joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

329 articole
Internațional

Putin și Xi au discutat despre transplant de organe, viața până la 150 de ani sau chiar nemurire

Putin și Xi vorbesc despre nemurire. Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping au fost surprinși miercuri de un microfon deschis discutând despre biotehnologie, transplanturi de organe și posibilitatea ca oamenii să ajungă să trăiască până la 150 de ani. Putin și Xi vorbesc despre nemurire Momentul a avut loc la Beijing, în timp ce cei doi lideri septuagenari se deplasau alături de liderul nord-coreean Kim Jong Un pentru a participa la parada militară care a marcat 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Imaginile transmise în direct de postul CCTV au surprins traducătorul lui Putin spunând: „Biotehnologia este în continuă dezvoltare. Organele umane pot fi transplantate continuu. Cu cât trăiești mai mult, cu atât devii mai tânăr și poți chiar să obții nemurirea”. Xi Jinping a răspuns: „Unii prevăd că în acest secol oamenii ar putea trăi până la 150 de ani”. Reacții și lipsa comentariilor oficiale Kim Jong Un, prezent lângă cei doi, a zâmbit, dar nu este clar dacă discuția i-a fost tradusă. Nici Kremlinul, nici Ministerul chinez de Externe și nici televiziunea CCTV nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Imaginile au fost urmărite de 1,9 miliarde de ori online și de peste 400 de milioane de telespectatori, potrivit administrației chineze de radio și televiziune. Acorduri semnate între Rusia și China În aceeași vizită, Putin și Xi au semnat peste 20 de acorduri, de la energie la inteligență artificială, și au convenit construirea unei noi conducte majore de gaze către China. Totodată, Xi a transmis celor peste 50.000 de spectatori prezenți la parada militară din Piața Tiananmen că lumea se confruntă cu o alegere esențială între „pace sau război”.

Putin și Xi vorbesc despre nemurire (sursa: kremlin.ru)
Merz îl numește pe Putin criminal (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin s-a supărat pe Merz după ce cancelarul l-a numit "cel mai rău criminal de război al epocii"

Merz îl numește pe Putin criminal. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, într-un interviu difuzat marți de ProSieben.Sat1, că Vladimir Putin este „un criminal de război, probabil unul dintre cei mai răi criminali de război ai epocii noastre” și că liderul rus nu poate fi tratat cu îngăduință. Merz îl numește pe Putin criminal Moscova a negat cu fermitate acuzațiile de crime de război în Ucraina și califică drept „scandalos” mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Putin pentru deportarea de copii ucraineni în Rusia. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Întrebat despre propunerea lui Merz ca negocierile de pace ruso-ucrainene să fie găzduite la Geneva, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ideea. „Merz a făcut recent multe declarații nefavorabile, prin urmare nu prea mai este posibil ca opinia sa să poată fi luată în considerare în acest moment”, a afirmat oficialul rus. Putin, în vizită oficială în China Declarațiile Kremlinului au fost făcute în timpul vizitei oficiale a președintelui rus în China. Întrebat la ce declarații ale lui Merz se referă, Peskov a precizat: „la cele despre președintele nostru”.

Adrian Năstase explică vizita din China (sursa: TASS)
Eveniment

Adrian Năstase se apără de acuzația că a stat alături de Putin: Am fost la Beijing, nu la Moscova

Adrian Năstase explică vizita din China. Prezența foștilor premieri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă la parada militară organizată la Beijing, unde au apărut într-o fotografie de grup alături de președintele Chinei, Xi Jinping, de liderul rus, Vladimir Putin, și de cel nord-coreean, Kim Jong-un, a generat reacții dure pe scena politică românească. Adrian Năstase a venit cu precizări. Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, la Cernavodă, că cei doi nu au reprezentat în niciun fel statul român. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea „Sunt două persoane fizice, în libertate, care nu au acționat în numele statului român”, a subliniat șeful statului, întrebat dacă imaginea României ar putea fi afectată de această asociere. Critici dure de la Ministerul de Externe Prima reacție oficială a venit însă de la ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a condamnat dur gestul foștilor premieri. „România nu este și nu poate fi reprezentată de politicieni care se așează onorați în poză lângă Putin astăzi. Acasă ei vorbesc despre patriotism, dar un patriot nu s-ar gudura pe lângă agresor, sigur nu la câteva zile de când o dronă rusească a atacat o navă la sute de metri de granița noastră, pe Dunăre, și la săptămâni de când Rusia a bombardat comunități din Ucraina unde se vorbește limba română”, a declarat șefa diplomației. Potrivit acesteia, cei doi s-au aflat la Beijing ca persoane private, însă invitația lor, bazată pe rolul de foști premieri, a fost folosită pentru a sugera influență asupra României. Adrian Năstase explică vizita din China În replică, Adrian Năstase a precizat pe blogul personal că a participat „în calitate de fost demnitar și, deci, de persoană particulară” și a respins ideea că ar fi reprezentat actuala conducere politică. „Cred că MAE nu a înțeles: evenimentul a avut loc la Beijing, nu la Moscova. Oricât de mare ar fi influența mea în China, nu cred că pot decide pe cine să invite președintele Xi în țara sa. Așa cum nu pot să decid pe cine să invite președintele Trump în Alaska”, a scris fostul premier. El a adăugat că evenimentul a marcat comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei și a fascismului în Al Doilea Război Mondial.

Năstase și Dăncilă, alături de Putin (sursa: TASS)
Eveniment

Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, alături de Putin și Xi în China

Năstase și Dăncilă, alături de Putin. Foștii premieri PSD, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, au participat la parada militară din Beijing, organizată pentru a marca 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial. Năstase și Dăncilă, alături de Putin Cei doi apar în fotografiile oficiale alături de liderii Vladimir Putin, Kim Jong-un și Xi Jinping, transmite TVR Info. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Adrian Năstase a precizat că a fost invitat la eveniment în calitate de fost demnitar. Pe blogul său, acesta a menționat parada militară și recepția oficială oferită de liderii chinezi, prezentând evenimentul drept o manifestare de amploare istorică. Parada militară, demonstrație de forță pentru Occident Evenimentul s-a desfășurat în Piața Tiananmen și a durat 70 de minute, incluzând defilări, demonstrații aeriene și prezentarea unor arme moderne precum rachete hipersonice și drone de ultimă generație. Parada a fost interpretată ca o reafirmare a puterii militare și geopolitice a Chinei. Lideri internaționali prezenți la eveniment Pe lângă Vladimir Putin și Kim Jong-un, la Beijing au fost prezenți premierul Slovaciei, Robert Fico, singurul lider din UE invitat, precum și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. Pentru prima dată, Xi Jinping, Putin și Kim au apărut împreună la un eveniment oficial.

Jude Law, interpretându-l pe Vladimir Putin (sursa: Facebook/La Biennale di Venezia)
Eveniment

Jude Law în rolul lui Vladimir Putin: reacția Rusiei la filmul „The Wizard of the Kremlin”

Jude Law, interpretându-l pe Vladimir Putin. Actorul britanic Jude Law a declarat că nu se teme de „repercusiuni” și că nu i-a fost frică să îl interpreteze pe președintele rus Vladimir Putin în filmul „The Wizard of the Kremlin”, adaptare semnată de regizorul Olivier Assayas după romanul de succes al scriitorului Giuliano Da Empoli. Jude Law, interpretându-l pe Vladimir Putin Producția este proiectată în premieră la Festivalul de Film de la Veneția, unul dintre cele mai așteptate evenimente cinematografice ale toamnei. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În cadrul conferinței de presă de la Veneția, Jude Law, în vârstă de 52 de ani, a explicat că s-a simțit în siguranță sub îndrumarea regizorului Olivier Assayas și a considerat scenariul „o poveste inteligentă, plină de nuanțe”. Actorul a subliniat că rolul nu a fost abordat cu intenția de a genera controversă. Pentru a intra în pielea lui Vladimir Putin, Jude Law a purtat o perucă, a adoptat mimica liderului de la Kremlin și chiar a început să practice judo. „E incredibil ce poți face cu o perucă bună”, a glumit actorul. Documentare intensă pentru un rol dificil Actorul britanic a mărturisit că, la început, nu știa prea multe despre viața și personalitatea lui Putin. S-a documentat folosind numeroase imagini și materiale video, într-un proces care a devenit aproape obsesiv. „Căutam mereu materiale mai recente”, a recunoscut Law. Viziunea regizorului Olivier Assayas Pentru Olivier Assayas, obiectivul a fost să găsească un actor cu „puterea, inteligența și talentul” necesare pentru a interpreta rolul, fără a încerca să copieze în mod strict fizionomia lui Vladimir Putin. Regizorul francez a explicat că filmul nu este despre ascensiunea lui Putin și nici despre impunerea puterii prin forță, ci despre transformarea politicii moderne. „Este o reflecție asupra politicii contemporane – cinică, înșelătoare și toxică”, a declarat Assayas. Intriga filmului „The Wizard of the Kremlin” Lungmetrajul prezintă cariera lui Vadim Baranov (interpretat de Paul Dano), consilier din umbră al președintelui rus, inspirat de Vladislav Surkov. Povestea acoperă peste două decenii de istorie politică, de la destrămarea URSS la anexarea Crimeei în 2014. Filmul include și personaje reale, precum Evgheni Prigojin și oligarhul Boris Berezovski, și surprinde mecanismele puterii de la Moscova, dar și atitudinea revanșardă a Rusiei față de Occident. O distribuție internațională de prestigiu Pe lângă Jude Law și Paul Dano, din distribuția filmului fac parte și actorii Jeffrey Wright și Alicia Vikander. Scenariul a fost scris de Olivier Assayas alături de scriitorul Emmanuel Carrère. Filmările au avut loc în Letonia, iar dialogurile sunt integral în limba engleză. Reacția Kremlinului Kremlinul a reacționat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Peskov a declarat: „Putin este unul dintre cei mai experimentați și mai străluciți lideri ai planetei. Influența sa asupra chestiunilor internaționale este greu de supraestimat. Este firesc ca lumea să fie interesată de el.” Limba filmului, o provocare Faptul că Vladimir Putin și alte personaje rusești vorbesc engleza a ridicat semne de întrebare în timpul producției. Emmanuel Carrère a explicat însă că echipa s-a inspirat din succesul miniseriei „Chernobyl”, produsă de HBO, care a fost filmată în întregime în engleză, deși subiectul era sovietic. Festivalul de la Veneția 2025 „The Wizard of the Kremlin” este prezentat în competiția oficială a celei de-a 82-a ediții a Festivalului de Film de la Veneția, desfășurat între 27 august și 6 septembrie. Filmul este considerat una dintre cele mai provocatoare producții din selecția de anul acesta.

Vladimir Putin, vizită oficială în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele chinez Xi, mesaj clar către Trump: Putin, invitat patru zile în China

Vladimir Putin, vizită oficială în China. Președintele rus Vladimir Putin a sosit duminică în orașul portuar Tianjin, din nordul Chinei, pentru a participa la un summit regional de securitate. Vizita, care se desfășoară pe parcursul a patru zile, este una rară și are ca scop consolidarea alianței cu Beijingul, cel mai mare partener comercial al Moscovei. Vladimir Putin, vizită oficială în China Putin a fost întâmpinat pe pistă cu covorul roșu și onoruri oficiale, conform imaginilor transmise de agenția TASS. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Presa de stat chineză a subliniat că relațiile dintre China și Rusia au atins „cel mai bun nivel din istorie”, fiind caracterizate drept stabile, mature și strategice. Summitul de la Tianjin: lideri mondiali reuniți Președintele chinez Xi Jinping găzduiește în Tianjin aproximativ 20 de lideri internaționali, printre care și premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Fondată în 2001 de șase națiuni eurasiatice, OCS s-a extins în prezent la 10 membri permanenți și 16 state cu statut de observator sau partener de dialog. Inițial concentrată pe securitate și combaterea terorismului, organizația are acum un mandat extins, ce include cooperarea economică și militară. China și Rusia, unite împotriva sancțiunilor occidentale Se așteaptă ca Xi Jinping să folosească summitul pentru a promova ideea unei ordini internaționale post-americane, oferind Rusiei sprijin diplomatic într-un moment în care aceasta este afectată de sancțiunile impuse pentru invadarea Ucrainei. Cu o zi înainte de sosirea sa, Vladimir Putin a acordat un interviu agenției chineze Xinhua, unde a denunțat sancțiunile occidentale drept „discriminatorii” și a subliniat că Moscova și Beijingul se opun împreună restricțiilor în comerțul global. Rusia, sub presiunea economică a sancțiunilor Economia rusă este în pragul recesiunii, afectată puternic de restricțiile comerciale și de costurile ridicate ale războiului din Ucraina. În acest context, apropierea de China și participarea la summitul OCS reprezintă pentru Kremlin o platformă diplomatică și economică esențială. La reuniunea de la Tianjin vor participa lideri din Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est, Beijingul dorind să prezinte evenimentul ca o demonstrație de unitate a așa-numitului „Sud Global” – state aflate în curs de dezvoltare și cu venituri reduse, în mare parte din emisfera sudică.

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” (sursa: Fundația Anti-Corupție)
Internațional

Drone ucrainene, aproape de "palatul lui Putin", zonă în care au provocat un incendiu uriaș

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin”. Peste 400 de pompieri ruși continuau sâmbătă să lupte împotriva unui incendiu izbucnit în apropiere de orașul Ghelendjik, pe litoralul Mării Negre. În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Flăcările au fost provocate de fragmentele unei drone ucrainene prăbușite mai devreme în cursul săptămânii, potrivit autorităților locale. Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” Regiunea Krasnodar a anunțat joi că o dronă a căzut într-o zonă forestieră, generând un incendiu de proporții. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Ministerul Situațiilor de Urgență a publicat vineri înregistrări video în care se observă arbori cuprinși de flăcări, terenuri acoperite de cenușă și un elicopter care transporta apă pentru a limita extinderea focului. Reședința luxoasă, supranumită „palatul lui Putin” În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Deși președintele rus a negat mereu orice legătură cu acest domeniu, investigațiile opoziției l-au vizat direct. Până în prezent, autoritățile ruse nu au menționat reședința în comunicatele oficiale și nu există indicii că ar fi amenințată de flăcări. Ancheta lui Navalnîi despre domeniul fastuos În 2021, opozantul rus Aleksei Navalnîi, decedat între timp în circumstanțe încă neclare, a publicat o investigație amplă despre această reședință. Potrivit anchetei, domeniul ar fi fost finanțat prin corupție și include facilități extravagante precum o plantație de viță de vie, un teren de hochei pe gheață și chiar un cazino. Dronele ucrainene schimbă rutina lui Vladimir Putin Atacurile cu drone lansate de Ucraina, în cadrul războiului declanșat de Rusia în 2022, au determinat schimbări importante în obiceiurile liderului de la Kremlin. Potrivit site-ului de investigații Proekt, Vladimir Putin ar fi renunțat la deplasările la vila sa din Soci, aflată în raza de acțiune a dronelor ucrainene, de teamă pentru siguranța sa. Dronele ucrainene au lovit rafinării petroliere Dronele ucrainene au atacat în dimineața zilei de 30 august două rafinării petroliere din Rusia, situate în regiunile Krasnodar și Samara, a confirmat Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Neaeriene ale Ucrainei. Operațiunea a fost realizată în coordonare cu Forțele pentru Operațiuni Speciale. Explozii raportate în Krasnodar, incendii la rafinării Locuitorii din Krasnodar Krai au semnalat explozii în jurul orei 2:30 dimineața, în timp ce drone survolau zona. Imagini publicate pe rețelele sociale arată incendii de amploare la cele două rafinării lovite. Extentul exact al pagubelor nu a fost încă stabilit. Țintele atacului: rafinăriile Krasnodar și Syzran Brovdi a precizat că unitățile ucrainene au vizat rafinăria Krasnodar și rafinăria Syzran din regiunea Samara. Ambele obiective au mai fost anterior ținta dronelor ucrainene, cea din Syzran fiind lovită și pe 15 august. Strategie ucraineană: lovirea infrastructurii energetice De la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, Ucraina a vizat constant infrastructura energetică a Rusiei, pentru a diminua capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Rafinăriile atacate contribuie cu aproximativ 4,1% la producția totală de petrol a Rusiei și produc inclusiv combustibil de aviație, folosit de armata rusă. Pierderi majore pentru industria petrolieră rusă Pe parcursul lunii august, Ucraina a lovit 10 rafinării rusești, afectând instalații care asigură 17% din capacitatea națională de procesare – echivalentul a 1,1 milioane de barili pe zi. Regiunea Krasnodar, aflată la est de Crimeea ocupată și separată de aceasta prin strâmtoarea Kerci, precum și regiunea Samara, situată la circa 700 km de linia frontului, au devenit tot mai frecvent ținte ale atacurilor cu drone lansate de Kiev.

Trump confirmă discuții recente cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a avut noi discuții cu Putin, dar nu a dezvăluit conținutul

Trump confirmă discuții recente cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat luni că este încrezător într-o soluționare a conflictului din Ucraina. Întrebat de un reporter dacă a vorbit recent cu Vladimir Putin după summitul de la Casa Albă cu Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, Trump a răspuns afirmativ. Trump confirmă discuții recente cu Putin „Cred că vom pune capăt războiului”, a spus liderul de la Washington, fără a oferi detalii suplimentare. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Inițiativa lui Trump de a-i aduce la aceeași masă pe Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pare să fi intrat în impas. Întrebat despre motivele pentru care Putin refuză o întâlnire directă cu liderul ucrainean, președintele american a răspuns: „Pentru că nu-l place”. Sprijin american pentru Kiev, dar fără garanții de securitate Trump a precizat că nu a discutat garanții specifice de securitate pentru Ucraina. Totuși, el a reafirmat angajamentul Statelor Unite de a sprijini Kievul. Posibilele garanții de securitate rămân unul dintre principalele obstacole în negocierile pentru încetarea războiului. Întâlnirea Trump–Putin din Alaska și tema nucleară Donald Trump a amintit că, în cadrul întrevederii sale cu Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska, cei doi lideri au discutat despre limitarea arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și Rusiei. „Am dori să denuclearizăm. Este prea multă putere și am vorbit și despre asta. Face parte din acest proces, dar mai întâi trebuie să terminăm războiul”, a declarat Trump din Biroul Oval.

Trump, contrazis: întâlnirea Putin-Zelenski, neplanificată (Lavrov) (sursa: NBC News)
Internațional

Lavrov îl contrazice pe Trump: nu există în plan o întâlnire Putin-Zelenski în acest moment

Trump, contrazis: întâlnirea Putin-Zelenski, neplanificată (Lavrov). Într-un interviu exclusiv pentru Meet the Press (NBC News), ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat: "Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenski atunci când agenda va fi pregătită pentru un summit", dar a adăugat că Moscova nu consideră că aceste condiții au fost îndeplinite, contrazicând astfel Casa Albă, care a afirmat că asemenea planuri sunt deja în curs de desfășurare. Trump, contrazis: întâlnirea Putin-Zelenski, neplanificată (Lavrov) Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu difuzat duminică la NBC News, în cadrul emisiunii Meet the Press, că un grup de națiuni, inclusiv membri ai Consiliului de Securitate al ONU, ar trebui să fie garanții securității Ucrainei. Citește și: Medicul Flavia Groșan, amica lui Gâdea, susține că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații. "Inepții grosolane", arată un medic din Germania El a subliniat că acest format ar putea include, pe lângă cele cinci puteri permanente ale Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța – și alte state precum Germania și Turcia. „Garanții ar trebui să asigure că Ucraina rămâne neutră, nealiniată niciunui bloc militar și non-nucleară”, a afirmat Lavrov, conform transcrierii publicate de Ministerul de Externe rus. Contextul negocierilor Rusia–Ucraina Declarațiile vin în urma informațiilor potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar cere Ucrainei: să renunțe la întreaga regiune Donbas, să renunțe la aderarea la NATO, să rămână neutră și să nu permită desfășurarea trupelor occidentale pe teritoriul său. Trei surse familiare cu poziția Kremlinului au confirmat aceste condiții pentru agenția de presă britanică Reuters. Referire la discuțiile de la Istanbul din 2022 Lavrov a amintit că în negocierile de la Istanbul din 2022, Rusia și Ucraina au discutat un proiect de acord ce prevedea neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul unor garanții internaționale de securitate. Documentul, văzut de Reuters la acea vreme, includea ca garanți nu doar statele membre permanente ale Consiliului de Securitate, ci și alte țări europene și regionale. Poziția Rusiei față de NATO și teritorii Șeful diplomației ruse a reiterat că aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Moscova și a precizat că Rusia dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. El a adăugat că există o discuție inevitabilă privind teritoriile disputate, care trebuie purtată direct cu Ucraina.

Tricouri suvenir cu Putin și Trump (sursa: 1prime.ru)
Internațional

Tricouri și suveniruri cu întâlnirea dintre Putin și Trump, scoase la vânzare pe platforme rusești

Tricouri suvenir cu Putin și Trump. Giganții ruși de comerț electronic Wildberries (WB) și Ozon au început să vândă tricouri care ilustrează strângerea de mână dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cel al Statelor Unite, Donald Trump, în timpul summitului desfășurat recent la Anchorage, Alaska. Tricouri suvenir cu Putin și Trump Un tricou se comercializează la un preț de aproximativ 800 de ruble (circa 10 dolari). Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media De asemenea, în magazinele online pot fi achiziționate și tablouri cu fotoprint, reprezentându-i pe cei doi lideri mergând pe covorul roșu în Anchorage. Percepția rușilor despre summitul din Alaska Potrivit unui sondaj publicat miercuri, 68% dintre ruși cred că Putin și Trump au ajuns la o înțelegere în timpul întâlnirii lor din Alaska. În schimb, 28% dintre respondenți consideră că nu s-a ajuns la niciun acord. Summitul Putin–Trump de la Anchorage Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc pe 15 august 2025, la baza militară Elmendorf-Richardson, situată lângă capitala statului Alaska, Anchorage. Negocierile s-au desfășurat pe parcursul a aproape patru ore. Aceasta a fost prima întrevedere oficială între Putin și Trump de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în noiembrie 2024, dar și de la începerea războiului din Ucraina.  

Locul întâlnirii dintre Putin și Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Întâlnirea Putin-Zelenski, sub spectrul mandatului de arestare pe numele președintelui rus

Locul întâlnirii dintre Putin și Zelenski. După summitul de la Washington, unde Donald Trump, Volodimir Zelenski și șapte lideri europeni – între care Emmanuel Macron, Mark Rutte și Ursula von der Leyen – s-au reunit pentru a discuta despre viitorul conflictului din Ucraina, atenția se îndreaptă acum spre o posibilă întâlnire directă între Vladimir Putin și președintele ucrainean. Deși liderul de la Kremlin a acceptat în principiu ideea, data și locul reuniunii rămân incerte, mai ales că pe numele liderului rus a fost emis un mandat de arestare internațional. Locul întâlnirii dintre Putin și Zelenski Putin a propus ca summitul să aibă loc la Moscova, însă sugestia a fost respinsă categoric de Zelenski, sprijinit de SUA și Uniunea Europeană. Citește și: Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite Washingtonul a avansat varianta Budapestei, mizând pe relația apropiată dintre Viktor Orbán și cei doi președinți, rus și american. Propunerile europene: Geneva și Viena Președintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru Geneva, invocând neutralitatea Elveției și precedentul întâlnirii dintre Joe Biden și Putin din 2021. La rândul său, cancelarul austriac Christian Stocker a propus Viena, argumentând prin „tradiția diplomatică” a capitalei și rolul său de gazdă pentru organizații internaționale precum OPEC, AIEA sau OSCE. Problema mandatului de arestare internațional al lui Putin Cea mai delicată chestiune rămâne însă mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Vladimir Putin, acuzat de deportarea copiilor ucraineni în Rusia. Austria și Elveția au transmis că, în cazul unui summit, ar putea acorda imunitate temporară liderului de la Kremlin pentru a-i permite să participe. Totuși, această situație subliniază dificultatea organizării unui eveniment de asemenea amploare, în condițiile în care prezența lui Putin este limitată strict la țările care nu recunosc CPI sau care acceptă să îi ofere protecție juridică. Urmează decizia finală Rămâne de văzut ce stat va găzdui acest summit inedit. Ultimele negocieri oficiale între Rusia și Ucraina au avut loc la Istanbul, dar atunci Putin a preferat să nu participe fizic, spre deosebire de Zelenski. De data aceasta, mandatul de arestare internațional planează asupra oricărei tentative de dialog la cel mai înalt nivel.

Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a propus să se întâlnească cu Zelenski la Moscova, președintele ucrainean a refuzat

Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat, într-o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, organizarea unei întâlniri bilaterale la Moscova cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Propunerea a fost respinsă imediat de Zelenski. Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski În timpul apelului de luni seară, Putin a menționat ideea unei întâlniri la Moscova. Citește și: Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea proiectelor PNRR în valoare de șapte miliarde de euro - OUG Zelenski, aflat atunci la Casa Albă împreună cu un grup de lideri europeni, a răspuns prompt „nu”. Trump a încercat să medieze un summit trilateral Președintele american Donald Trump a întrerupt reuniunea de la Casa Albă pentru a discuta direct cu Putin. Intenția sa era să pregătească un summit trilateral Trump-Putin-Zelenski, după întâlnirea pe care o avusese vineri, în Alaska, cu liderul de la Kremlin. Totuși, după apel, Trump a anunțat că se analizează mai întâi organizarea unei întâlniri bilaterale Putin-Zelenski, urmând ca abia apoi să aibă loc trilaterala. Reacția oficială a Moscovei Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a confirmat că în discuția de luni s-a vorbit despre „creșterea nivelului de reprezentare” în negocieri, dar nu a menționat explicit o întâlnire între Putin și Zelenski. La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a precizat că o eventuală întâlnire între cei doi lideri trebuie să fie „pregătită minuțios”. Divergențe greu de depășit Deși summitul Trump-Putin din Alaska s-a încheiat într-o notă relativ optimistă, diferențele dintre părți rămân profunde: Zelenski refuză orice cedare de teritorii către Rusia. Kremlinul respinge categoric prezența trupelor NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina. Aliații europeni continuă să promită sprijin Kievului dacă acesta va continua războiul.

Obsesia lui Vladimir Putin pentru Donbas (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

ANALIZĂ De ce Putin nu va renunța niciodată la Donbas: obsesie imperială și geostrategică, resurse

Obsesia lui Vladimir Putin pentru Donbas. De peste un deceniu, regiunea Donbas a devenit centrul de greutate al conflictului dintre Rusia și Ucraina. Pentru Vladimir Putin, aceasta nu este doar o bucată de teritoriu, ci o piesă esențială într-un puzzle mai vast, ce îmbină istoria imperială, resursele economice și ambițiile geopolitice ale Kremlinului. Obsesia lui Vladimir Putin pentru Donbas Obsesia lui Putin pentru Donbas este vizibilă în fiecare discurs, în fiecare justificare pentru agresiunea militară și în fiecare încercare de a negocia o „pace” care să lase Moscovei controlul regiunii. Citește și: Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea proiectelor PNRR în valoare de șapte miliarde de euro - OUG Donbas, format din regiunile Donețk și Luhansk, se întinde pe aproximativ 55.000 km², la granița estică a Ucrainei cu Rusia. Dincolo de suprafața relativ modestă, valoarea strategică a zonei este enormă. Ea funcționează ca o adevărată centură de fortăreață: cine controlează Donbas are acces direct către centrul industrial al Ucrainei și poate bloca avansurile Kievului spre est . În ochii lui Putin, regiunea nu reprezintă doar un avantaj militar, ci și un instrument de presiune. Deținerea Donbas-ului ar permite Rusiei să dicteze condițiile de securitate în întreaga zonă și să mențină Ucraina vulnerabilă, incapabilă să se dezvolte independent. Bogățiile subterane care alimentează ambițiile Kremlinului Dincolo de argumentele militare, Donbas este o regiune de o importanță economică covârșitoare. Potrivit estimărilor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), peste 70% din resursele minerale ale Ucrainei se află în Donețk și Luhansk. Valoarea acestora a fost calculată la aproximativ 26 de trilioane de dolari în 2022 . Resursele nu se rezumă la cărbunele tradițional, care alimentează centralele termice și produce circa 40% din electricitatea Ucrainei. În subsolul Donbas-ului se găsesc metale rare precum litiul, esențial pentru producția de baterii, dar și gaze de șist și rezerve de gaz natural. Într-o lume în care competiția pentru resurse energetice este tot mai acerbă, controlul asupra acestor bogății ar conferi Rusiei o pârghie economică semnificativă. Moștenirea sovietică și rusificarea forțată Pentru a înțelege obsesia lui Putin, este esențial să privim în trecut. Donbas-ul a intrat în sfera de influență a Imperiului Rus încă din secolul al XVIII-lea, fiind inclus în ceea ce se numea „Novorosia” — un teritoriu anexat în urma cuceririlor țariste. În perioada sovietică, zona a fost industrializată masiv, atrăgând sute de mii de muncitori din Rusia. Procesul de rusificare a fost accelerat prin politici dure: În anii ’30, Holodomorul, marea foamete organizată de Stalin, a devastat populația locală. În anii ’50, limba ucraineană a fost interzisă în învățământul superior. După Al Doilea Război Mondial, regiunea a fost repopulată cu ruși, consolidând dominația culturală și lingvistică a Moscovei. Până la începutul anilor 2000, rusofonii reprezentau aproximativ 40% din populația Donbas-ului. Acest fapt a devenit unul dintre principalele argumente ale Kremlinului pentru a acuza Kievul de „genocid” împotriva populației rusești și a justifica intervențiile militare. Eseul lui Putin și obsesia ideologică În iulie 2021, cu câteva luni înainte de invazie, Vladimir Putin a publicat un eseu intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”. În acest text, liderul de la Kremlin argumenta că Ucraina nu este o națiune separată, ci parte integrantă a lumii ruse. Donbas era prezentat drept dovada vie a acestei „unități istorice”. Această viziune ideologică, bazată pe negarea identității ucrainene, alimentează obsesia lui Putin. Pentru el, cucerirea Donbas-ului nu este doar o victorie militară, ci o corectare a „nedreptății istorice” pe care ar fi comis-o destrămarea URSS în 1991. Războiul din Donbas: începutul unei confruntări prelungite Conflictul din Donbas a început în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia. Separatiștii prorusi au proclamat „Republicile Populare” Donețk și Luhansk, sprijinite logistic și financiar de Moscova. Deși Kremlinul a negat mult timp implicarea, numeroase rapoarte internaționale au confirmat prezența armatei ruse în zonă. În februarie 2022, Putin a făcut pasul decisiv: a recunoscut independența acestor „republici” și a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei. Astăzi, după mai bine de trei ani de război, Rusia controlează 99% din Luhansk și aproximativ 79% din Donețk. Chiar dacă armata rusă a suferit pierderi uriașe, Kremlinul nu renunță la obiectivul său principal: anexarea completă a Donbas-ului. De la război deschis la strategie diplomatică Obsesia lui Putin pentru Donbas se reflectă și în schimbarea tacticilor. După ce armata rusă nu a reușit să cucerească întreaga Ucraină, liderul de la Kremlin încearcă să transforme Donbas-ul într-o monedă de schimb diplomatic. Recent, presa internațională a relatat că Putin ar fi dispus să discute o încetare a ostilităților dacă Ucraina renunță la Donbas. Această strategie ar permite Rusiei să obțină prin negociere ceea ce nu a reușit să obțină pe câmpul de luptă: controlul total asupra regiunii și consolidarea unei zone-tampon împotriva NATO. Impactul asupra Ucrainei și comunității internaționale Pentru Ucraina, pierderea Donbas-ului ar fi o lovitură devastatoare. Nu doar că ar însemna renunțarea la una dintre cele mai bogate regiuni ale țării, dar ar crea și un precedent periculos: ideea că agresiunea militară poate fi răsplătită prin câștiguri teritoriale. Președintele Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Donbas nu este negociabil. „Nu vom ceda niciun centimetru din teritoriul nostru”, a afirmat el, subliniind că renunțarea la regiune ar însemna renunțarea la independența Ucrainei. Pentru comunitatea internațională, obsesia lui Putin pentru Donbas este un test al solidarității occidentale. Dacă Rusia ar reuși să-și atingă obiectivele, ar demonstra că forța brută și propaganda pot înlocui regulile dreptului internațional. Obsesia care poate remodela Europa Obsesia lui Vladimir Putin pentru Donbas nu este un capriciu politic trecător, ci un proiect strategic de lungă durată. Ea îmbină trei dimensiuni: Militară – Donbas ca avanpost și fortăreață împotriva Ucrainei. Economică – controlul asupra resurselor vitale. Ideologică – reafirmarea unei identități imperiale rusești. Astfel, Donbas devine nu doar „prioritatea numărul unu” a Kremlinului, ci și cheia prin care Putin încearcă să rescrie arhitectura de securitate a Europei. Obsesia lui nu privește doar Ucraina: ea pune sub semnul întrebării echilibrul geopolitic global.

Putin tergiversează întâlnirea cu Volodimir Zelenski (sursa: TASS)
Internațional

Putin trage iar de timp: Lavrov spune că întâlnirea cu Zelenski trebuie pregătită minuțios

Putin tergiversează întâlnirea cu Volodimir Zelenski. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că o eventuală întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și cel ucrainean Volodimir Zelenski trebuie „pregătită minuțios” și că orice acord de pace trebuie să ia în considerare „interesele de securitate” ale Rusiei. Putin tergiversează întâlnirea cu Volodimir Zelenski Afirmațiile vin după discuțiile purtate la Casa Albă de președintele american Donald Trump cu Zelenski și cu mai mulți lideri europeni, urmate de o convorbire telefonică a liderului american cu Putin. Citește și: Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou În urma acestor consultări, Donald Trump a anunțat că va pregăti mai întâi o întâlnire bilaterală Putin-Zelenski, urmată de una trilaterală Trump-Putin-Zelenski. Zelenski a declarat că este pregătit pentru o discuție directă și necondiționată cu Putin în următoarele două săptămâni, inclusiv pe tema chestiunilor teritoriale. Lavrov temperează așteptările Serghei Lavrov a subliniat că „orice contact care implică șefi de stat trebuie pregătit minuțios”. Potrivit acestuia, Moscova nu respinge niciun format de discuții, fie bilateral sau trilateral, însă acestea trebuie să înceapă la nivel de experți și să urmeze toate etapele necesare înainte de un summit. „Aceste formate nu sunt gândite de dragul știrilor de seară”, a avertizat ministrul rus. Putin se va întâlni cu Zelenski doar pentru un acord final Anterior, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a precizat că Putin și Trump au discutat despre posibilitatea creșterii nivelului de reprezentare în negocierile ruso-ucrainene, fără a confirma o viitoare întâlnire Putin-Zelenski. Kremlinul a insistat mereu că liderul rus se va întâlni cu Zelenski doar pentru semnarea unui acord de pace final. Rusia condiționează acordul de pace Lavrov a reiterat că un acord durabil este posibil doar dacă vor fi respectate interesele de securitate ale Rusiei și drepturile populației rusofone din Ucraina. „Fără aceste garanții, nu poate exista un acord pe termen lung”, a declarat șeful diplomației ruse. El a menționat și faptul că modificările teritoriale fac parte adesea din soluționarea conflictelor. Pozițiile privind Donbas și garanțiile de securitate Potrivit unor surse, la summitul de vineri din Alaska, Putin ar fi cerut retragerea completă a Ucrainei din regiunile Donețk și Lugansk, în schimbul înghețării restului liniei frontului. Totuși, Moscova ar fi devenit mai flexibilă față de ideea unor garanții de securitate acordate Ucrainei de state occidentale, inclusiv SUA, dar în afara NATO. Zelenski respinge cedarea teritoriilor Președintele ucrainean a respins categoric orice cedare teritorială și a afirmat că această chestiune poate fi discutată doar direct cu Putin. Discuțiile purtate de Trump cu Zelenski și liderii europeni au vizat în special garanțiile de securitate solicitate de Ucraina și susținătorii săi occidentali, însă calea către pace rămâne incertă. În paralel cu aceste consultări, Rusia a reafirmat că se opune categoric desfășurării oricărui contingent NATO pe teritoriul Ucrainei, subliniind încă o dată divergențele majore privind arhitectura de securitate din regiune.

Zelenski, Putin, întâlnire pregătită de Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski se va întâlni cu Putin, apoi va avea o trilaterală cu președintele rus și cu Trump

Zelenski, Putin, întâlnire pregătită de Trump. Președintele american Donald Trump a anunțat că va începe pregătirile pentru o reuniune între liderul ucrainean Volodimir Zelenski și omologul rus Vladimir Putin. Zelenski, Putin, întâlnire pregătită de Trump Întâlnirea, acceptată de Putin după o discuție telefonică, ar urma să aibă loc în următoarele două săptămâni și să fie urmată de o trilaterală cu participarea lui Trump. Citește și: Autostrada A8, mai aproape să fie abandonată decât să primească finanțare Scopul este de a pune capăt conflictului de peste trei ani și jumătate, declanșat de invazia rusă. Concesii teritoriale și garanții de securitate Zelenski a declarat că eventualele concesii teritoriale solicitate de Moscova vor fi discutate direct între el și Putin. Liderul ucrainean a confirmat că garanțiile de securitate pentru Kiev sunt negociate cu partenerii europeni și Statele Unite, documentele urmând să fie oficializate în 7–10 zile. Rusia a respins însă orice mecanism de securitate care implică NATO și articolul său de apărare colectivă. Susținere europeană și divergențe diplomatice Cancelarul german Friedrich Merz a exclus ideea ca Ucraina să fie forțată să cedeze teritorii, comparând cererea rusă cu ipotetica pierdere a Floridei de către SUA. La rândul său, Emmanuel Macron a cerut întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei în cazul unui eșec al negocierilor. Deși subiectul concesiilor teritoriale nu a fost abordat oficial, tensiunile rămân ridicate. Discuții la Casa Albă și gesturi simbolice Întâlnirea dintre Trump, Zelenski și liderii europeni a avut loc la Casa Albă într-un cadru de solidaritate diplomatică fără precedent. Zelenski, criticat în trecut pentru ținuta militară, a purtat un costum negru, gest apreciat de Trump ca semn de respect protocolar. Liderul ucrainean a mulțumit pentru sprijin și a anunțat intenția Kievului de a achiziționa arme americane în valoare de 90 de miliarde de dolari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră