sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Internațional

Putin nu exclude conflictul cu NATO

Putin nu exclude conflictul cu NATO. Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin duminică seară, la o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, însoţite de acuzaţii de manipulare. Putin nu exclude conflictul cu NATO În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenţia de presă de stat TASS. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el. Potrivit lui Putin, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză. "Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a declarat Putin, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie. De la 77%, la 88% Ucraina se apără împotriva Rusiei cu ajutorul Occidentului de mai bine de doi ani. Comisia Electorală a Rusiei a anunţat că Putin a obţinut un rezultat record de puţin sub 88% din voturi, după ce aproape un sfert din buletinele de vot au fost numărate. La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2018, el câştigase cu 76,7% din voturi. Niciun candidat autentic de opoziţie nu a primit permisiunea să participe la scrutinul prezidenţial, care a durat de vineri până duminică.

Putin nu exclude conflictul cu NATO (sursa: kremlin.ru)
Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin (sursa: The Mirror)
Internațional

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin. Ekaterina Mizulina este, potrivit mai multor surse rusești și ucrainene de presă, noua feblețe a lui Vladimir Putin. Barbie care cenzurează internetul, cu Putin Mizulina a absolvit Școala de Studii Orientale și Africane de la Universitatea din Londra în 2004 și este licențiată în istoria artei și în limba indoneziană, potrivit The Mirror. Citește și: Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi A lucrat ca traducătoare în cadrul delegațiilor oficiale rusești care au vizitat China, iar tatăl ei, profesorul Mihail Mizulin, în vârstă de 69 de ani, este un important cadru universitar de la Moscova. Mama sa, Elena Mizulina, este o senatoare putinistă și anti-ucraineană. Mizulina este creditată ca spunând la un moment dat: "În primul rând, vom curăța Ucraina de naziști și bandiți, iar apoi vom ajunge la Google și Wikipedia.". Olga Romanova, o militantă rusă pentru drepturile omului, expertă în sistemul penitenciar în care a murit vineri liderul opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat pentru postul ucrainean Channel 24: "Katya Mizulina este complet pe placul lui Putin. Acest tip de Barbie i s-a potrivit întotdeauna foarte bine". Presa locală mai spune că cei doi "au devenit apropiați", mai arată sursa citată. Ekaterina Mizulina conduce o organizație paraguvernamentală, Liga Internetului Sigur, un instrument al cenzorilor de stat ruși.

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a arătat intenţia de a vizita Phenianul în curând, a informat duminică presa de stat nord-coreeană KCNA. Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean Preşedintele Putin i-a mulţumit, de asemenea, liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru invitaţia sa de a vizita Phenianul, în timpul întâlnirii cu ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui, care a vizitat Rusia săptămâna trecută, a mai informat KCNA, citând un oficial al ministerului de externe. Rusia a mulţumit Coreei de Nord pentru sprijinul şi solidaritatea de care a dat dovadă în războiul din Ucraina. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la actele provocatoare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor împotriva drepturilor suverane ale Phenianului, acceptând în acelaşi timp să coopereze în afaceri regionale. Cooperarea dintre Phenian şi Moscova va fi în conformitate cu Carta ONU şi alte legi internaţionale, conform sursei citate. Înalţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul apărării şi cel al afacerilor externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potenţial acord în domeniul armamentului, notează AFP. Kim Jong Un, aliat de nădejde al Moscovei Occidentul acuză Phenianul şi Moscova că lucrează împreună pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar anumite ţări precum Statele Unite susţin că nord-coreenii livrează arme Rusiei. În luna ianuarie, Casa Albă a acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia rachete balistice şi lansatoare, calificând aceste acţiuni drept "o escaladare semnificativă şi îngrijorătoare" a ajutorului nord-coreean pentru Moscova. La rândul său, Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de muniţii pentru artilerie în schimbul unor informaţii şi a asistenţei privind tehnologia militară prin satelit. În luna noiembrie, Coreea de Nord a reuşit să pună pe orbită unul dintre aceste dispozitive satelitare de spionaj, Coreea de Sud văzând în acest demers mâna Moscovei.

Putin nu se oprește la Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Putin nu se oprește la Ucraina

Putin nu se oprește la Ucraina. În cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, există un "risc real" ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu se oprească aici, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles. Putin nu se oprește la Ucraina "Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici", a declarat Stoltenberg presei, subliniind necesitatea continuării ajutorului militar pentru Kiev. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean "Sprijinul nostru nu este un act de caritate, este o investiţie în securitatea noastră", a adăugat el, în acelaşi timp în care Putin spunea de la Moscova că armata rusă îşi îmbunătăţeşte poziţiile pe aproape întreaga linie a frontului din Ucraina. Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a decide, printre altele, asupra ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, la care Ungaria lui Viktor Orban încă se opune. Este vital ca Kievul să fie sprijinit "Încetarea asistenţei militare pentru Ucraina nu ar face decât să prelungească războiul, şi nu să-l încheie", a avertizat Stoltenberg. "Singura modalitate de a obţine o pace justă şi durabilă este de a-l convinge pe preşedintele Putin că nu va câştiga pe câmpul de luptă", a declarat el după o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico. "Iar singura modalitate de a ne asigura că preşedintele Putin înţelege că nu câştigă pe câmpul de luptă este să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus el. De săptămâni întregi, situaţia este tot mai dificilă în Ucraina, în contextul în care contraofensiva sa militară nu a reuşit să producă un progres decisiv în faţa armatei ruse.

Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale. Fotografia din stânga e de pe 7 noiembrie a.c., cea din dreapta, o zi mai târziu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale

Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale. Un video cu președintele rus care are obrajii supradimensionați a atras atenția recent. Putin, umflat de steroizi, tratamente faciale Imaginile au fost postate pe X (ex-Twitter) de Anton Gherașcenko, consilier al ministrului de Interne ucrainean. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea "Ce s-a întâmplat cu obrajii lui Putin?", s-a întrebat Gherașcenko. What's up with Putin's cheeks? (This is a recent video) pic.twitter.com/5aXQUVWFTQ— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 8, 2023 "După aspectul micii vânătăi de deasupra obrazului, este vorba de o proaspătă. Mă întreb cum arată cu adevărat fără toate îmbunătățirile cosmetice?", a comentat un utilizator X. "Hialuron", a adăugat un altul. " se numește. Efect secundar comun al utilizării pe termen lung a steroizilor (nu a steroizilor anabolizanți), de obicei prednison. Destul de ușor de distins.", a arătat încă un utilizator. Au fost și comentarii potrivit cărora în imagini nu ar fi Putin, ci o sosie, pe care președintele rus ar mai fi folosit-o și în pandemie.

Putin vrea război european pentru Kosovo (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea război european pentru Kosovo

Putin vrea război european pentru Kosovo. Stabilitatea Uniunii Europene este condiționată de ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest. În prezent, pe fundalul războiului din Ucraina, când Serbia amenință Kosovo și se bazează pe sprijinul Moscovei în escaladarea conflictului, Kremlinul nu are decât de câștigat: un război în zonă ar putea fi devastator pentru UE. Zi de doliu în Kosovo Tensiunile dintre Serbia și Kosovo escaladează. Cel mai recent și grav atac a avut loc pe 24 septembrie: 30 de sârbi înarmați au atacat o patrulă de poliție în apropierea satului Banjska (în nordul regiunii Mitrovica, din Kosovo). Un ofițer și patru atacatori au fost uciși. În Kosovo, prim-ministrul Albin Kurti a acuzat Serbia că sprijină „atacurile teroriste”. Acesta a declarat că atacatorii nu erau cetățeni sârbi obișnuiți ai Kosovo, ci trupe speciale, organizate și susținute de statul sârb. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat ziua de 25 septembrie zi de doliu național în memoria ofițerului ucis. Zi de doliu și în Serbia, dar pentru alți morți În Serbia, președintele sârb Aleksandar Vučić a respins acuzațiile de terorism, blamând politica lui Kurti, care vizează o „epurare etnică brutală”. Vučić a afirmat că bărbații înarmați erau sârbi din Kosovo care „nu mai voiau să sufere din cauza terorii lui Kurti”. Președintele sârb a declarat ziua de 27 septembrie zi de doliu național pentru compatrioții sârbi uciși în Kosovo. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Uniunea Europeană a condamnat „în cei mai fermi termeni atacul oribil al unei bande armate împotriva ofițerilor de poliție din Kosovo”. În acest context, Rusia, care nu recunoaște independența Kosovo, jubilează și pune paie peste foc: potrivit Kremlinului, Kosovo e de vină pentru violențele recente. Like a BOS Deși Serbia a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2009 și a primit statutul de țară candidată în martie 2012, relațiile cu Rusia sunt din ce în ce mai strânse. La nivel politic, Rusia, ca membru al Consiliului de Securitate al ONU, susține poziția Serbiei cu privire la Kosovo. La schimb, guvernul Partidului Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vučić strânge legăturile cu Rusia. În septembrie 2022, ministrul sârb de externe Nikola Selaković și omologul său rus, Serghei Lavrov, au semnat un acord privind „consultările reciproce” în chestiuni de politică externă. În Serbia, influența politică a Rusiei se manifestă inclusiv prin Biserica Ortodoxă Sârbă, patriarhul Porfirije Peric fiind un apropiat al președintelui Aleksandar Vučić. BOS, care se consideră că ar avea aproximativ opt milioane de "supuși", vehiculează o mare parte din propaganda rusă, patriarhul sârb negând în prezent legitimitatea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. BOS acționează și ca actor politic, sprijinind politicienii pro-ruși și naționalismul extremist sârb în zona balcanică. În septembrie, 2022, Vojislav Šešelj, criminal de război sârb, condamnat de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, a fost decorat de Biserica Ortodoxă Sârbă, pentru a doua oară. Gazprom ține becul aprins la Belgrad Și la nivel economic, relațiile Rusiei cu Serbia sunt foarte apropiate. În luna mai 2022, Belgradul a renegociat cu Gazprom un contract pe trei ani, în termeni favorabili pentru ambele țări. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus și la o relocare a companiilor rusești în Serbia. Anul trecut, în Serbia investițiile străine directe au cunoscut o creștere fără precedent, depășind fluxul mediu din anii precedenți cu aproape 600 milioane de euro. Tot în 2022, în Serbia s-au înființat peste o mie de afaceri rusești, o cifră de 12 ori mai mare decât în 2021. La nivel social, potrivit unui sondaj efectuat de Open Society Foundation la jumătatea anului 2022, 51% dintre sârbi considerau Rusia ca fiind cel mai important partener strategic, 66% declarau că Moscova e „cel mai mare prieten” al țării lor, iar 63% considerau că Occidentul e vinovat pentru izbucnirea războiului din Ucraina. Presă de propagandă putinistă în Serbia Titlurile presei din Serbia par a fi dictate de Kremlin: „Actul de terorism de pe gazoductele Nord Stream a fost organizat de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie”, „Occidentul își pierde răbdarea cu Ucraina”, „Rusia: Investigație asupra Londrei în cazul măcelului de la Bucea, Marea Britanie ascunde adevărul”. În legătură cu atacul din Kosovo, presa din Serbia apreciază, pe de o parte, susținerea Rusiei: „La Moscova au fost arborate afișe de solidaritate pentru sârbii din Kosovo și Metohija, care supraviețuiesc terorii regimului lui Albin Kurti. De asemenea, mass-media rusă a dedicat un spațiu de invidiat conflictului sângeros de la Banjska, în timpul căruia un polițist albanez și cel puțin patru dintre compatrioții noștri din nordul Kosovo au fost uciși.”. Pe de altă parte, mass media sârbe blamează NATO și țările europene: „Forțele NATO din Kosovo aprobă uciderea populației sârbe. Teroarea continuă a Albaniei împotriva sârbilor kosovari a dus la vărsare de sânge în satul Banjska din nordul provinciei. Într-un atac asupra unei mănăstiri locale din 24 septembrie, patru localnici au fost uciși de grupări ilegale. (...) Atacurile și opresiunea asupra populației sârbe din Kosovo continuă cu o intensitate crescândă, cu sprijinul țărilor europene și al contingentului militar al NATO KFOR”. Potrivit unui studiu recent, Occidentul nu va putea să intervină cu nimic în zonă, dacă nu contracarează, în primul rând, influența toxică a propagandei rusești. Pregătește Serbia un nou război în Balcani? La finalul lunii august, WELT avansa ipoteza izbucnirii unui război în Balcani, provocat de Serbia. WELT preluase o informație din The Geopost, potrivit căreia vizita recentă la Teheran a viceministrului sârb de externe, Goran Aleksic, ar fi avut ca scop achiziționarea a 20.000 de drone iraniene Shahed-136 (drone cu autodetonare). Președinția sârbă nu a comentat atunci informația, însă cu două săptămâni înainte de recentul atac din Kosovo, Snežana Janković, ambasadoarea Serbiei în Germania, a reacționat. Potrivit acesteia, acuzațiile că Serbia ar pregăti un război în Balcani sunt „insinuări malițioase”, afirmând că Ministerul Apărării sârb a negat, de fapt, achiziționarea dronelor din Iran. Totuși, în octombrie anul trecut, generalul-maior iranian Yahya Rahim Safavi a declarat că, printre cele 22 de țări care au solicitat achiziția de drone Shahed-136, s-au numărat Serbia și Armenia. Putin vrea război european pentru Kosovo În luna februarie a acestui an, președintele Aleksandar Vučić a spus că urmează să semneze primul contract cu Emiratele Arabe Unite pentru achiziționarea acestui tip de drone „sinucigașe”. Pe 27 septembrie, comentând recentele atacuri din Kosovo, președintele Aleksandar Vučić a declarat în emisiunea de interviuri Oko de la RTS: „De un an am informații că oamenii se pregătesc pentru rezistență”. Vučić a afirmat, în acest context, că bărbații implicați în atac erau de fapt oameni care se apărau, căci premierul Kurti „urăște poporul sârb”. Președintele a făcut apel la sârbii din Kosovo „să obțină ceea ce le aparține într-un mod pașnic”, declarând că „pacea este interesul nostru”, deși trebuie înțeles că „acești oameni trăiesc în iad”. În conlcuzie, Vučić a cerut comunității internaționale „să nu facă presiuni pe Belgrad”.

Rusia are multe bombe cu dispersie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia are multe bombe cu dispersie

Rusia are multe bombe cu dispersie. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia dispune de un "stoc suficient" de bombe cu dispersie şi că Moscova îşi rezervă dreptul de a le folosi dacă astfel de muniţii sunt folosite împotriva forţelor ruseşti din Ucraina. El a făcut declaraţiile într-un interviu la televiziunea de stat Rossia-1, difuzat duminică şi relatat de agenţiile internaţionale de presă. Rusia are multe bombe cu dispersie "Vreau să spun că Rusia are suficiente rezerve de diferite tipuri de bombe cu dispersie. Rusia nu doreşte să folosească muniţii scoase în afara legii la nivel internaţional. Dar, bineînţeles, dacă acestea sunt folosite împotriva noastră, ne rezervăm dreptul de a lua măsuri reciproce", a declarat Putin. "Până acum, nu le-am folosit, nu a fost nevoie, chiar dacă la un moment dat am avut o binecunoscută lipsă de muniţie", a continuat preşedintele rus. Ucraina a anunţat joi că a primit bombe cu dispersie de la Statele Unite, muniţii interzise în peste 100 de ţări. Kievul s-a angajat să le folosească doar pentru a disloca concentrări de soldaţi inamici şi speră astfel să accelereze ofensiva sa majoră pentru a-şi recuceri propriile teritorii din est şi sud, dar nu le va folosi pe teritoriul rusesc. Preşedintele rus a acuzat Statele Unite că au furnizat controversatele muniţii cu dispersie pentru că Occidentul nu mai era în măsură să aprovizioneze Ucraina cu suficiente arme convenţionale. "Armata ucraineană foloseşte până la 5.000 sau 6.000 de obuze de 155 mm pe zi de luptă. Statele Unite produc 15.000 pe lună, deci nu au suficiente, şi nici Europa nu are suficiente. Nu au nimic mai bun de propus decât să folosească muniţii cu dispersie", a declarat Putin. Interzise în 111 țări Bombele, care explodează deasupra solului, împrăştie proiectilele pe suprafeţe mai mari, ucigând fără discriminare şi provocând, astfel, numeroase victime civile colaterale. Deoarece multe dintre ele nu explodează adesea imediat, ele, ca şi minele, sunt considerate un pericol pentru civili chiar şi după ce ostilităţile s-au încheiat. Germania şi alte 110 ţări le-au scos în afara legii în cadrul unui tratat internaţional, dar nici SUA, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat acest tratat. Convenţia privind muniţiile cu dispersie semnată la Oslo în 2008 interzice producerea, stocarea, utilizarea şi transferul acestor arme. Citește și: Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să ucidem inamicul pe teritoriul său într-un război Soldaţii ucraineni acuză armata rusă de folosirea acestor muniţii controversate încă de la începutul conflictului. Human Rights Watch afirmă însă că atât Moscova, cât şi Kievul au folosit muniţii cu dispersie. De asemenea, Putin a declarat la televiziunea de stat că nu vede nimic greşit în faptul că specialiştii ruşi examinează echipamente militare şi rachete occidentale capturate, cum ar fi rachetele Storm Shadow pe care Marea Britanie le-a furnizat Ucrainei, pentru a vedea dacă există ceva util care ar putea fi folosit în propriul echipament militar al Rusiei.

Putin nu mai este la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu mai este la Moscova

Putin nu mai este la Moscova. Unde află acum Vladimir Putin? Întrebarea a devenit relevantă după ce o aeronavă aparținând președinției a fost observată zburând de la Moscova la Sankt Petersburg, potrivit Flight Radar. Cu toate acestea, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a negat că Putin a fugit din capitală și a declarat reporterilor că președintele "lucrează la Kremlin". Putin nu mai este la Moscova Un avion care ar avea legătură cu Vladimir Putin a zburat dinspre Moscova spre nord, spre Tver, apoi și-a oprit transponderul, potrivit mai multor rapoarte. Alte business jet-uri au fost reperate ca decolând din Moscova spre Sankt Petersburg. Anterior, potrivit unor rapoarte ale serviciilor secrete ucrainene, s-a făcut referire la faptul că Putin ar fi plecat din Moscova cu elicopterul spre palatul său de la Valdai, aflat între Moscova și Sankt Petersburg. Oricum, Putin își petrece timpul la reședința sa din lacul Valdai cel mai adesea, arată unele surse, la nord-vest de Moscova, nu locuiește permanent în capitală. Pe canalul Telegram General SVR a apărut o informație potrivit căreia membrii anturajului lui Putin, "aproape fără excepție", "și-au pregătit rutele pentru relocalizare împreună cu rudele și prietenii lor". Citește și: Rușii sărbătoresc puciul lui Prigojin: primarul Moscovei a cerut locuitorilor ca, luni, să nu meargă la muncă. Capitala Rusiei se pregătește de asediu Cel mai bogat membru al guvernului lui Putin, vicepremierul Denis Manturov, ar fi părăsit Rusia pentru Turcia la bordul avionul său VIP Suhoi Superjet, care este echipat cu zece paturi.

Putin amenință să lovească țări NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință să lovească țări NATO

Putin amenință să lovească țări NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri statele NATO să nu furnizeze Ucrainei avioane de vânătoare F-16, menţionând că Rusia va trebui să examineze modalităţile de eliminare a acestor avioane, inclusiv în situaţia în care ele ar porni în misiuni de luptă în Ucraina de la baze aeriene situate în state din vecinătatea acestei ţări. Putin amenință să lovească țări NATO "Dacă (avioanele F-16) vor fi desfăşurate la baze aeriene din afara frontierelor Ucrainei, dar sunt folosite în acţiuni armate în interior, va trebui să ne gândim unde şi cum să eliminăm echipamentele folosite împotriva noastră", a spus Putin în timpul Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Preşedintele rus a avertizat astfel că există un risc sporit de implicare a NATO în conflictul din Ucraina. Dar el a susţinut că, de îndată ce vor ajunge în Ucraina, avioanele americane F-16 "vor arde" la fel ca tancurile germane Leopard, făcând referire la tancurile de acest tip distruse în contraofensiva lansată săptămâna trecută de armata ucraineană. "Tancurile ard. Mai ales Leopard (...) La fel se va întâmpla cu F-16", crede Putin. În acest timp, "noi nu am închis niciodată uşa", a adăugat el, referindu-se la negocierile de pace, în prezent inexistente. Întrebat despre posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare în conflictul din Ucraina, el a răspuns că utilizarea acestora este "teoretic" posibilă în cazul unei ameninţări la adresa integrităţii teritoriale sau existenţei Rusiei, ceea ce nu este cazul la ora actuală. Citește și: EXCLUSIV George Simion își ascunde urmele: a șters de pe site-ul său informațiile despre contul pentru donații de la nunta sa și orice informație despre eveniment "Armele nucleare au fost concepute pentru a asigura securitatea noastră în sensul extins al termenului şi existenţa statului rus, dar nu avem o asemenea nevoie (de a le folosi)", a indicat Vladimir Putin. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a confirmat că primele arme nucleare tactice ruseşti a căror desfăşurare a anunţat-o deja în Belarus au sosit în această ţară.

Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei

Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei. Kremlinul a semnat un contract pentru construirea unui adăpost anti-nuclear pe terenul celui mai exclusivist spital de stat din Moscova, la câteva zile după atacul cu drone în capitala Rusiei. The Moscow Times face dezvăluirea, după ce a avut acces la contractul semnat pe 26 mai de Vladimir Putin. Buncăr anti-atomic pentru elita Moscovei Buncărul este destinat să fie folosit de 800 de persoane (din câte se pare, alese din rândul elitei ruse) și este de așteptat să fie construit sub Spitalul Clinic Central al Direcției Administrative a Președintelui Federației Ruse, cunoscut și sub numele de "Clinica Kremlin", într-un timp aproape record. Întreaga construcție, denumită oficial în acte "structură de protecție civilă", urmează să fie finalizată până pe 20 decembrie 2023. Infrastructurii i s-a alocat un buget de 35 de milioane de ruble (în jur de 400.000 de euro). Adăpostul va avea mai multe intrări și ieșiri de urgență, fiind, de asemenea, echipat cu un sistem sofisticat de ventilație și încălzire pentru a permite "proceduri medicale în timpul războiului". Nu în ultimul rând, va dispune de sisteme speciale de comunicare pentru a asigura schimbul de informații secrete. Cheltuieli mai mari pentru protecția lui Putin Inițiativa construirii buncărului vine în contextul lansării unei contraofensive ucrainene, care pare din ce în ce mai aproape. Pe 30 mai, Moscova a suferit un nou atac cu drone pe teritoriul său. Vladimir Putin, care trăiește cu frica de a fi asasinat, continuă să-și mărească măsurile de securitate prin construirea acestui buncăr antiatomic. Citește și: EXCLUSIV La achiziția transportorului MApN „înecat” în Dunăre, Ciucă a cerut neflotabil. Este vorba de 31 de Piranha IIIC. Achiziția Piranha V, de un miliard de euro, suspectă de corupție Această tendință se verifică prin analizarea cheltuielilor dedicate securității președintelui rus și colaboratorilor săi. În doar cinci luni de la începutul anului, în perioada ianuarie-mai 2023, suma cheltuită pentru securitatea prezidențială a ajuns la 15 miliarde de ruble, sau circa 172 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de circa 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, la începutul conflictului.

Prigojin, marioneta politică a lui Putin (sursa: vk.com/Concord)
Internațional

Prigojin, marioneta politică a lui Putin

Prigojin, marioneta politică a lui Putin. Liderul grupării ruse de mercenari Wagner care a ocupat oraşul ucrainean Bahmut, Evgheni Prigojin, a acuzat duminică oficiali ai Kremlinului că au interzis presei ruse de stat să relateze despre el şi i-a avertizat că o asemenea greşeală ar putea conduce la o reacţie a poporului rus împotriva lor în lunile următoare. Nu mai vrea să fie bucătar, se vrea "măcelar" Fondator al grupării Wagner, Prigojin a devenit în cele 15 luni de când Rusia a pornit războiul contra Ucrainei cel mai vizibil membru al cercului apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Fost furnizor de servicii de catering pentru preşedinţia rusă, supranumit tocmai de aceea "bucătarul lui Putin", Prigojin a afirmat în glumă săptămâna trecută că ar trebui să i se spună mai degrabă "măcelarul lui Putin", în urma succeselor înregistrate pe front de gruparea sa, în contrast cu succesiunea de eşecuri ale trupelor regulate ruse. După luni de lupte sângeroase cu armata ucraineană, gruparea Wagner a cucerit luna aceasta oraşul Bahmut, dar rolul lui Prigojin în această victorie a fost minimalizat de televiziunea de stat rusă. Aceasta a ignorat timp de 20 de ore ştirea despre cucerirea Bahmutului, iar când a difuzat-o a scos din ea discursul victorios al lui Prigojin, publicând în schimb un mesaj de felicitare de 36 de cuvinte din partea Kremlinului adresat grupării Wagner. Prigojin, marioneta politică a lui Putin "Sunt absolut convins că au interzis (relatarea). Aceşti birocraţi de la nivel înalt, aceia închişi în turnurile Kremlinului, încearcă să le închidă tuturor gura pentru a nu vorbi despre Wagner", spune Prigojin într-un mesaj audio difuzat duminică şi crede că această abordare va conduce la o reacţie din partea populaţiei. "Pe termen lung - şi termen lung înseamnă două sau trei luni - ei vor primi o palmă din partea oamenilor pentru că încearcă să le închidă tuturor ochii şi urechile", speră liderul Wagner. Citește și: Prigojin a rămas fără mercenari: Wagner a ajuns să recruteze pe Pornhub, în licee din Rusia și în Afganistan, țară din care ar putea ajunge în Ucraina mii de foști soldați În vârstă de 61 de ani, Evgheni Prigojin s-a remarcat prin disciplina dură impusă în rândul luptătorilor săi şi prin limbajul jignitor la adresa establishment-ului militar de la Moscova, inclusiv la adresa ministrului apărării Serghei Şoigu, acuzând în repetate rânduri Ministerul rus al Apărării că nu furnizează muniţii grupării Wagner. Pe canalul său oficial de Telegram, Prigojin infirmă că ar fi interesat de politică, dar mai multe scenarii electorale moscovite îl dau drept actor politic în alegerile de la anul. Convenabila tăcere a Kremlinului Dar Kremlinul şi Ministerul Apărării au trecut cu vederea până în prezent izbucnirile verbale ale lui Prigojin, care par să facă notă discordantă cu practicile sistemului politic bine controlat de Putin. Kremlinul nu a răspuns unei cereri de a comenta ultimele afirmaţii ale lui Prigojin, afirmând doar că obiectivele "operaţiunii militare speciale" din Ucraina vor fi atinse, în pofida a ceea ce a numit războiul prin intermediar (proxy-war) pe care Occidentul l-ar duce împotriva Rusiei în Ucraina. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar În mesajul său de duminică, Prigojin mai spune că în bătălia de la Bahmut au fost ucişi circa 72.000 de soldaţi ucraineni şi au fost răniţi între 100.000 şi 140.000, un bilanţ neconfirmat de vreo sursă independentă. Atât Rusia cât şi Ucraina nu publică date despre pierderile în rândul propriilor trupe, în schimb le exagerează pe cele ale adversarului. De partea sa, Kievul afirmă că pierderile ruseşti în această bătălie sunt mai mari decât cele ucrainene, întrucât trupele ruse au fost în ofensivă, susţinând totodată că trupele ucrainene încă ar mai controla o mică parte din Bahmut. Prigojin a anunţat retragerea trupelor Wagner din acest oraş, întrucât şi-au atins obiectivul, şi predarea poziţiilor cucerite către trupele regulate ale armatei ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră