgență a doua și a treia lectură a amendamentului la legea comunicațiilor. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Votul accelerat indică importanța acordată de autorități acestui instrument legislativ, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații devine o prioritate strategică pentru Kremlin. Puteri sporite pentru FSB: fără justificări detaliate Noua lege consolidează atribuțiile FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Potrivit informațiilor din presa de la Moscova, din forma finală a actului normativ au fost eliminate formulările care precizau că măsura poate fi aplicată pentru protecția cetățenilor și a statului în fața amenințărilor la adresa securității. Astfel, conducerea Rusiei va trebui doar să indice motivele pentru care dispune întreruperea comunicațiilor, fără a mai fi necesară o justificare explicită privind existența unei amenințări concrete. Conform relatărilor din mass-media rusă, președintele Vladimir Putin ar putea dispune închiderea internetului la nivel național sau regional, în baza noilor prevederi. Măsura ar permite autorităților să controleze rapid comunicațiile în situații considerate critice, oferind un instrument suplimentar de gestionare a crizelor sau a unor eventuale amenințări. Furnizorii, exonerați de răspundere Agenția de presă de stat TASS a transmis că operatorii de telecomunicații mobile vor fi exonerați de răspundere în cazul în care utilizatorii depun reclamații privind întreruperea serviciilor. Această prevedere îi protejează juridic pe furnizori în situațiile în care întreruperile sunt ordonate de autorități, transferând integral responsabilitatea deciziei la nivelul statului. Întreruperi deja aplicate în contextul războiului din Ucraina Conexiunile mobile din Rusia au fost deja suspendate temporar în mai multe rânduri, pe fondul amenințărilor legate de drone ucrainene în apropierea aeroporturilor. În paralel, autoritățile au blocat mii de site-uri de internet, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Noua lege formalizează și extinde acest tip de intervenții, oferind un cadru legal mai clar pentru decizii rapide și centralizate. Intrare rapidă în vigoare Amendamentul va intra în vigoare la zece zile după promulgarea de către președinte, etapă considerată o formalitate în actualul sistem politic rus. Extinderea atribuțiilor FSB nu este un fenomen nou. Sub conducerea lui Vladimir Putin – fost ofițer al KGB, serviciul sovietic care a precedat FSB, și ulterior director al FSB – instituția și-a consolidat constant influența și prerogativele, devenind un pilon central al puterii de stat.

Rusia și SUA reiau dialogul asupra Ucrainei: Putin și emisarul Casei Albe, întâlnire-cheie la Moscova
Internațional

Rusia și SUA reiau dialogul asupra Ucrainei: Putin și emisarul Casei Albe, întâlnire-cheie la Moscova

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească joi cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, pentru discuții legate de planul de pace propus de Statele Unite în vederea soluționării conflictului din Ucraina, a anunțat miercuri Kremlinul. Kremlinul confirmă întâlnirea Putin–Witkoff „Așteptăm aceste contacte mâine (joi). Ele figurează în agenda președintelui”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând oficial întâlnirea. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Steve Witkoff a confirmat, la rândul său, într-o declarație pentru CNBC, că va pleca joi la Moscova, însoțit de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Potrivit emisarului SUA, inițiativa întâlnirii a venit din partea Rusiei. Problema teritorială, principalul blocaj în negocieri Witkoff a subliniat că disputa privind teritoriile rămâne cel mai important obstacol în calea unui acord de pace. Cu toate acestea, el a precizat că Ucraina și Statele Unite au ajuns la un acord în proporție de aproximativ 90% asupra planului de pace american. Progrese în discuțiile SUA–Ucraina Emisarul Casei Albe a confirmat declarații anterioare ale Kievului, potrivit cărora, în weekend, au fost înregistrate noi progrese în urma consultărilor cu delegația ucraineană, desfășurate în Florida. Ultima întrevedere dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin a avut loc pe 2 decembrie 2025, la Kremlin. Atunci, cele două părți nu au reușit să ajungă la un consens, fapt recunoscut ulterior și de oficialii ruși. Traseul diplomatic: Moscova, Davos și Oman Delegația americană urma să aibă miercuri consultări cu reprezentanții Ucrainei în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. După oprirea de la Moscova, emisarul SUA este așteptat să se deplaseze și în Oman. Discuții la Davos și „progrese majore” în ultimele săptămâni Marți după-amiază, la Davos, Witkoff s-a întâlnit cu Kirill Dmitriev, emisarul Kremlinului. Cei doi conveniseră încă din noiembrie 2025 asupra planului de pace american, document care a fost ulterior modificat de Ucraina și aliații săi europeni. În declarații pentru Bloomberg TV, Witkoff a afirmat că, în ultimele trei-patru săptămâni, s-au înregistrat „progrese majore” în negocieri. Declarațiile controversate ale președintelui SUA Recent, președintele Statelor Unite a susținut că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar reprezenta principalul obstacol în calea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Declarația a stârnit reacții și controverse pe scena internațională.

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”: un miliard de dolari pentru un loc permanent
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”: un miliard de dolari pentru un loc permanent

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Trump: Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulţi oameni. E o baie de sânge
Internațional

Trump: Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulţi oameni. E o baie de sânge

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că este frustrat de omologul său rus, Vladimir Putin, din cauza continuării războiului din Ucraina. Liderul american a afirmat că numărul victimelor este prea mare și că situația nu poate continua astfel. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni” În conferința de presă susținută la Mar-a-Lago, axată în principal pe operațiunea Statelor Unite din Venezuela, Trump a fost întrebat și despre războiul din Ucraina. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Răspunsul său a fost tranșant: „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american, referindu-se la consecințele conflictului. Războiul din Ucraina, numit „o baie de sânge” Donald Trump a descris războiul din Ucraina drept „o baie de sânge”, subliniind amploarea pierderilor de vieți omenești și gravitatea situației de pe front. Liderul de la Casa Albă a susținut că există progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, însă nu a oferit detalii suplimentare despre discuțiile în curs sau despre eventuale acorduri aflate pe masă. El a subliniat doar că eforturile diplomatice continuă.

Putin, în discursul de Anul Nou: Credem în victoria noastră în Ucraina
Internațional

Putin, în discursul de Anul Nou: Credem în victoria noastră în Ucraina

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis în discursul său de Anul Nou că Rusia crede în „victorie” în războiul din Ucraina, la aproape patru ani de la declanșarea ofensivei militare. Mesajul a fost difuzat miercuri la televiziunea de stat, cu puțin timp înainte ca peninsula Kamceatka să intre în anul 2026. Mesaj adresat militarilor ruși: „Credem în victoria noastră” În scurta alocuțiune, Putin i-a felicitat pe soldații și comandanții ruși implicați în conflict și a subliniat încrederea sa în forțele armate. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” El a declarat că milioane de cetățeni ruși „se gândesc la ei”, îndemnând populația să îi sprijine pe militarii pe care i-a numit „eroi” ai frontului. 26 de ani de la venirea lui Vladimir Putin la putere Discursul de Anul Nou coincide și cu un moment simbolic pentru liderul de la Kremlin: se împlinesc 26 de ani de la ascensiunea sa la putere, în urma demisiei lui Boris Elțîn din 31 decembrie 1999. De atunci, Putin a dominat scena politică rusă, fie ca președinte, fie ca prim-ministru. Tradiția mesajelor televizate de Anul Nou în Rusia Urările prezidențiale de Anul Nou reprezintă o tradiție veche în Rusia, inițiată în perioada sovietică de liderul Leonid Brejnev. Mesajele sunt difuzate înainte de miezul nopții în fiecare dintre cele unsprezece fusuri orare ale țării și sunt urmărite anual de milioane de telespectatori.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră